Capitolul x INDICATIVUL PREZENT MEDIU & PASIV in acest capitol vei invita: * care sunt diferentele dintre cele trei diateze verbale: activa, medie si pasi * cum se formeaza si cum se conjuga la indicativ prezent verbele la diateza medie si pasiva * ce inseamna un verb deponent 10.1 Diateze. In limba greaci exista trei diateze verbale: activa, pasiva si medie (§ 8.14). Cand un verb se afld la diateza activa, subiectul face actiunea verbului, de ex. ,elevul invata” (subiect = agent). Cand un verb se afla la diateza pasivd, subiectul suport actiunea verbal, de ex. ,elevul este invaqat” (subiect = pacient). Diateza medie exprim® faptul ca subiectul actioneazd nu asupra unui obiect separat, ci asupra |ui insusi, in mod fie indirect fie direct; altfel spus, actiunea verbald se rsfrdnge asupra subiectului stu, de ex. ,elevul isi invata/ elevul se invata” (subiect = agent si pacient). in romani, diateza pasiva se construieste cu verbul auxiliar .a ff jar diateza reflexiva cu ajutorul pronumelor .se” si isi", ‘marci ale reflexivitatii. Remarcabil este faptul c& limba greacd, spre deosebire de romana, putea exprima aceste raporturi (reflexiv si pasiv) printr-un singur cuvant, mai precis prin desinentele verbului. Exemplu: éeigoua ,sunt uns”, .7n& ung”. Singular Plural | 1. dopa — imi/ma dezleg dvopeba ne dezlegim 2 hin iti'te dezlegi Aveobe va dezlegati Avera igi/se dezleagh ——sAbovten _isi/se dezleaga Singular Plural 1. dbopar sunt dezlegat dvopeOa suntem dezlegati 2 don esti dezlegat dbeo8e — sunteti dezlegati 3. Rberar este dezlegat dsovror sunt dezlegati Proiectie Indicativul prezent se conjuga identic la diatezele medie si pasiva. Acest lucru este imbucurator, fireste, din moment ce vei avea de refinut mai putine forme, dar nu trebuie si te facd s confunzi intre ele cele doua diateze, pentru c& la alte timpuri mediu! si pasivul se formeazé total diferit Din moment ce la prezent (ca gi la perfect) formele medii nu se disting de cele pasive, iti poate fi util s& stii ci: a) diateza pasiva este mai frecvent utilizat decat cea medie, b) cele mai multe forme mediale apartin unor verbe deponente, c) comple- mentul de agent (cu in, x6 si zap) indie’ diateza pasiv 10.2 Traducere. Regula generalf afirmé c& activul grec se traduce prin activ romanese (Jw ,dezleg”), iar pasivul prin pasiv (héopat ,sunt dezlegat); pentru diateza medie sunt folosite marcile reflexivitafii din limba roman (opt ,,imi/mé dezleg), iar verbele deponente se tradue activ sau reflexiv (de ex. 105INDICATIVUL PREZENT MEDIU 10.5 Formal, indicativul prezent mediu se construieste prin addugarea la tema de prezent a desinentelor personale medio-pasive. Vocala tematicé este plasata intre radical si desinente radical de prezent + vocala tematica -o/e- + desinente principale medio-pasive dn +0 par Din ratiuniistorice si in mod traditional, prezentim mai intii formele verbale medii, chiar dacé diateza medie este relativ rar {ntdlnité in greaca biblica!. 10.6 Spre deosebire de cele active, verbele aflate la diateza medie ne infatigeaz4 subiectul ca actionand in interesul sau (de cele mai mutte ori) sau direct asupra sa (mai rar), Compara (activ) ayopéto ,,cumpar” —(mediu) yop open ,.imi cumpair, cumpar pentru mine” (activ) Abe ,spal” (mediu) Aobopar ma spal” A sti insh ch un verb aparfine diatezei medii nu este suficient pentru a-l traduce corect. Raportul precis (de interes sau reflexiv) este determinat pe baza sensului verbului insusi sia contextului, Verbele deponente au inteles activ (§ 8.14), 10.7 Paradigma. La indicativ prezent mediu, verbele se conjug’ dup’ modelul urmatoarelor doud verbe Dintre acestea, verbul J40@ are forme si la diateza activa, iar verbul Epyojat este deponent: | *Av-o/e- *épy-ole- Se 1. [Av-o-n —_imi/ma dezleg Se 1. | Epy-o-nar vin 2. | avon iti/te dezlegi 2. | &pxen vii 3. | Av-e-rar ——_igi/se dezleaga 3. | Epy-e-ton vine PL 1, |Av-6-uea ne dezlegam Pl, | épy--me@a—venim 2. | n-e-c8e vi dezlegati 2. | Epy-e-obe veniti 3. | Aai-o-vrar —_si/se dezleaga 3. | Epxoven vin OBSERVATH: +1. Limba romAnd are nevoic de mai multe cuvinte pentru a traduce diateze medie, greaca de numai unul. Ex- ‘ceptia 0 constituie verbele deponente. «2. Terminatia -y dela pers. a Ila sg este rezultaul unor contrageri (hi-e-oat » 2) 10.8 Verbe deponente? (sau mediale) sunt numite acele verbe care nu au forme active, ci doar medio- pasive, infelesul lor fiind totusi activ. De exemplu, nu exist verbul épyw, ci numai épyouat, care in- seamna ,,vin, merg”, eventual mA duc” (dar nu ,sunt venit, sunt mers”); in aceeasi situatie sunt yivowan devin”, éoxpivoyar ,rispund”, xopedoyar ,merg” ete. Conjugarea tuturor acestor verbe este regulati, in sensul c4 se conjuga precum orice alt verb la diateza medic sau pasiva (v. supra). in dictionar, prima forma a verbelor deponente are terminafia -oj.0. F mnente (cea 75%), deci au infeles activ (§ 8.14), Majoritatea verbelor folosite in NT la diateza medie sunt deponente (cca 75%), el § 2 Acle webs au flatmate deponente (la csponere pane altura depune"), considerandu'sec8 ea abandonat sensu initial, mediu sau pasiv, in favoarea unuia de imprumut, activ 107INDICATIVUL PREZENT PASIV 10.9 in limba greaca, indicativul prezent pasiv se construieste prin adaugarea la radical a vocalei tema. tice si a desinentelor (personale) primare medio-pasive. radical de prezent + vocala tematicd -o/e- + desinenfe primare medio-pasive dn +0 + pon Diateza pasiva este cea mai nous dintre cele tei diateze gi nu a dezvoltat desinente personale distinct, ci le-a prluat pe ode ale mediului! sau ale activalu. Prin urmare, formele de indicativ prezent mediu gi cele de indicativ prezent pasi ale uni verb vor fi aceleag. Formele, nu ins gi sensull 10.10 Paradigma. La indicativ prezent pasiv, verbele se conjug dupa urmatoarele modele: *u-ole- | *8i5acK-o/e~ Se. 1. | dd-o-yor sunt dezlegat Se. 1.] 61éoxK-o-pn sunt invatat 2. | ven esti dezlegat 2. | biBdox-n esti invaqat 3. | Ai-era este dezlegat 3. | Bibiiox-e-ra este invatat PL 1. | Av-G-yte8a—suntem dezlegati PL 1, | 6:a0x-6-ye8a — suntem invatati 2. | hi-e-o8e —_sunteti dezlegati 2. | 6iSdoK-e-088 —sunteti invatati 3. | Ai-o-vien sunt dezlegati 3. | 6i6éoK-o-vrat sunt invatati OBSERVATHI: “1, Formele pasive sunt identice cu cele medii (forme medio-pasive). Contextul este cel care, in general, ne cb- ligé s& infelegem un verb ca expriménd o actiune medic sau pasiva. +2. Ca si in cazul diatezei medii, limba roménd are nev de doud cuvinte pentru a reda pasivitatea 10.11 Complementut de agent. in cazul constructiilor pasive, subiectul gramatical nu coincide cu ager tul propozitiei, considerat subiect logic. Dupa verbele pasive limba romana poate folosi prepozitia .e (catre)” pentru a indica autorul animat al actiunii. Exemplu: ,cartea este citité de elev", unde ,elev" re- prezinté subiectul logic al propozitiei. in acelasi scop, greaca utilizeazA de obicei prepozitia ind + G. (mai rar én6 sau nopé, tot cu cazul genitiv). Exemplu: 6800K6ue8a dnd tod Geod ,suntem invatati de (catre) Dumnezeu”. in schimb, instrumentul sau mijlocul (inanimat) al actiunii sunt exprimate de obicei prin simplul caz dativ, ffir sa fie necesara vreo prepozitie. Exemplu: diSack6ye8a Ayo 10d Geoi ,Suntem invatafi prin cuvéntul lui Dumnezeu”. " Formal, greaca modema a revenit la un sistem cu doui diateze (activa i pasivl), dar verbele deponente nu au disparut 108