ILUSTRAIA' WUIRENTIIl SRBIl

SI:RISill:l REIM-NESI:
1886

ria undeva.
intr-o cetate nalt si albasm1. la
marg1nea lumii. un mprat bAtrin si
intelept. pe nurr.ele lui Nor-mprat.
mpreun cu sotia sa. Buni la sunet.
erau iubiti in toaiJ mpria: supuii se bucurau tare mult cind acetia
se artau in 1.ilele de srbtoare sau
cu prilejul llhor trcbi ale implrtiei.
iesindu-le in cale i inso1ind alaiul
cu urri de sntate si ani mu]Ji de
via[l.
Ce; mai de pre comoar era
ns fiica lor. frumoas cum nu se
ana alta pc acea lume. pina dincolo
de implrltia stelelor si chiar dincolo
de boltile cele m<~i inalte ale cerului.
Cit er.1 1.iua. fata se plimba de-a
lungul impr.ltiei. printre norii albatri. care. ca nite supui credincioi i iubito ri. se d~deau la o parte.
ficndu-i anume cale e<t s treac :
alteori se aterneau b picioarele ci.
alctuind un covor pufos si moale.
pe care pasul ei clca luneend usor.
cugingieiratie. Timpull$i torcea

lirul i Luna. clei aa o chema.

parci pe ce trc:ceau :rilele se llicea
mai frumoasA la chip i la sunet
Ce mai. ajunsne o mindree de fata.
Bucuria plrin1ilor era umbritA din
cind in cind : ' tiau ci ce $tiau : pa
re-se ursita It optist c1 nu vor

inchide O<'hii Rn,a fatl : cAci tO<'mai

atunci cind ca va li n noarc:a virstei

si frumusc1ii. intr-o seara. pentru ca

va veni o seara ... luna lunecind u~or.
uor va pleca de linp ei $:i dusA va
fi pentru totdeauna. De aceea. cu
ct se fi1cca mai mndri. mai frumoas. inimile celor doi prini se
stringeau de am!rtciullea clipei. ce
tiau c va veni. od:ua $:i odat.
Se hotrri intr-o :ri, sA-i spuna
lunei mhnirea ce-i umbrea. rugnd-o
din adincul sunetelor lor lk pArin!i.
ca niciodatA, dar nk:todatl, pasul ei
s! nu care cumva s! calce n afara
cttltii. cci atunci pierdut! va li
pentru totdeauna, lar ea, oricit ar
mai vrea sA se IntoarcA. nu va mai
gilsi calca niciodata. Darea li linitea
cil acest lucru nu se va intimpla
nicicind. pentru cll trebuie spus c6
luna. pe lingi frumusete. era inzestratA cu multii cumintenie i mui
ales dragoste ra]l de parinti.
Dar ialli el intr-o seanli ~o
scari mai altfel decil toale celelalte
de pinl atunci, o vraji. parci puse
stApinire pe cetate. Toall suflarea
dormea. chiar si strAjHii ce cu atta

striinicie pzeau intrarile i i~irile.

O singur! camera era luminatA.
aceea unde era Luna. Nici chip s
doarm. Privirea ei tnjea dincokl de
fereastr. spre inalta boltA a cerului.
unde stelele erau care mai de care
mai strillucitoare. in rochiile lor lungi
de argint i beteall.
Cum sta aa. luna i simti privirea prins de o stea anume. micu]A.
ce-i drept, dar ei i se pirea cea mai

frumoasA i mai strAlucitoare din toate.

Ceva. oe anume. nu tia, o imboldea
intr-un anume chip spre ea. A$8 ceva
nu o mai incercase pn acum. Era
ca o chemare flr sn~it.
Nu avea de unde s tie c aceasta
~ra ste(tU{I ei dt sus. pentru care, tot
privind-o, simtea o pornire. cum nu
i se mai intimplase. "Bine dat daca ... "

Luna nu cuteza

sA-i

ducA

gndu! J.IIIIr~,,~-ll.r'"!!ii~ -

pinl la capt ...Asta ar insemna.....

or. printi.i i spuseser ... i ea. ea
promisne... .,Ce sa faci ?" Se indepArtA de fereastr, incepu si se

_ ,_

, . ., , .... ~

frminte de atitea i atitea ginduri.

dar steaua ace.:a anume nu-i da pace.
Chemarea ci era mult mai puemici
i Luna sim1ea aceasta. Incepu s-i
fie teaml . de ce s-ar intimpla, daci
ar plo:a. i apoi cum sA ajunga ptnl
acolo. pina sus - i se pArea departe.
de neajuns. Dar abia sfiri gindul
acesta $i deodat. c:a la un semn, un
fir de razi de argint pAtrunse pina

la ea. Se apropie din nou de rereastnl

privind din nou In sus. va.zu cA
steaua plrea mai strlucitoart ca pinA
acum i in1elcse el aceasta i trimise
firul ci de argint. ,,Fie ce-o fi", i
zise Luna, "trebuie sA rnl duc i ...
o sA ma $i Intorc. pinl in zori voi
fi din nou in ia tacul meu. Nici nu-i
chiar atit de yeu. Am sa m! iau
dupA firul razei si apoi tot cu <~jutorul ci voi veni ina poi. Trebuie sA
ml duc. simt ct nimic nu ml mai
poate opri ~i-apoi... sint destul de
mare SI mA descurc i singuri".
i.

Ca la un semn, cind hotarirea

Lunii fu luatA. norii care mai treceau
pe la fereastra ei se d l dunl la o parte.

zlvoarele cetii dzunl $i pa. dincolo de hotarul implrllie norilor.

Pentru prima oanl de crd era,
se afla singuri.
Un fior de tea mA o strlbatu :
plea luntclnd In afara. In cale nu
era nici urmi de nor. iar cerul era de
o frumuse]e llrt seamAn. De bolt!
stteau prinst puzd!!rie de stele. care
mai de <"are mai sclipitoare. luminindu-i ("alea i inso1ind-o parcA cu
strllucirea lor.
Dar cu cit se aprro~ia de: steaua sa.
drumul parca era mai lung. flcuse
ea <"ale destulA. dar pl rea ceva flnl
de caplt. Inainte ii ieeau tot alte
stele. una mai frumoa sA do:it alta.
dar cu toate dl s-ar fi putut opri la
una din ele. pe Luna o atrlgea numai
si numai steaua &<"eea. care o tllcuse
sa plece de lnga ai sti i care. dei
micu11. i se pArea cea mai frumoasA
i strAlucitoare din toate.
Mergea demult. dar parea dl nu
flcuse nici mlcar un pas. de parcA
tot in iatacul sau ar li fost. Grabi
pasul. incepu apoi si alerge mai re-

pede. mai repede.....Trebuie sa ml

grbesc sl am vreme sl m i intorc".
isi spunea.
Cetatea norilor rAmAsese demult
n urmA. Luna ncerca sA priveasca
inapoi. dar nu vlzu nimic din ceea ce
ur li putut sl semene cu implria
dih care plecase.
Truse timp i Luna pc::~ cit
putea mai repede. ba mai grAbea
pasul. ba uneori chiar alerga. Simi
la un moment dat el incepuse sl
oboseascA. Se mai oprea cind i cnd :
privea in sus - calea era lung.
parca nesliril- stelele striluceau
nc. chemind-o care mai de care i
lmbiind-o : jos, dincolo de apele cerului Br margini. chipul ei frumos
se oglindea suspinnd.
Mai trecea pe acolo cite un nor
rit.licit i pe prinn o incerca cite
o stringere de inimi. amintindu-si de
impir.liia pArintilor, de tot ce lsase
In urm.li, de promisiunea fcuta a lor
ei. pe care atit de uor o inca!case.
Singur incerc sl-i fac curaj
ca. mai are inc.li puin i apoi. curindcurind, se va intoarce lingi ai ci.
Mai privi o dal la steaua care o
vrjise. dar mai apoi intorcindu-i
ochii spre boltA, nu o mai deslui din
mul1imea stelelor. Acum toate i se
preau la fel de frumoase. strlu
citoare. dar ... reci . .,Oare. care o ti
stelua mea. cea care m-a flcut s
plec de linga. ai mei ?" se intrebA ea .
.. A meritat oare sA fac ceea ce am
fcut. sl mi pierd de lng dragostea
fierbinte a ptrinilor? Ce-o fi fost
cu mine? !... Am trecut prin atitea
lumi de stele, s-a fcut atit de tirziu
i e atit de departe !... "
Prerile de rau o incercau lOt mai
mult: .. Dac i-a$ fi ascultat pe ai

mei i n-a li piit niciodat inafarA.

astlzi eram cu ei... Oare ce-or fi
fclnd ?". Probabil o cutau peste
tot. i oare noriorii 3CC$tia oe treceau atit de grAbi~ pe lingi ea, nu
erau tot supuii lui Nor-mprat ?...
Ar fi vrut sl-i roa@ll: sA se opreascA
sa mai stea cu ea, ori s-o atepte ...
Dar norii treceau. treceau gr!biti
spre implirliia lor. neoprindu-se nici

mlcar o clipi. Luna isi dldu in curind

seama ca singuri nu mai putm gsi
drumul inapoi. Timpul truse mai
avea s treaca ind, pestt tot si toate
din jur, pestt ceruri. peste pAmint.
ape... Dorul ii dldea tircoale tot
mai mult : s1 se fntoard la ei. era
acum 1ingurul ei p:ind. Cit isi mai
dorea... Se oprea. h1sindusc s Jun~ dca1upra apelor adinci i firii
de marpini. aplecindu-i fruntea cu
tristele ~ privind in luciul lor. atep
tnd si mai treacA pe acolo cite un
nor. Poate aa. gindea ca. luind urma
unuia din ei, ar mai putea ajunge
la cei de lingi care plecase.
Dar norii treceau 1$11 cum obi
nuiau ei dintotdeauna. risipindu-se
prin inalturile cele adinci picrzindu-i
singuri urma i risipindu-se ca un
fum.
Pentru di nu$i pierduse dorul de

prinji, de tot ce-i era drap:. de meleagurile pc care se niscuse i din

care venise atit de greu plnl aici.
Luna incepu colindul luncclnd 'ici ;
colo 1rintre nori. pinl-n marp:ini de
cer. cAutind flrt Incetare locul drap:.
pierdut atit de u(Ir.
De atunci a trecut vreme $i vreme.
dar Luna i a:zi mai cmindl in toate
nopjile. strlibtind cerul i mArile lumii
pinn zori.
Nor-imparat i impArAteasa IW nu
mai sint de mult. dar ca crede cA ai
ci tot o mai atcaptJ. i luncc. lu
ncd pe toate drllrilc lumii. CAitoria
ei este Brt de ~lif'$it ; o tiu toate
stel~lc cerului. o ~tic noaptea. ziua o
mm vede !1i ...-.. inca spre zorii sii.
o tiu tot cerul i pmintul Intreg.
Dar poate c nimeni nu cunoa$te
povestea ei cea adcvc\ratl. pe c~trc
:tm incercat si v~ spun...

PEJVESTE-R s-RllE!IEI

e spune c
odali mai demult. Salcia era o fata
frumoasA. frumoas.l. lnah. mllidioasa. cu pir lung neasemuit de mA
tsos

curgindu-i pni la glezne.

En:a bunA la suflet i asc ultat o<~rc

fa!li de prin~ i de toi cti din jur.

Cemarebucurieerains:isa.merg

cu fetele de aceeai vrst La riu

Acolo stteau pe malul apei. ce-i
frimnta valurile domol ori repede
la vale. spunind poveti s.~u prinzin d u-i flori de cmp in plete. jucindu-st i hirjonindu-se. cu cele de
seama sa .
Cu timpuL riu l incepuse insa. s-o
indrgeasc! i cnd fata se apltca
dt11supra lui. ii limpezea de indat
oglinzile sale ca ea si se poata privi.

sa u se gr bea 5-i mbr] ieze glezna

su bire i a lba.. trimindu-i unda sa
cea mai caldA i mingiietoare.

Din toate fetele care veneau pc

malul s!u. riul o indrlli1ise mai mult
pc ea. iar dorin]a lui de a o vedea
cretea de ta o zi la alta. Fata prinse
drag i ea si vini la riu, nu numai
cu fetele de seama ci. dar chiar i
singur. Anasc ea mai demult. din
bAtrini, el rul fusese cindva un nAclllu
mindru i frumos $ de cind 5tia acest
lucru parci. mai multsesimeaatras
spre el. Incepuse st-i aduci nori.
lmprltiindulc pe undele sale. ii spu
nea povC$ti. SIC OJ iindea in eL inr
riul. la rindul slu. prinzindu-i chipul.
i-1 imbrll]i.a cu draa.
Zilele treceau. iar fala se flcea tol
mai frumoasA. RiuJ vedea aceasta i
pe ct i era de d ragi. tia ci odatAodatA va veni i clipa aceea cind fata
se va duce la casa ci. dupi un nAcAu.
uilindu-1 cu totul. Va veni ca poate i
atunci la d. d ar numai sA ia apA
sau sA spelc cele trebuincioase casei
- ter~are, clml sau cine tie oe
veline. La toa~ act:Stc:a riul lj inlioru unda i se tulbura pinA in adincurile sale cele mai a dinci.
Fata sim]ca uneori el el em mai
altfel ca de obicei. CI$ tulbura apele.
dupa tt mai inainte li arAta toatA
frumuse]e.. in o@.linda sa.
Intr-adevAr. trecuse ttva timp i
veni i sorocul fetei. Mul~ din nAcAii
10

satului ii dldeau trcoale. dar fata.

parci nu avea ochi pentru nici unul
din ei. i totui - gndea ea. i mai
ales plrintii care vroiau si o vadi
la casa ei - . odatl. i odat.l va trebui
sa-i dea incuviin]area unuia din ei.
Fata stia i tocmai de aceea amna
mereu. Nu da nici unuia un semn
anume. navea nici o pomire sau
vreo vorbi mai dragi. din cart ar fi
putut sa traga nldtjde vreun nlidu.
cum ca ar putea li alesul ei.
latA. Insi. ca se alsi un tinAr mai
chipe i mai indrlznet dtt:it to]i
ceilali, care. prinzindu-i intr-ori mina.
ii puse intlul in dep:et, smulgindu-i
promisiunea. Fata n-a spus nu. dar
in sunetul sau era tare indoitl. clei
nu se vedea stindu-i vreodata alAturi.
la riu se mai ducea. dar inima ii era
altfel. Sim]ise i riul ca fata ii va pA
rsi malul curind. cA o va vedea tot
mai rar sau poate. cu vremea, deloc.
De asta se temuse el cd mai mult.
dar in zadar. nu-i putea sta impotrivA.
via~a era de partea ei. iar ca trebuia
sa-si urmeze drumul i ursita.
Totusi. lntr.o noapte. noapte de
vara frumoasa. cind luna se ridicase
strlucind pc bolta cerului. luminind
tot in jur. fata it$ din camer, a$a.
ca la o chemare parci i porni spre
riu. Ceva anume o flcuse si-i p:rl
Il

beascl paii inlr-aeolo. 1$i iu~ mersul

in graba mare, apro ape fugind.
plrul sau frumos i lung se despleti
pinA la glezne. inrlurind-o toat cu
bogljia i aurul slu. Ajungind acolo.
se pleci peste unda acestuia i privi.
Riul se ddu pcnlru o clipi mai la
o parte de mal. apoi. netezindu-i
unda. din adinc In adnc. o llcu pe
fut! s amueasc de uimire. De acolo.
de jos. din adincurile sale. se ivi
chipul unui tinAr de o frumuse1e flra
seaman i fata lnJekse pe daiA cA
acela nY e~ docil cl. riul. fllcAu.J de
alldall. cel <k ca re vorbeau. blrlnii
satului, aa cum aurised $iei de la
plrinii lor, pa.rinlii acqlia de la
prinii lor. .. iar alAturi de el. cea
care sta in preajma acestui nAcJ.u era
chiar ea. Fata i$i rccunoscu chipul.
ceea ce vedea acolo, in adincul riului, parci o mpietri locului. i in
clipa aceea hotarirea ei fu luatA. Nii

12

mic, niciodata. :i nimeni n-o mai

putea despAri de riu. locul ei era
acolo ... sA f.e cu el, in adincurile cele
adinci, limpezi i chemltoare. li scoase inelul din deget ~i. arunclndu-1,
vru sli dea riului cea mai ma~
dovadl a iubirii i credinJti sale,
coborind inspre adincurile sale.
Dar riului. riindu-i miii de tinere\ca i. rrumu5e1ea sa, de viaa ei
cea vie i adevarata. n-o primi, se
tulbura de inda tA i atunci ... tot ceea
ce vAzuse acolo jos. dispJru :i ea nu
mai tiu daci totul fusese precum i se
aratase. sau aievea. lnchisc ochii...
Nimic nar mai fi induplecat-o
insA sA pleoe de-acolo de llng el i
asta pentru totdeauna. Nici vinturile
aprige, nici Upezile troieninde, nici
ploile sau allilde dogoritoare a le verilo r fierbin~ n-au mai putut-o desprinde de riu. 1n dragostea ei a rAmas acolo, plnl a prins radAcini.
Au trecut anotimpuri. ani. dar
salcia credincioasl. pentru totdeauna
iubirii sale nu s-a mai d esprins nicicind din locul acela al ei.
Cind $ cind o cuprindea parc
dorul ~i atunci. privind in ap. inspre
adincurile numai de ea tiute. se lepna unduitor i mingiia cu bra1e1e
sale verzi, fremltltoa re, undele riului.
atit de drag ei.

Il

T&RMNfi

Tia odat.

de cocioab! ; prin crlpAturile ferestrelor i uilor. vara ptrundca clldurn cea mare, do[loritoa~ a soarelui.
i frigul npraznic cu zJpada i ngheul siu. iama.
De harnici. erau harnici, omul i
nevasla lui, dar pard nimic nu rodea

demult de tot. LI marginea unui sat

de oameni aospodari, un om slrac.
srac. impreunA cu femeia lui. mprind cum spune vorba. srcia pe
din dou:l. Casa in care-i duceau
traiul cu toti ai lor ajunsese un fel

14

sub mina lor. Una dup alta. vitele

le murised. de foame $i pni $i ciinele
din la nt plecase prtsindu-i.
Ce mai. singura care le clica prispa
eraslrlcia.
Viala fusese aspra cu ci. omul incepuse si.-$ piarda sptrantele. Numai
femeia li mai da oleacA de curaj.
..De. omule. poate in lst an ne-o
clica $i pe noi norocul !" Dar anii
treceau unul dupA altul $i omul nostru
rimine tol mai sArac.
Unde grqcl nu se dumirca i
pace; viaa insl parca cl-$i bltuse
joc de el in toate cele ale casei $i
mai ales in bucata de pAmint lasata
de taid-sau. Arunca el sAminta. dar
ploile ii ocoleau ograda. iar locul
raminea sterp. uscind tot ce se punea
in el.
Cu frate-du. deh! ern altceva.
Bucata sa de op:or era rodi10arc.
bosat.i in toate cele ale pamintului.
Ai era deosebirea. nirl. ci mai vred
nic decit el. nu era fratele sau. Si
uitea$8. an de a n: unul era tot mai
bogat. iar altul tot mai sArac. Frol
te-sau ajunsese om de seama in lumea
satului. gospodar de frunte. dar cu
toate c avea din belug attea bunuri. tare era zp:irrit cu fratele sarac.
Nu-l ajuta cu nimic. ha mai mult.
nici nu-l prea primea pe la d prin
ogradA $i nu-l cinstea cu nimK- din
ale sale. De odrit insa. il oc!ra mereu.
a nu muncete destul. d-i lene. i
cite i mai cite...
Bietul om. de atta grij. sarAcie
i ocar:fl ajunsese sa mearp incovoiat. incit la anii sli. nu prea multi
la numlr. pirca mai mult un mo
neap:.
Vara era pe sfirite. iar
ncepea sa vina cu aurul i
sale pe la portile tuturor
15

...

rilor satului. GrAbi~ de toamna care

nu se lAsase prea mult ateptat!i.
oamenii incepusert si-i stringi roa
deie umplindu- hambarele .i podurile caselor
Bruma de spcran\1 o mai avea,
ce-i drept. crezind el toamna 1-o
dtrui i pe d cu ceva : oei citiva
pomi din livada din spatek casei.
ori poate cele citeva iruri de porumb
din O@:radl. Cit pt"ivetc insa hambarul i podul casei aveau sJ rlmin!i
goale i In acest an.
Omul i femeia lui mai roboteau
pe afar', ba pe la un vecin, ba pe la
altul. Acetia. de atta belug. n-o
mai scoteau la capii singuri i aa
cA cei doi se tocmeau cu riua cind
la unul. cind" la altul.
Stringeau de ici i de colo dte
ceva de-ale gurii pentru iaml el
deh ! iarna avea sa fie lungA i pina
la prim!vari... mai era.
Se-ntorceau seara tirtiu. c!iz:ind
frin~ de obosealA pe prispa casei.
Ziua incepuse acum sl amurgeasca
mai repede. iar noaptea cldea de-ndatl. Cei doi stAteau i ei o bucati
de vreme sa-i tragA sufletul, mai
vorbeau de una, de alta. mul!umii
n sinea lor al o mini de 8jutor mai
primeau i ei atit cit SI poat rizbt
pin-o da colul ierbii.
i iall al intr-un amurg. cum
sUI.teau ei aa pc prspa casei.
gata de culat. k calca pragul
chiar TOAMNA.
Dar ei nu tiau cine este, niQ de
unde vine, sau Incotro se duct. Cum
la poarta sAracului nimeni nu bate,
cei doi se mirarl la nceput. apoi
lntrebindu-se din ochi o poftirt In
casl. Luari venirea ei ca pe un semn
bun. crezind ca poate i-o calca i pe
ei norocul.
16

Privind~ mai cu bip:art de ~ama.

oamenii vazura ci nu era o femeie
oaro:are. vtmintclt ii erau alese.
iar vorba buni i calda. Era obosita.
aa el oamenii o poftirA sA se odihncasd in patul lor. ca pc un oaspete
ales, ei se intinsenll pc jos. inu-un
ungher.
Prea muhe nu-i puteau oferi. dar
se grlbinll st-i puna dinainte ce aveau
din bucatele lot sarace.
A doua zi. Toamna ii ntrebA de
una, de alta. dar ei la inceput codindu-se. apoi prinzind vorbi. ii spuserA din ofurilc si necazul lor : cum
c munceau in fiecare an. se trudeau,
~ chinuiau. dar pimlntul ramtnea
neinduplecat In ~le din unn!. Isi
pierdusert curajuJ si mai-mai c ar fi
vrut st pkce spre alte melta@.uri
.,el de". spunea omul. ..schimbi locul.
schimbi norocul".
Dar Toamna i imbarbatA i te

dadu <:uraj. sBtuindu-i sa r1min1 la

casa lor. Mai muh. se oferi s-i
ajute : "uite. le spuse ea. afla~ eu
sint Toamna. Am bAtut la bordciul
vostn1 din marginea satului. flril sa
va spun cine sint. tM voi m-ai JIZduit i omenit dupa puterile voastre.
Al!ii, oameni cu stare. m-au alungat
auzind c sint Toamna i uitind de
dilruirca i bogliliile cu care le umplu ntotdeauna hambarele !ii camarile.
Am s-i pedepsesc pentru lipsa lor
de omenie. Am si le trimit manl i
frig. ploi reci i brum!. Voua insA.
care mi-ai deschis ua poftindu-ml
$ omenindu-ml in slrkia voastra.
am sA va umplu casa. rlsplltindu-vl
pencru inima voastrA buna~.
Zicind aceasta, Toamna flcu un
semn anume, privi SPfe dmarilc celor
doi. spre podul i hambarul casei.
spre opronul care stltea gol de atta
amar de ani i. cit ai clipi. toate se

17

umplurt de bunlt!!ile i belugul ei.

a tit de repede cit ei nici nu puteau
gindi, sau visa. Fericirea le luase
graiul i parca nu gAseau nici un
cuvint de multumire:. Ea le zlmbi
cald $ eu vorba ei bunA le flgldui
ct de acum Inainte bogl\iile ei vor fi
in ficca~ an i penuu ei.
Atunci omul i femeia lui ti mul
1umirl din adincul sunetului. iar

Toam110 J lui ziua buni. grtbita

s1 plece si spre alte meleaguri. eu
darurile SI belsu,:ul ei.
In urma sa. mul1umii din cale
afarl. cei doi t lndeau cA dt-acum
Inainte nu vor mai li ultimii din
sat. iar .,norocul nui va mai ocoli".
vor ajunge cu vremea. prin munci i
vrednicia lor. printre gospodarii de
frunte ai satului.

18

1-RR.Nfi

aa.lavirsla

om

nuelinicitinar.

nici bAtrin. Bun la sunet cinstit i

drept. d ar de care nimic nu se prindea
i nici el nu prindea cheag de ceva.

Anii treceau

omul incepuse

a-i

dori o casa a lui. nevastA, copii. o

ograd!

imbeluglllA

se chema o

cu tot ceea ce

ospodlrie

terea cuvintului.
Cum sta et

in toatA pu-

iim-o searA $i
gndea la toate astea. aude pasi i
aa.

iata. di se ivete inainlea lui o femeie

cam bltrinl - daci te-ai li luat

dupA prul sau nins - cu vorba
cam aspra $i scurt!.
- Omule. jj spuse ea. i cam
cunosc gindurile. Daci te tocmeti
ta mine cam cit stau eu pe aici, cA
mei eu nu-s de prin

prile

locului.

am sa-Ci implinesc intocmai vrcrilc,

dci am aceasta putere. Dar s! tii
ea la mine nu-i U$0T. iar daci-i rlzbi.
aa va li precum jam spus.. O vorb
numai ... si nu-mi pui multe intrebari!
Omul se nvoi pe loc. chibzuind
ci n-o fi atit de greu ~ el va izbuti.
Poate 2$ll va putea avea i el familia
$i gospodAria sa. un rost i asta-i dtdea curaj i putere.

19

Femeia o lui nainte i omul o

unna. Cu cit se afunda spre inima
ptdurii. seara
parci mai grea :
se intunecase,

s-i
pttrundi pinA
strlnse din
lmbrlciminte
pului i llrt

unnl. ParcA i zicea in sinea lui omul,

atunci cind plecase era varA. iar acum
in jur se llcusc toamnl ... $i doar nu
llcuse drum prea lung. Ajunsc:rt la
casa femeii i ea ii spuse:
- Eu n-am s1 sta u prea mult aici.
li las cheile i toate cele ce sint pe
aici, in grijt. Vezi. descurci-te dar
nu oricum, i ... nu care cumva si]
calci llglduiala. lli trebuie vrednicie.
dar i rAbdare si poli jqi cu bine la
liman din toate. Eu am si calc pe aici,
cind i cind. poate chiar tn lipsa ta
sA vadi daci ai griji de casa i toate
acareturile
Femeia intr in casl. iar omul in
unna ei. Nu-l llsl si se a$Cle barem
oleaca sA$ lragi sufletul, ci i1 trimise
lndall la treabA sa taie lemne din pl
dure $ repede si. se intoarci si facA
focul. Omul pleacA de IndatA, ceva
mai sus de casa femeii. cum ar veni
spre cellla lt capii al pAdurii. Acolo
insi. era frig. nu glumA. Si omul era
lmbrlcat numai cu ceea ce pornise la
drum. clei atunci cind pornise era
varl. Nu tia ce s1 mai creadA. d ar nu
se dAdu bAtul puse mina pe topor i
incepu si taie, tot pe unde vedea cioturi i usclturi. Veni cu lemnele acasa
i se puse sa fac focul.
Atunci WP. de seama. el venise
iarna. Blltea un vint sub]ire aducltor
de zapada ... de stApina casei nici
vorbi. Probabil plecase aa cum ii
spusese. Dldu fuga in grajd la animale, puse ceva pe ele. le dadu apa
i mincare, trecu pe la orlt.inii i
abia se Ingriji de toate el se $i flcu
seara. li era cam foame. aa el incepu
sl se ingrijeasc:l de ceva de-ale f-Urii.
Pricepuse cA era singur i avea sa-i fte
greu. dar cum se tia harnic i mai ales
invA]Ind rosturile casei. t ia ca o s-o
scoata el la capat. Minei &i adormi
20

pe- loc. de ostcntt cr: tra. A doua zi.

dnd se trtti. focul era demult stins :
in sobi. nici un tlciunt. iar de fri~
pinl i apa inahe1ase in cldri. Pe
geam norilc de hcajA jj spuneau c
iarna venise in toa tA puterea cuvintului. Omul nu stltu prea mult pc
ginduri i pomi si vad de ale casei.
Mai rllminea d ap locului. cind 1
cind. c nu se prea dumirea : ,,Cum
adic, mai teri. cind se intlnise cu
stpna casei. era vara. iar acum. pre1
de O zi i o noapte. se ana in piinii
iaml ? ... Unde se afla oare i ce fel
de cad era aceasta. cine em stlpina
lui la care nimerise cam tam-nisam ?
Dar de. invoiala fusese BeulA $i cu
vlntulda t.mcuvint...
Trecuse timp. iar omul se obinuise
cu rosturile casei. le tia de acwn pe
dinafarl. Totui. in singurltatc:a serilor
de iamii. se gndea adeseori la stiipina

sa. Nu avea nici o tire. pe unde era.

ceflcc:a i.mai ales.cfnds-arlntoarce.
i iall ca. Intr~ seara. cind tocmai se
ntorsese de la pldure. obosit tare
i nfrigurat. mai arunct un vreasc.
doua pc: foc i clzu rlpus de oboscall
pc !avii. PArca di incasa era mai frig
ca de obicei. iar norile de ghea\ii se
atemuserii atit de tare pe geam. ca
nici vorbi si mai poy vedea afail.
Simea cJ. somnul il furA. poate oboseala, i spuse. sau poate friguL.
Atunci simi ceva moale i cald sub el
i. uitindu-se mai atent, vlzu ci pe
lavi\ii era aruncat un cojoc. Dldu
sl-1 punA Intr-un cof1 aJ casei, nedumerit al cui i dr: unde era. dar acolo.
ce sA veti. dAdu peste altul... iar mai
incolo un altul altul... "Ce erau
toate acestea. oe se intimplase in
lipsa lui, ale cui erau $i a pilli. d aca
erau ale cuiva. de ce nu le luase. ca
doar afarii era iarna i frig ?

21

Privi mai atent. pe jos se vedeau

unne de z.lpadl. de parci cineva
strlinintra!le in lipsa lui in casa.!
Oare '!... i nu continuA sAi slir$t8scl gindul. Zimbi in sinea lui i
lnelese el stl.plna. cea la care !le toc
mise ast-varl $i ca re ~ni!le in lipsa sa.
nu era alta decit IARNA, iar cojoa
cele ce le glsise pri-I ungherele camerei erau semne el trecuse pe acolo
odatA cu frigul din casa.. cu urmele de
zApadA i geamurile pline cu flori de
gheaJI.
- Dar oare o fi fost mulJumita. de
ceea ce a vazut. de ceea ce a glsit prin
ca.Y. i pe afar, prin ograda. prin
grajd, pe la animale 1
li pru riu dl venise in lipsa lui $i
el nu daduse ochi cu t3. I-ar fi pllcut
sl o ntilneascl i poate c lama i-ar
fi spus un cuvint bun. l$a. sl-i mearg
la suflet sA-I tndlzeascl. Prin pustietlile astea n-avea cu cine schimba o
vorbulil. cit era ziua de mare. Se
mai Indemna d uneori. la munci. de
unul singur. mai vorbea cu animalele.
dar deh, era altceva.

De atunci. omul se obinui si punA

pe masl pe un tergar alb ca neaua,
cele cuvenite i pentru stApina sa.

"CI poate iar o veni pe nepusi mas!,

asa oum a mai venit... ''
Cu vremea. cojoaccle displrurl. azi
unul. miine altul... 1 omul inJtR c
stlpina iar mai trecuse pe acolo.
lama era in toi, ninsea destul de
des. i el, grijuliu, da ntmeJii de z.lpadl
la o parte croindu-i de fiecare dati
drum pinA la animale. Uneori vintul
sufla indirjit, mai ales noaptea. gata
sA smulg acoperi$Ul casei. intrind pe
sub u$1 sau pe la ferestre.
Toate ca toate,darlntr-o noapte se
puse s sufle un criviJ tare puternic.
VintuJ sufla din toa te pt,.,ile, spulberind zApada. uierind de mai-mai si
ia casa pe sus. NC)IptCl plrea si fie:
lungii, iar focul incet-tncd ncepu si
se stinga. Zgribulit, omul incerca sA
prindA somn In ungherul sAu. Adormi
intr-un tirziu i visA... Parci bltea
cineva in fereastrA. St.ri din pat iute i
merse sa. deschid! ua. Era ea. in
sfirit lama care venise la casa ei.

22

ObositA. blluse ca le lungA pinA acolo

i. cum intrA. n~ d minnce. Vilzu
el. masa era pusi anume chiar pentru
ea. Nui spuse vorbe de multumire,
dar omul k; simi aproape ca si spuse.
din c.lut11ura ochilor $i. tntele:se de tndatl cum ci ~ul slu fusese pe plac
stapinii. Apoi lama mtrse sA 9e culce
in Qdaia sa. care ent pregltitJ din timp
i, ostenit cwn era, adormi pe loc.
Omul mai aruncA un vreasc, doua. pe
foc, se inloane in ungherul slu. i
adormi.
Noaptea se IAs.ase parc! mai adinca.
"De sar faoe mai repede ziuA", gin
dea omul. Oare stJpina ce-i va spune.

despre cum gospodlrise Ioate ale casei.

Nu c-ar fi ateptal vorbe de laudA.. ori
mulumire, dar aa, mlcar un cuvnt
cit de cit acolo. Apoi cAzu lnlrun
somn adinc si donni pin! la ziuA.
ParcA o voce li spuse: ..M-ai slujit
bine i 1e-ai dovedit vrednie n toale
cele ale casei. Ai avvt ari..il de tot ce
i-am lasat pe mini i nu te-ai plns
niciodatl. nici de sreul casei, nici de
al iernii. Nu te-ai speriat de mine:. ai
avut curaj i nu ai dat bir cu fugiii
atunci cind i-am lrinm nlmeii de
zApadA, crivlul sau lngheul. Te-ai
dovedit biruitor in Ioa te : ap el la
rindul meu am si-(:i Implinesc gindul

23

tiu cel adinc pc care atit ti-I doreti,

aa cum ne-a fost Invoiala atunci cind
ne-am intilnit~ te-ai tocmit la mine... .
Se c:ripa bine de ziuA. omul Sit trezi
i privi n jur. In odaie nu mai era atit
de frig. iar florile de gheaA de pc ge11m
displrusert. Privi afart pc geam si
vlzu clllpada lncepuS~e sl Sit topcaSU.
Parci nici vorbA de iaml.
ln1elesecl nu visase: ua casei era
descuiall i cind iei in ogradA auzi
glas de femei i copii. Nu-i veni si
creadl ochilor : se frecA la ochi i

vzu o lioll de copii veseli, glllgio$i.

fugind incolo si incoace. iar ceva mai
incolo. o femeie ttnArl vlzindu$ de
treabA pe lingA animale. Pricepu el
lama ti inuse c:uvlntul i-1 rAspiAtise
pentru hArnicia i curajul slu.
Dorina li fusese1mphnitA. iar tot ce

~~~~e~"~~~~~~~ !~ ~tV;d:~e:n;
el acum rostul lui Avea o fanUiie i
o gospodArie cu e<~re se putea mindri.
lama plecase inspre alte meleaguri.
pesemne pe unde avea sl mai rlminA.

24

I:EI BEJI

CO poveste cu motani)

aussi era

un

motan Iare frumos. cu bllnia albi,

pufoasa i ochii albatri-albatri. Virful nasului roz. iar llbulele. virful
urechilor i codia cafeniu-inchis fAceau din el cel mai grozav motan.
Pe linp. cl era atit de inzestrat.
mai era si cuminte- nu ieea nkiodal!
din cuvintul celor din casl. Ba pe
deasupra mai era un mare rllsflJat.
mai cu seamA de copiii caselor vecine.
SimJea asta din felul in care era privit.
dupA e~clamaliile uimite i pline de
admiraliC. dupA felul in care il chemau
s!-lmin@:iiesausl-1 iainbrae.Atunci
nchidea ochii de placere. sliriind ince-

"

ti~or i. fldndu-se d inca nu-i vede

sau aude. ncepea sA-si vadli de-ale
sale.
In felul lui era un mic stii pin al casei.
ceea ce-i dAdea un aer p.rav $1. semei
plin de importan!A cu care pAsca prin
fa"' intreului neam motaneg: din jur.
Ce-i drept. rar lli li putut vedea picior
de motan strl in dkind prin cem ce
se chema . ograda s:~"
Vara. tolanit sub umbrarul vilei de
vie ce-i impktea verdele cu cel al
copacilor din jur, urcind printre crengile lor sau sus pe acoperi, iar ramurile caisului il ocro teau de aria zilei:
iarna la gur.a sobei. unde cAldura
l flcea sA dormiteze-lenevos. i fliceau
traiul linitit i d eparte de orice grija
scutindu-1 -de cea mai miel nepliicere.
Cindceiai caseiilrlsfA!aU. Maussi.
fericit. le intorcea muiJumirta torcind
satisllcut i uitinduSit cnd $ dnd in
ochii celor ce-i treceau mina rrin
b!Jni1a sa ckasl $ moale. Cind ceva
lns nu-i era pe plac. ii arcui::. mu~
tlile lun~ de OOata i se zburlea
intr-un fel anume. Matanii de prin

nlte pArii ii cam tiau de fricA. ceea

ce-l t'lctll sa-i infoaie. cu seme\C.
o dat! mni mull bltni\-'l. i sA mearg
i mai sij!!ur pe el. mai ncpl~tor. prin
toate curile veciniiM. pe toate gnr
durile i <JC(lf1Cr$Utk d in jur.

Un g himpe de nedumerire i m <Ji

;tlC!i de mihni~ SJe cuibri in sunetul
lui. cind intr-una din 1.ik stApina aduse
un ghemotoc mic. negru. cu ochii abia
mijii.

Era un pisma~ neajutoral ~i speriat.

care cum dldu cu ochii de motanul cel
mare se zbirli dintr-o dat cit ero~ de
mogldeaA- mai muh de rricl- iar
npoi se cuibri intr-un ungher al
camerei. Rm<lse acolo toatj ziua. fll.r
s se mai mite din loc. Numai seara.
rarruria cu lapte adusi de stApinA il
fcu s i11!li din colt$0rul lui $i sa
lipie laptele dildut. ca un inromctnt
ce pllre1 a fi
La inceput. M<1ussi se simti atins in
oqwliul su: cum adid. mai ent o;ue
loc pentru un altul'! Nu era doare de
:1iuns?! Se simtea cam umilit si in
ti-istlll pcstcmihurA. Asta insemna c

,.

de acum dragoste:~ $ aten1ia celor

din casa nu vor mai fi numai ale lui.
ca mai-nainte. O p3ne din ele vor fi
si pentru noul v~it Si asta~ indigna
pestf poate de mult
Abia trecusera vreo citevG zilt i
mica fiina pricilljill si tare ncajutonua
cum era. pe linpj ca prirnea mereu
dovezi de afectiune. clpltase :i un
nume. Neyrut. ce-i suna in urechi o
dat mai mult ca alint in toatA puterea
cuvintului. Ceva nou. cart se mai
aduga la toate celelalte.
Nemulumirea lui Maussi incepu
sa-si spunA cuvintul : din te miri ce.
se-nfuria i-i zbirlea spinarea devenind cam agresiv ra~ de bietul motnel.

Ba-i ocupa unht:rul. ba se tolnea

pe locul cel mai bun din cas. s~1u,
mai riu. li rsturna. cd din gr*all'l.
blidul pus de stl'lplnl'l.
De liecare dati insi. NeJI'llt cel mic
se Bcea c nu ba{tl de seaml. Oricum
sti:~ si el ca nmgul primului venit trebui:~ respectat c~1 ce la urm3 urmei
lnccrcasfacl.

27

Cum fumurilecu care-I ntmpinase.

voind s-I sperie pe Negrul c doardoar i-o lua tlpii.ila. pAreau sA nu-l
intimideze, Maussi renun!A n scun
timp la ele.
Drepte c nici Negru nu-i prea ieea in cale. Sttea mai mult in ungherul
lui. ieea numai cind cei ai casei il
chemau anume pentru ceva.
De-acum trecuser citeva zile bune
i Negrul incepuse sll. prind ce\l"d mai
multA via!! n el : intii c mai crescuse
i apoi se mai obinuise cu cei din
jurul sAu, ca i cu toate locurile i
ungherele din preajmA.
Veni i vremea grdinii celei verzi.
fn cune, florile primverii incepusen'i
s-i etaleze care mai de care gingia
i frumuse1ea culorilor. de tol felul.
I-ar fi plcut i motAnelului cel mic sa
se strecoare pe acolo, printre ierburi
i flori, printre tot felul de gize zumzAitoare, buburuze i gindcei, pe
care ii intrezArea atunci cind ua era
uor intredeschisA.
Dar cum sa. ajungA el acolo ? Ar fi
trebuit - i asta era cel mai mare
obstacol - sa coboare treptele i
nu-i era deloc uor. Stpna, care
parc-i inJelese oful. il lu intr-o
diminea!A i-1 duse in grdinii..
Lumina de afar. soarele, vinticelul
ce adia, grdina cu proaspetele miresme, toate erau ceva nou pentru el
i din cale afar de frumoase i minunate.
IncercA ciJiva pai i se opn. parc
ruinat de bucuria libertii.Jii ce o simJea, dar i de ceea ce vlzu dinainte-i.
Chiar in fap sa. la rdcina unei tufe
sta tolnit Maussi, care-i simJise deja
ovl.iala pailor tnc de la primele

Ce-i drept dad!i-i mai rAmasese i lui

ceva. care era numai al lui. apoi
aceasta era curtea i grdina n care se
sim1ea stpn. i unde pn acum nu
clcase noul venit. Se mirase i el.
Numai in cas, numai in cas ... Era
cam ciudat! Orice fiin ar fi jinduit
in aceste zile s ias afar. "Dar
mai tii ? - i zicea el - ca miine
stpna o s-i fac pe plac il.stuia mic".
Dar uite el de data asta clipa aceea
venise singur! ...
Negru clca ns pe lbu!ele-i mici
i nesigure atit de incet i mai ales
incerca pe ct putea s nu fac vreun
semn spre a fi simit. Micul motna
parc prea impiedicat de CCV'd anume
i nu mai ndrznea s pa.easc.
,.Oare atit de mult s se team de
mine ? li impun eu asta ? S-i fie oare
atit de fric ?" i zicea cu oarecare
mindrie i siguran in sine-si Maussi.
Negrut sttu Jocului aa un timp
oarecare. uitindu-se mai mult in jur
la ce vedea. apoi i zise c poate era
mai bine sa se ntoarc. In lumina
soarelui, mai mult ca niciodat. Maussi
i prea un motan uria i cu el. nu
era bine sa te pui ! De altfel. era atit
de mic i neajutorat. bietul Negru!.
Oricum pentru azi ii era de ajuns.
Nici nu voia s-i strice ziua.. care i se
prea parc cea mai frumoas de pn
acum. pentru cte vzuse in jur. LI
urma urmei, zilele n-au intrat in sac :
las. or mai veni i altele. C doar nu
in fiecare zi o s dea nas n nas cu
Maussi i tocmai acolo. O s fte bine
i pentru el. Nu se poate s nu fie bine.
Acum are i el o cas, stpni, a venit
i primvara L. Iar la var. ce s
mai vorbim. o s aib i el col]ul lui
de ~din. Poate chiar o tuB a lui !

micri.

28

.,Eh. si nu-l ~upl'ar i$i zise el - pe

motanul cel ma re--...

cerce... Puse o IAbutl. dat i picrdu

echilibrul i era &ata-gata si cadl.
Ciuli urechile. Simi pa$i usori furislndu-se In urrnot sa. Apoi. dintr-o dati
cincvafl lnllci i sesimp ridicat sus.
sus. pc trtpte. Privi buirnlciL clipi
de citeva ori din oc::hi : ncvtnindu-i
sa creadi. a poi lnldesc.
Nu se putu stApini si nu sfiriie
ncetior. De-acu nu maJ era singur.
Sau mai bine zis.. nu mai era singur
nici unul din ei.
Tocmai atunci se deschise u;t ~i in
prag apru 5tlpina. Privi spre amindoi
i zimbi, intcle@lnd oe Sit intimplase.
Fiecare din ei cistigue un prieten
in celllalt.
i Maussi i Nqr:rul

Maussi paret-i inJelese gindul $i.

deschizind acum ochii. bine. il privi
pe furis. Negrul era gata si se inoart cu putinii ? Ceea
toarcA. Sl
c:e vedea era adevilrat. Nu cumva
lumina asta a soarclui n orbca intr
atita ? i totui ... NcgruJ pea greu.
mpiedicat. ontc-ontc. Se ridic i
privi mai bine. Blg de seamA c
trupul ind. firav se clitina la fiecare
pas. poticnindu-sc parci.

r.c

Dintr-o data incelesedecestpniil

la ti s-1 ocroteau att de
mult pe Negrul
Ot de urit se purtase. ce egoist i
infumurat f~! Ba mai mult. de cte
ori nu chibzuise cum ~-1 faci sa-si
ia lumea n cap. 11 lnso1i cu privirea
pe cel cu care altfet as- li trebuit si se
poarte. acum e sim1ca dator s-i
ofere ocrotire i mai ales st-i arate un
pic de bunitate. de care tare mult
avea ncvo1e.
Dintr-unsaltfuinpiciOilre ;mersul
poticnit al lui Negrut l1cea sa. nu i se
simta urma. Negrul se opri n fallJ
scarilor: la coborit fusese cum fusese.
dar la urcat ... mai greu : mai era i
ua. numai uor-uoc ntredeschis.
pc care ar fi trebuit si se strecoare

adu5eser

nuntru.

Se opri n fa ta reului ct--1 atepta.

Prea era nesi~:ur pe el. iar aa de unul
singur... Bine el. se deplriA de privirea
pauunz.ltoare si ncprietmoasl a m~
!anului cd mare. Cum si nu se simtA
umilit. daci era atit dt neajuto rat?
fi fost $i el altfel. ta fel ca ceilal1i
de-ai lui macar. nu 8$<1 ... Atunci s-ar
fi simlit in stare si cuteze sa urce
singur. Dar aa?... Totui! Sl in-

sa

"

l:tlPRINS

fmp.Arat~as.anorilor

Po vestea salcici
To11mna
latnJ

Cei doi

14
19

"