PROIECT DE PRACTICĂ

Informații generale
Nume și prenume student
Dobrea Liviu-Cristian

Programul de licență
Facultatea de RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE,
Forma de invățământ ZI,
Specializarea Economie şi afaceri internaţionale

Anul universitar
Anul III

Proiect de practică

Titlul proiectului de practică

CO-FINANȚAREA IMM-URILOR FINANȚATE CU FONDURI

EUROPENE NERAMBURSABILE

Introducere

În orice țară, întreprinderea reprezintă veriga de bază a economiei naționale, fiind principala creatoare de
substanță economică și, astfel, având un rol hotărâtor în dezvoltarea economică și creșterea nivelului de trai al
populației.

Întreprinderea este cea mai răspândită formă organizatorică și se definește ca fiind o organizație alcătuită din
una sau mai multe persoane care desfășoară activități economice, utilizând, de regulă, mijloace economice, în
vederea obținerii de profit.

Finanțarea proiectelor de tip IMM se acordă prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională prin
Obiectivul „Convergența” pentru susținerea dezvoltării. Pentru acestea sunt alocate 12,661 mld. Euro.

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat următoarele "Până la această oră (n.a. 28 Mai 2013), sumele totale din
fonduri europene pe Programul Operațional Regional care au fost plătite efectiv în România reprezintă 40% din
total programului, iar gradul de absorbție este de 30%. Suma totala de 40%, adică 1,5 miliarde de euro, bani
europeni plătiți efectiv pe proiecte în cadrul Programului Operațional Regional reprezintă plați efective la care se
adăuga pre-finanțarea de aproximativ 10%. (...) La 1,5 miliarde de euro care au fost trași de la Comisia
Europeană, se adăugă circa 200 milioane de euro, contribuția româneasca. Adunate, cam 1,7 miliarde de euro
bani europeni și romanești au fost plătiți efectiv pe proiecte în cadrul Programului Operațional Regional".

Cadrul teoretic

În contextul actual, capitalul reprezintă principalul factor de producţie, dezvoltarea afacerilor devenind practic
imposibilă fără a lua în considerare piaţa financiară și resursele pe care aceasta le pune la dispoziţia agenţilor

1
economici. Orice afacere, indiferent de gradul său de dezvoltare, implică un contact direct cu piaţa financiară,
mai exact cu instituţiile care intermediază mobilizarea resurselor de capital și cu serviciile oferite de acestea.
Înţelegerea modului de funcţionare a sistemului financiar, a mecanismelor financiare specifice prin care
capitalurile economisite sunt alocate pentru susţinerea investiţiilor precum și a costurilor și riscurilor implicate
devine esenţială pentru dezvoltarea pe baze solide a unei afaceri. Sistemul financiar este la rândul său supus
schimbărilor permanente, adaptându-se la noile cerinţe ale agenţilor economici, oferind resursele financiare de
care aceştia au nevoie în condiţii de eficienţă maximă în termeni de risc şi cost.

În funcţie de provenienţa lor, fondurile financiare pot fi publice sau private. Cele publice provin de la instituţii
financiare internaţionale (FMI, Banca Mondială, BIRD sau BEI) sau de la instituţii şi agenţii guvernamentale. O
categorie aparte a fondurilor publice o constituie ajutoarele financiare nerambursabile acordate de grupul ţărilor
dezvoltate sau organisme internaţionale (PHARE, fondurile structurale acordate de UE, fondurile acordate de
FAO, PNUD, ONUDI). Fondurile publice au ca obiect promovarea unor proiecte de dezvoltare a mediului de
afaceri (infrastructura în principal este cea vizată). Fondurile private provin exclusiv din mobilizarea
economisirilor populaţiei (cel mai important furnizor de resurse în sistemul financiar) de către instituţiile
financiare de intermediere sau de la agenţii economici cu excedent de resurse. Multitudinea de surse de finanţare
a determinat apariţia şi dezvoltare a unor instituţii şi mecanisme specifice de mobilizare a lor, majoritatea având
în vedere sursele financiare private.

Fondurile structurale și Fondul de coeziune sunt instrumente financiare instituite la punerea în aplicare a
politicii regionale a Uniunii Europene. Acestea au ca scop reducerea diferențelor regionale în ceea ce privește
veniturile, averile și oportunitățile membrilor UE. Regiunile mai sărace în resurse ale Uniunii beneficiază de un
suport sporit, însa toate țările membre UE sunt eligibile pentru finanțare prin diferite programe. Cadrul de
politică regională curent este stabilit pentru o perioadă de șapte ani, 2007-2013.

Fondurile structurale sunt alcătuite din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul Social
European (FSE). Împreună cu Politica Agricolă Comună (PAC), fondurile structurale și Fondul de Coeziune
formează cea mai mare parte a fondurilor UE, și cea mai mare parte din totalul cheltuielilor UE.
În afară de fondurile din cadrul politicii de Coeziune, există alte fonduri cu potențialul de a contribui la
dezvoltarea regională. Acestea sunt:

 Fondurile din cadrul PAC, și anume Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);
 Fondul European pentru Pescuit (FEP).

Este la latitudinea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene să definească sarcinile,

obiectivele prioritare și organizarea fondurilor structurale, prin procedura legislativă ordinară și după consultarea
Comitetului Economic și Social și a Comitetului Regiunilor (care duce la publicarea Regulamentului).

Bugetul total pentru perioada 2007-2013 este de € 347 miliarde: € 201 mld pentru Fondul European de
Dezvoltare Regională, € 76 mld pentru Fondul Social European, și € 70 mld pentru Fondul de Coeziune.
Configurarea obiectivelor modelează obiectivul principal al intervențiilor (activităților eligibile și costurilor) și
alocările totale din fonduri de la bugetul UE.

Din momentul aderării la Uniunea Europeana în 2007 România a primit acces la asistență financiară pentru
dezvoltare. Pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformată pentru a
răspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona și la Goteborg. În urma acestei reforme, politica de coeziune
va avea la dispoziție trei instrumente: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune și
Fondul Social European. Din suma totala alocata pentru perioada 2007-2013 România beneficiază de doar 5.85%
(adică de 19.67 mld.).

Societățile care doresc să beneficieze de finanțare trebuie să îndeplinească criteriile stabilite de Comisia
Europeană. Cerințele de aplicare sunt întocmirea cererii și proiectului pentru care se solicită cererea de finanțare
și trimiterea acestora la instituția autorizată în vederea evaluării lor.

Evaluarea este procesul care permite analizarea beneficiilor unei intervenții finanțate din fonduri publice, prin
raportarea la anumite criterii, precum :
 impactul programelor finanțate,
 eficiența și eficacitatea lor,

2
  relevanța continuă pentru nevoile beneficiarilor, astfel cum acestea au fost identificate în etapa de
programare a proiectului.
La nivel internațional, în teoria și practica evaluării, indicatorii sunt clasificați in:
 indicatori de rezultate imediate,
 indicatori de rezultat și
 indicatori de impact.

Indicatorii de rezultate imediate măsoară rezultatele fizice ale unui program. Indicatorii de rezultate permit
măsurarea beneficiului real al rezultatelor imediate asupra grupului țintă.

La nivelul Uniunii Europene s-au conturat 5 criterii folosite în cadrul oricărui exercițiu de evaluare – criteriile
„DAC”. Acestea sunt :
 Relevanța
 Eficiența
 Eficacitatea
 Impactul
 Sustenabilitatea

Cele cinci criterii de evaluare sunt adaptate în funcție de momentul la care intervine evaluarea, stadiul
implementării programului și obiectivele evaluării. Pentru aceasta a fost dezvoltat „ciclul de evaluare” :
Stadiul
Stadiul ciclului de ciclului de Cel mai important
programare evaluare Legătura dintre stadii criteriu de evaluare

Evaluarea ex-ante analizează critic

Elaborarea și pregătirea
finală a programelor,
înainte de implementare
programele propuse, examinându-le
obiectivele, planurile de implementare şi
Ex-ante rezultatele estimate etc., cu intenţia de a Relevanţa
determina dacă sunt cele mai potrivite
intervenţii pentru a îndeplini obiectivele
relevante ale politicii.

Evaluarea intermediară analizează în ce

măsură programele sunt implementate în
Implementarea modul cel mai eficient şi eficace, conform Eficiența,
Intermediar
programării iniţiale şi stabileşte dacă
programelor ă
programele sunt la fel de relevante ca în faza Eficacitatea
de programare, pentru satisfacerea nevoilor
identificate.

Evaluarea ex-post analizează impactul

programelor, prin raportare la nevoile pe
Finalizarea care programul a urmărit să le satisfacă şi, Impactul,
Ex-post
programelor totodată, să determine dacă efectele pozitive Sustenabilitatea
ale programului sunt sustenabile în timp și
după finalizarea implementării programului.

Studiul de caz

În studiul ce urmează voi descrie procesul evaluării și finanțării unui proiect de înființare a unei societăți
comerciale cu răspundere limitata, ca parte a unui lanț de producție, procesare și comercializare a produselor din
carne. Finanțarea proiectului se va face in proporție de 70% prin programul FEADR. Pentru acesta, clientul a
aplicat pentru co-finanțarea cu ajutorul creditului din partea BCR.

3
 „Banca Comercială Română” (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din
România, incluzând operațiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie și piețe
de capital), precum și societățile de profil de pe piața leasingului, managementului activelor, pensiilor private, a
băncilor de locuințe și a serviciilor bancare prin telefonul mobil.

Pentru companii și organizații, BCR oferă finanțare și co-finanțare pentru infrastructură, pentru programele de
finanțare internațională: PHARE/SAPARD/EBRD/EU, credite pentru IMM-uri, finanțarea comerțului, factoring,
cash management pentru companii mari, soluții de e-payment (taxe locale, transfer bancar, multi-cash).

Din declarațiile Ioanei Gheorghiade (Director executiv – Direcția Sector Public și Finanțarea Infrastructurii,
BCR): “BCR este liderul pieței în ceea ce privește co-finanțarea proiectelor cu finanțare europeana din fonduri
post-aderare, acordând pana în prezent, credite de peste un miliard EUR pentru proiecte de peste 3,5 miliarde
EUR. [...] Co-finanțările oferite de BCR din fonduri europene s-au îndreptat către proiecte destinate dezvoltării
industriei, agriculturii și infrastructurii rurale, reabilitării și extinderii sistemelor de alimentare cu apă și
canalizare, reabilitării infrastructurii urbane”.

Solicitarea cererii de finanțare cu fonduri nerambursabile

În prima instanță, solicitantul finanțării trebuie să se intereseze de disponibilitatea fondurilor în categoria de

investiții pe care acesta dorește să o acceseze. Dacă ramura respectiva exista și dispune de fonduri atunci
solicitantul poate continua cu înființarea proiectului.

În cele mai multe cazuri, pentru întocmirea proiectului se va apela la o firma de consultanta și implementare
specializată pe accesarea fondurilor europene.

După formularea proiectului, solicitantul urmează să facă o cerere de finanțare la autoritatea competenta care
gestionează programul respectiv, în cazul nostru FEADR.

O echipă de experţi evaluează cererile de finanţare primite și selectează proiectele care vor primi finanţare.

Selecția proiectelor se realizează în cadrul a trei etape de evaluare:

a) Evaluarea cerințelor formale (în vederea asigurării conformității din punct de vedere administrativ);
b) Evaluarea eligibilității (criterii de eligibilitate) ;
c) Evaluarea proiectului.

Aplicațiile verificate din punctul de vedere al conformității formale și al criteriilor de eligibilitate a proiectelor
vor face obiectul unei evaluări tehnico-economice aprofundate, în vederea selectării acestora.

Criteriile orientative de selecție a proiectelor:

 Relevanța proiectului;
 Calitatea proiectului (din punct de vedere tehnic și economic);
 Capacitatea aplicantului de implementare a proiectului;
 Contribuţia la realizarea obiectivelor UE.

Evaluarea tehnico-financiară a proiectului

În cazul în care cererea de finanţare depusă este aprobată, în etapa de pre-contractare, aplicanţii vor furniza o
serie de documente suport menţionate în Ghidul Solicitantului :
 Master plan
 Studiul de fezabilitate
 Analiza economico-financiară
 Analiza instituţională
 Evaluarea impactului asupra mediului
 Formularul de aplicație
 Alte acorduri şi autorizaţii
 Planul de achiziții și documentele de licitație

4
 Asistenţa este asigurată sub formă de grant. Grantul nu va fi acordat înainte de identificarea necesităţilor şi va
fi în orice caz acordat după ce cheltuiala este efectuată. Sumele vor fi în mod normal plătite la intervale de trei
luni de la data la care este aprobat un proiect şi rămâne la latitudinea CE să reducă această perioadă.
În toate situaţiile, nivelul grantului va trebui să fie evaluat pe baza costurilor eligibile ale proiectului şi a
costului total. Sumele reprezentând co-finanţarea - de exemplu finanţarea asigurată din alte surse decât Fondurile
Structurale în funcţie de care se stabileşte nivelul grantului vor trebui să fie stabilite pe baza eligibilităţii
participanţilor la proiect.

Solicitarea cererii de co-finanțare către instituția bancara

Potențialii beneficiari de fonduri europene nu trebuie doar să își realizeze bine proiectul, dar trebuie să se
asigure că au negociat și pot obține și co-finanțare de la bancă în timp util.

Este recomandat ca în momentul aplicării pentru obținerea de co-finanțare din partea băncii, solicitantul să
aibă o sursa de venit asigurată în prezent. Acest aspect este foarte important și în procesul de selecție a
proiectelor pentru finanțare. Dacă solicitantul primește un credit bancar pentru implementarea proiectului, iar
ulterior comisia de aprobare a proiectelor din partea FEADR decide totuși să respingă proiectul, acesta trebuia să
fie capabil să restituie datoriile fata de creditorul bancar, inclusiv dobânzile scurse.

Reprezentanții BCR responsabili de consilierea microîntreprinderilor vor analiza proiectul de investiție și vor
decide dacă acesta este fezabil sau nu pentru finanțare. După ce toate actele sunt depuse la dispoziția băncii,
analiza poate dura pana la 10 zile. Dacă banca, consideră că proiectul nu este eligibil spre finanțare, aceasta are
tot dreptul de a refuza proiectul propus spre co-finanțare, indiferent dacă acesta a fost aprobat de către FEADR.

În perioada efectuării stagiului de practică, am asistat la o astfel de cerere de finanțare, înaintata de către
managerul unui lanț alimentar format dintr-o ferma de animale și magazine de distribuție en-detail pentru
produse alimentare din carne, în București. Proiectul, pentru care domnul a cerut o co-finanțare din partea BCR
în valoare de 1.8 milioane de euro din totalul de 3 milioane de euro acordate de către UE prin programul
FEADR, prevedea înființarea unei carmangerii pentru procesarea cărnii, în proximitatea Bucureștiului.
Carmangeria respectivă reprezintă o componentă importanta a afacerii deoarece îl scutește pe patron de
contractarea intermediarilor pentru procesarea cărnii. Proiectul a fost analizat în decursul a trei zile și considerat
eligibil de către reprezentații BCR, astfel că acordul de creditare a fost semnat chiar în ziua următoare.
Solicitantul a primit un avans pe termen scurt de 700.000 EUR, pentru care a beneficiat de o perioada de grație
de 6 luni de zile și un credit pe termen lung de 1.1 milioane EUR, scadent din luna următoare obținerii creditului
(n.a. Aprilie 2013).

Concluzii

În majoritatea cazurilor, înființarea unui business se face cu capital de împrumut. Creditul este o componentă
esențială a finanțării afacerilor, el regăsindu-se în bilanțul contabil al firmei sub forma de pasive, în categoria
datoriilor. Finanțarea exterioară a întreprinderii presupune obținerea unui credit din partea unei terțe parți, de cele
mai multe ori aceasta fiind o instituție bancară. După aderarea României la UE în 2007, odată cu accesul la
fondurile europene, băncile au dezvoltat programe speciale pentru co-finanțarea proiectelor finanțate din fonduri
nerambursabile. Obținerea acestora depinde de capacitatea solicitanților de a forma proiecte eligibile și viabile
din punct de vedere economic, proiecte care clădesc viitorul mediului economic al societății Romanești și
Europene.

Bibliografie

Nicoleta Vintilă, Evaluarea și Finanțarea Investițiilor directe, ed. ASE, București, 2009

Cristian PĂUN, Finanţarea afacerilor. Oportunităţi de finanţare în contextul integrării europene, Suport de Curs

Site-ul BCR : www.bcr.ro

Site-ul Comisiei Europene : http://ec.europa.eu

5
http://www.business-adviser.ro/bcr-a-realizat-co-finanțări-de-un-miliard-euro-pentru-proiectele-cu-fonduri-
europene-nerambursabile.html