Carpații Meridionali

1. Așezarea și vecinii:

Orientați pe direcția est-vest, în partea central-sudică a țării.

Limitați spre est de Carpații Orientali (Carpații de curbură), de care îi desparte Valea
Prahovei, spre vest de culoarul Timiș-Cerna și Munțuii Banatului, iar spre nord de depresiunea
Colinară a Transilvaniei, iar spre sud de Subcarpaţii Curburii, Subcarpaţii Getici şi Pod.
Mehedinţi.

2. Caracteristici ale reliefului și diviziuni:

S-au format prin încrețirea scoarței terestre în orogeneza Alpină. Relieful Carpaţilor
Meridionali se aseamănă, pe cele mai mari înălţimi, cu al Munţilor Alpi, fapt pentru care au fost
denumiţi şi Alpii Transilvaniei.

Au cele mai înalte vârfuri din Carpații României, cu 11 vârfuri peste 2500m. Altidunea
maximă se regăște în Munții Făgărăs, Vârful Moldoveanu 2544m.

În alcătuirea lor predomină șisturile cristaline (în centru) și rocile sedimentare cutate
(calcare și conglomerate) pe extremități, fapt ce le oferă caracterul masiv specific, cu văi
abrupte și platouri folosite pentru pășunat. Masivitatea remarcabilă şi fragmentarea redusă sunt
puse în evidenţă numărul mic de depresiuni. Sunt străbătuți în întregime doar de râul Olt, în rest
au fost creat văi parțial transversale.

Relief glaciar reprezentat de circuri şi văi glaciare, relief carstic cu peşteri şi chei (Cheile
Dâmbovicioarei), pe conglomerate în Munții Bucegi (Babele şi Sfinxul).

Sunt traversați de două șosele la mare înălțime: Transalpina și Transfăgărășan.

Se împart în patru grupe: Bucegi, Făgăraș, Parâng și Retezat-Godeanu.

3. Caracteristici ale climei, vegetației, faunei și solurilor

Clima se înscrie în condiţiile generale ale climatului de munte, cu temperaturi de 0°-6° C şi

precipitaţii de 1000-1200 mm/an. Există influențe oceanice în Nord și de tranziție și
submediteraneene în sud.

Vegetație alpină, cu păduri de fag și stejar și conifere. Fauna bogată, reprezentată de mistreț,
iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță, capra neagră. Dintre păsări apare aici
cocoșul de munte, vulturul pleșuv, acvila, corbul, iar în apele reci de munte se găsesc pești ca
păstrăvul, cleanul și mreana.

Soluri: argiluvisoluri, cambisoluri şi spodosoluri

4. Hidrografia

Datorită precipitațiilor bogate, rețeaua hidrografică are o alimentare continuă și debite

bogate.

Principalele râuri sunt: Sebeș, Strei (cu Râul Mare), afluenți ai Muresului; Bistra, Cerna, Jiu
(cu afluenții săi din zona montană); Cibin (cu Sadu), Lotru, Topolog, Olteț (afluenți ai Oltului),
Argeșul cu afluenții săi ce au izvoare în zona montana (Vâlsan, R. Doamnei, R. Targului,
Dâmbovița), Ialomița cu Prahova.

Carpatii Meridionali au numeroase lacuri glaciare (peste 150 dintre care amintim Bâlea,
Podragu, Capra și Doamnele în Munții Făgăraș, Gâlcescu în Munții Parâng, Bucura și Zănoaga
în Munții Retezat-Godeanu)) și lacuri antropice (Vidraru pe Argeș în Munții Făgăraș, Vidra pe
Lotru în Munții Parâng).

5. Populația și așezările

Așezările rurale sunt răsfirate (ca unele localități rurale din culoarul Rucăr-Bran), sau
adunate, pe văi. În prezent densitatea populației este relativ redusă, la mari înălțimi de sub 25
loc/km2, dar în depresiuni mai mare.

Orașele din interiorul Carpatilor Meridionali sunt: Azuga, Bu;teni, Sinaia, (la limita, pe Valea
Prahovei), Brezoi, Călimănești, Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani, Băile
Herculane; pe margini, dar mai strans legate, sunt: Comarnic, Fieni, Câmpulung, Băile Olănești,
Horezu, Novaci, Bumbești-Jiu, Caransebeș, Bistra (Otelu Roșu), Orăștie, Cugir, Sebeș, Cisnădie,
Tălmaciu, Avrig, Victoria, Zărnești.

6. Resursele naturale și activitățile economice

Fiecare oraș are trăsături urbane și economice proprii.

 Resursele energetice permit dezvoltarea industriei energiei electrice si furnizeaza materii
prime (cocs, cărbune energetic) altor unități economice din țară.

In Depresiunea Petroșani se afla localizat principalul bazin de huilă al țării.

Industria energiei electrice este reprezentată de termocentrale (Paroseni, Bistra etc.) și

hidrocentralele, dintre care unele au producții mai mari, cum ar fi Lotru - Ciunget și Vidraru.
Există și alte hidrocentrale mai mici (pe Sadu, Sebeă, Râu Mare, Olt s.a.).

Pe baza resurselor forestiere s-a dezvoltat industria lemnului, cu centre de cherestea situate
chiar în interiorul zonei montane sau centre situate în zonele invecinate, dar care utilizează
materia primă (lemnul) din Carpații Meridionali.

Există și ramuri ale industriei textile și alimentare: prelucrarea lânii, a bumbacului, obținerea
unor produse textile, bere, lactate etc.

Agricultura se bazează pe creșterea animalelor care utilizează suprafețele de pășuni și fânețe

naturale. Cresterea ovinelor este tradițională. În zonele depresionare și pe margini se cresc
bovine.

CarpaȚii Meridionali sunt o zonă turistica importantă, cu multiple obiective naturale și

stațiuni la mare căutare, cabane, trasee montane, dotări pentru sporturi de iarnă.