Curs 4

Asia de Sud si de SE

Se des pe aprox 50 de grade latitudine (intre 10 lat S si 40 lat N).

Se individualizeaza prin 2 trasaturi de baza: tehtonica si bioclimatica

TRASATURA TECTONICA

Dpdv tectonic, aceasta apartine atat unitatii de platforma reprezentata prin Pod Decan, dar si …
geosinclinal care cuprinde Pen Indochina si Malaezia.

Dpdv bioclimatic inafara de vanturile periodice respectic vanturile musonice… temp medii anulae
ridicate de +20 de grade.

Prin prezenta vanturilor locale… caracterizate prin bogatia de specii de plante si animale, dar si prin o
mare varietate de soluri.

In Asia de S si SE se pot diviza:

1. Pen India

2. Pen Indichina

3. Sistemul insular Malaezia

1. Pen India

Repr partea V a Asiei de s si se care se caracterizeaza printr-un caracter musonic.

Pen India se intinde de la S la N pe 20 de grade latitudine, intre 5 si 35 de grade lat N.

Este delimitata in V de M Arabiei; in est de Golful Bengal; in N de versantul sudic al M-tilor Himalaya.

Dpdv morfostructural pen India face parte din unitatea de platforma de care se distinge doar din
punct de vedere climatic; climat desertic.

Princ reg geografice sunt:

1 Campia Indo-gangetica. Ce mai mare campie ce se des de la poalele Mtii Himalaia si cordiliera… ca
o fasie de 3000 de km intre M Arabiei si golful Bengal si cu o latime de 250-300 km. Aceasta este o c
joasa, la mai putin de 100 m inaltime, cele mai mici fiind in est, unde nu depasesc 6 m.

La contctul cu placa montana sunt atinse h cele mai mari, h max fiind de 750 m. Ea reprezinta un
sector tipic de subsidenta de scufundare lenta scufundata intr-o fosa uriasa ocupata in tertiar de un
brat marin colmatat cu aluviuni transportat de Gange TRahmaputna si afluentii acestora.

C prezinta cateva sectoare; Gange-Brahmaputna, C Indului inferior si Tharul.

C Gange este cel mai scurt sector, este localizat in partea de est, suprapunandu-se in cea mai mare
parte peste cea mai mare delta din lume ( gange brahaputna, 100 000 kmp)

C … cuprinde sectorul vestic cu altitudini de 300-400 m. Relieful campiei are un caracter deluros.
Reteaua de rauri si de canale este deasa, iar eroziunea torentiala se dez cu intensitate maxima.
C Indului inferior. Prezinta un rel mai complex cu mari supr ocupate de dune.

Tharul repr un sector desertic loc intre Valea Indului si mt… este un sector desertic in care rel
predominant este cel de dunare.

2. Pod Decant

Reprezinta un sector cu alt de 400-1000 m localizat in centrul pen India inaintand spre S pana in
capul Comorini.

Aparinte dpdv geologic unitatii de platforma, fiind un rest al vechiului continent, platforma contruita
din sis, granite.

Cuvertura sedimentara de vr paleozoica constituita din sis ocupa supr mai reduce si conditioneaza ,,,
pe bazine hidrografice acolo unde apar o serie de depr cu h mari.

Climat continental, cant de pp 1000-1200 mm/an.

Se disting 2 sunregiuni:

-Subreg Nordica

-C litorala

Partea de N se intinde …

Spre S este separat de restul Pod Decant prin eroziunea diferentiala cu alt de 500-600 m.

C Litorala este mai ingusta si mai bogata in prec, 2 sectoare

3. Sistemul insular

Repr o reg fizico-geo aparte form din o singura pen STRILANKA sim ai multe insule (arh Maldive)

I Strilanka are o supr 500 700kmp, fiind a 10-a ca marime din Asia.

Sub aspect tectonic repr un fragment din Pod decant lat de 60 km.

Rel insulei are aspectul unui rost cristalin intens peneplenizat cu alt mai mari in s fata de parteade N.

Alt max 2544 m, in masiv constituit din roci metamorfice, roci dure, gnaise si cuartite.

PEN INDOCHINA

Ocupa coltul SE a Asiei, fiind loc intre ov Indian si Pacific acolo unde ocupa o supr de 1 mil 500mii.

Este o pen mai mica; lunge de 1000 km.

Pen Indochina are un relief predominant muntos, rel care se asociaza cu alte massive muntoase.

Campiile, dealurile si pod scunde au o intindere mult mai mica.

In str geologica a pen Indochina se pot separa 3 unit tehtonice:

1 Masivul Siamez, foarte vechi de vr precambriana, care repr o bucata din platforma Sinica ce
formeaza partea centrala a Penisulei
2 Unitatea cutata mezozoica ce ocupa cea mai mare parte a pen, fiind repr de 2 lanturi montane.

3 Uniatea cutata terniara sit in V, la alt mult mai mici de 3000-2000 m.

Clima este influentata in mare parte de orientarea liniilor orografice pe directia N-S.

Partea de N a Indochina sub inf prec atm.

Este repr printr-un system de rauri mari care isi iau izvoarele… toate cu directie sudica (menam,
Mecong)

Ocupa supr mari in Pen Malaka, pe litoralul estic, dar in Munti pe max 100 km inaltime.

La alt mai mari de 400 m apare

Regiunea de mtii si pod ocupa o supr mare, ingloband cordiliera Malaeza, Vietnameza si pod
Laosului.

Cordiliera Birmana este constituita din roci tertiare ce se disting prin paralelismul mtiilor si vailor
respective prin predominarea vailor longiyudinale in concordanta cu vaile cutate

C Tailandeza, cea mai lunga a Indochinei, incepe de pe latura V a pod Iunan de la paralela de 24 de g
lat N, ea fiind marginita de C Menamului/ Pod Inamadi.

Cordiliera Malaeziei se extinde, avand 2000

C Vietnameza se desface podisului Iutnam.

Pod Laosului este strans legat de zona invecinata, avand la baza blocul cristalin siamez scufundat si
acoperit cu depozite sedimentare mai noi.

Reg campiilor

Ea se dez in zona de varsare a raurilor, fiind dispuse alternatic cu lanturile muntoase. Cele mai mari
fiind C Biramana, C tailandeza, Cambigiana si C Toichinului.

MALAEZIA/ INSULINDIA

Malaezia formeaza cel mai vast teritoriu de pe Terra, insumand o supr de aproape 1,8 mil kmp.

Se intinde pe 35 g long E si 30 g lat pe de o parte de alta a Ecuatorului.

Malaezia iese in evidenta prin fragmentarea accentuate a reliefului ca urmare a asocierii str tinere cu
blocurile vechi scufundate/ aflate la zi, prin miscarile neotectonice, neovulanism, seismicitate
accentuate.

Malaezia este separata de Asia prin strm Malaka sit intre pen Mlaka si pen Sumatera. Mariile
malaeziei si Chinei de S.

Dupa modul de grupare a i-lor se pot separa 2 tipuri de grupari: una cu aspect geometric si o alta gr
geografica.
Prima grupare are ca punct central I Calimatar, in jurul careia al exterior se desfaroara primul
semicerc repr prin insulele Sumatera, Geaba, Filipine

Al doilea semicerc este loc la exterior, fiind localizat …

Raportul dintre relin cadrul insulei se refekacta in sensul ca predomina m-tii formati in urma
miscarilor tectinoce si eruptilor vulcanice care au avut la loc la sf cuaternarului.

Campiile ocupa supr mici, ele apr sub forma unor fasii inguste in lungul raurilor/ in lungul tarmurilor.

Malaezia este situata in partea ce mai labila a Terrei la contactul dintre geosinclinalul alpin si … si in
mijlocul …

Acest proces de formare a geosinclinarelor

Vulcanii sunt dispusi in semicerc, incepand din sumatera si pana in Filipine. In Sumatera apar 20 de
vulacani activi, 15 in Sondele mici, iar in Flipine 12.

Avand in vedere pozitia geo, in Malaezia predomina in subecuatoriale.

Hidrografia este f bogata ca urmare a cond climatice ecuatoriale.

Ea este repr de nr rauri scurte si defilee, dar si debite imp, ca urmare a pp abudente.

In cuprinsul Malaeziei se pot separa mai multe regiuni.