Capitolul XI INDICATIVUL VIITOR ACTIV & MEDIU in acest capitol vei invita: ‘* ce inseamna timpul viitor ® cumse formeaz& si cum se conjuga viitorul la diatezele activa si medie © cteva notiuni de fonetica: oclusive i lichide, contactul lor eu sigma 13.1 Introducere. Viitorul grec are acelasi infeles cu cel din romand, fird a face distinctie intre aspectul progresiv si cel punctual'; de fapt, viitorul este singurul timp verbal din limba greac& ce exprima in primul rand treapta temporal, nu aspectul (§ 8.9). in planul continutului, prin viitor se intelege acea secvenf& temporalé care, din punctul de vedere al locutorului, se desfiisoara intr-un moment ulterior prezentului in romnd/avem mai multe posiblititi de a reda viitorul, toate compuse (analitice), de ex. voi veni, oi veni, am sé vin, 0 si vin. Sin gteaca exprimarea unei actiuni vitoare se poate face in mai multe felur’, dar adesea viitorul se constituie int-un singur cuvant (= se formeaz& sintetic), de regulé prin addugarea unui sufix -o- la radicalul verbului’. Singular Plural 1. how voi dezlega dioouey von dezlega 2. Roe — veidezlega dbcete —_—_veti dezlega 3. koe —-vadezlega dicovev) vor dezlega Singular Plural 1. Abconat imi/ma voidezlega Avodyeba ne vom dezlega 2 dion —_ifilte veidezlega —Aboeoe © —VB vetidezlega iioetn isi/se vadezlega —Aboovear _igi/se vor dezlega Proiestie Timp viitor au modurile indicativ, participiu si infinitiv. Viitorul nu apare ins la imperativ si nici la conjunetiv. * Sila viitor, ca la prezent, engleza are forme diferite pentru viitorul simplu (de i em 5 forme diferite pentru vitorul simplu (de ex. J will loosen) si viitorul continue ( utc Saks moar ae Se: Ne sates op eda prin np 6 a (lux mera vot merge), prin fate forme de conjunctiv (SoH ” sa raze verbale (Epyoqt hv win oi dezlega’”, wékho “am i nie es PONG Ruospevos vin si dezleg”’/voi dezlega”, wedho spyeadar ,am de & De fap, formele de vi - f reas farmele de itr sigma cre adaug sigma la radical) sunt a orgie conjunctive ale ars frme P= Gyems}ow seu orow sunt comune celor doud paradigms (de indicat vitor si de conjunctiv aoist 129INDICATIVUL ViarToR ACTIV 13.6 La viitor, verbul este relativ usor de recunoscut gi de conjugat; toate verhele urmenz4 avelagi nd Singura eventualé dificultate o reprezinté modul de formare, Viitorul gree se construieste pe radica) verbului, Ia care se adaugi sufixul -0-, vocala tematich gi desinenele primare active. radical + sufixul -0- + vocala tematica -oh- + desinente primare active | hot o+o+ ev Atentie: viitoral nu se formeaz8 de la prezent, aga cum prezentul nu se formeaza de la viitor. Toate temete ternporate (inch ‘cea de prezent si de viitor) se construiese pe radicalul verbal, adick morfemul lexical comun intregii clase flexionae, fe ‘aceea, daci existé un raport de inrudire intre tema de prezent si cea de viitor, acesta este unul de Lip sori-sor8, nu atnéficg De unde si are este radicalul unui verb? in orice caz nu de Ix prezent. Tema de prezent ese cen mai .neregults diy toate temele temporale, in sensul ci radicalul verbal preznta cele mai multe alter Toemai la vitor (i, vor veda mu tirziu, la aorit) radicalul unui verb apare limped; nu aver decd s& inlituram sufixul terminal, De ex. im dicalul este 2), Badu, Pada (radical este ad-), yor, rwooqat (radical este y-) 13.7 De ce par di unele forme de vitor? + in unele cazuri, tema de prezent confine un radical usor modificat sau chiar total diferit faa cel din tema de viitor. «nu intotdeauna sufixul -o- s-a pastrat ca atare, ci uneori s-a contopit cu radicalul sau cu termins fille verbale, Din cauza naturii sale instabile in limba greac, consoana sigma a generat céteod: si contrageri, alterari ale sunetelor din jurul su, concretizate in asimilari, lung: 13.8 Paradigme. La diateza activa, verbele se conjuga la viitor exact ca la prezent; diferit este doar sufixul -c- addugat intre radical gi vocala tematica. Desinenfele folosite sunt cele principale. a) Verbele terminate in -fo gi -bw se conjuga fara modificarea radicalului *v-0-0le- hi-0-0 voi dezlega di-o-eig vei dezlega di-o-et va dezlega di-o-o-wev vom dezlega di-o-e-te ——_vetidezlega di-c-over(v) vor dezlega 132») Vocala scurté a verbelor contrase (terminate in -f1, ~£., ~n) se lungeste inaintea sufixului -o- | *éyana-0-o/¢- | *xo1e-0-0/e- | *SovAo-o-0/e- Se. 1. | dyami-o-w voi iubi | moti-6-0 voi face | Souhd-o-o voi sluj 2. | deyamh-o-815 vei jubi vei face | Sovhd-o-e1g vei stuji 3. | ayamy-o-e1 va iubi va face | Sovkd-o-et va sluji PL 1. | @yam--o-wev vom iubi vom face vom sluj 2,| dyam)-o-e-te ——_veti iubi veti face veti sluji 3. | dyam}-o-ovor(v) vor iubi vor face | Sovké-c-ovar(v) vor sluj ©) Verbele in oclusiva isi schimba consoana finalé a radicalului dupa regulile de la § 13.5; in rest, ele se conjuga precum verbele terminate in vocala. Tabelul de mai jos are rolul de a ilustra prin exemple modul de formare a viitorului verbelor in oclusiva: Labiale - Brer-o-w ——> prtyo voi privi f — Grarpifo) —-uatpiB-c-o + ——> drarpiy —voipetrece -9- page) ypag-o-0 ——> iyo voi serie [-m-] (oma) Kon-o-0 — > xévo voi lovi Dentale Lt] Bantife) Barnd-o-0 ——> farticw — voi boteza 6 (reid) ne10-0-0 —— > xeiow voi convinge Velare “Ke (1dsKe) d1oK-o-0 — > adwto voi urmari yw) fy-0-0 —+ tio voi duce = @éyw) eeyyo-o = ——* eéyio voi condamna [oo] (xpécow) mpay-o-0 ——> mato voi face OBSERVATH: +1. Un prezent in zo indica un radical terminat intr-o labial (x, 8, ); un prezent in -Co, un radical terminat in +7 (G79) sau in 6; un prezent in -cow, un radical terminat in x,y, x 8. fn toate aceste cazuri este vorba despre vechi teme de prezent in yod (v. § 9.3, in special note 1). 2. Unele verbe isi construiese prezentul adiugénd la radical sufixul -(iJox sau'si 0 reduplicare. La viitor acestea lipsese, de ex.: prez. éxoOrjoxm, vit. éno0avoopat; prez. ywoaKD, viit. wboouaL 4) Verbele in lichida adanga la radical sufixul -eo-, nu -o-. in urma caderii lui sigma intervocalic, au loc contrageri care duc la aparitia unor terminafii identice cu cele de prezent ale verbelor in -éo: Lichide che Gyyeh-eo~> = « ——> byyeX «voi Vesti ie Tej-e5-0 — + eo voi taia 4: (aive) oav-e5-0 —— ows voi vidi -v-(xpiven) Kpw-£0-0) ——> po voi judeca -p- — (oneipw) OnEp-£5-0 —— +> onepad voi semana ” Verb cu radicalul in nazall 133OBSERVATIE: Majoritatea verbelor in lichids igi formeaza tema de prezent prin addugarea unui sufix la radical’. Aces sufy Tipseste la vitor, timp care revine la radicalul pur, siastfel .pierde” un -), un ~1 sav scurteaza vocala temei de prezent. De sc i micile diferente intre tema de prezent si cea de vitor. Paradigma de viitor a verbelor in lichid® seamaini asadar foarte mult cu cea de prezent a verbelor contrs- se in -60 (tipul gré0, v. § 9.11 si§ 9.12), pentru cA terminatiile sunt identice: | *écyyeh-co-o/e- *xpw-co-o6- Se. 1. | Gyyer ‘Voi vesti Se 1. | xpw- voi judeca 2.| ayyer-cig vei vesti 2. | kpw-tig vei judeca 3. | dyyed-et va vesti 3. | xpww-et va judeca Pl 1. | @yyeA-oDpev vom vesti Pl 1. | xprv-odpev vom judeca 2/6 veti vesti 2. | xpw-cite veti judeca 3 vor vesti 3. | xpw-odor vor judeca INDICATIVUL ViToR MEDIU 13.9 La prezent, formele de mediu si cele de pasiv erau identice unele cu altele. La viitor, forma de mediu este diferita atat fata de cea de activ, cat si fata de cea de pasiv?. Viitorul mediu se construieste pe aceeasi temé ca viitorul activ (radical + sufix), dar terminatiile (vocald tematic + desinente primate) sunt medio-pasive: | radical + sufixul -o- + vocala tematicd -o/e- + desinenje primare medio-pasive dv toto + par Prin definitie, diateza medie presupune un raport de interes sau reflexiv. Exemplu: Aboouat se traduce .imi voi dezlega” sau “ami voi dezlega”. Unele verbe sunt inst deponente la vitor, adica nu au forme active, ci doar medi. Infelesul lo este activ si pot fi traduse ca atare. Exemplu: nopedoousn (prez. xopevouen) voi merge, mi voi duce”. Nu este obligatoriu ca un verb ée- ponent la prezent si fie deponent sila vitor (sau la un alt timp). Doar dictionarul ne poate spune cu certitudine dac8 vitoral, unui verb este la diateza activa (si atunci se termind in ~w) sau la cea medi (-owa1). 13.10 Paradigme. Din moment ce doar desinentele sunt diferite, tema indicativului vitor find aceeasi Ja activ si la mediu, aici atentia ta trebuie sa se indrepte " De cele mai multe ori tema de prezent @ verbelor in lichidi se formeaza cu ajutorul sonantei yod, cea care a disprut lind ume gi in tema de prezent a verbelor cu radicalul in oclusiva (Compara npdruo « xpay-yo si GyyEAR «dyyéA-VO, V. $93) * Indicativul vitor pasiv ve fi studiat impreuna cu aoristul pasiv (v. cap. XX), 134a) Verbele in io si ) sic) Conjugarea verbelor contrase si a celor in oclusiva' nu ar trebui sd puna probleme. Tot ce ai de ficut este s8 inlocuiestiterminatiile active (§ 13.8) cu cele medio-pasive, aceleasi ca la verbele in -o si io. Exemplu: ¢yam}ooua, éyamion, éyamioerm ete. 4) Verbele in lichida isi formeaz’ vitorul mediu tot cu ajutorul sufixului -e0-. Terminatiile rezultate in turma contragerilor vor fi identice cu cele de prezent indicativ mediu ale verbelor in -éw *Kpwv-e0-0/8- Se 1. | xpw-odum —__imi/ma voi judeca 2. | xpw-h ftite vei judeca 3. | xpv-ciran —__‘gi/se va judeca PL 1. | xprv-obue8a ne vorn judeca 2.| xpw-tiofe v8 veti judeca 3. | xpw-oivear —_isi/se vor judeca onsenvarit: Compar’ formele de prezent gi cele de vitor mediu ale verbelor in lichid8, Remarc termina {ia accentului (xpivoum vs xpwvoiqa). diferite gi pozi- | Verbele comtrase 9 verbele in oclusivé au in comun faptul cé modifica sunetul/ fir it 7 ‘graferul final al radicalului inaintes sufi SS ates aa 135