Avand in vedere aspectele ref la relief, la clima, la hidrografie sau elementele biopedologice, in cuprinsul

Asiei se pot separa 5 mari unitati fizico geografice

1.Asia de V

2. Asia de s si de sv

3. Asia centrala

4. Asia de n

5. Asia de est

ASIA DE SV SI DE VEST

Cuprinde 2 pen mari ( asia mica si Arabia), dar si 2 zone de lagatura prin Caucazia,dar si cu Asia centrala
prin Iran.

Princ caractere fizico-geografice care o individualizeaza sunt:

-caracterul morfostructural; asia de v si de sv repr o imbinare intre unitatea de orogen care inglobeaza
pod muntoase are Armeniei si Iranului la care se adauga m-tii inconjuratori si unitatea de platforma
constituita din pod vechi peneplenizate/erodate din Siria... pod care sunt dominate din loc in loc de o
serie de m-ti bloc, asa cum ar fi M-tii Libanului/ m-tiii Yemen din sudul pen Arabia.

-hidrografia; cea mai mare parte a cont Asia si in special a Asiei de v si de sv aprox 90% repr scurgere
endoreica dat rel si climei.

-elementul bioclimatic; dpdv bioclimatic Asia de v si de sv se caracterizeaza prin pozitia ei in cea mai
mare parte prin rel ei de tip desertic caracterizat printr-un deficit de pp

Atat fauna cat si flora reflecta tripla influenta a elementelor din continentele vecine precum si pozitia ca
zona de tranzitie.

In componenta Asiei de v si de sv se intalnesc 3 parti mai importante ( partea caucaziana/ partea

nordica; partea arabo-siriana/ partea sv; partea iraniana/ partea se.

Partea antalo-caucaziana; contituie punctul de leg dintre Europa si Asia continentala, fiind loc intre
Marea Egee si ... In partea de N este limitata de M Marmara, de M neagra si de depr Marici, iar in se este
conectata strans cu pod Iranului.

Privita in ansamblu aceasta se caracterizeaza prin:

-apartenenta ei dpdv tehtonic la geosinclinalul alpin ( pod Armeniei, unde faliile sunt numeroase ).

-predominarea rel inalt cu aspect de culmi, rezultat al cutarii si inaltarii sucesive

-se intalnesc o serie de aparate vulcanice mai imp; ELBRUS +5600 m in M-tii Caucaz; ARARAT de 5700 m;
ARAGAT de 4800 m.

-Raurile divergente sunt repr de cateva rauri cu lungimi mici, insa cu debit bogat, cele mai mari fiind
TIBGRU SI EUFRAT, cu orientare n-s la care se adauga Kura si Arax spre N.

-predominarea climei temperate, in special a nuantei subtropicale cu trecere spre clima stepica si chiar
semidesertica.

In cuprinsul acestei unitati se pot separa 3 regiuni mai mici: pod ASIA MICA/ pod Anatoliei, pod
Armeniei, regiunea Caucaziei

POD ANATOLIEI

Dpdv geologic Asia Mica este o unitate complexa datorita varietatii mari de structuri, unele sunt foarte
vechi de varsta caledonica, iar altele sunt mai noi. de varsta alpina.

Asia mica cuprinde M-tii Potnici, Taurus, Pod Anatoliei la care se adauga sistemul insular.

M-tii POTNICI

SE desfasoara sub forma unor lanturi paralele, 50-100 km latime in N pen Asia mica.

Sunt m-ti inalti cu h de +3000m, h max fiind de 3976m

M-TII TAURUS- Constituie rama sudica a pod Anatoliei ce se intind sub forma unor lanturi paralele; trec
mai departe spre Est in s pod Armeniei.

Acestia fac parte tot din sistemul de cutare alpin si sunt constituiti din calcare la care se adauga sisturi
cristaline.

Alt predominante sunt cele de 2000-3000 de m cel mai h fiind Kaldac de 3634 m

POD ANATOLIEI DE EST- are o pozitie intramontana, este larg conturat si presarat din loc in loc cu masive
si lacuri muntoase

Este mai inalt, fiind prezente mai multe straturi.

Pe latura de Est a pod Anatoliei se ridica o serie de culmi muntoase cu orientare ne-sv numta bariera
muntoasa a Anatoliei care culmineaxa altitudinal in vf Olimpic asiatic la aprox 2500m.

Sistemul insular din insule din jurul Asiei Mici: Samos, Kos, Kios, Rodos. Leg dintre Rodos si Crets
facandu-se prin insula,...

Cea mai mare insula- I cipru cu o sup de 9500kmp.

POD ARMENIE- repr continuarea directa a Pod Asia Mica, pana la Marea Caspica. In partea de sv acesta
se leaga strans de pod Iranului in lungul unei linii care trece pe la sud de lacul Urnia. Spre n pod Armeniei
domina depr Kura prin intermediul Caucazului mic. Pod Armenie se distinge prin dim lui ca reg de
tranzitien intre Asia mica si pod Iranului, ceea ce are ca urmare atenuarea inf maditeraneene si
accentuarea continentalitatii.

Str geologica a pod Armeniei se evidentiaza printr-un masiv vechi, caledonian, dispus in partea centrala,
el fiind prins in cutari tertiale intens fracturat si scufundat cu o cuvertura de roci vulcanice.

Pe marginile pod Armeniei se afla lanturile muntoase cutate- caucazul mic in partea de N si Taurului
Armean in S care au forma unor arcuri intinse cu altitudini ce depasesc 3000-4000m.

Taurusul armean este lantul situat mai mult in cursul superior al Tigrului, acesta reprezentand puntea de
legatura intre M-tii Taurus propriu-zisi si M-tii Kurghistanului.

3. REGIUNEA CAUCAZIEI

Apare ca o punte de legatura intre Europa si Asia.

Este localizata intre M Neagra, M Azov si M Caspica.

Reg caucaziei cuprinde: CIS-CAUCAZIA. CAUCAZUL MARE SI TRAN-CAUCAZIA.

CIS-CAUCAZIA

Cuprinde partea N a reg caucaziene, avand in componenta Campia Libanului, Pod Staluvopopului si ...

C Kubanului are alt rel mici, sub 100 de m, avand o inclinare generala spre vest, spre M Neagra si M Azov.
Cea mai mare a acestei Campii este mlastinoasa, avand numeroase lacuri de orogine tectonica.

C Terekului repr latura caspica a Cis-caucaziei, ea fiind ocupata in cea mai mare parte de delta Terekului.
Are h foarte mici, sub 0 m, max fiind de 50-60 de m la contactul cu zona delurosa inconjuratoare.

Pod Staluvopolului- este un pod piemontan respectiv o treapta mai inalta cu alt cuprinse intre 300-400
m.

Dpdv geologic aceste este constituit din depozite tertiare cutate larg si cutate de vai adanci ( V Cubanului
). Caucazul mare formeaza o a doua fasie cu directia nv- se, ce se desfasoar ca o bariera intre M neagra si
M caspica, separand Cis Caucazia de TRANS CAUCAZIA.

Acesta se evidentiaza prin alt mari de peste 5000 m, dar si un caracter masiv. aceste se desfasoara
incepand de la nv, din pen Taman spre SE, pana in pen Abseron sub forma unei culmi continue si
asimetrice cu versantul n prelung, iar cel s abrupt.

Cele mai mari inaltimi apar in partea centrala respectiv Muntele Ebrus de 5600m.

Dpdv tehtonic caucazul repr un anticlinoriu imens, sariat si fracturat, strapuns din loc in loc de ,,,
neogene care apar ca doua conuri vulcanice dominante; Muntele Elbrus si Cazbec.

In axul acestui anticlinoriu, pe o portiune nu f intinsa apar sisturi cristaline si formatiuni paleozoice, in
special in Caucazul Central, iar in rest predomina depozitele mezozoice, mai ale sisturile de vr liasica ce
constituie zona axiala a Caucazului de est.

Cuvertura sedimentara mai este completata si cu alte formatiuni liasice asa cum ar fi flisul de varsta
cretacica si paleogena, dar si calcarele cretacice.

Liniile tectonice sunt numeroase in cuprinsul caucazului, iar procesul tectonc cel mai imp a fost ridicarea
de ansamblu a Caucazului Mare in faza neotectonica.

Hidrografia este reprezentata prin numeroase rauri si lacuri de origine tectonica.

Cele mai mari sunt CUBANUL cu aprox 5 km lungime, raulul KUMA cu 600 km lungime, TEREC SI RION.

Caucazul Mare se imparte la randul sau in 3 sectoare: C de vest, central si caucazul de est.

Depr Trans caucaziei reprezinta a treia fasie longitudinala dispusa intre Caucazul mare si Caucazul mic, ea
fiind drenata de 2 rauri contrare ( Rion spre NV si Kura spre SE ).

Campia Rionului este situata pe litoralul Marii Negre intre localitatile Batumi si Submi.

Ea este axata pe cursul inferior al Rionului inaintand spre est pana la pasul Surman acolo unde sep afla
masivul cristalin cu acelas nume. In ansamblu, C Kura este o campie de acumulare fluviatila cladita prin
actiunea comlexa a raurilor care izvorasc din pod Armeniei.

Ea se dezvoltat in conditii bioclimatice subtropicale, aride de tip semidesertic.

Principalele resurse subsolice sunt petrolul si gazele naturale care apar cu precadere in apropiere de
Bahu in pen Absaran.