Cercetarea si evaluarea economica a accidentelor de muncă

Informatiile necesare disciplinei Cercetarea si evaluarea economica a accidentelor de munca

se vor furniza saptamanal prin intermediul platformei Moodle.
Cele 100 de puncte ale disciplinei se vor distribui astfel:
- 40 de puncte proiectul ce trebuie finalizat pana la sfarsitul saptamanii a noua de scoala;
- 40 de puncte lucrarea de verificare sub forma unui test grila dupa saptamana a cincea de
scoala;
- 20 de puncte colocviul ce se va desfasura in saptamana a zecea de scoala conform orarului
pe platforma Moodle sub forma unui test grila.
Pentru lucrarea de verificare si colocviu se vor folosi notitele de curs.

Cursul 1
1. Noțiuni referitoare la apariția bolilor profesionale, producerea accidentelor de muncă
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea datorită revoluției industriale numărul
accidentelor de muncă și bolilor profesionale a crescut considerabil, s-au organizat acțiuni
necesare determinării cauzelor acestora, acțiuni preventive. Inițial s-a considerat că apariția
bolilor profesionale, producerea accidentelor de muncă se datorau utilizării
necorespunzătoare a echipamentelor.
Cercetările efectuate la inceputul secolului al XIX-lea au permis formularea următoarei opinii
referitoare la factorul uman - personalitatea, adica suma caracteristicilor individuale precum
temperamentul, emotivitatea si altele influenteaza in proportie redusa producerea unui
accident de muncă. S-a folosit noțiunea susceptibilitate la accidente pentru a cuantifica
influența însușirilor individuale asupra producerii accidentelor de muncă pentru diferite
domenii de activitate.
Depășirea limitelor admise ale valorilor parametrilor mediului ambiant - zgomot, vibrații,
noxe – poate determina apariția bolilor profesionale, producerea accidentelor de muncă. S-au
studiat influențele individuale ale parametrilor mediului ambiant, acțiunile cumulate ale
acestora.
S-a creat modelul dominoului, se considera că accidentele de muncă se datorau suprapunerii
factorilor de risc specifici mediilor de lucru, procedeelor de fabricație. Modelul a fost
perfecționat ținând cont de raportul cauză-efect. S-au recomandat modificările procedeelor de
fabricație, valorilor parametrilor mediului ambiant pentru evitarea accidentelor.
Ulterior s-a ținut cont de faptul că accidentele de muncă sunt determinate în proporție mare
de erorile umane ce le preced sau sunt în legătură directă cu acestea. Unele variabile ale
factorului uman pot determina depășirea limitelor intervalului de funcționare a sistemului de
fabricație dacă se acționează necorespunzător sau se pot situa într-un interval admisibil dacă
se acționează prudent, ținând cont de etapele procedeelor de fabricație. Ţinând cont de
limitele intervalului de funcționare a operatorului se deosebesc doua categorii de erori umane:
erori din culpă - acestea sunt imputabile, erori fără culpă, ambele constituind cauzele unor
accidente.
Ţinând cont de sursă, tipul activității desfășurate de operator s-au identificat până în prezent:
- erori de concepție: erori datorate informațiilor acumulate, regulilor folosite etc.;
- erori operative:
- erori determinate de parametrii procedeelor de fabricatie,
- erori independente de parametrii procedeelor de fabricatie. Exemplu, erori
determinate de decalajele temporale.
Toate studiile contemporane, inclusiv teoria fiabilității sistemelor, teoria ergonomiei
sistemelor de fabricație consideră că accidentele de muncă se datorează suprapunerii erorilor
umane, factorilor tehnici, factorilor mediului ambiant, depășirii valorilor limită ale acestora.
2. Noțiuni referitoare la fiabilitatea sistemelor de fabricație
Fiabilitatea unui sistem de fabricație depinde de fiabilitățile elementelor componente: tehnice,
umane și interacțiunile lor. Pentru a îmbunătăți fiabilitatea unui sistem de fabricație trebuie să
se țină cont prin urmare de componentele sale. Cercetările referitoare la fiabilitatea sistemelor
de fabricație au determinat dezvoltarea a doua tipuri de studii:
- studii calitative, care urmăresc identificarea tipurilor erorilor, mecanismelor de apariție a
lor, stabilirea soluțiilor pentru eliminarea sau diminuarea lor;
- studii cantitative, care urmăresc estimarea probabilității apariției erorilor și a influenței
acestora asupra sistemelor de fabricație.
Întreprinderile moderne reprezintă sisteme organizate în care locurile de muncă se află
permanent în interacțiune. Pentru analiza securității ocupationale sunt vizate toate locurile de
muncă, se urmărește optimizarea activității întreprinderilor ținând cont de interacțiunile
subsistemelor componente.

3. Semnalările, cercetările, înregistrările accidentelor de muncă

3.1. Accidentele de muncă și bolile profesionale
Accidentele de muncă și bolile profesionale constituie disfuncții ale sistemelor de fabricație,
abateri de la stările normale de funcționare ale căror cauze se gasesc la nivelul fiecărei
componente. Pentru identificarea lor se analizează riscurile procedeelor de fabricație,
modalitățile de manifestare, solicitările operatorului datorate utilajelor, mediului de lucru. Se
verifică dacă operatorul prezintă aptitudinile, deprinderile, cunoștințele profesionale necesare
sănătății şi securității ocupaționale. Se pot evidenția astfel cauzele reale ale accidentelor de
muncă și bolilor profesionale.

Accidentele de muncă
Accidentul de muncă reprezintă vătămarea violentă a organismului produsă în timpul
lucrului, provoacă reducerea randamentului angajaților cel puțin 3 zile, invaliditate ori deces.
Se consideră accidente de muncă:
- accidentele elevilor, studenților în timpul efectuării activităților practice;
- accidentele celor care îndeplinesc îndatoriri de interes public, inclusiv în cadrul unor
activități culturale, sportive;
- accidentele unor persoane datorate acțiunilor de prevenire ori înlăturare a unor pericole care
amenință avutul public;
- accidentele survenite în timpul deplasărilor angajatilor pe traseele locuri de muncă -
domicilii;
- accidentele unor persoane aflate în vizita în întreprindere;
- accidentele unor persoane ca urmare a acţiunilor întreprinse din iniţiative proprii pentru
salvarea unor vieţi omeneşti;
- accidentele survenite in timpul deplasarilor pe traseele domiciliile angajatilor - sediile
angajatorilor sau invers;
- accidentele survenite după încetarea lucrului, dacă accidentatii predau uneltele de lucru,
echipamentele individuale de protecţie, utilajele loculului de muncă;
- accidentele din timpul pauzelor regulamentare la sediile angajatorilor sau pe traseele
locuintele angajatilor - firme;
- accidentele unor persoane fizice române delegate pentru îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu în afara graniţelor ţării la firmele unor angajatori români sau pe traseele prevăzute în
documentele deplasarilor;
- accidentele unor angajati cetateni români care isi desfasoara activitatea in alte ţări pe baza
unor contracte, convenţii încheiate de angajatori români si străini;
- accidentele survenite in timpul stagiului de practică de cei care urmează cursuri de
calificare, perfecţionare din punct de vedere profesional;
- accidentele determinate de fenomene sau calamităţi naturale: furtuni, viscole, cutremure,
inundaţii, alunecări de teren, trăsnete in intervalul de timp in care accidentatii isi îndeplineau
îndatoririle.
Accidentele de muncă se clasifică ţinând cont de urmări, numărul persoanelor accidentate,
astfel:
- accidentele care produc reducerea randamentului angajaților cel puțin 3 zile. Orice accident
de acest tip determina intreruperea activitatii accidentatului pentru o perioada de cel putin 3
zile calendaristice consecutive confirmata prin adeverinta pentru concediu medical. Perioada
intreruperii temporare a muncii se calculeaza prin insumarea numarului zilelor calendaristice
consecutive de concediu medical acordate imediat dupa producerea accidentului pe baza
adeverintei medicale. Daca accidentatul si-a reluat activitatea dupa o perioada de intrerupere
temporara a muncii, ulterior ca urmare a accidentului suferit apar alte consecinte asupra
sanatatii sale confirmate prin act medical va beneficia in continuare de drepturile care decurg
dintr-un asemenea context;
- accidentele care produc invaliditate. Orice accident de acest tip determina pierderea totala
sau partiala a capacitatii de munca, se confirma printr-o decizie de incadrare intr-un grad de
invaliditate emisa de institutiile medicale;
- accidentele mortale. Orice accident de acest tip determina decesul accidentatului imediat
sau dupa un interval de timp, se confirma pe baza unui act medico-legal
- accidentele colective, sunt accidentate cel puțin trei persoane din aceeași cauză.

Boli profesionale
Bolile profesionale sunt afecțiunile care se produc datorita factorilor nocivi fizici, chimici,
biologici, specifici locurilor de muncă, suprasolicitarii organismului uman în procesul
muncii.

3.2. Semnalările accidentelor de muncă

Orice informație referitoare la accidentele de muncă va fi transmisă de către angajați
angajatorilor, aceștia au obligația să o comunice spitalelor colaboratoare, asiguratorilor,
uneori structurilor de urmărire penală. Dacă printre accidentați se găsesc angajați ai mai
multor angajatori, angajatorul la sediul căruia s-a produs accidentul de muncă va transmite
informațiile celorlalti angajatori. Informațiile referitoare la accidentele urmate de invaliditate
se vor comunica după primirea deciziilor de încadrare într-un grad sau altul de invaliditate.
Se vor comunica obligatoriu pentru oricare accident de muncă următoarele informaţii:
- datele de identificare a structurii angajatoare: denumirea, adresa, numărul de telefon, datele
de identificare a managerului, datele de identificare a managerului Departamentului
Securității si Sănătății Ocupaționale; dacă sunt implicați angajați ai mai multor angajatori,
denumirile societăților comerciale, datele lor de identificare, datele de identificare ale
managerilor Departamentelor Securității si Sănătății Ocupaționale;
- departamentul/secția/locul de muncă unde s-a produs;
- data, ora la care s-a produs;
- datele accidentatului: numele si prenumele, cetatenia, codul numeric personal, varsta, starea
civila, numărul copiiilor sau altor persoane în întreţinere, grupa sanguina, domiciliul,
profesia, functia, postul de lucru, vechimea, vechimea pentru actualul loc de munca,
autorizarile detinute, institutiile emitente, avizele medicale necesare activitatii desfasurate;
- condițiile în care s-a produs, cauzele sale;
- numele, prenumele, funcţia, profesia persoanei care transmite informații;
- data, ora la care se transmit informații;
- datele de identificare a spitalului la care a fost internat accidentatul;
- normele, legile specifice securității și sănătății ocupaționale ce au fost încălcate;
- măsurile de prevenire necesare.