PROGRAMA NAŢIONALĂ PENTRU EXAMENUL DE

BACALAUREAT 2002

BIOLOGIE

1. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

În cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui probă la alegere din

aria curriculară corespunzătoare specializării (pentru liceele din filiera teoretică, profilul
real) sau probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele
din filiera teoretică, profilul umanist, liceele din filiera tehnologică şi liceele din filiera
vocaţională).

2. OBIECTIVE

1. Recunoaşterea şi definirea termenilor, conceptelor, proceselor, legilor şi principiilor

specifice ştiinţelor biologice.
2. Utilizarea corectă a termenilor, conceptelor şi principiilor specifice biologiei în
rezolvarea problemelor concrete de viaţă (a situaţiilor problemă).
3. Explicarea, demonstrarea şi exemplificarea principiilor fundamentale ale lumii vii:
 unitatea structură - funcţie;
 unitatea organism - mediu;
 evoluţia lumii vii;
 unitatea şi diversitatea lumii vii;
 integralitatea lumii vii.
4. Interpretarea corectă a datelor obţinute în urma unor activităţi experimentale.
5. Aplicarea cunoştinţelor biologice în caracterizarea structurilor şi sistemelor
biologice după un algoritm dat. Exemplu: caracterizarea unei grupe de vieţuitoare
precizând mediul de viaţă, modul de viaţă, alcătuirea, funcţiile, particularităţile
adaptative, importanţă.

3. CONŢINUTURI :

Pentru proba la algere din aria curriculară corespunzătoare specializării

( pentru liceele din filiera teoretică, profilul real ) sau dintre disciplinele din
celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretică, profilul umanist şi liceele
din filierele tehnologică şi vocaţională), proba de biologie se poate susţine în una din
cele două variante:
I. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ – subiecte din manualele claselor a IX-a
şi a X-a.
II. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ ŞI GENETICĂ – subiecte din manualele
claselor a XI-a şi a XII-a.
Conţinutul manualelor de biologie este în conformitate cu programa şcolară a
disciplinei biologie din anii 1997-2002.

1
I. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ - manualele claselor a IX-a şi a X-a

a. Manualul de biologie de clasa a IX-a

1. Materia vie
 Studiul celulei vegetale
 Structura şi ultrastructura celulei - fără structura celulei vegetale la microscopul optic.
 Diviziunea celulară - generalităţi
Diviziunea amitotică
Diviziunea cariochinetică: diviziunea mitotică, diviziunea meiotică.
 Histogeneza
 Organogeneza - fără legile organogenezei.
Rădăcina - fără structura secundară a rădăcinii la dicotiledonate.
Tulpina - fără structura secundară a tulpinii.
Frunza
2. Viaţa plantelor
 Asimilaţia carbonului:
Fotosinteza: definiţie, ecuaţie chimică, importanţă, tehnici de evidenţiere a
fotosintezei.
Rolul pigmenţilor clorofilieni în fotosinteză
Sinteza substanţelor organice - fără experienţa demonstrării sintezei substanţelor
organice cu ajutorul izotopilor radioactivi.
Influenţa factorilor de mediu asupra intensităţii fotosintezei şi importanţa lor practică
Chimiosinteza
Nutriţia plantelor heterotrofe
 Respiraţia plantelor:
 Respiraţia aerobă - definiţie, ecuaţie chimică, tehnici de evidenţiere a respiraţiei aerobe,
influenţa factorilor interni şi externi asupra intensităţii respiraţiei.
Aplicaţii practice ale cunoaşterii respiraţiei plantelor
 Respiraţia anaerobă
 Reproducerea plantelor:
Reproducerea asexuată
Reproducerea sexuată: Organizarea florii la angiosperme
Fecundaţia la Angiosperme:
Microsporogeneza şi formarea gameţilor bărbăteşti
Macrosporogeneza şi formarea gametului femeiesc
Procesul de fecundaţie la angiosperme
Carpogeneza şi seminogeneza
Sămânţa: Structura seminţei, compoziţia chimică a seminţei, germinaţia seminţelor
(fără metabolismul germinaţiei).
 Mişcarea şi sensibilitatea la plante
3. Filogenie vegetală - definiţiile pentru: sistemul de clasificare natural (filogenetic),
determinare, fitotaxoni (specie, gen, familie, ordin, clasă, încrengătură).

b. Manualul de biologie de clasa a X-a

1. Principalele grupe de animale, caracterizare generală: subregnul protozoare,

subregnul metazoare.
2. Anatomie şi fiziologie comparată în seria animală

2
 Relaţiile organismelor animale cu mediul
Sistemul nervos în seria animală:
Sistemul nervos al vertebratelor: Sistemul nervos al mamiferelor.
Bazele fiziologice ale comportamentului animal
Organele de simţ în seria animală:
Chemorecepţia la vertebrate;
Mecanorecepţia: Sensibilitatea stato-acustică la vertebrate.
Fotorecepţia la vertebrate
Locomoţia în seria animală:
Locomoţia la vertebrate - fără “ Staţiunea bipedă şi locomoţia la om”.
 Funcţiile de nutriţie în seria animală:
Digestia în seria animală:
Digestia la vertebrate - fără: digestia la ciclostomi; unele particularităţi ale digestiei la
mamifere şi necesităţile nutritive ale organismului animal.
Respiraţia în seria animală: definiţiile pentru: respiraţie, sistem respirator, animale aerobe
şi anaerobe.
Respiraţia la vertebrate - fără: respiraţia la ciclostomi; adaptări ale funcţiei respiratorii la
viaţa acvatică şi altitudine.
Mediul intern şi circulaţia lichidelor în seria animală: Mediul intern al vertebratelor.
Circulaţia lichidelor corpului: tipuri de sistem circulator întâlnite în seria animală.
Circulaţia sângelui la vertebrate - fără circulaţia sângelui la ciclostomi.
Excreţia în seria animală: definiţie, rol.
Excreţia la vertebrate - fără: excreţia la ciclostomi; formarea urinei.
 Reproducerea: definiţie, tipuri de reproducere întâlnite în seria animală.
Reproducerea la vertebrate - fără reproducerea la ciclostomi.

II. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ ŞI GENETICĂ - manualele claselor a

XI-a şi a XII-a

a. Manualul de biologie de clasa a XI-a

 Celula
 Ţesuturile-inclusiv ţesutul osos
 Sistemul nervos :
Neuronul - fără transmiterea sinaptică.
Structura şi funcţiile sistemului nervos : măduva spinării, trunchiul cerebral, nervii
cranieni, cerebelul, diencefalul, emisferele cerebrale.
 Analizatorii:
Cutanat, vizual, auditiv, vestibular.
 Glandele endocrine:
Hipofiza, tiroida, pancreasul endocrin.
 Sistemul muscular:
Principalele grupe de muşchi somatici
Musculatura striată - fără manifestările contracţiei musculare
Musculatura netedă
 Digestia şi absorbţia intestinală - fără reglarea activităţii secretorii şi motorii digestive.
 Respiraţia - fără reglarea mişcărilor respiratorii.
 Sângele

3
 Sistemul circulator:
Structura histologică a inimii
Proprietăţi ale muşchiului cardiac
Activitatea mecanică a inimii - fără reglarea activităţii cardiace.
 Excreţia renală:
Structura aparatului excretor
Formarea urinei - fără reglarea activităţii renale şi micţiune.
 Reproducerea

b. Manualul de biologie de clasa a XII-a

 Legile mendeliene ale eredităţii:

Monohibridismul şi legea purităţii gameţilor
Dihibridismul şi legea segregării independente a perechilor de caractere
Alte tipuri de segregare
 Teoria cromozomială a eredităţii:
Cromozomi şi gene
Plasarea lineară a genelor în cromozomi şi transmiterea înlanţuită a genelor
(linkage)
Schimbul reciproc de gene (crossing-over) şi hărţile cromozomiale
Determinismul genetic al sexelor
 Noţiuni de genetică moleculară:
Acizii nucleici şi rolul lor genetic
Structura chimică a acizilor nucleici:
- acidul dezoxiribonucleic (ADN);
- acidul ribonucleic (ARN).
Replicaţia ADN
Tipuri de ARN
Codul genetic şi caracteristicile codului genetic
Sinteza proteinelor: funcţiile materialului genetic; etapele sintezei proteice.
Gena, structură şi funcţii: noţiunea de genă; gena la eucariote - fără pseudogene.
Structura moleculară a cromozomilor la eucariote
Mutaţiile: definiţie, clasificare şi importanţa lor pentru ameliorarea plantelor,
animalelor şi microorganismelor.
 Noţiuni de genetică umană:
Metode de cercetare în genetica umană
Cariotipul uman normal şi cel patologic
Maladii metabolice ereditare
Sfaturile genetice şi importanţa lor
Diagnoza prenatală

4. PRECIZĂRI:
Biologia este susţinută ca probă scrisă.
Timpul alocat probei este de 3 ore.
Punctajul maxim este de 100 puncte din care 10 puncte se acordă din oficiu.
Nota minimă pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.
Proba de examen va consta dintr-un număr de întrebări (itemi) care vor urmări
verificarea întregii programe şi a atingerii obiectivelor predării-învăţării biologiei
pe tot parcursul studiilor liceale.

4
5. EXEMPLE DE TIPURI DE ITEMI FOLOSIŢI ÎN ALCĂTUIREA TESTELOR
PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT:
- itemi cu alegere multiplă: complement simplu - alegerea singurului răspuns
corect.

 Scrie pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect:

Muşchii oblici externi aparţin:
a) spatelui;
b) toracelui;
c) abdomenului;
d) membrelor superioare.

- itemi de tip pereche (asociere):

 Coloana B cuprinde organite citoplasmatice, iar coloana A rolul acestora. Scrie pe

foaia de examen asocierea dintre fiecare cifră a coloanei A şi litera
corespunzătoare din coloana B.

A B
1. sinteza proteinelor neuronale; a. centrul celular;
2. digestia intracelulară; b. corpusculii Nissl;
3. diviziunea celulei; c. lizozomii;
4. producerea de energie. d. miofibrilele;
e. mitocondriile.

- întrebare structurată:

 În urechea internă se găsesc receptorii pentru auz şi echilibru.

a) Prezintă comparativ receptorii pentru echilibru respectând următoarele criterii:
numele receptorului, localizarea şi alcătuirea receptorului.
b) Enumeră proprietăţile fundamentale ale undelor sonore.
c) Precizează în ce condiţii leziuni în zona segmentului central al analizatorului
auditiv nu provoacă pierderea auzului. Explică această situaţie.

- rezolvarea de probleme:
 Doi fraţi au grupele de sânge A(II), respectiv O(I). Stabileşte combinaţiile
posibile ale grupelor de sânge ale celor doi părinţi. Scrie genotipurile grupelor
de sânge ale părinţilor în cadrul combinaţiilor respective.

 Calculează cantitatea de substanţe anorganice din plasma sângelui unui tânăr în

greutate de 60 kg. Scrie toate etapele rezolvării. Foloseşte valoarea maximă a
plasmei.

- eseu structurat:
 Alcătuieşte un eseu cu tema “Fotoreceptorii” după următorul plan:
-numele, numărul, repartizarea pe retină şi gradul de excitabilitate a
celulelor fotoreceptoare;
- substanţa fotosensibilă conţinută de fotoreceptori;

5
 - modificările biochimice care au loc în celulele fotoreceptoare sub acţiunea
luminii;
- mecanismele vederii cromatice.

STRUCTURA TESTULUI DE BIOLOGIE PENTRU CELE DOUĂ VARIANTE:

VARIANTA I – manualele de clasa a IX a şi a X a;

6
 VARIANTA II – manualele de clasa a XI a şi a XII a.
I. Itemi cu alegere multiplă (alegerea unui singur răspuns corect).
- testează cunoaşterea, înţelegerea, aplicarea sau interpretarea unor date factuale.
II. Itemi de tip pereche
- testează abilitatea de a identifica relaţia existentă între perechi de elemente ca de exemplu:
- termeni, legi - definiţii;
- simboluri - concepte;
- plante sau animale - clasificări(încadrări); - structuri - descriere;
- mediul de viaţă; - funcţii;
- modul de hrănire; - asocierea unor imagini cu noţiuni etc.
- caracterizare etc.
III. Întrebări structurate (mai multe subîntrebări, legate printr-un element comun).
- testează comportamente variate ca de exemplu: definire, recunoaştere, ierarhizare, descriere,
alcătuire, interpretare, comparare, reprezentare schematică, aplicare, formulare de ipoteze,
argumentare etc.
IV. Rezolvarea de probleme
- testează comportamente de nivel superior ca de exemplu: explorare, investigare, capacitatea
de aplicare a cunoştinţelor, capacitatea de generalizare şi de transfer a tehnicilor de rezolvare
etc.
- acest tip de item va fi folosit în testele alcătuite pentru varianta a II a (manualele din clasele
a XI a şi a XII a).
V. Eseu structurat - elaborarea unui text coerent în conformitate cu un set de cerinţe date.
- testează capacitatea de a evoca, organiza şi integra ideile, de a realiza interpretarea şi
aplicarea datelor etc.