PROIECT DIDACTIC

~ RAPORTURI ÎNTRE TERMENI ~

Colegiul Tehnic Mihai Băcescu din Fălticeni

Profesor: Laura Nicoleta Niţă
Data: 29.10.2019
Disciplina: Logică, argumentare și comunicare
Clasa: a IX-a
Unitatea de învăţare: TERMENII
Tema: Raporturi între termeni
Tipul lecţiei: Mixt (predare-învățare-evaluare)

Competenţe generale:
1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de
cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală.
2. Aplicarea cunostintelor specifice stiintelor sociale în rezolvarea unor situatiiproblema,
precum si în analizarea posibilitatilor personale de dezvoltare

Competenţe specifice:
1.2. Identificarea structurii unui argument, a elementelor componente şi relaţiilor dintre acestea
(termeni, propoziţii, raţionamente)
2.2. Folosirea corectă a unor forme şi operaţii logice
Competenţe derivate:
 C1 - prezentarea raporturilor între termeni
 C2 - reprezentarea raporturilor între termeni cu ajutorul diagramelor Euler
 C3 - explicarea rolului termenilor în argumentare
 C4 - rezolvarea corectă a exerciţiilor privind raporturile între termeni

STRATEGII DIDACTICE:
Resurse procedurale: conversaţia (euristică şi de fixare), expunerea, explicaţia, problematizarea
Resurse materiale: tablă, cretă, manual, fişe de lucru:
 Fișa de documentare: Raporturi între termeni
 Fișa de lucru nr. 1: Exerciţii – Raporturi între termeni
 Fişa de lucru nr. 2: Raporturi între termeni – pentru nota 10
 Fișa de lucru nr. 3: Test de 5 minute - Raporturi între termeni
Resurse organizatorice: frontal, individual, pe grupe / în perechi
Metode utilizate: problematizarea, exerciţiul, abordarea euristică
Tipuri de evaluare: orală, interevaluare (Test de 5 minute)

BIBLIOGRAFIE:

1. Hacman, L., Hacman, G., Logică - exerciţii şi probleme, Ed. Paralela 45, Piteşti, 1998.
2. Lupsa, Elena, Logica si Argumentare - manual pentru clasa a IX-a, Editura Corvin, Deva,
2004.
3. Ştefănescu, Doina Olga, Logica si Argumentare - manual pentru clasa a IX-a, Editura
Humanitas Educaţional.
4. Turcescu, Alina, Caiet de logică şi argumentare, sursa: www.scribd.com

1
 5. http://floringeorgepopovici.wordpress.com/category/logica/page/3/
PROIECT DIDACTIC
~ RAPORTURI ÎNTRE TERMENI ~

I. MOMENT ORGANIZATORIC (1 min.)

Sunt asigurate condiţiile desfăşurării lecţiei: se pregătesc materialele, se stabileşte contactul
vizual.

II. DESFĂŞURAREA LECŢIEI

1.Reactualizarea unor cunoştinţe necesare trecerii la noua lecţie (10 minute)
Conţinutul esenţial:
Termenii
 Definire şi caracterizare generală
 Clasificarea termenilor în funcţie de intensiune şi extensiune

Activitatea profesorului:
- Adresează elevilor întrebări referitoare la lecţia anterioară:
Ce este un termen?
Care este structura unui termen?
Cum putem clasifica termenii? – cheamă un elev la tablă pentru a scrie clasificarea
- numeşte câte un elev pentru a rezolva exerciţiile 1 şi 2 de la pagina 14, din manualul de Logică.
Activitatea elevilor:
- rezolvă individual exerciţiul care le revine
- îşi reactualizează cunoştinţele învăţate anterior
- dau răspunsuri la întrebările ce le sunt adresate
- rezolvă, odată cu colegul, exerciţiile celorlalţi elevi
- solicită explicaţii suplimentare

2.Anunţarea temei şi a obiectivelor

Activitatea profesorului:
- comunică elevilor subiectul lecţiei şi obiectivele operaţionale
- stârneşte curiozitatea, trezeşte interesul şi dorinţa de a aborda această temă
Activitatea elevilor:
- notează în caiete titlul lecţiei

3. Dirijarea activităţii de învăţare (10 minute)

Conţinutul esenţial:- Raporturi între termeni (vezi Anexele 1și 2)
Activitatea profesorului:
- prezintă raporturile ce pot exista între termeni
Împarte elevilor Fișa de documentare Raporturi între termeni – Anexa 2
Activitatea elevilor:
- Notează în caiete, intervin cu întrebări, alte exemple decât cele oferite de profesor.

4.Obţinerea performanţei şi asigurarea feed-back-ului

Conţinutul esenţial:

2
 - exercitiul 6 de la pagina 14, din manual
- exerciţiile de pe fişele de lucru
Activitatea profesorului:
- împarte elevilor fişele de lucru și moderează activitatea elevilor
Activitatea elevilor:
- rezolvă individual şi în perechi exerciţiile

6.Evaluare
Elevii vor primi fişele cu testul de 5 minute (Anexa 5).
Testul va fi rezolvat individual de către fiecare elev.
După expirarea timpului acordat profesorul cere colegilor de bancă să facă schimb de
lucrări, astfel încât fiecare elev va corecta lucrarea colegului de bancă, odată cu profesorul.
La final, profesorul strânge lucrările.

III. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂȚII (1 min.)

Profesorul: evidenţiază gradul de participare a clasei la lecţie, fiind remarcaţi elevii cu
contribuţii deosebite.
- realizează notarea şi explicarea notelor acordate
- anunţă testul de ora următoare

Tema pentru acasă:

Alcătuiţi o compunere de câteva rânduri în care să se afle doi termeni în raport de identitate, doi în
raport de ordonare şi doi în relaţie de contradicţie. Scrieţi separat care sunt aceste perechi de
termeni.

3
 Anexa 1
Schița lecției
RAPORTURI ÎNTRE TERMENI

Între termenii logici, din punct de vedere al extensiunii (al sferei unei noţiuni) se pot stabili

următoarele raporturi: 
1. RAPORTURI DE CONCORDANŢĂ (stabilite între termenii a căror extensiune coincide total
sau parţial):
a. RAPORTUL DE IDENTITATE – se stabileşte între termenii a căror extensiune coincide perfect, cu
alte cuvinte, au aceeaşi extensiune (cei doi termeni se aplică aceloraşi obiecte). Acest raport se stabileşte
de regulă între sinonime.
Exemple de termeni aflaţi în raport de identitate: (termeni care exprimă sinonimii perfecte) : om (A) –
fiinţă raţională (B) ; nea (A) – omăt (B)/ zăpadă (C); mort (A) – decedat (B) ; I.L. Caragiale (A) –
Autorul piesei O scrisoare pierdută (B) ; Bruxelles (A) – capitala Belgiei (B).
Notă: extensiunea unui termen va fi reprezentată grafic (prin recurs la diagramele Euler) printr-un cerc.
b. RAPORTUL DE ORDONARE (subordonare, supraordonare) SAU DE INCLUZIUNE – se
stabileşte între doi termeni atunci când extensiunea unuia dintre termeni şi numai a acestuia este cuprinsă
în întregime în extensiunea celuilalt termen.
- Termenul subordonat se numeşte specie. (A)
- Termenul supraordonat se numeşte gen. (B) 
Incluziunea stă la baza raportului dintre GEN şi SPECIE (extensiunea speciei va fi întotdeauna cuprinsă
în extensiunea genului).
Exemple de termeni aflaţi în raport de ordonare: pisică (A) – mamifer (B) ; vertebrat (A) – animal (B) ;
vrabie (A) – pasăre (B) ; meteorit (A) – corp ceresc (B) ; fotbal (A) – sport de echipă (B) ; triunghi –
poligon ; poet – scriitor ; pisică (A) – felină (B).
c. RAPORTUL DE ÎNCRUCIŞARE SAU DE INTERSECŢIE – se stabileşte între termenii care au
unul sau mai multe elemente în comun, fiecare termen având în extensiunea sa elemente care nu aparţin
extensiunii celuilalt/celorlalţi termeni.
Exemple de termeni aflaţi în raport de încrucişare: student (A) – logician (B) ; femeie (A) – profesor (B) ;
băiat (A) – olimpic (B) ; informatician (A) – tânăr (B) ; animal amfibiu (A) – mamifere (B) ;
matematician (A) – ciclist (B) ; minge (A) – sferă (B).

2. RAPORTURI DE OPOZIŢIE (se stabilesc între termenii ale căror extensiuni – aflate sau nu
într-un univers de discurs – nu au niciun element comun): 
Observaţie: Universul de discurs reprezintă genul care cuprinde extensiunile termenilor între care se
realizează raportul logic.
De exemplu: raportul logic dintre termenii „roşu” şi „verde” poate fi gândit în universul de discurs
„culoare” (verde şi roşu sunt specii ale genului culoare)
B 1. RAPORTUL DE CONTRARIETATE – se stabileşte între termeni care reprezintă speciile diferite
ale aceluiaşi gen, cu condiţia ca genul să aibă cel puţin trei specii.
În cazul unui univers de discurs dat, termenii aflaţi în raport de contrarietate nu epuizează acest univers
de discurs.
Altfel spus: Alegând un obiect dintr-un univers de discurs, acesta nu aparţine simultan extensiunilor
celor doi termeni, dar există posibilitatea să nu facă parte din niciuna dintre extensiunile celor doi
termeni. Reuniunea extensiunilor celor doi termeni nu epuizează universul de discurs.
Exemple de termeni aflaţi în raport de contrarietate: verde (A) – albastru (B); munte (A) – câmpie (B);
triunghi (A) – cerc (B); tigru (A) – leu (B); pisică (A) – panteră (B); fag (A) – stejar (B); pix (A) – stilou
(B); rochie (A) – fustă (B) etc.
Ex. Clasa felinelor ca univers de discurs; dacă X simbolizează clasa leilor, Y clasa tigrilor, rezultă că nu
se poate ca un animal să facă parte din ambele dar poate să aparţină unei clase Z (clasa jaguarilor).
Raportul stă la baza clasificărilor politomice.
B 2. RAPORTUL DE CONTRADICŢIE – se stabileşte între:
 (situaţia 1): termeni care reprezintă speciile unui gen care are numai două specii.
Exemple: bărbat (A) – femeie (B); viu (A) – mort (B); minor (A) – major (B); real (A) – ireal (B) etc.
 (situaţia 2): doi termeni care nu au nicio însuşire în comun.
Exemple: elev (A) – minge (B); diamant (A) – floare (B); om (A) – cometă (B) etc.
 (situaţia 3): un termen T şi tot ceea ce există în afara extensiunii sale non-T.
Exemple: animal – non-animal; plantă – non-plantă etc.

4
Când orice obiect am alege din universul de discurs (mulţimea termenilor sau clasa obiectelor avute în
vedere într-un anumit context), acesta trebuie să se găsească numai în extensiunea unuia dintre termenii
în cauză.
În cazul unui univers de discurs dat, termenii aflaţi în raport de contradicţie epuizează acest univers de
discurs.
Ex. „organic” – „anorganic”, „unicelular” – „pluricelular”, „solubil” – „insolubil”.
Ex. universul de discurs: mulţimea animalelor. Perechea de noţiuni contradictorii „vertebrat” –
„nevertebrat” acoperă în totalitate acest univers.
Y este complementarul lui X (terţul exclus); Y ═ ⌐ X.

ROLUL TERMENILOR ÎNTR-O ARGUMENTARE

Orice argumentare urmăreşte convingerea unui public în legătură cu o temă pusă în discuţie. Pentru ca
publicul să fie persuadat cu uşurinţă trebuie alese şi folosite acele cuvinte care au un mare impact afectiv.
Putem folosi de exemplu termeni cu aceeaşi extensiune dar diferiţi sub raport intensional.
Exemplu: Termenul „închisoare” poate fi folosit odată pentru a indica/sugera auditorului o poziţie
favorabilă: „instituţie de reabilitare socială” dar şi pentru a transmite o poziţie defavorabilă: „loc de
tortură”, „spaţiu de exterminare”.

5
 Anexa 2
Fișa de documentare: Raporturi între termeni

Raporturile între termeni:

Pot fi de concordanţă sau de opoziţie.
1. Raporturi de concordanţă sunt trei :
a. identitate – când sferele celor două noţiuni coincid.
Exemple : nea şi omăt, steag şi drapel, locuinţă şi habitat.
Reprezentare prin diagramă Euler:
A, B

Raportul se citeşte prin propoziţiile: “Toţi A sunt B.” şi “Toţi B sunt A.”

b. ordonare – când sfera uneia este inclusă total în sfera celeilalte; noţiunea mai cuprinzătoare
se numeşte gen iar noţiunea cuprinsă se numeşte specie; genul imediat următor în care este cuprinsă o
noţiune–specie se numeşte gen proxim.
Exemple: B= vertebrat şi A= mamifer, B= om şi A= copil,B= felină şi A= pisică.
Reprezentare prin diagramă Euler:

A B

Raportul se citeşte prin propoziţiile: “Toţi A sunt B.”, “Unii B sunt A.” şi “Unii B nu sunt A.”

c. încrucişare – când cele două noţiuni coincid doar printr-o parte a sferei lor.
Exemple : matematician şi sportiv, elev şi mincinos, inteligent şi copil.
Reprezentare prin diagramă Euler :

A B

Raportul se citeşte prin propoziţiile: “ Unii A sunt B.”, “ Unii A nu sunt B.”, “ Unii B sunt A.”,
“Unii B nu sunt A.”

2. Raporturi de opoziţie sunt două:

a. Raportul de contrarietate – oricare ar fi obiectul ales, el nu poate să fie în sfera ambelor noţiuni,
dar poate să lipsească din sfera ambelor noţiuni în acelaşi timp şi sub acelaşi raport.
Exemple : elefant şi gorilă, scaun şi masă, piatră şi maşină.
Noţiunile aflate în raport de contrarietate sunt specii ale unui gen care mai are şi alte specii în afara
acestora. Reprezentare prin diagrama Euler a contrarietăţii dintre noţiunile A= roşu, B= verde, C= galben.

A B C

Reprezentarea se poate face ca pentru orice tip de opoziţie :

A B

Raportul se citeşte prin propoziţiile : “Niciun A nu e B.” şi “Niciun B nu e A.”

3. Raportul de contradicţie – oricare ar fi obiectul ales, el nici nu poate fi în sfera ambelor

noţiuni, nici nu poate lipsi din sfera ambelor noţiuni în acelaşi timp şi sub acelaşi raport.
Exemple: pozitiv şi negativ, bun şi rău, absolut şi relativ.
Cele două noţiuni aflate în raport de contradicţie sunt singurele două specii ale aceluiaşi gen, se
exclud reciproc, epuizează universul de discurs.
Reprezentarea prin diagrama Euler :

A B A B
sau

Raportul se citeşte, de asemenea, prin propoziţiile: “Niciun A nu e B.” şi “Niciun B nu e A.”

6
 Anexa 3
Fișa de lucru nr. 1: Exerciţii – Raporturi între termeni

1. Precizaţi raporturile dintre următoarele perechi de noţiuni:

plantă şi floare, Marin Preda şi autorul romanului Moromeţii, organic şi anorganic, medic şi
conservator, lichid şi gazos, decent şi bogat, parte/întreg, atom/moleculă, verde/cal, legal/drept,
patruped/tetrapod, sărac/moral, redactor/ziarist, hoţ/infractor, filosof/grec.

2. Reprezentaţi grafic raporturile dintre următoarele noţiuni:

A=carte scrisă de un profesor de logică, B=manual şcolar, C=manual de logică, D=volum de
versuri scrise de un profesor, E=manual.
Precizaţi toate propoziţiile prin care se pot citi aceste raporturi conform diagramei Euler.

3. Reprezentaţi grafic raporturile dintre următoarele perechi de noţiuni:

a) respectuos/politicos,
b) corepunzător/necorespunzător,
c) pasager/şofer,
d) triunghi echilateral/ triunghi isoscel,
e) conştient/neconştient,
f) neadevărat/fals.

4. Găsiţi noţiuni care să se afle în toate tipurile de raporturi învăţate cu următoarele

noţiuni : “mamifer”, “încăpere”, ”dreptunghi”, ”mamă”

Identitate Ordonare Încrucişare Contrarietat Contradicţie

e

Mamifer

Încăpere

Dreptunghi

Mama

7
 Anexa 4

Fişa de lucru nr. 2: Raporturi între termeni – pentru nota 10

1. Dirigintele unei clase a IX-a a aflat care sunt preferinţele sportive ale elevilor săi.
Doar cei cărora le place automobilismul se uită cu plăcere şi la baschet, în timp ce elevii pasionaţi
de baschet nici nu vor să audă de fotbal, ca de altfel şi o parte dintre cei interesaţi de automobilism. De
asemenea, toţi cei pasionaţi de baschet şi toţi cei interesaţi de fotbal, se uită cu plăcere şi la meciurile de
handbal. În schimb, nu toţi cei pasionaţi de automobilism se uită la handbal.
Prezentaţi preferinţele sportive ale elevilor din clasa a IX-a sub forma raporturilor între termeni.
D - pasionat de handbal

C - pasionat de
A - pasionat de B - pasionat
fotbal
automobilism baschet

2 . Rezolvaţi cu ajutorul diagramelor Euler următoarea problemă: Andrei are prieteni

numai printre prietenii lui Barbu, iar printre cei cu care Cosmin nu este prieten se află toţi
prietenii lui Andrei şi unii dintre cei ai lui Barbu. În schimb, toţi prietenii lui Dinu sunt
prietenii lui Cosmin, dar nu şi ai lui Barbu. Au Andrei şi Dinu prieteni comuni?

8
 Anexa 5

Fișa de lucru nr. 3:

Test de 5 minute - Raporturi între termeni

1.Asociază elementele din coloana stângă cu cele din coloana dreaptă.

a.Între termenii „animal” şi „animal

acvatic” există un raport de ordonare
b. Între termenii „contemporan” şi încrucişare
„poet” există un raport de
identitate
c. Între termenii „vertebrat” şi
„nevertebrat” este raport de contrarietate
contradicție

2. Descoperiţi în textul de mai jos două perechi de termeni care să se afle în raport de
identitate, una în raport de ordonare, iar alta în raport de încrucişare. Scrieţi perechiile
separat de text:
Începând de mâine, frigul se va diminua. Temperaturile scăzute vor fi mai puţin frecvente şi
se vor încadra în seria temperaturilor înregistrate în mod obişnuit pentru această perioadă a
anului. În toţi anii, mulţi meteorlogi au grijă să consemneze temperaturile zilnic. Astfel, avem
o dovadă pentru faptul că este nevoie de oameni sârguincioşi.