Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice

FAMILIA ȘI MANAGEMENTUL
RESURSELOR FAMILIALE
 

SOCIOLOGIA COPILĂRIEI
-DEPENDENȚE-

Iași – 2020

1
Cuprins
Introducere.......................................................................................................................................3

Importanta alegerii temei.............................................................................................................3

Descrierea temei alese..................................................................................................................3

Teorii care descriu fenomenul.........................................................................................................4

Încadrări paradigmatice și teorii ale consumului de droguri........................................................4

Teorii biologice...............................................................................................................................5

Teorii psihologice...........................................................................................................................5

1. Reîntărirea................................................................................................................................6

2. Personalitatea inadecvată (Simache, 2010)..............................................................................6

3. Problemele de comportament de risc.......................................................................................7

Teorii sociologice............................................................................................................................7

1. Teoria învățării sociale.............................................................................................................8

2. Teoria subculturilor delincvente..............................................................................................8

3. Teoria controlului social..........................................................................................................9

4. Autoconceptualizarea.............................................................................................................10

Consumul de droguri – O problemă socială..................................................................................10

Scopul și obiectivele cercetării......................................................................................................13

Metode de cercetare.......................................................................................................................14

Metoda interviului......................................................................................................................15

Colectarea datelor......................................................................................................................15

Concluzii........................................................................................................................................22

Bibliografie....................................................................................................................................24

2
3
Introducere
Ținând cont că trăim într-o lume a tehnologiei în continuă schimbare și dezvoltare, cât
mai mulți tineri caută să depășească termenul de „normalitate”, să-și depășească limitele, atât
cele pozitive cât și cele negative. Sun tineri, ce fac multe lucruri, de exemplu consumă substanțe
doar pentru a se integra într-un anumit grup ori se lasă copleșit de insistența celorlalți de a
consuma. Din ce în ce mai mulți tineri sunt curioși de ceea ce oferă consumul de substanțe
neștiind că în spatele acestui consum se află obișnuința, urmată ușor de dependență.

Importanta alegerii temei

Fenomenul consumului de droguri a devenit o problemă din ce în ce mai acută pentru
societatea românească. În ultimii ani s-a constatat faptul că România a devenit dintr-o ţară de
tranzit a drogurilor într-o ţară consumatoare. În plus, s-a constatat o creştere alarmantă a
consumului în rândul populaţiei tinere, pragul de vârstă la care începe consumul de droguri
scăzând din ce în ce mai mult, ajungând în jurul vârstei de 11-12 ani. Toate aceste lucruri arată
amploarea fenomenului ce se desfaşoară în România şi de aceea este foarte important să se
actioneze cât mai rapid şi mai eficient posibil în găsirea şi implementarea unor acţiuni concrete
împotriva consumului de droguri. Aceste acţiuni trebuie îndreptate în special spre adolescenţi,
deoarece ei sunt cei mai vulnerabili şi mai predispuşi să experimenteze lucruri noi fără să
cunoască consecinţele acţiunilor lor. În perioada adolescenţei, cuprinsa între 14 si 18 ani, în viaţa
oamenilor se manifestă cele mai mari şi mai semnificative schimbări, atât la nivelul fizic cât şi la
cel intelectual şi emoţional, caracterizate printr-un mai mare sentiment de independenţa faţă de
familie, şi de apartenenţă la un grup de prieteni. De asemenea, în acest interval se manifestă şi
primele acţiuni de rebeliune şi de neacceptare a normelor sociale, printre aceste fapte
contestatare găsindu-se şi consumul de droguri.

Descrierea temei alese

Problema ştiinţifica abordată în cadrul acestei lucrări este prevenţia consumului de
droguri în rândul adolescenţilor. Pentru a înţelege în profunzime această problemă, este nevoie
de o analiză amanunţită a întregii problematici.

4
 Scopul lucrării constă în examinarea cunoştinţelor, atitudinilor şi comportamentelor
adolescenţilor în contexul problematicii legate de consumul şi dependenţa de droguri licite şi
ilicite.

Flagelul drogurilor reprezintă fenomenul cel mai complex, profund şi tragic al lumii
contemporane, în condiţiile în care, anual, miliarde de dolari şi sute de mii de oameni sunt
angrenaţi în acest mariaj al morţii numit „Traficul şi consumul ilicit de droguri”. În perspectiva
anilor viitori, amploarea acestui fenomen este deosebit de îngrijorătoare şi datorită faptului că nu
există o statistică clară şi precisă a producţiei, traficului, consumului şi numărului celor decedaţi
din cauza drogurilor. Victimele numărul unu ale acestui fenomen sunt adolescenţii care, datorită
societăţii în care trăiesc, nu au la dispoziţie modele clare de comportamente prosanogene, nu
deţin informaţii care să îi poată determina să facă o alegere bazată pe o informare corectă şi
completă în ceea ce priveşte consecinţele consumului de droguri.

RAPORT NAŢIONAL PRIVIND SITUAŢIA DROGURILOR 2018

ROMÂNIA- Noi evoluţii şi tendinţe
La nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului
oricărui tip de drog ilicit de 7,6%. Prevalenţa în ultimul an a acestui tip de consum este de 4,1%,
în timp ce, pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 1,8%. Faţă de studiul
anterior, se observă creşteri pentru toate cele trei tipuri de consum. Diferenţele de tendinţă
înregistrate pot fi explicate prin revigorarea interesului pentru noile substanţe psihoactive, dar şi
prin evoluţia consumului de canabis, care, deşi înregistrează cele mai mici valori din Europa, îşi
continuă tendinţa ascendentă. Ratele sunt de două ori mai mari în rândul adulților tineri (grupa de
vârstă 15-34 ani), prevalența de-a lungul vieții fiind de 15,3%, prevalenţa în ultimul an 9,4%, iar
pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 4,5%.

5
 Conform ESPAD 2015, prevalenţa consumului oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii
în rândul elevilor de 16 ani este de 15%, consumul recent este 9,1%, în timp ce consumul actual
este 4,3%. Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, atât în populația
generală, cât și în cea școlară. De asemenea, canabisul rămâne și cel mai capturat drog la nivel
naţional, înregistrând în anul 2017 cel mai mare număr de capturi realizate până în prezent. Și în
ceea ce privește admiterea la tratament pentru consum de droguri, canabisul este drogul principal
pentru care sunt solicitate servicii (situație înregistrată începând cu anul 2014, de la intrarea în
vigoare a Codului Penal).

Conform celor mai recente date ESPAD, 8,1% dintre adolescenții de 16 ani au
experimentat consumul de canabis, 6,1% au consumat în ultimul an, iar 2,9% dintre ei au fumat
marijuana sau hașiș în ultima lună.

La nivelul anului 2015, pentru toate perioadele de referință, se observă valori mai mari
ale prevalențelor consumului de canabis în rândul băieţilor, comparativ cu cele înregistrate în
rândul fetelor:

 prevalenţa consumului de canabis până la vârsta de 16 ani a fost de 10,3% în rândul

băieţilor, faţă de 6,1% în rândul fetelor;

6
  prevalența consumului de canabis în ultimul an a fost de 7,8% în rândul băieţilor, în
timp ce, valoarea acestui tip de prevalență se situează la 4,5% în rândul fetelor;

 consumul de canabis în ultimele 30 zile înregistrează în rândul băieţilor din România o

prevalență de 4%, iar în rândul fetelor de 1,9%.

1,4% dintre elevi au debutat în consumul de canabis la vârsta de 13 ani sau mai devreme.
Se remarcă diferenţe între sexe, în ceea ce priveşte debutul precoce, proporţia băieţilor care au
debutat într-un astfel de consum la vârsta de 13 ani sau mai devreme fiind de peste 2 ori mai
mare decât cea a fetelor care au experimentat un astfel de consum – 2,0% băieţi, 0,8% fete.

Doar aproximativ o treime dintre adolescenții de 16 ani din România consideră consumul
experimental (o dată/ de două ori) și ocazional (rareori) de canabis ca având un risc ridicat
(37,5%, respectiv 37,2%). Deși într-un procent mai mare, doar 60,2% dintre elevi consideră
consumul regulat de canabis ca fiind riscant, la un nivel ridicat.

În opinia celor intervievaţi, canabisul este ușor de procurat pentru aproximativ 14%
dintre aceştia, situându-se pe locul doi, după noile substanţe psihoactive (NSP), în ceea ce
privește disponibilitatea percepută pe piața drogurilor.

În privinţa asocierii dintre consumul de tutun de-a lungul vieţii şi alte tipuri de adicţii, se
constată că dintre cei care au declarat consum de tutun cel puţin o dată în viaţă, 14,9% au fumat
şi canabis. La analiza factorilor de risc, luând în considerare manifestarea comportamentului de
consum în rândul egalilor, s-a observat asocierea cu cea mai mare intensitate în cazul consumului
de canabis, menţionat ca fiind prezent în rândul prietenilor pentru 79,3% dintre adolescenţii care

7
au declarat consumul oricărui tip de drog ilegal cel puţin o dată până la această vârstă, față de
63,4% în cazul prietenilor adolescenților neconsumatori.

Teorii care descriu fenomenul

Încadrări paradigmatice și teorii ale consumului de droguri
„Există o legătură permanentă între modul în care societatea umană practică un
comportament și felul în care aceasta îl abordează din punct de vedere conceptual, modelul
paradigmatic în care este încadrat fenomenul corespunzător la nivel social. Acest lucru este
valabil și în cazul consumului de droguri. Nevoia fundamentală a ființei umane de sens și de
structură a existenței sale a determinat mai întâi depășirea concepției stereotipe de boală în cazul
alcoolismului și a ideii eronate a instalării dependenței de droguri de la primul consum, astfel
cele mai mari teorii ale dependenței au fuzionat și au înglobat ulterior teoriilelegate de consumul
excesiv de alimente, fumat, jocuri de noroc și relații interpersonale. Totuși această lărgire de
sferă conduce la generalizări prea mari, pierzându-se ușor din vedere elemente specifice
adicțiilor de substanțe. De aceea ne propunem să evidențiem în continuare abordările explicative
recente care se focalizează asupra complexității fenomenului de consum și a dependenței de
droguri.” [ CITATION Sim10 \l 1048 ]

„Noile teorii formulate în perioada contemporană încearcă să răspundă la următoarele

întrebări mai importante: De ce oamenii consumă droguri? De ce, după prima lor experiență, ei
continuă să utilizeze droguri? În ce mod și de ce consumul de droguri se transformă în abuz? În
ce mod și de ce unii consumatori încetează să mai consume droguri? Ce factori acționează în
reluarea consumului de droguri? Există în acest sens trei tipuri de explicații pentru consumul și
abuzul de droguri: biologice, psihologice si sociologice, fiecare concentrându-se cu precădere,
asupra unui set distinct de factori și având mai multe variante teoretice.” [ CITATION Răd06 \l
1048 ]

Teorii biologice
„Teoriile biologice analizează consumul de droguri prin intermediul unor tipuri de
aspecte: tendința genetică diferită la consumul de droguri și continuarea consumului în funcție de
particularitățile metabolice ale fiecărui individ.” [ CITATION Sim10 \l 1048 ] „Ceea ce trebuie

8
subliniat cu precădere este faptul că genele nu sunt implicate în mod direct în abuzul de droguri.
În același timp genele nu acționează singure, factorii de mediu având un rol la fel de important
cu toate că individul are o tendință genetico de a deveni dependent de substanțe cu toate acestea,
nu este obligatoriu ca individul să devină dependent.” [ CITATION Răd06 \l 1048 ]

Teorii psihologice
„Abordarea psihologică, ca și abordările biologice, face legătura între comportamentul
deviant și tipurile de personalitate. Aceste teorii aduc în atenție faptul că anumite tipuri de
personalitate, (cu caracteristici de tip psihopat) pot favoriza apariția comportamentelor deviante.
Aceste teorii nu susțin numai manifestarea izolată individuală, a comportamentului deviant ci fac
referire și la psihozele colective. Psihozele colective reprezintă manifestări ale nebuniei de grup,
de o mare complexitate. Spre deosebire de nebunia individuală, nebunia colectivă este expresia
unei tulburări complexe a sistemului de valori care normează viața socială, mentalitatea și
comportamentele umane. Pierderea sau degradarea valorilor morale, religioase, culturale, sociale
sunt condiții care duc la apariția unor conduite aberante, anomice. Prihozele colective sau
nebunia colectivă sunt cunoscute și semnalate încă din cele mai vechi timpuri ale civilizației,
apar în intervale de criză socio-culturală atunci când schimbarea valorilor duce la schimbarea
ordinii sociale.„ [ CITATION Enă03 \l 1048 ]

1. Reîntărirea
O teorie psihologică majoră se bazează pe ideea diferenţelor dintre personalităţile
consumatorilor şi non-consumatorilor şi susţin rolul reîntăririi. Sunt două tipuri diferite de
reîntărire: pozitivă şi negativă. Reîntărirea pozitivă apare atunci când individul primeşte o
senzaţie plăcută şi în cauza aceasta, este motivat să repete acţiunea care a cauzat-o. În acest caz,
este foarte greu să stabileşti o distincţie clară între dependenţa psihologică şi cea fizică.
Reîntărirea negativă apare atunci când individul face ceva pentru a căuta uşurarea sau pentru a
evita durerea, astfel el este recompensat şi motivat pentru a face orice a dus la apariţia stării de
relaxare sau de înlăturare a durerii. Unele cercetări apreciază că pentru a deţine întărirea pozitivă
este privită ca un factor etiologic, dominant în geneza dependenţei de drog (cocaina, amfetamina,

9
heroina), întărirea negativă şi fenomenele neplăcute ale întreruperii consumului pot fi în egală
măsură sau chiar mai importante în determinarea folosirii drogului. [ CITATION Mar12 \l 1048 ]

2. Personalitatea inadecvată [ CITATION Sim10 \l 1048 ]

Teoria personalității inadecvate consideră consumul de droguri drept o strategie
adaptativă inadecvată prin care individul evadează din realitate. Cauza acestei opțiuni se află la
nivelul personalităților inadecvat prin care se caracterizează, printr-un simț redus al
responsabilității, lipsa unei independențe reale și a abilității de a amâna plățile imediate în
schimbul unor scopuri superioare, dar cu efecte manifeste pe termen lung. [ CITATION Sim10 \l
1048 ]

„Rolul personalității pune, accentul pe rolul învățării sociale iar cele care pun accentul pe
trăsăturile de personalitate consideră că există configurații diferite de personalitate care
determină pe unii indivizi să devină consumatori și dependenți de droguri. Ideea că există
anumite persoane definite de o serie de trăsături psihice care determină predispunerea spre
devianță, precum consumul de droguri, ce este susținut și în prezent de psihologi și criminologi
care încearcă să distingă următoarele indicii în acest domeniu:

 Egoism, frustrare, agresivitate, tendințe obsesive, incapacitatea de a discerne conținutul și

sensul normativ al prescripțiilor morale și juridice;
 Incapacitatea de control individual asupra impulsurilor, emoțiilor și sentimentelor;
 Tulburările de personalitate, egocentrismul, izolarea comunicațională, lipsa afectivității,
experiențele traumatizante.” [ CITATION Răd06 \l 1048 ]

3. Problemele de comportament de risc

Teoria comportamentului de risc, de la apariția sa, s-a constituit într-un punct de referință
iar recent, s-au făcut anumite reformulări care au condus la apariția unei noi teorii și anume
teoria comportamentelor de risc ale adolescenților, această teorie acordă o importanță specială
sărăciei, inegalității și discriminării sociale pentru apariția comportamentelor de risc. Jessor și
Jessor (1993), aduc în atenție factorii de risc și de protecție, comportamentele de risc, dar și
efectele acestor comportamente. Contribuția pe care îl aduce această teorie este că se bazează pe
o abordare comprehensivă atât pentru prevenirea cât și pentru intervenția în consumul de droguri.

10
Printr-o abordare comprehensivă este mai probabil să se obțină succese și efectele intervenției să
se mențină pe termen lung. Autorii susțin că trebuie reduși factorii de risc și crescuți factorii de
protecție introducând ideea schimbării stilului de viață, în special la acei tineri care trăiesc în
medii sociale defavorizate. Unul dintre principiile care derivă din această teorie este acela de a
nu orienta întreaga responsabilitate pe individ, deoarece responsabilitatea contextului social
precum sărăcia, inegalitatea, discriminarea, are importanță. În general adolescenții consumatori
de substanțe caută riscul deoarece acesta le permite să:

 Aibă controlul asupra propriei vieți;

 Își exprimă nemulțumirea față de autoritatea părintească și normele sociale;
 Facă față frustrărilor, nemulțumirilor, anxietății, inadaptării sau eșecului;
 Câștige accesul în grupul de egali și să demonstreze aderarea și loialitatea față de grup;
 Confirme identitatea personală;
 Afirme maturitatea marcând trecerea către stadiul următor de dezvoltare, acela de adult
tânăr; [ CITATION Răd15 \l 1048 ]

Teorii sociologice
Teoriile sociologice se orientează spre analiza situațiilor sociale, pe relațiile sociale sau
pe structura socială. Explicarea acestui fenomen se concretizează în teoria învățării sociale
(consumul de droguri ca și comportament social învățat), în teoria subculturii, a „găștilor de
cartier” reprezintă implicarea individului într-un grup favorabil consumului de droguri, teoria
interacțiunii sau a socializării este definită prin influența agenților de socializare precum părinți,
prietenii, școala, mass-media; în teoria controlului social cu cat controlul social e mai puternic,
cu atât este mai puțin probabil ca să adopte un comportament deviant de tipul consumului de
droguri.” [ CITATION Răd06 \l 1048 ]

1. Teoria învățării sociale

„Teoria învățării sociale, redenumită în actualitate teoria cognitiv socială, propusă de
Bandura în 1986 este una dintre cela mai utilizate și importante în domeniul consumului de
substanțe. Acesta este o teorie psihologică bazată pe principiile învățării și pe cunoașterea
persoanei din perspectiva mediului social în care își manifestă comportamentul.

11
 Bandura în comparație cu explicațiile comportamentului uman bazat pe condiționarea
clasică și operantă, propune existența a trei sisteme implicate în reglarea comportamentului:

 Primul este construit de situațiile și de stimulii externi, care afectează comportamentul, în

principal prin intermediul proceselor de condiționare clasică;
 Al doilea este construit din consecințele comportamentului în formă de întăriri externe ale
acestuia, și care își exercită influența prin procesele de condiționare operantă sau
instrumentată;
 Al treilea este construit din procesele cognitive mediatoare, care reglează influența
mediului determinând stimulii cărora li se va da atenție, modul de percepere al acestora și
influența pe care aceștia o au asupra comportamentelor viitoare.

Această teorie insistă pe comportamentul de auto-eficiență ca fiind o componentă

centrală și totodată ca element explicativ principal în ceea ce privește dobândirea, menținerea și
schimbarea comportamentului uman care ia în considerare în același timp factorii învățării,
procesele cognitive și componenta socială în care trăiește și se dezvoltă individul.” [ CITATION
Geo07 \l 1048 ]

2. Teoria subculturilor delincvente

„K. Cohen numește anumite grupuri neprivilegiate sau frustrate ca „subculturi
delictuale”. Normele și valorile acestor subculturi sunt în contradicție cu cele privilegiate de
societate. Din pricina unor bariere și interdicții sociale, dar și a unei dezvoltări economice mai
reduse, aceste grupuri sunt marginalizate, respinse total sau parțial, iar normele și valorile lor
sunt contestate de restul societății. Ca urmare, membrii acestor grupuri vor trăi sentimente de
frustrare, izolare și insatisfacție socială și individuală. Cohen susține că aceste subculturi au
apărut ca o reacție de protest față de normele și valorile impuse de societate și din dorința de ași
îndepărta anxietățile și frustrările de status marginal. Membrii acestor grupuri sunt de părere că
le sunt blocate mijloacele legale de acces la bunurile și valorile sociale, astfel recurg de multe
ori, la mijloace ilicite pentru a le obține.

Această teorie susține că implicarea într-un anumit grup social cu atitudini favorabile de
consum de droguri, reprezintă factorul principal în încurajarea individului de a deveni

12
consumator la rândul său. În schimb, afilierea la un grup cu atitudini negative față de consumul
de droguri, poate descuraja un asemenea comportament. Subculturile consumului de substanțe
pot fi împărțite în diverse categorii în funcție de: rasă, etnie, vârstă sau substanța consumată.”
[ CITATION Med15 \l 1048 ]

3. Teoria controlului social

„Controlul social are, în orice societate, importante implicaţii etice, juridice şi culturale,
întrucât se exercită prin intermediul unor forme, mecanisme şi instituţii variate, care pot corecta,
în mare parte, deficienţele şi lipsurile socializării şi integrării sociale. În acest sens, uneori lipsa
sau scăderea controlului social, asociată cu deficitul de socializare şi cu nerealizarea integrării,
poate determina apariţia unor forme de inadaptare, devianță şi marginalitate la anumiţi indivizi
sau grupuri sociale.” [ CITATION Tom08 \l 1048 ]. „Controlul social desemnează procesul prin care
o instanță reglementează, orientează, influențează sau modifică comportamentele sau acțiunile
altor instanțe, ce aparțin aceluiași sistem, cu ajutorul unor mijloace simbolice, în vederea
asigurării conformității și păstrării echilibrului specific sistemului. În lucrarea „Despre
Sinucidere”, E. Durkheum pune bazele teoriei controlului social, făcând legătura între instanțe
sociale: familie, biserică, context socio-economic și comportamentul individual de tip delincvent.
Teoria controlului social subliniază că delincvenții își consolidează sistemul de convingeri în
compania persoanelor cu gândire asemănătoare și în același timp reflectă legăturile slabe între
individul delincvent și societate.” [ CITATION Răd15 \l 1048 ]

4. Autoconceptualizarea
„Concepţia lui L. Yablonski despre autoconceptualizare este inclusă în categoria teoriilor
psiho-sociale. După patru decenii de cercetare şi observaţie, Yablonski a ajuns la concluzia că
factorul cauzal al crimei şi delicvenţei este legat de autoconceptualizarea infractorului. Acest
factor are mai multe rădăcini şi mai multe implicaţii. Copiii maltrataţi fizic, psihic şi sexual, în
mod frecvent, de către părinţi îşi dezvoltă o scăzută auto-estimare şi sunt mai predispuşi să
comită acte delicvente ca adolescenţi şi să devină criminali ca adulţi. Ei se simt fără valoare şi au
mult mai puţină grijă şi preocupare faţă de ceea ce se întâmplă cu ei.” [ CITATION Tom08 \l 1048 ]

13
Consumul de droguri – O problemă socială
„Fenomenul toxicomaniei are la bază cauze psihologice, sociale, economice şi culturale
şi implică multiple consecinţe asupra persoanelor consumatoare de droguri (efecte negative
asupra sănătăţii, vieţii profesionale şi a situaţiei materiale şi familiale) dar şi asupra
comunităţii, cetăţeanului, neconsumator de droguri, deoarece afectează costurile legate de
acordarea asistenţei medicale şi contribuie la amplificarea altor probleme sociale, cum ar fi de
exemplu tulburarea ordinii publice, influenţând calitatea şi gradul de satisfacţie a vieţii. ” (Raport
național privind situația drogurilor, 2019)

„O priză, un fum, o înghițitură sau o înțepătură, iar consumatorul resimte iar plăcerea
satisfăcătoare, ziua ce plictisitoare și viața ce mai dezamăgitoare sunt luminate brusc de o
strălucire chimică favorabilă și tocmai în asta constă farmecul de consumare al drogului.
Plăcerea este imediată iar durerea se amână, un adevăr psihologic fundamental este plăcerea
imediată ce va avea o influență mult mai puternică asupra comportamentului decât durerea
ulterioară. Descrierea drogurilor ca agenți ce furnizează o plăcere rapidă reprezintă o surprindere
incompletă a magiei ei intrinseci. Indiferent la ce necesitate umană ne-am putea gândi există un
drog care o satisface oricât de temporar și de fals precum: cocaina și amfetamina pentru
stimulare, ecstasy pentru intimitate și acel sentiment de afecțiune, opiaceele pentru amorțirea
suferinței pihice și protejarea emoțională a consumatorului canabisul pentru o stare de calm
profund, halucinogenele ca bilet către un parc de distracții al psihicului.” [ CITATION Gri06 \l 1048 ]

Cauzele consumului de droguri la adolescenți După Himmelstein, J. L., (2002), motivele

consumului de droguri au fost foarte diverse cuprinzând: modificarea conştiinţei şi
comportamentului, uşurarea durerilor, optimizarea stării de bine, atingerea unor performanţe,
explorarea sinelui, explorarea lumii de dincolo, sau atingerea stării de graţie.

Consumul de droguri, supranumit și „moartea alba” este considerat un fenomen social,

care a luat amploare în ultimii ani la noi în țara și care este greu de stopat în acest moment.
Categoriile cele mai vulnerabile sunt elevii și studenții, cuprinse in grupele de vârstă 15 – 25 ani.
Sunt multiple cazuri care îi împing pe tineri spre consumul de droguri cum ar fi: curiozitatea,
tentația, dorința de senzații tari, plictiseala, dezorientarea, singurătatea, lipsa prietenilor, moartea
unei persoane dragi, problemele personale, destrămarea familiei, anturajul etc. Totodată

14
„adolescenții, sunt lipsiți de o informare corespunzătoare în ceea ce privește pericolul
consumului de droguri, dar și de un ajutor psihologic specializat pentru depășirea momentelor de
criza existențială”. [ CITATION Fer00 \l 1048 ]

Ross Campbell susține că „mulți alți adolescenți vor spune că invocare „presiunii
colegilor” ca scuză pentru consumul de droguri nu este altceva decât o eschivare, un mod de a
suspenda responsabilitatea celui care consumă droguri. Din păcate, acceptare scuzei cu presiunea
colegilor poate duc la ignorarea unor probleme neurologice care pot fi cauza folosirii de
groguri”. [CITATION Cam01 \l 1048 ]

Cauzele consumului de droguri sun împărțite în două categorii: cauze interne și cauze
externe.

„Principalele cauze interne sunt:

 Dorința de senzații tari – consumul de droguri poate fi văzut ca un fapt excitant și

provocator.
 Curiozitate și tentația experimentării drogurilor – cu cât prima experiență are loc la o
vârstă mai fragedă cu atât există șanse de recidivă din partea acelei persoane;
 Lipsa de maturitate în luare deciziilor – unii consumatori sunt caracterizați printr-o lipsă
de autonomie, și nevoia de a lua altcineva decizii în locul lui;
 Probleme personale, necazurile existente în viața cotidiană, disperarea – toxicomanul
recurge la consumul de substanțe pentru a-i dispărea senzația dezagreabilă față de ceea ce
i se întâmplă;
 Singurătatea lipsa prietenilor, neintegrarea în colectivitate și societate – oricine se simte
izolat încearcă, de obicei, un grup căruia să i se alăture;
 Plictiseala, lipsa unor preocupări interesante;
 Teribilismul și nevoia de a ieși în evidență, de a brava;” [ CITATION Răș02 \l 1048 ]

„Principalele cauze externe sunt:

 Anturajul – atunci când un număr mare de consumatori trăiesc într-o anumită zonă, se
dezvoltă o subcultură care încurajează și susține începerea consumului de droguri, pentru

15
 ei oricine nu se droghează nu este la modă, ceea ce înseamnă că nu vor face parte din
grupul lor.
 Presiunea grupului – presiunea grupului și disponibilitatea drogului sunt factori
determinanți majori în inițierea și menținerea consumului de droguri.
 Situația materială precară – în prezent consumatorii de droguri provin din toate mediile
sociale, neputându-se vorbi de apartenența la o anumită categorie socială;
 Climatul familial nefavorabil – datorită consumului de substanțe de către părinți ori de
către alte persoane din familie, copilul devine la rândul său consumator;
 Nivelul educațional și cultural reduc – majoritatea adolescenților consumatori de
substanțe se opresc la primele clase de liceu, doar o mică parte dintre ei
promovând;”[ CITATION Răș02 \l 1048 ]

Principalele cauze psihosociale sunt:

 control slab asupra eului propriu;

 nu are o imagine pozitivă asupra imaginii proprii;
 se consideră neînţeleşi, comportament antisocial, tendinţe depresive;
 tendinţe de a se refugia sau ascunde;
 teribilism;
 intoleranţa la frustrare;
 nevoia imperioasă de satisfacţie.

„Opiniile adolescenților cu privire la importanța factorilor externi sunt oarecum

stereotipice, pe lângă factorul anturaj apărând cei legați de climatul familial defavorabil și nivelul
educațional și cultural redus. Această situație poate avea două explicații: a) adolescenții
vehiculează o imagine stereotipică preluată din filmele occidentale, pelicule în care de cele mai
multe ori personajele consumatoare de droguri provin din astfel de medii; b) adolescenții fac
inferențe cu „aurolacii”, acei copii ai străzi care provin din casele de copii sau din medii
defavorizate și care, pentru populația noastră, sunt singurii consumatori vizibili de droguri.”
[ CITATION Fer00 \l 1048 ]

16
Scopul și obiectivele cercetării
Fenomenul studiat în această cercetare se referă la factorii de risc ce-i determină pe tineri
să consume substanțe. În primul rând cercetarea s-a axat pe culegerea informațiilor privind
consumul de substanțe și a diverșilor factori de influență asupra consumului. În cel de-al doilea
rând cercetarea s-a axat și pe descoperirea factorilor ce au un impact major de influență, și
totodată explorarea relației dintre substanțe și consumatori.

Scopul cercetării este identificarea și exploatarea factorilor de risc, cu influență cea mai
puternică în determinarea tinerilor de a consuma substanțe.

Ca și obiective ale cercetării sunt:

1. Identificarea factorilor de risc în consumul de substanțe, în rândul tinerilor cu vârste

cuprinse între 14 și 18 de ani.

2. Identificarea factorilor principali ce au cea mai mare influență asupra tinerilor în

determinarea consumului de substanțe.

3. Explorarea percepției tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 18 de ani cu privire la

consumul de substanțe.

4. Identificare factorilor predominanți ai consumului de la persoane specializate în

consumul de substanțe.

Metode de cercetare
„[ CITATION Res09 \l 1048 ] afirmă că abordarea calitativă și cea cantitativă nu trebuie
văzute ca fiind total opuse, ci ca având un conținut care are un continuum propriu. În cadrul
acestui continuum, metodele mixte de cercetare se situează la mijloc datorită faptului că
încorporează elemente atât ale abordării calitative, cât și ale celei cantitative. Cercetarea
calitativă caută să exploreze și să înțeleagă sensul descris de către persoane sau grupuri cu privire
la fenomen social. Analiza datelor (care se realizează, de regulă, sub formă inductivă) pleacă de
la teme particulare la teme generale, cercetătorul căutând să înțeleagă sensul datelor obținute.
[ CITATION Res09 \l 1048 ]. Cercetarea cantitativă testează teorii prin examinarea relațiilor dintre
variabile. Aceste variabile pot fi măsurate, astfel că datele pot fi analizate utilizându-se proceduri

17
statistice. Această abordare presupune ca analiza datelor să se realizeze din punct de vedere
deductiv, rezultatele putând să fie, de cele mai multe ori, generalizate” [ CITATION Res09 \l 1048 ]

„Combinarea metodelor poate însemna utilizarea concomitentă sau secvențială a unor

metode diferite, respectiv, metode diferite integrate într-o singură analiză. Abordarea calitativă și
cea cantitativă se deosebesc plecându-se de la tipul de date folosite (nestructurate – structurate),
logica folosită (inductivă – deductivă), modalitatea de investigare (explorativă – confirmatorie),
metoda de analiză (interpretativă – statistică), paradigma utilizată (pozitivistă – interpretativă,
conflictualistă – cooperării).” [ CITATION Car97 \l 1048 ]

Metoda chestionarului - „Ancheta, investigând un număr mare de indivizi, nu poate

urmări decât colectarea unor informații simple. Chestionarul este standardizat, presupunând un
gen de uniformizare spre o formă cât mai simplă, pentru a putea fi aplicat corect de către cât mai
multe persoane cât mai multor persoane. Întrebările din chestionar se referă la aspecte din viața
omului sau din mediul lui înconjurător, despre care acesta posedă informații și le poate reda fără
mari dificultăți.” [ CITATION Bul02 \l 1048 ]

„Chestionarul oferă o descriere numerică și cantitativă a opiniilor, atitudinilor oamenilor

prin intermediul studierii unui eșantion al populației, pe baza cărora cercetătorul poate generaliza
sau face afirmații despre populație”. [ CITATION Res09 \l 1048 ] În această cercetare a fost folosită
metoda chestionarului, acesta cuprinde 18 itemi dintre care 4 itemi reprezintă întrebări cu
răspuns deschis, 10 itemi cu intrebări cu răspuns închis, 3 itemi cu variante de răspuns la alegere
precum 1- în foarte mare măsură, 2- în mare măsură, 3- în mică măsură, 4- în foarte mică
măsură, 5- nu știu/ nu răspund; sau cu răspunsuri 1-5 sau 10 1= nu are efect, 5= efect minor, 10=
efect major, 4 itemi ce prezintă diferiți factori ce ar putea influența tânărul să consume substanțe,
răspunsul la acești itemi fiind prin bifarea unui sau mai multor factori precizați, ori prin
completarea cu alți factori. (ANEXA 1).

Metoda interviului
„Interviul este considerat ca reprezentând una dintre formele cele mai importante de
colectare a datelor folosite în cadrul cercetărilor din domeniul științelor sociale.” [CITATION Tur \l
1048 ]

18
 Intervievarea calitativă subliniază ideea că avem de-a face cu o metodă și în același timp
cu un instrument angajat în scopul cercetării unui fragment al realității sociale, care se mai
definește și astfel: interviul face posibil să-i ascultăm pe oameni așa cum își descriu felul în care
înțeleg lumea, universul în care trăiesc și acționează. [ CITATION Pol08 \l 1048 ]

În asistența socială, S. Poledna (2007- 2008), susține că interviul „este o interacțiune

comunicațională ce are ca scop deliberat și mutual acceptat de participanții la comunicare”. În
această cercetare a fost folosită metoda interviului, acesta a fost conturat cu ajutorul unui ghid de
interviu ce s-a bazat pe 10 întrebări, stricte, clare și concise ce au ca rol evidențierea factorilor
determinanți ai consumului de substanțe în rândul tinerilor. (ANEXA 2)

Colectarea datelor
Colectarea datelor s-a realizat prin intermediul chestionarului ce a fost aplicat în mediul
online tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 18 de ani, dar și prin intermediul interviului ce a
fost aplicat unui număr de patru specialiști în ceea ce privește consumul de substanțe.

Atât chestionarul cât și ghidul de interviul a fost construit pe tema consumului de

substanțe, evidențiind factorii ce-i determină pe tineri să consume substanțe. Pentru că
completarea chestionarului am folosit mediul online, a fost puțin mai dificil deoarece a trebuit să
explic și să primesc acordul fiecărui respondent în legătură cu completarea acestuia.

Pentru realizarea interviurilor am primit acordul verbal al intervievaților, am prezentat

scopul cercetării și am invitat specialiștii să ia parte la realizarea interviului.

Stabilirea eșantionului - Întrebările chestionarului au fost construite în așa fel în cât, oferă
posibilitatea tinerilor de participa cu interes completarea acestui chestionar. Întrebările au fost
construite astfel încât răspunsul tinerilor să fie unul simplu, sincer și concis, fără a intra în
subiecte (poate) sensibile pentru anumiți respondenți.

Utilizarea ca metodă de cercetarea a chestionarului presupune un instrument de culegere

a datelor. Eșantionul cercetării este alcătuit din 200 de tineri cu vârste cuprinse între 14 și 18 de
ani, atât consumator de substanțe cât și persoane ce doar au încercat sau persoane ce cunosc
persoane consumatoare. Unul dintre principalele motive care au stat la baza alegerii metodei
interviului constă în flexibilitatea dată de posibilitatea completării, modificării, înlocuirii
întrebărilor stabilite prin ghidul de interviu sau folosirea în mod arbitrar a ordinii întrebărilor

19
datorită răspunsurilor oferite de către participanții la studiu. Totodată eșantionul ales pentru
realizarea interviurilor este format din 4 persoane specializate în ceea ce privește consumul de
substanțe.

Anexa 1
Chestionar privind consumul de droguri

Chestionarul de față se adresează adolescenților cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani,

atât fete cât și băieți, și are scopul de a identifica și evalua opinia dumneavoastră cu privire la
fenomenul consumului de substanțe. Completarea acestui chestionar confirmă acordul
participării dumneavoastră, voluntare, la cercetare. Totodată, țin să menționez faptul că datele
oferite de dummneavoastră sunt strict confidențiale și vor fi utilizate exclusiv în scopul
cercetării.

Completarea chestionarului poate dura 5-10 minute!

Mulțumesc!

DATE SOCIO-DEMOGRAFICE

Q1. Sexul

1. Masculin;
2. Feminin.

Q2. Vârsta

Q3. Rezidență.

a) Rural;
b) Urban.

Q1. Sunteți familiarizat cu termenii de substanță/ drog?

a) Da;

20
 b) Nu;
c) Nu știu/ Nu răspund.

Q2.Din ce surse ați aflat de existența substanțelor?

a) Prieteni;
b) Persoane care consumă;
c) Mass-media;
d) Pliante;
e) Altele ..............................

Q3.Ați încercat să consumați vreodată substanțe?

a) Da;
b) Nu;
c) Nu știu/Nu răspund.

Q4. Dacă da, la ce vârstă ai consumat prima dată substanțe?

______________________________________________________________________________

Q5. Dacă da, cât de des consumați substanțe?

a) Niciodată;

b) Am încercat o data;

c) Ocazional;

d) Săptămânal;

e) Zilnic;

f) Niciodată;

g) Nu știu/Nu răspund.

21
Q6. Dacă nu ai încercat, care este cel mai puternic motiv pentru care tu ai încerca droguri?
a) De curiozitate;
b) Să mă relaxez;
c) Să mă distrez;
d) Să scăp de probleme/ suferință;
e) Nu aș încerca nicodată.

Q7. Ti-au fost oferite droguri spre cumpărare ?

a) Da;

b) Nu;
c) Nu știu/Nu răspund.

Q8. Ti-au fost oferite droguri pentru consum ?

a) Da;

b) Nu;
c) Nu știu/Nu răspund.

Q9. Dacă ați consumat substanțe, care au fost stările pe care le-ați simțit?

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

Q10. Dacă nu ați consumat, care au fost stările pe care le-ați observat la cei ce consumă?

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

Q11. Cunoașteți persoane care consumă?

a) Da;
b) Nu;

22
 c) Nu știu/ Nu răspund.

Q12. Ai fost vreodată într-un loc unde s-au consumat droguri?

a) Da;
b) Nu;
c) Nu știu/ Nu răspund.

Q13. Care considerați că este motivul pentru care adolescenții consumă droguri?

a) Curiozitatea;

b) Prietenii;

c) Timiditatea;

d) Dorinta de a trăi experinte noi;

e) Teama de responsabilitati;

f) Conflicte în familie;

g) Anxietate;

h) Altele___________________.

Q14. Sunteți informați cu privire la efectele consumului de droguri?

În foarte În mare În mică În foarte Nu știu/Nu

mare măsura masură măsură mică măsură răspund
Etnobotanice
Marijuana
Cocaină
Heroină
Canabis
LSD
Amfetamine

23
Q15. Ce drog considerați că are cel mai puternic efect negativ? ( notați cu 1, 5 sau 10; 1= nu are
efect, 5= efect minor, 10= efect major)

1-5-10
Etnobotanice
Marijuana
Cocaină
Heroină
LSD
Amfetamine

Q16. În ce măsură credeți că favorizează următoarele cauze consumul de droguri? (vă rog bifați
câte un răspuns pentru fiecare substanță)

În foarte În mare În mică În foarte Nu știu/Nu

mare măsură măsură măsură mică măsură răspund
Familia
Grupul de
prieteni
Curiozitatea
Mass-media
Filmele
Muzica

Q17 .Considerați că drogurile reprezintă un pericol pentru generația dumneavoastă?

a) Da;
b) Nu;
c) Nu știu/Nu răspund.

Q18.Credeți că randamentul școlar al elevilor este afectat de consumul de droguri

a) Da;
b) Nu;
c) Nu știu/Nu răspund.

ANEXA 2

24
 În vederea creșterii calității serviciilor sociale și pentru dezvoltarea profesională și
personală a viitorilor profesioniști din domeniul psiho-socio-educațional, vă rugăm să răspundeți
la acest set de întrebări. Vă asigurăm de confidențialitatea datelor furnizate.

Vă invit să participați la o cercetare ce se axează atât pe consumul substanțelor în rândul

tinerilor cât și pe factorii ce îi determină pe aceștia să debuteze în consumul de substanțe. Vă
informez că întreg interviul va fi înregistrat, iar transcrierea acestuia va fi păstrată într-o bază de
date confidențială și nimeni, cu excepția membrilor echipei de cercetare nu va avea acces la
înregistrări. Vă asigur că toate datele și informațiile oferite în cadrul acestui interviu vor fi
folosite numai în scop didactic pentru formarea mea profesională. Participarea dumneavoastră la
acest studiu este voluntară și presupune răspunsul la o serie de întrebări sub forma unui interviu.
Vă Mulțumesc!

GHID DE INTERVIU – ASISTENT SOCIAL

1. În primul rând aș dori să vă întreb cum este să lucrați cu această categorie de beneficiari?

2. Ce modificări aduce consumul de substanțe în comportamentul adolescenților?

3. Credeți că factorii externi (anturajul, situația materială, climatul familial) au un rol important
în apariția efectelor negative ale drogurilor?

4. Cum influențează factorii interni (curiozitatea, problemele personale, singurătatea plictiseala)

consumul de substanțe în rândul tinerilor?

5. Care sunt caracteristicile adolescenților care se expun consumului de substanțe?

6. Ce atitudine au adolescenții toxicomani față de instituția școlară?

7. Sunteți de părere că grupul din care face parte îl influențează pe adolescent în privința
consumului de droguri?

8. Care considerați că sunt cele mai frecvente motive pentru care un adolescent consumă
substanțe? 9. Considerați că băieții sunt mai atrași de tentația de a consuma sau sunt mai
predispuși consumului de droguri față de fete?

10. Considerați eficiente campaniile de informare privind consumul de substanțe?

25
 „Drogurile ne aduc la porţile Paradisului şi apoi ne
împiedică să intrăm” (Mason Cooley).

Bibliografie
Bulgaru, M. (2002). Metode și tehnici în asistența socială. Chișinău: Centrul Editorial al USM. .

Campbell, R. (2001). Copiii noștri și drogurile. București: Curtea Veche.

Caracell, J., & Greene, V. (1997). Defining and describing the paradigm issue in mixedmethod
evaluation; Special Issue: Advances in Mixed-Method Evaluation: The Challenges and
Benefits of Integrating Diverse Paradigms.

Creswell, J. (2009). Research Design: Qualitative, Quantitative, and Mixed Methods

Approaches (3nd edition). Thousand Oaks: CA Sage.

Enăchescu, C. (2003). Fenomenologia nebuniei. București: Paideia.

Fereol, G. (2000). Adolescenții și toxicomania. . București: Polirom.

Georgescu, D., Moldovan, A. M., & Cicu., G. (2007). Ghid de prevenire a consumului de
droguri în rândul adolescenților și tinerilor. . București.

Griffith, E. (2006). Drogurile - o tendință ucigașă. Paralela 45 .

Mariuța, A. (2012, January 19). Scribd.ro. Retrieved from Scribd:

https://ro.scribd.com/doc/78797433/consumul-de-droguri-ca-problema-sociala

26
Medruț, P., & Totariu, C. (2015). Factori de risc în consumul de tutun, alcool și droguri în
rândul adolescenților din Cluj-Napoca. . Cluj-Napoca.

Poledna, S. (2007-2008). Teorii și practici în asistența socială. Cluj: Universitatea BabeșBolyai.

Rădoi, M. (2015). Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe. Iași: Institutul European.

Rădulescu, S. M. (2008). Socilogia consumului și abuzului de droguri. București: Lumia Lex.

Rădulescu, S. M., & Dâmboeanu, C. (2006). Socilogia consumului și abuzului de droguri. .

București : Lumia Lex.

Rășcanu, R., & Zavari, M. (2002). Psihologie și psihopatologie în dependența de drog. .

București: Ars Docendi.

Simache, D. (2010). Comunicare în consumul de droguri. Cine? Cum? și De ce? . București:

Editura Universitară.

Tomiţă, M. (2008). Delincvența juvenilă. Sisteme alternative de executare a pedepselor.

București.

Turner, D. (2010). Qualitative Interview Design: A Practical Guide for Novice Investigators.
The Qualitative Report, volume 15.

27