Ştiu, fără ca să pricep – Vasile Voiculescu

Ştiu, fără ca s-o pricep, Treimea Şi pe Ea viaţa îmi aşez, Cum îmi
cred, cu toată adâncimea, Inima, pe care nu mi-o văz: Tainica,
neistovita ei lucrare Într-o rană mi s-a-mpărtăşit: Rodnicul de viaţă
fără încetare Sânge, în trei feţe, dar nedespărţit…

De ce în al meu suflet – Mihai Eminescu

De ce în al meu suflet De ani eu moartea port, De ce mi-e vorba sacă,

De ce mi-e ochiul mort? De ce pustiu mi-e capul, Viața într-un fel? Şi
tu… tu ești aceea Ce mă întrebi astfel?

Mugurii – Lucian Blaga

Un vânt de seară aprins sărută cerul la apus şi-i scoate ruji de sânge
pe obraji. Trântit în iarbă rup cu dinţii- gândind aiurea-mugurii unui
vlastar primavăratic. Îmi zic: „Din muguri amari înfloresc potire grele
de nectar” şi cald din temelii tresar de-amarul tinerelor mele patimi.

Corabia – Alexandru Macedonski La ţărm, corabia oprită E ninsă de

zăpada lunii Şi marea tace odihnită, De biciuirile furtunii. Catarg şi
pânze argintate Abia uşor sunt legănate… Magia nopţii este sfântă…
Verzuiele unde dormitează. Novicii râd… – Cârmaciul oftează,
Matrozii melancolic cântă. Oraşul întreg scânteiază Cu felinarele
aprinse… Muzicile vesel vibrează, Curse priveghează-ntinse. Novicii
în port se coboară, Spre râs şi petrecere zboară; Răscoala etăţii-i
frământă… Safire pe ceruri lăcrămează. Din cap mişcând, cârmaciul
oftează, Matrozii melancolic cântă.
Citeşte întreaga ştire: Poezii scurte - versuri ușor de reținut scrise de
poeți renumiți
Izvorul nopţii – Lucian Blaga Frumoaso, ţi-s ochii-aşa de negri încât
seara când stau culcat cu capu-n poala ta îmi pare că ochii tăi, adânci,
sunt izvorul din care tainic curge noaptea peste văi şi peste munţi şi
peste seşuri acoperind pământul c-o mare de-ntuneric. Aşa-s de negri
ochii tăi, lumina mea. Flori de mucigai – Tudor Arghezi Le-am scris
cu unghia pe tencuială Pe un părete de firidă goală, Pe întuneric, în
singurătate, Cu puterile neajutate Nici de taurul, nici de leul, nici de
vulturul Care au lucrat împrejurul Lui Luca, lui Marcu şi lui Ioan.
Sunt stihuri fără an, Stihuri de groapă, De sete de apă Şi de foame de
scrum, Stihurile de acum. Când mi s-a tocit unghia îngerească Am
lăsat-o să crească Şi nu mi-a crescut – Sau nu o mai am cunoscut. Era
întuneric. Ploaia bătea departe, afară. Şi mă durea mâna ca o ghiară
Neputincioasă să se strângă Şi m-am silit să scriu cu unghiile de la
mâna stângă. Poezii scurte și ușor de reținut Melancolie – Tudor
Arghezi Am luat ceasul de-ntâlnire Când se tulbură-n fund lacul Şi-n
perdeaua lui subţire Îşi petrece steaua acul. Câtă vreme n-a venit M-
am uitat cu dor în zare. Orele şi-au împletit Firul lor cu firul mare. Şi
acum c-o văd venind Pe potecă solitară, De departe, simt un jind Şi-as
voi să mi se pară. La mare – Lucian Blaga Viţe roşii, viţe verzi
sugrumă casele-n lăstări sălbatici şi vânjoşi-asemenea unor plopi ce-şi
strânâg în braţe prada. Soarele în răsărit-de sânge-şi spală-n mare
lancile, cu care a ucis în goană noaptea ca pe-o fiară. Eu stau pe ţărm
şi-sufletul mi-e dus de-acasa. S-a pierdut pe-o cărăruire-n nesfârşit şi
nu-şi gaseşte drumul înapoi. Cele mai frumoase poezii scurte Lumina
raiului – Lucian Blaga Spre soare râd! Eu nu-mi am inima în cap, nici
creieri n-am în inimă. Sunt beat de lume şi-s pagân! Dar oare ar rodi-
n ogorul meu atâta râs făr’de căldura raului? Şi-ar înflori pe buza ta
atâta vrajă, de n-ai fi frământată, Sfânto, de voluptatea-ascunsă a
păcatului? Ca un eretic stau pe gânduri şi mă-ntreb: De unde-şi are
raiul – lumina? – Ştiu: Îl luminează iadul cu flăcările lui! Cărbunii –
Octavian Goga Cărbunii când ţi-or arde-n vatră În seri de ani târzii şi
goi, Tu stând la lespedea de piatră Să te gândeşti c-am ars şi noi… Iar
când din ochii de jăratic Vor tresări scântei-scântei, Să ştii că visul
meu sălbatic S-a mai aprins o dată-n ei. Copilărie – poezii scurte de
Ana Blandiana Din oglindă mă privea un trup firav Cu claviatura
coastelor distinctă, Inima-apăsa pe clape grav Şi-ncerca să-apară în
oglindă. N-am văzut-o niciodată, dar ştiam, Ca-ntr-un joc de-a baba-
oarba, că-i ascunsă (Precum inima salcâmului din geam Coşul
pieptului de crengi o face frunză). Mă-ntrebam de unde l-a-nvăţat şi
dacă E aievea cântu-i uniform, Şi ca nu cumva în somn să tacă, Mi-
era frică seara să adorm. Citeste si aceasta colectie de poezii pentru
copii! Numai iubirea – Ana Blandiana Numai iubirea dintre părinţi şi
copii E sămânţă. Iubitul meu, eşti fiul meu, De-aici răsare totul. Ce nu
se poate distruge Alunecă între părinţi şi copii. Nu-ţi stinge auzul Cu
legile lumii acesteia, Întreg universul atârnă În firul de sânge care ne
leagă pe noi Ca o taină curată. Tu apleacă-te doar şi, copilăreşte,
Sărută-mă pe gură, tată.
Citeşte întreaga ştire: Poezii scurte - versuri ușor de reținut scrise de
poeți renumiți