Citiți 2 volume pe problematica supradotării. Analizați lucrările după cum urmează.

Lucrarea Copilul Cuvinte cheie Citate Argumentarea

tău este un geniu! reprezentative alegerii
Autorul - minim 5 citatelor
Florin Colceag, citate -
Florin Alexandru
Editura
Tikaboo Romania
Anul
2016
Capitolul 1  Evoluţie Noi, ca părinţi, evoluăm incredibil de Nu sunt părinte, dar pot observa
 Proces mult în perioada în care ne preocupă schimbările la prieteni şi apropiaţi. Oricât
 Vârstă problemele copilaşului, învăţăm atât de mult te-ai pregăti, de fapt nimic nu te
 Dezvoltare de multe lucruri şi totul se întâmpă poate pregăti pentru ce urmează în viaţa
 Educare într-un timp relativ scurt. de părinte, cu bune şi cu rele, cu bucuriile
 Proiect şi neliniştile care vin la pachet.

În acest proces învăţăm, în sfârşit, că a Nu există copii perfecţi aşa cum nu există
ne dori un copil perfect nu aduce nici părinţi perfecţi. Cu toţii învăţăm, cu
nimănui vreun beneficiu. toţii creştem împeună.

Uneori suntem demoralizaţi de toate
problemele zilnice prin care trecem, iar
energia noastră, din cauza timpului
petrecut la muncă, este la un nivel
scăzut.
Copiii pot înţelege că mama sau tata a
avut o zi mai puţin bună, că este obosit
sau că are nevoie de o pauză. E important
să fim deschişi cu ei, nu să încercăm să ne
ascundem, pentru că ei au un radar foarte
bun pentru părinţi şi îşi dau seama imediat
când ceva nu este în regulă.
 Este important să realizăm câte puţin
în fiecare zi, cu un obiectiv foarte car
stabiit şi cu încrederea că, accesând
informaţii utile, vom reuşi, în cele din
urmă, să le oferim copiilor noştri un
cadru propie dezvoltării.
Realitatea este că nu avem acelaşi
timp şi, în situaţia dată, va trebui să te
raportezi la timpul pe care îl ai la
dispoziţie, acesta fiind limitat.
Capitolul 2  Cadru Este de preferat să aibă propria
 Mediu cameră, decoraă după preferinţele lui-
 Relaţionare ei, să fie luminoasă şi spaţioasă, cu loc
 Rezultate special pentru jucării, loc special
 Învăţare pentru zona de lucru-birou şi , un aspec
 Tipologii foarte important, fără televizor.
 Vizual
 Auditiv După patru ani copiilor trebuie să li se Am mai întâlnit această recomandare şi în
 Kinestezic ceară părerea în situaţii diverse. alte cărţi de pedagogie şi de parenting.
Cred că de foarte multe ori copiii au
nevoie doar de dragostea şi ateţia
părinţilor lor. Părinţii nu au nevoie de
nenumărae cursuri şi cărţi (desigur, nu neg
importanţa acestora), dar timpul de
calitate petrecut împreună este mult mai
important. Desigur, pentru asta e nevoie
ca părintele să fie într-o anumită stare,
liniştit, mulţumit de el şi de ziua pe care a
avut-o.
Aşa este, în funcţie de job şi de venit
poate, unii părinţi au mai mult timp liber
ca alţii. Unii au ajutoare (bunici, mătuşi),
aţii ăşi permit să plătească ajutoare.
Important este să ne bucurăm de ce avem,
să încercăm să nu ne frustrăm şi să îi dăm
copilului atât cât putem. Dar când suntem
cu el, să fim prezenţi acolo, nu cu mintea
în o mie de părţi.
Mă bucur că o carte atât de populară face
această precizare. Sunt tota de acord şi le
repet părinţilor cât de des pot că nu le face
bine copiilor să petreacă ore în şir în faţa
televizorului sau, mai rău, să adoramă în
faţa televizorului.
 Senzitiv Consider că este o opţiune bună de a-i face
 Calităţi să se simtă în control pentru a evita
 posibile crize. Desigur, opţiunile oferite,
trebuie să fie agreate de părinţi.

Este foarte importantă grădiniţa în Poate şi sub influenţa pandemiei, am

acest caz, încă de la vârstă fragedă este
recomandat să relaţioneze cu ceilalţi
copii.
observat tot mai mulţi părinţi care au
retras copiii de la grădiniţă, argumentând
că îi pot ei învăţa tot ce au nevoie. Dar la
grădiniţă copiii învaţă lucruri pe care
părinţii nu au cum să le ofere. Iar copiii
care vin la grădiniţă în jur de 5 ani (doar
pentru că trebuie să se pregătească pentru
şcoală), au mari probleme de adaptare şi
de socializare, se desprind foarte greu de
mamă.

Auditivii îşi fac temele pentru acasă cu Nu am reuşit să identific în ce categorie

consecvenţă, pe când vizualii îşi scriu
temele doar dacă sunt interesante, le
aduc ceva surprinzător sau dezvoltă
noi orizonturi.
mă încadrez, cred totuşi că sunt mai
degrabă vizuală. Temele însă, mi le făceam
pe toate cu consecvenţă, pentru că
trebuiau făcute. Sigur, îmi plăceau mai
mult dacă erau interesante, dar le făceam
oricum.

Nu spun că nu e importantă şcoala, ci Am fost un copil premiant din clasa I până

că e bine să ne concentrăm pe ceea ce în clasa a12a şi acesta este regretul meu
e important în copilărie. cel mai mare, că nu m –am bucurat mai
mult de acei ani, că m-am concentrat doar
 pe învăţat.

Capitolul 3  Învăţare Astfel învăţăm majoritatea lucrurilor Din păcate, mulţi adulţi uită acest lucru şi
 Joacă esenţiale în primii ani de viaţă, prin le cer copiilor lucruri aproape imposibile.
 Calităţi joacă. Sau îi împovărează cu responsabilităţi care
 Inteligenţa nu le aparţin.
socială
 Hârjoneală Şcoala ar trebuisă fie un spaţiu de Din păcate aşa stau lucrurile, dar mă bucur
 Exemple joacă, dar nu este aşa, este un spaţiu să ştiu că nu toţi învăţătorii cred asta, că
unde copiii trebuie să fie serioşi. mai sunt şi copii care învaţă distrându-se.

Hârjoneala este o activitate fizică în Activitatea preferată a copiilor, care poate

care ambii participanţi îşi antrenează
condiţia fizică, seeliberează de tensiuni
şi trăiesc o stare de bine. Datorită
interacţiunii, se creează legături
strânse între părinţi şi copii, în special
atunci când părinţii intră în lumea
copiilor, acolo unde exuberanţa şi
imaginaţia sunt la ele acasă.
de multe ori să prevină momente de criză,
conflicte între copii şi părinţi. Totul pentru
că, prin acest joc, copii primesc exact ce au
nevoie- atenţia părinţilor lor. Îi primesc în
lumea lor, unde ei deţin controlul, unde
jocul poate lua întorsături surprinzătoare
şi nebănuite, unde este doar râs şi bucurie.

În primii ani de viaţă, un copil crede tot
ce îi spune un adult, fie că e vorba de
un lucru bun, fie mai puţin bun, ei cred
absolut tot, pentru că adulţii sunt,
pentru un copil, nişte uriaşi care ştiu
tot în comparaţie cu el.
Din acest motiv este foarte important ca
aduţii să conştientizeze că ei reprezintă un
model pentru copil, un model pe care
copilul îl va imita întomai. De aceea, este
foarte important ce fe de comportament
aducem în faţa copilului, dar şi ce facem

Creierul este setat să înţeleagă
lucrurile în alb şi negru la vârsta
copilăriei, complexitatea încă nu îşi
face apariţia din cauza unui nivel
scăzut al informaţiilor, el înţelege ce e
bun şi ce e rău, dacă e frumos sau urât
şi tot aşa.
Capitolul 4  Gândire pozitivă Problemele de la serviciu ale tatălui
 Exemplu sunt aduse acasă, chiar dacă unele
 Emoţii persoane afirmă că problemee de
 Confict muncă sunt lăsate acolo. Modul în care
 Responsabilitate copiii înţeeg aceste stări nu sunt la fe
 Expresii de complexe precum le înţelegem noi,
 Ameninţări adulţii. El va percepe doar emoţia, iar
 Jocuri el preia aceste emoţii formându-şi o
părere proprie despre cadrul de acasă.
Un studiu realizat în anul 2015 spune
că 89% dintre adulţi îşi cunosc doar
cele 8 emoţii primare, dar nu sunt
capabili să le recunoască la alţii şi nu
sunt siguri că le pot identifica atunci
când le trăiesc.
atunci când el nu ne vede.
De aceea explicaţiile îndelungi nu au
niciun efect în faţă copilului. Mut mai
eficient este de exemplu să îi fie citită o
poveste în care să apară trăsătura pe care
vrem să o modificăm în comportamentul
copilului. El va fi mult mai receptiv faţă de
o imagine dintr-un basm decât faţă de
sfaturile sau certurile părinţilor.
De aceea cred că este foarte greu pentru
părinţi să se ascundă de copiii lor, pentru
că aceştia percep cu uşurinţă orice
schimbare emoţională a părinţilor. Nu au
nevoie de cuvinte sau de justificări de
orice fel, doar simt că ceva este diferit. De
aceea este important să creăm pentru ei
un cadru echilibrat, să ne ferim pe cât
posibil de nelinişti şi anxietăţi, ca să îi
ferim şi pe ei.
O reaitate trisă şi îngrijorătoare
deopotrivă. De aceea este important să
introducem elemente de inteligenţă
emoţională la şcoală, să vorbim deschis cu
copiii despre emoţii, să le recunoaştem şi
să le validăm.
Suprimarea sentimentelor e un lucru
foarte grav din toate punctele de
vedere. În primul rând, îi arăţi
copilului că e normal să nu îţi exprimi
sentimentele, ci să le ascunzi ca nimeni
să nu te vadă. Astfel, sunt îngropate
frustrările care mai târziu generează
depresii.
Una dintre cele mai frecvente cauze ale
conflictelor individuale este
determinată de faptul că persoanele
aflate înconflict nu înţeleg, altfel spus,
nu reuşesc să empatizeze cu persoana
cu care se află în confict pentru că nu
înţeleg perspectiva acelei persoane.
Copilul este o copie a părinţilor, iar
comportamentul lui este efectul unei
cauze care se regăseşte într-unul dintre
părinţi.
Am observat că în general taţilor le este
mai greu să accepte emoţiile mai grele ale
copiilor şi încearcă să le grăbească
manifestarea. “Hai gata, nu mai plânge,
hai că n-ai păţit nimic”sau poate şi ate
cuvinte mult mai grele. Mă bucur însă de
fiecare dată când văd o excepţie şi mă
bucur că oamenii învaţă şi vor să le ofere
copiilor mai mult decât au primit ei când
erau copii.
Asta ţine tot de o educaţie emoţională, de
lucru cu sinele, care transformă apoi toate
relaţiile, pornind de la cea cu copiii. Dacă
rămânem la învăţămintele pe care le-am
primit noi de la părinţii noştri nu o să se
schimbe nimic şi nu o să evoluăm. Şi
probabil vom crea în copiii noştri aceleaşi
frustrări pe care le-am avut şi noi în relaţie
cu proprii părinţi.
Sunt de acord, copiiisunt foarte sensibili la
schimbări şi latot ce se întâmpă cu părinţii
lor. Atunci când comportamentullor
devine neobişnuit sau diferit, de cele mai
mute ori cauza este ceva ce se întâmplă
acasă: lipsa îndelungată sau boala unui
părinte ori bunic, pierderea unui bunic sau
a unui animal de companie drag etc.
Capitolul 5  Încredere Dar copiii comunică mult mai mult prin Am observat de multe ori aceste lucruri a
 Stima de sine limbaj nonverbal şi ei citesc mult mai copii, atât capacitatea lor de a te analiza
 Comunicare bine o persoană decât ne putem până în profunzime, cât şi abilitatea de
 imagina noi adulţii vreodată. comunica fără cuvinte ce au nevoie, ce îi
 supără. Uneori, dacă nu înţelegem la timp
aceste semnae, ele se pot transforma într-
o criză de plâns sau de furie.

Lauda este necesară, nu neaparat ca o Adesea uităm să îi felicităm pe copii sau să

laudă, dar ca o confirmare că ceea ce a sărbătorim împreună cu ei micile victorii,
făcut a făcut bine. în schimb suntem foarte atenţi la greşei şi
nu uităm niciodată să le punctăm. Cred că
o schimbare de atenţie aduce mult bine
uneori.

Eu personal, militez ca până în clasa a Mi se pre o sugestie puţin exagerată, care

Va copiii să nu mai facă deloc teme.
îi induce în eroare pe părinţii cititori ai
acestei cărţi. Este mai important cum este
pusă problema temelor, desigur în
cantităţi rezonabile care să îi ofere copiluui
şi timp de joacă şi relaxare. Dar temele
exersează o deprindere, fixează
cunoştinţe, nu cred că ar trebui scoase cu
totul, ci transformate în ceva interesant.

A creşte stima de sine se poate învăţa,
pas cu pas, la orice vârstă, nu există
niciun impediment din acest punct de
vedere.
Da,sunt parţial de acord. E nevoie să îţi dai
voie să fii vulnerabil mai întâi, să recunoşti
că ai nevoie de o schimbare. Nu ştiu dacă e
posibi chiar la orice vârstă. Părinţii mei nu
cred că s-ar mai putea schimba acum.
 Cu cât băiatul/fetiţa ta va înţelege mai Copiii deja sunt din ei ănşişi mai
devreme şi va crede că poate să facă încrezători, au nevoie doar de puţină
foarte mute lucruri, cu atât mai bine susţinere din partea părinţilor, ca să nu le
pentru dezvoltarea ei. fie tăiate aripile.

Capitolul 6 

Capitolul 7 


Capitolul 8 

Lucrarea Cuvinte cheie Citate Argumentarea

Autorul reprezentative alegerii
Editura - minim 5 citatelor
Anul citate -

Capitolul 1
Capitolul 2

Capitolul 3 

Capitolul 4 
Capitolul 5 
.
Capitolul 6 

Capitolul 7 


Capitolul 8 