FORME DE ORGANIZARE A INSTRUIRII

FORMA DE ORGANIZARE A INSTRUIRII: modalitate specifica de

coordonare a resurselor procesului de invatamant in vederea
desfășurarii de către elevi în școală a unui anumit tip de activitate
umană ( joc, comunicare, muncă, cercetare, creație) din care sa se
invete. Poate imbina in interiorul ei mai multe moduri de instruire
(i.individuala, I pe echipe, i. frontala)
După locul de desfăşurare a activit. instructiv-educative
În şcoală În afara şcolii

 lecţia;
 meditatiile,
consultaţiile;
 activ. de laborator;
 activ de atelier;
 cercurile pe materii;
 observatiile la colţul
viu
 activităti
independente;
 învăţarea
independentă în
şcoală;
 teme pentru acasă;
 concursuri
permanente etc
 excursiile şi
vizitele
 vizionarile de
spectacole;
 activităţi de club
(serbări,
sarbatoriri)
 activităţi în
cercuri tehnice;
 turismul,
drumeţiile etc.
 
 FORME DE ORGANIZARE (dupa M. Ionescu)

Activitati Activitati de grup Activitati

frontale dirijate individuale
Lectia; Consultatii; Munca independenta;
Activitatea de Meditatii; Efectuarea temelor;
laborator; Cercul de elevi; Studiul in biblioteci;
Activitatea in Intalniri cu personalitati; Elaborare material
cabinet; Concursuri; didactic;
Vizita; Sesiuni de comunicari si Lectura de comple-
Excursia; referate; tare/suplimentara;
Vizionarea de Redactarea revistelor scolare; Efectuare de desene;
spectacole Simpozioane; Elaborarea de proiecte;
Serate literare Sustinere de comunicari
 LECTIA –FORMA ORGANIZATORICA DE BAZA

• Definire: forma organizatorica de baza a invatamantului pe

clase si pe lectii care isi propune realizarea unor obiective
operationale precis definite intr-un timp determinat (o ora de
clasa);
• TIPURI DE LECTII (in functie de natura sarcinii didactice
dominante):
• Lectii de comunicare a noi cunostinte;
• Lectii pentru formarea deprinderilor si a priceperilor;
• Lectii de recapitulare si sistematizare a cunostintelor;
• Lectii de verificare si apreciere a cunostintelor;
LECTII DE COMUNICARE A NOI CUNOSTINTE

• VARIANTE:
• Lectia introductiva;
• Lectia mixta;
• Lectia-excursie.
• ACTIVITATI SPECIFICE:
• Discutie pregatitoare;
• Recapitularea cunostintelor anterioare utile noii lectii;
• Transmiterea noilor cunostinte;
• Consolidarea si fixarea cunostintelor nou predate;
• Aplicatii;
• Precizarea si explicarea temelor pentru acasa.
LECTII PENTRU FORMAREA DEPRINDERILOR SI PRICEPERILOR

• VARIANTE:
• Lectii pentru formare de deprinderi intelectuale (rezolvare de
probleme, de analiza etc);
• Lectii laborator;
• Lectii de activitate practica/atelier;
• Lectii-excursii
• ACTIVITATI SPECIFICE:
• Explicarea scopului;
• Demonstratie de lucru insotita de explicatii;
• Fixarea cunostintelor cu privire la operatii si ordinea lor;
• Efectuare lucrarii de care elevi (sub indrumare);
• Analiza modului in care a fost efectuata lucrarea;
• Refacerea lucrarii (daca este nevoie)
LECTIILE DE RECAPITULARE SI SISTEMATIZARE

• VARIANTE:
• Recapitulare curenta (dupa lectii importante);
• Recapitulare periodica (dupa capitole importante)
• Lectii de sinteza (la sfarsit de semestru/an scolar)
• ACTIVITATI SPECIFICE
• Anuntarea din timp a materiei de recapitulat si a lectiei;
• Recapitularea :-discutii; rezolvari de probleme;
• Realizarea de scheme recapitulative (cu elevii);
• Precizarea eventualelor lacune constatate; explicatii de natura
sa duca la inlaturarea lor;
• Teme diferentiate- in functie de greselile personale constatate;
LECTIA DE VERIFICARE SI APRECIERE A CUNOSTINTELOR

• VARIANTE
• Lectii de verificare periodica;
• Teze scrise semestriale
• ACTIVITATI SPECIFICE:
• Anuntarea din timp a tematicii;
• Verificarea (orala, scrisa, practica);
• Discutarea si aprecierea rezultatelor;
• Notarea elevilor (cu motivarea notei acordate)
• Teme diferentiate.
ETAPELE LECTIEI SI CONCEPTIA DESPRE INVATARE

• ETAPELE PREDARII CENTRATE PE OBIECTIVE:

(R. GAGNE);
• Captarea atentiei;
• Precizarea obiectivului;
• Reactualizarea “ancorelor invatarii”;
• Informarea;
• Executarea sarcinii de invatare de catre elevi;
• Furnizarea feed-backului;
• Aprecierea performantelor;
• Fixarea noilor cunostinte;
• Aplicare si transfer (evaluare)
ETAPELE LECTIEI SI CONCEPTIA DESPRE INVATARE 2

• REORGANIZARE A CUNOSTINTELOR
• (“ANAMNESIS”)
• “ironia”
• “maieutica”
•
INTERPRETARE (METODA IEZUITA)
• lectură cu glas tare a pasajului;
• dictare a pasajului;
• explicarea înţelesului;
• analiza termenilor;
• corelaţia cu alte cunoştinţe;
• memorizarea pasajului;
• discuţie;
• recompensare;
ETAPELE LECTIEI SI CONCEPTIA DESPRE INVATARE 3
• MEMORIZARE:
• reflexie asupra materialului;
• repetare pe “părţi”;
• reproducere integrală

• GENERALIZARE A PARTICULARULUI (HERBART)

• “pregătirea”;-trezirea interesului;
• “prezentarea”;-exemple ,ilustrari;
• “asocierea”;compararare cu vechile cunostinte;
• “generalizarea”-formularea concluziilor, a principiilor generale;
• “aplicarea”-utilizarea principiilor generale nou invatate.
•
REZOLVARE DE PROBLEME
• Formularea problemei;
• redefinirea problemei;
• formularea ipotezelor;
• elaborarea proiectului;
• executarea proiectului;
• evaluarea succesului proiectului;
VIZITELE SI EXCURSIILE

• ETAPE;
• Pregatirea vizitelor si excursiilor: stabilirea obiectivelor
pedagogice/corelare cu temele planificate a fi studiate in
scoala; /stabilire a intrebarilor la care vor raspunde elevii dupa
vizita;/ alegerea locului/perioadei;/ documentare a
profesorului la fata locului;/ stabilirea activitatilor desfasurate
de elevi/stabilirea modalitatilor de valorificare/ obtinerea
aprobarilor necesare/organizarea deplasarii;
• Instructajul pregatitor: prezentarea excursiei-vizitei;
/impartirea sarcinilor/stabilirea metodelor de lucru/stabilirea
tipului de produse care vor fi realizate/ recapitularea
cunostintelor utile/ precizarea regulilor de
comportare/distribuirea programului scris
VIZITELE SI EXCURSIILE( 2)

• ETAPE(2):
• desfasurarea activitatilor observative: observarea faptelor
stabilite;/consemnarea schematica a observatiilor;/discutii la
fata locului, formulare de concluzii/ verificarea concluziilor.
• Valorificarea rezultatelor: planificarea la scoala a unei sedinte
de prezentare a produselor realizate (individual sau in
echipe);/prezentarea de catre elevi a lucrarilor-concluziilor;
/organizarea de dezbateri- discutii;
• Formularea concluziilor finale de catre profesor.
 CONSULTATIILE SI
MEDITATIILE
• Consultaţiile constau în discuţii ale profesorului cu un elev sau un grup de
elevi, în afara orelor de curs, în legătură cu o anumită problemă pe care
aceştia doresc să o aprofundeze. In cadrul consultaţiilor se pot da îndrumări
în legătură cu modul de elaborare al unor lucrări, primite ca sarcini de
activitate independentă sau asumate la cercul ştiintific al elevilor. Profesorii
stabilesc un orar al consultaţiilor pe care sunt dispuşi să le acorde şi îl fac
cunoscut elevilor, încă de la începutul anului şcolar, cu specificarea locului
în care îi vor aştepta pe cei interesaţi, de obicei, la cabinetul scolar pentru o
anumită disciplină.
• Meditaţiile îşi propun să vină în sprijinul elevilor cu dificultăţi în învăţare
sau al celor care, din diferite motive, au acumulat “lacune” în pregătire şi
doresc să le depaseasca printr-o activitate de învăţare suplimentară, dirijată
de profesor. Se organizează, de obicei, cu grupuri mici de elevi, care au în
comun faptul că au aceeasi «lacuna» de remediat. Necesită o planificare
specială a lor si o bună comunicare cu elevii, astfel încât în ziua respectivă
să fie chemaţi la meditaţie doar acei elevi se cofrunta cu aceeasi problema in
pregatirea lor.
 CERCURILE DE ELEVI
• activităti complementare celor prevăzute în planurile si programele scolare; au un
caracter optional si îşi propun să răspundă intereselor de cunoaştere ale unor elevi
care manifestă o deosebită atracţie pentru anumite discipline şcolare sau tipuri de
activităţi şcolare.
• tematica lor este stabilită în urma consultării cu elevii care se înscriu la cercul
respectiv,
• activităţile desfăşurate (forme):
- iniţierea elevilor în rezolvarea unor probleme care îi interesează ;
- realizarea unor activităti care îi atrag.
• materialele de învăţare sunt alese de elevi,
• nu există un orar fix,
• timpul este utilizat în mod flexibil,
• elevii înşişi participă la stabilirea ordinii în care vor fi abordate diferitele conţinuturi,
 INSTRUIREA IN LABORATOARE
• Desfãsurarea, într-un spatiu special amenajat, a
uneia dintre urmãtoarele activitãti, ori a unei
combinatii de asemenea activitãti : (a)
experiente, exercitii, demonstratii; (b) predare
audio-vizualã si “multi-media”; (c) instruire
asistatã de calculator; (d) instruire personalizatã
(diferentiatã); (e) munca la realizarea unor
proiecte - (vezi metoda proiectelor) ; (f)
participarea la diferite cercetãri
 TIPURI DE LABORATOARE
• laboratoarele scolare (didactice) se organizeazã cu preponderentã la disciplinele
şcolare care folosesc ca metodã de bazã experimentul ; concepute astfel incat sã
permitã elevilor însusirea de noi cunostinte prin investigatie personalã,
familiarizarea cu tehnicile de cercetare stiintificã, prin urmãrirea demonstratiilor
experimentale ale profesorului, prin desfãsurarea unor experimente proprii, ori
dupã un model dat.
• laboratorul- scoalã,- un spatiu în incinta unitãtii scolare, în care existã utilaje
necesare pentru initierea practicã a elevilor în anumite aspecte ale unei meserii sau
ale unei specialitãti (Ex. laboratorul de mãsurãri electice si electronice, laboratorul
de metode fizico-chimice de analizã s.a.).
• laboratorul lingvistic (fonic) unde sunt reunite echipamente tehnice integrate
destinate exersãrii deprinderilor de comunicare într-o limbã strãinã sau în limba
maternã.
• laboratorului tehnologic, sub forma unei statii-pilot cu caracter didactic, în care
se exerseazã activitãti specifice unei profesii din industrie: pornirea si oprirea unor
instalatii, întretinerea, reglarea, repararea unor utilaje etc.
 ACTIVITATILE PROFESORULUI IN
LABORATOR
• proiecteazã desfãsurarea activitãtilor, în acord cu obiectivele educative urmãrite,
specificînd activitãtile si experientele care urmeazã a fi efectuate de elevi;
• stabileste tipul de instructaj (verbal, pentru lucrãrile simple, scris, pentru cele
complexe);
• organizeazã laboratorul, verificã aparatajul si materialele necesare experientelor,
organizeazã activitatea elevilor (individual, pe grupe);
• realizeazã demonstratii (deseori cu implicarea elevilor în înregistrarea datelor,
interpretarea lor etc.);
• supravegheazã felul în care grupele si fiecare elev în parte îsi desfãsoarã
activitatea;
• stimuleazã pe elevi la discutii si îi ajutã sã tragã concluzii despre natura
investigatiilor intreprinse;
• încurajeazã formularea de cãtre elevi a noi ipoteze si, în general, creativitatea.