Capitolul Iv SUBSTANTIVE DE DECLINAREA a II-a (teme in -o) in acest capitol vei invata: + care substantive aparfin acestei declindri si cum pot fi ele identificate «© desinentele si terminatiile specifice ‘© cum se declind, pe baza catorva exemple, substantivele avestui tip flexionar 4.1 Introducere. Declinarea a II-a este considerata, pe bund dreptate, cea mai simpla dintre declinari si totodata foarte important’. Multe dintre numele limbii grecesti urmeazi modelul acestei clase flexionare. De aceea, unele metode de limba greaca preferd s& inceap prezentarea substantivelor grecesti pornind de la temele in -0. Pentru a evita posibile confuzii (incepand cu declinarea a Il-a si continuand cu declinarea I), noi am ales si pastrim totusi ordinea traditional a declinarilor. Singular Plural N. dyyehog inger éeyyehor — ingeri G. @yyéov (al) unui inger—yyé2ov (al) unor ingeri D. — dyyé unui inger ayyédog —unor ingeri ‘Ac Gyyehov (pe) inger ayyéhoug (pe) ingeri V. GyyeXe —_ingere! Gyyehor — ingeri Singular Plural N. &pyov —Iucrare Epya luorari G. Epyov (al) unei lucrari— Epyov (al) unor lucrari D. py ~—_unei lucrari Epyoig —_unor luorari Ac. Epyov (pe) lucrare Epya. (pe) luorari Vv. Epyov —_lucrare! Epya lucrai! Gaal » Au fost numarate aproape 10.000 de ocurente numai in ceea ce priveste substantivele din NT. 51SUBSTANTIVE MASCULINE, FEMININE $1 NEUTRE, 44 in greac&, numele sunt astfel declinate inc&t tema cuvantului riméne pe cat posibil neschimbata si numai desinenfele se modificd pentru a arita numarul si cazul. Practic, substantivele apartinand declinarii a Il-a se declina dupa unul dintre cele trei modele de mai jos, in functie de genul pe care il au: Substantive masculine | Substantive feminine | Substantive neutre 2éyos, 6 ,cuvant” 686, | drum, cale” | S@pov, 76 ,dar” *oyole- *S80/e- *5ap0- Se on. | (6) 2OYO-S a) 056-5 (td) B@po-v G. | (tod) 6yo-0 (aig) 680-0 (x03) Sap0-v D. |G) YO GH) 68 (e) Bape Ac. | (tov) A6yo+V (iv) 686-v (3) Bapo-w Y. dove 088 PL ON. | (i) Adyou (i) d504 (ra) G. | (Ov) A6y-ov (av) 63-av (av) Sap-ov D. | (t0¥G) ASyorG (c0iig) 6B0-ig (cots) 8cp0-15 Ac. | (tod<) dS yo-vg (ric) 80-66 (i) Bap-a v. dé yor 650-4 8ap-0 OBSERVATH: #1, Substantivele masculine se declind identic cu cele feminine, articolul lor este insd difert. 2, Remare& simili- tudinea dintre articol si terminafii la substantivele masculine gi neutre. +3. Substantivele masculine si feminine prezinté la Nise, desinenta -< si la Ac.sg. desinenta -v. Substantivele neutre au desinenta -v la sg. (N., Ac. si V.). o4. La substantivele ‘masculine gi feminine, N.sg. + V.sg. Acel -¢ final de la V.sg, nu este desineni, ci vocala tematicd. +5. Atentie la jocul accen- ‘ului in declinare!, Determinant riméne cantitatea silabei finale (v. § 1.11 si § 1.15), totdeauna lungé la Gsg., D.sg., Gpl Dopl. si Acpl. 6. Atentie la felul accentului in declinare*t » Astfel, pozitia accentului variazé la un substentiv precum &v@paomos .om” (aocentuat pe silaba antepenultims) dup& cum unmeazi: Nap. dvOpioxos, Gg. avOpdnov, sz. dvOpino, Ac.se. &viporov, V.sg. tvpore / Nopl. &vBpanor, G.pl. ExOpdnov, Dpl. av¥pdxoic, Acpl. avOpdixovs, V.pl. évOponot. Canttatea terminatici ox de N.pl. este consideratd scurt prin urmare nu modificd pocifia accentului fo cazul substantivelor accentuate pe silaba antepenultimé. Vocala desinentialé a, specificd neutrului (N.Ac.V.pl.), are cantiate seurt srSubstantivele care la N.sg, au accent ascufit pe ultima silaba igi preschimbii accentul ascutitfat-unul circumflex la G. si D. se, § pl Exemple: dbchgds, -o0 sffate, 8e6s, 00 ,zeu, Dumnezeu”, vide, ob fu” ete. Cuvintele eu accent circumflex pe Penulima silaba (de ex. 60dk0¢ Fob”) transformé accent circumflex intr-unul ascuit in cazul une silabe finale ungi (Ng. Boiog, G.sg. Bostov, D.sg. Gothe, Ac.sg. Sothov, V.sg, B00). 534.5 Terminatii, Toate substantivele de declinarea a II-a, precum si multe adjective (v. cap. V), vor 4 declinate utilizand terminatiile urmatorului tabel: Substantive masculine si feminine SN. 06 “ov Substantive neutre ORSERVATH: +1. Terminatile sunt, de regul8, rezultatul contactului (sau contopiri) dintre vocala tematic si desinentele ca ‘zuale (§ 2.2). +2. lota subscris este marc a D.sg, +3. Compara terminafiile declinarii @ IIa cu formele articolului masculin neutru; vei observa aseménir izbitoare. In acest scop, alege dou substantive din aceasta declinare, unul masculin saul neuins (de ex. 6 26705 git 84)pov), si declind-leimpreund cu aticolul lor. iavatindusle impreun8, vei retine mai usor ai articolul, e&t si terminafile 4.6 Masculine de declinarea I si feminine de declinarea a I-a. Asa cum am precizat deja, cele mei multe substantive de declinarea I sunt feminine (teme in -« sau -n) si cele mai multe substantive de de- clinarea a II-a sunt masculine ori neutre (teme in -o). Aceast observatie cu caracter general nu exclude ins posibilitatea ca unele substantive masculine sa functioneze in cadrul declinarii I, tot asa cum unele feminine apartin declinarii a Il-a. Ele pot fi grupate dupa criterii semantice si morfologice: a) Deseori substantivele masculine de declinarea I denumese barbati sau ocupatii considerate barbatesti: TovSas Juda”, Zayopiac .Zaharia", padyriig ,elev”, nokime ,.cetdlean”, mpowrime .proket”. tedvng ..vames” etc. Aplicaté unor teme verbale, terminatia -mg formeazi nume de agent: Barrio (eu) botez” » Parnonig ,botezator”, KER fur” » KEE hot”, Kpivo ,judec” > xprtiig ,judecdtor”. Tot masculine de declinarea I sunt substantivele papyupteng ,margaritar”, yapme ,foaie de papirus", Exatovtdpync (si éxarévtapyoc) centurion”. ) Cele mai frecvente substantive feminine de declinarea a Il-a sunt: BiBhoc ,carte”, Epnps »Pustiu”, véo0s .boala”, vijoos insula”, 686c ,cale”, napOévog .fecioars”, paB50e toiag, nuia Korwavds ,tovardsa", Stdxovos ,diaconiti”. Aceleiasi declindri fi apartin numele unor far, insule si regi uni geografice: Atyumtoc ,Egipt”, KépiOog ,Corint”, Kimpog Cipru” etc. Tot feminine sunt substant vele Gmehos wviti-de-vie”, cuxtipwvor ,sicomor", Paros bat (mésurd pentru lichide)” si Amos »foame”! " Substantivele xowovée, 5uéxovos, lito: si hytés pot fi atét masculine ct si feminine 54