GEROPATOLOGIE DIGESTIVA 1. Tulburarile motorii si patologia esofagului Acalazia esofaginn’ Aceasti afectiune se manifesta printr-o insuficienta relaxare a sistemuluisfincterian inferior al esofagului si relaxarea esofagului supradiafragmatic cu disparifia tonusului_ gi peristalticii propulsive. Etiologie parti ri varstnicului: diabet zahar: , candidoza esofagiand, toxicomanie 1.1 Refluxul gastroesofagian Refluxul gastro-esofagian reprezinta totalitatea simptomelor, insofite sau nu de leziuni ale mucoasei esofagiene, care sunt produse de refluxul confinutului gastric in esofag, datorita disfuncfionalitayii_cardiei, R.G.E. este un sindrom funcjional care consté in intoarcerea continutului gastric in segmentul inferior al esofagului, fard efort sau greatd Factorii care favorizeaz& aparitia refluxului gastro-esofagian sunt urmétorii: fumatul s-a dovedit a fi unul dintre cei mai favorizanji factor in aparitia refluxului; obezitatea; intarzierea evacuarii continutului gastric (stenoza piloricd si dilatatia gastricd consecutiva); ulcerele gastrice si esofagiene; tumorile abdominale masive. Orice crestere a presiunii intraabdominale poate provoca RGE: tusea, defecatia, corsetul sau centura prea strnsé Simptomatologia are drept manifestiri principale pirozisul si regurgitatia, Pirozisul, senzatia de arsuri localizata retrostemal inferior si uneori iradiind catre gat. Este provocat sau accentuat atunci cnd pacientul se culcd imediat dup& masé, se apleacd inainte sau ridicd greutati (manevre care eresc presiunea intraabdominala). Alimentele care accentueaz pirozisul sunt: grisimile, cafeaua, ciocolata, ingestia de alcool, citrice, suc de rosii, produse mentolate. Regurgitasia acida este perceputi de bolnay ca un gust acid. Se produce si/sau este accentuatd in toate situafiile posturale care produc pirozisul, fiind ins mai accentuatd in decubit dorsal in timpul noafii. Atunci cand incompetenfa sfincterului esofagian inferior este foarte mare sau totald pot regurgita gi alimente. Regurgitatia confinutului gastric in esofagda uneori senzatia de greafd si poate duce la varsdturi Durerea retrosternalé: poate inso}i pirozisul, dar poate aparea si izolat (disfagie) in timpul ingestiei de alimente jirtante (alcool, citrice, condimente). Aceast& ultima situafie sugereazi posibilitatea unei esofagite peptice, a unor tulburari motorii supraadiugate sau a stenoze peptice Simptomele faringiene, laringiene si respiratorii se datoreaza regurgitatiei continutului acid refluat si aspiratiei. Tulburarile faringiene gi laringiene constau in parestezii (senzatie de arsura in git), senzalie de corp strdin sau rareori constrictii cervicale de tip tenesme faringiene localizate suprasternal median sau retroxifoidian, Ele apar in timpul deglutifiei salivei, se amelioreaza in timpul ingestiei de alimente si dispar la tratamentul antireflux in 94% din cazuri. Simptomele respiratorit constau in dispnee noctum’ insolits de senzatie de sufocare accentuatd, pneumonii recurante localizate in special la baza dreapta, brongiti cronicd, Crizele de astm bronsic datorate aspirajiei se intalnesc frecvent in refluxul gastro-esofagian caracterizat prin aspirafia lor noctumnd, favorizata de decubit; precedate de chinte de tuse. Aproximativ o treime dintre pacienji au simptome atipice: gust metalic in gurd, dureri postprandiale localizate in regiunea epigastricd superioara, durere interscapulohumetrala, Alteor! bolnavii au dureri cu diverse localizari: retrostemala, in hipocondru si eu variate iradieri : git, mandibuld, uneori brate. Diagnosticul paraclinic trebvie s& argumenteze prezenta refluxului gastro-esofugian, metode care stabilesc relajia reflux-simptome i evidenfierea leziunilor produse de ROE . Prezenta refluxului gastro-esofagian se pune in evident prin examenul radiologic se face prin examinarea bolnavului in decubit dorsal si in pozitie Trendelenburg, in timpul $1 dupa spate,terminarea pranzului baritat. Este usor de efectuat, detecteazi eventuala hernie gastrica transhiatala si apreciaza golirea gastrica. Are dezavantajul ci nu demonstreaza decat refluxul gastro-esofagian care se produce in timpul examiniirii, astfel incdt riman nediagnosticate 60-70% din cazuri. Metode care stabilesc relafia reflux-simptome : monitorizarea pH-ului esofagian, teste medicamentoase de provocare a durerii toracice non-cardiace. Administrarea de droguri colinergice, -adrenergice produce spasme ale musculaturii circulare cu distansie segmentara $i reproducerea durerii spontane. Metode pentru evidenfierea leziunilor produse de refluxul _gastro-esofagian: esofagoscopia permite diagnosticul de esofagitd, Tratament, Asistenta va sfitui pacientul si respecte regimul alimentar (mese mici, repetate; cina va fi servitd cu doud ore inainte de culcare), sa evite pozijia dedecubit postprandial (dormitul se face pe 0 pem’ mai inaltd). Va fi combatuta constipafia si se va urmari sc4derea in greutate, Se pot administra alcaline la intervalul de o or’ dupa mese. Regimul alimentar va consta in mese mici si repetate, bogate in proteine, cu evitarea ingestiei exclusive de hidrocarbonate si bauturi alcoolice pe stomacul gol. Tratamenul medicamentos Administrarea de antiacide, este una dintre masurile cele mai eficace. Antiacidele pot avea efecte mai rapide, dar de scurti durata (bicarbonatul de sodiu) sau mai lente si mai durabile (carbonatul de calciu, hidroxidul de aluminiu). Se poate folosi oricare preparat comercial in dozele obisnuite: Gelusil, Trisilicalm, Ulcerotrat. Asocierea de antiacide gi alginat (Gaviscon) este superioara antiacidelor simple intrucat, pe lang’ efectul neutralizant, are si unul de protectie asupra mucoasei esofagiene. Alt preparat comercial care confine alginat de sodiu este Nicolenul. Medicamentele prokinetice cresc presiunea sfincterului esofagian inferior si amplitudinea contractiilor esofagiene si amelioreaz& simptomele de reflux. Aceste medicamente se administreaza la mese si inainte de culcare. Din aceasta clas face parte Metoclopramidul, Domperidon (Motilium) creste presiunea sfincterului esofagian inferior si motilitatea gastric. Cimetidina (Tagamet) gi ranitidina (Zantac) au o eficacitate simptomaticd la doza de 1 000 - 1 600 mg/zi, respectiv 300 mg/zi timp de 6 saptimani Tratamentul chirurgical este indicat in prezenfa urmatoarelor situatii: rdspunsului nesatisfacator la tratament medicalsusfinut si a simptomelor deosebit de suparatoare, esofagita in stadiu avansat, complicafii (stenoz& esofagiana benign, complicatii pulmonare). 1.2. Esofagita micotica Este foarte frecvent intalnita la varstnici, manifestata initial prin disfagie apoi prin durere atipic&, Regurgitajiile evidenjiazd lichid mucos, filant, care la examenul microscopic contine 2. Afectiunile stomacului 2.1 Hernia hiatali, Se produce cand o portiune din stomae trece prin hiatu din abdomen in torace. Caracteristica acestei afectiuni este triada: durere retrostemald, pirozis, eructafii, Exista la varsinici si cazuri de heme hiatalé asimptomaticd, Uneori se poate constate anemic de tip feripriv ca urmare a hemoragiilor oculte, intrejinute de ulceratiile mucosser gastrice din dreptul inelului hiatal 2.2. Uleerul gastric. In etiologia acestei afectiuni mai freevent sunt implicafi factori intrageni datoritiefectelor secundare ale tratamentelor antireumatice, hipotencone vasogilatatoare. Un rol important i are si faetorul vascular: zonele de mucoasi cu vascularization insuficient& prezint& freevent ulcerafii. Vasele care irigd zona ulceratd prezinta ateromatons was accentuatd, La varstnic simptomatologia clinic este mai atenuati, Rar durerile sunt toene intense dar cu pusee active foarte lungi.2.3. Afectiunile intestinului subfire si colonul 2.3.1, Enteropatia cronicé nespecificd Aceasta afectiune prezinta ineidenfa foarte crescuta la varste inaintate. Simptome clinice: diaree cronicd altemand cu perioade in care scaunele sunt normale, durere abdominal intensa, persistent, flotulenta, balonare, Asistenta va va cauta s& fie reech stinald cu anticol ui pacientul sd respecte regimul alimentar specific, de crujare digestiva gi brat flora intestinal (prin antibiotice, sulfamide) gi redus4 peristaltica nergige (sase capsule pe 7i Gerovital Hy). 2.3.2. Ischemiile digestive Insuficien{a mezentericd acuta (infarctul intestinal) Forma acut& a insuficientei arterei mezenterice, infarctul mezenteric, corespunde unei ischemii acute in teritoriul arterial, ca urmare a unei disfunctii complete brutale, fie printr-un proces trombotic, fie, mai ales, printr-o embolie. Aceast afectiune are incidenja maxima la varstnicul cu incarcatura morbida in sfera C- V, ASC, Cp.emboligone. Dificultatile de diagnostic duc, de obicei, la o diagnosticare tardiva, diagnosticul precoce, foarte pretios pentru prognostic, find mai mult un deziderat de cat Oo realitate si util atunci cand este pus in primele 4-8 ore de la debut. Este cu atat mai greu de pus, in cazul subiectilor varstnici, cu cat simptomul central - durerea - este totdeauna mai atenuat la acestia decat la adult Diagnosticul gresit (este confundat cu petitonita, cu ulcerul gastro-duodenal si, cel mai des, cu boli intestinale infectioase - enterita, dizenterie, pentru care multi bolnavi ajung la serviciul de boli infectioase), diagnosticul tardiv (in stadiul cand ansele au fost compromise, cand a survenit necroza), varsta subiectilor cu polimorbiditatea consencutiva, care constitute o conditie agravanta, sunt problemele deosebite pe care Te pune in practica aceasta drama abdominala, Un alt caracter consta in faptul ca debutul clinic este precedat, in circa o treime din cazuri, de episoade de "angor intestinal”, analog, din punct de vedere fiziopatologic, cu claudicafia intermitenta si angina pectorala, Substratul angorului intestinal il constituie ocluzia arterial& partial, datorata trombozei aterosclerotice, care permite trecerea unui flux sanguin suficient nevoilor metabolismului in stare de repaus, dar care nu poate asigura necesitafile unui efort functional intestinal, Expresia clinica consta in durere, in general atroce, violenta, mai atenuata la persoane de varsta inaintata, insotita de colaps si contracturi de intensitate moderata, fara unde peristaltice. In 50% din cazuri, instalarea se face brusc, cu semne de abdomen acut, in care domina durerea (90%), insotita de semne de fenomene ocluzive si de colaps, in 20% din cazuri. Alteori instalarea se face progresiv prin dureri abdominale moderate, anorexie, balonare, senzatie de disconfort abdominal, . In forma clinica, zisa dureroasa, durerea poate fi declansata de ingestia de alimente gise poate insofi de varsaturi, grefuri, senzafii de balonare. _ Cao regula generala, in fata unui sindrom dureros abdominal la un pacient varstnic, trebuie sa ne gandim la un sindrom de insuficienta a atterei mezenterice superioare, caus, infarctului intestinal mezenteric. Foarte importante pentru diagnostic sunt caracterele durerii, Du continua si tenace, in intregul abdomen, predominand uneori periombilical, in foseleiliace, in flancuri sau chiar in regiunea lombara, ceea ve inwreunecea diagnooticul, Are reluari paroxistice, caracter colicativ, este rezistenta ln calm bolnavului o stare de agitajie; de regula, nu iradiaza in afara aici abdominal erea este violenta, in mezogastru, alteori te si creeazaStarea generala, care poate fi mult timp satisfacatoare, se poate agrava brusc, odata cu aparitia gangrenei intestinale gi a peritonitei, care coincid cu instalarea colapsului; bolnavul este in acest stadiu, palid, cu transpirafii gencralizate, reci, cu puls slab si rapid, cu hipotensiune arteriala. : Examenul fizic al abdomenului: la 6-12 ore de la debut exista o saracie de semne fizice in contrast cu restul simptomatologiei, de cele mai multe ori dramatica, Pot fi intalnite o balonare moderata sau pronuntata, ca gi 0 uso: e abdominala. La palparea blanda, dar profunda a abdomenului pot fi constatate mase_ impastate, imprecis delimitate, care sunt ansele intestinale infarctizate. Zona de impastare, sub forma unui camat, mata la percufie, situata in centrul abdomenului meteorizat, este sugestiva pentru diagnostic, In sprijinul diagnosticului clinic, in afara simptomatologiei sugestiva, dar nespecifica- pot analiza_antecedentelor (teren predispozant, favorizant, constand din patologia culara coexistenta — ateroscleroza, hipertensiune arteriala, infarct miocardic, fibrilatie atriala, cardiopatti) si examenele_complementare: hiperleucocitoza cu polinucleoza cu neutrofilie, evident care nu este specifica. Datorita necrobiozei intestinale ischemice. pot sa creasca TGO. De asemenea, este importanta radiografia simpla a abdomenului, care poate sugera semne de ischemie a intestinului subtire, prin absenta aproape toala a gazelor intestinale, fapt care apare ca o "pata censie difuwza”, prin contractura generalizata a intestinului subtire ischemiat, care reduce lumenul si continutul gazos. Evolutia este rapida si fatala in 70 -90% din cazuri. Tratamentul medical (paleativ) consta din a preveni deshidratarea si tulburarile electrolitice; se mai recomanda antibioterapie pentru combaterea bacteriemiei frecvente in aceste cazuri; tratamentul chirurgical este de incercat in cazurile de emboli si ischemii lordozate. al nda ISCHEMIA INTESTINALA (MEZENTERICA) CRONICA (angorul abdominal) Data fiind originea lor aterosclerotica, reprezentand localizarea aterosclerozei la vascularizatia arteriala mezenterica, care di din punct de vedere functional o insuficienta circulatorie similara insuficientei circulatorii periferice a membrelor inferioare, insuficientei circulatorii coronariene sau cerebrate, afectiunile se intalnesc la persoana in varsta, totdeauna peste 50 de ani. Elementul etiologic determinant este ateroscleroza arterei mezenterice, care determina ischemia splanhnica intermitenta, printr-o ocluzie incompleta a vasului si consecutiv, printr-o hipoperfuzie sanguina a teritoriului irigat de trunchlul celiac si arterele mezenterice. Aceasta se exprima printr-o semiologie clinica sugestiva, in momentul paroxismului ischemic acut, pe fondul hipoperfuziei arteriale mezenterice cronice ~ angorul intestinal sau claudicatia intestinala intermitenta, analoaga angorului coronarian. imptomatologia clinica include dureri abdominale difuze, la aproxilmativ 10-15 minute dupa mese, cu o durata de aproximativ 1-3 ore, cu atat mai intense, cu cat masa a fast mai copioasa, Ca un reflex de aparare, subiectul igi reduce progresiv ratia alimentara, ceca ce duce la scaderea in greutate. Pot aparea modificari de tranzit (diaree, constipatie sau altemante ale acestora), varsaturi, greturi. Se poate realiza un tablou "pseudoneoplazic" cu malnutritie de aport, anemie, paloare, scadere ponderala. Semnul cel mai util diagnosticului este prezenta unui suflu sistolic, uneori muzical, in apropierea ombilicului (mai ales supraombilical), care nu este insa constant. Durerea din angina abdominala, asemanatoare cu durerea coronariana, raspunde favorabil la administrarea sublinguala a nitroglicerinei sau a altor nitroderivati, cea ce poate fi utilizat si in sprijinul diagnosticului. Angina abdominala este tabloul definit de crize dureroase abdominale, desctis ca ischemie paroxistica intestinala, claudicatie intermitenta a intestinului, arterita mezenterica Diagnosticul clinic se axeaza pe semnul clinic major, durerea abdominala, care are anumite caractere: apare postprandial, proportional cu cantitatea de alimente ingerate, localizata medioabdominal, esteepigastric, hipogastric; nu iradiaza in afara ariei abdominale; uneori este [ violenta, cu caracter de crampa, iar distensia abdominala care 0 insoteste se asociaza cu greturi 51 varsaturi, expresia tulburarilor de tranzit intestinal secundare ischemiei cronice mezenterice- Pentru diagnosticul pozitiv de angina abdominala (intestinala trebuie Tuat in consideratie orice tablou clinic cu dureri abdominale inexplicabile, care apar la un subject trecut de 60 de ani si care manifesta semne evidente de aterosclero7a. Confirmarea diagnosticului se poate face prin arteriografie, Se constata stenoze cu obstruarca lumenului, eare se reduce cu peste 50%, Radiografia abdominala pe gol, mai ales din profil, poate sa puna insa in evidenta caleificari ateromatoase ale peretilor aortei abdominale, sugerand existenta leziunilor degencrative ale originilor arterei mezenterice superioare. Tn formele mai avansate, se asociaza un sindrom de malabsorbtie, constand in stare de denutritie, edeme de tip carential, diaree cu steatoree datorita malabsorbtiei grasimilor, scadere ponderala importanta, anemic, simptome ce sugered un tablou pseudoneoplazic. Sindromul de Femutritie este consecinta restrictiei alimentare voluntare de teama crizelor dureroaie abdom. Tratamentul chimrgical poate preintampina aparifia unui infarct. Tratamentul nechirurgical se bazeaza pe nitroglicerina, utila uneori in combaterea durerilor, $i pe revim alimentar dietetic, de crutare, constand in pranzuri mici, fara grasimi, fara alcool si in evitarea fumatului COLOPATIA ISCHEMICA Dupa cum sugereazi si denumirea, afectiunea are 0 origine vasculard si se datoreste constituirii unei ischemii in teritoriul vascular al colonului, in segmentele stangi ale acestuia: descendent, sigmoid gi rect. Este vorba de o insuficienfa arteriala a ramurii colice a mezentericei superioare $i mai ales, a arterei mezenterice inferioare, constand din obstructii prin tromboza. Localizarea este pe colonul stang, - flexura lienala, descendent, sigmoid si rect, zone in care sistemul de anastomoze este mai sarac, supleerea nu se mai poate face in mod eficace, ceea ce determina o insuficienta circulatorie. Din punct de vedere clinic, se constata dureri, in general intense gi acute in cadrul inferior stang al abdomenului la care se pot adauga scaune sanguinolente imperioase. La examenul fizic se constata sensibilitate dureroasa in hemiabdomenul stang, impastare locala prin interesarea peritoneului visceral, aparare musculara in cadrul perforatiilor prin necroz4, situatie in care manifestarile clinice sunt intense si se poate instala starea de soc. Paraclinic se poate constata leucocitoza, iar examenul radiologic poate pune in evidenta ingustarea lumenului intestinal datorita edemului si hematomului intramural gi aerocoliei Au fost deserise trei forme clinice: colita necrozanta (cea mai severa); colita subacuta (cronica), care evolueaza cu stenoza isehemica si colita ischemica tranzitorie (dispare spontan in cAteva saptamani), Evolutia este in functie de forma clinica: spre restitutie (forma tranzitorie), spre stenoza colonica (forma subacuta), spre abdomen acut gi oc (colita necrozanta). Data find afectarea profunda vasculara, terapia este mai ales simptomatica si paleativa: vasodilatatoare, trombolitice, tratament chirurgical in formele infarctizate, in cazul perforatiilor prin necroza. ABDOMENUL ACUT Abdomenul acut la pacientii varstnici se manifesta it it y 2cu sta in mod diferit, ¢ acelasi tablou clinic la adulti si tineri me lee In general, diagnosticul se pune cu intarziere gi icatii i eneral,, s si apar complicatii importante datorate parte acestui fapt, in parte atribuite insusi factorului varsta inaintata panna ~ Cea ce difera in mod deosebit este exprimarea clinica particulartaafile acesteta ti insadi particulartatile organismuluivarstnie: afectarea, in sensul diminuatt ween * . Hy in perceptiei ievaluarii senzatiilor fizice, a capacitatii de comunicare cu familia si indeosebi cu medicul, caruia nu-i poate furniza informatiile necesare orientarii diagnosticului. | Intervin si modificarile in perceperea durcrilor, a celorlalte semnale ale organismului, afectarea discemamantului in general Dificultatilor de comunicare li se adauga dificultati de examinare gi culegere a semnelor clinice obiective de catre medic. Se va tine seama ca in fata unui subiect varstnic, absenta unei contracturi nu exclude un. diagnostic de peritonita, absenta apararii nu elimina posibilitatea unei peritonite localizate, prin perforatic Ia un pacient cu o stare generala alterata sau sub tratament cu corticoizi. Pe de alta parte, oprirea tranzitulni materiilor fecale, in afara unor cazuri de ocluzii joase, acute, este un simptom greu de interpretat la varstnicii care prezinta o constipatie terminala. La un pacient grabatar sau dement, durerea abdominala se rezuma cel mai adesea la o plangere putin precisa sau chiar la o descoperire cu ocazia unui examen clinic de rutina: indepartarea de catre pacient a mainii care palpeaza o zona sensibila sau schitarea unei grimase 1a palparea abdomenului. La interogatoriu vom retine: vomismente care pot fi sugestive pentru o ocluzie mecanica a intestinului subtire, 0 oprire a gazelor care isi pastreaza valoarea clinica dar este greu de indentificat la interogatoriu, tratamente au anticoagulante care ne va face sa ne gandim la o hemoragie digestiva sau retroperitoneala; tratamente cu antiinflamatoare steroidiene sau nesteroidiene care pot suger un ulcer hemoragic sau perforat si chiar o penoratie a unui diverticul sigmoidian. Examenul sistematic al abdomenului va retine: cicatrice postoperatorii, sugestive pentru eventuale strangulari in jurul bridelor, sensibilitatea orificiilor herniare, a prezentei de eventratii sensibile, modificari ale cadranelor abdomipale - hipocondrul drept; inhibitia miscarilor respiratorii abdominale, dureri la mobilizarea rebordului costal. Este util de asemenea tuseul rectal: fecalom, meleni,rectoragie. Se va cerceta prezenfa temperaturii, a unui subicter sau icter. OCLUZILE INTESTINALE Sunt freevente la varstnici si au prognostic mult mai rezervat ca la adulti, datorita diagnosticarii tardive (simptomatologie stearsa, uneori atipica), severitatii bolilor care determina Ocluzia, patologiei asociate, riscurilor operatorii. Subiectii varstnici au adesea antecedente de interventii chirurgicale pe abdomen, urmate de aderenti si bride sau distructie parietala, care constituie factori favorizanti ai ocluziilor. Frecvent este o durere abdominala intensa, paroxistica uneori, alteori mai stearsa. Interogatoriul atent poate descoperi o oprire mai mult sau mai putin neta a tranzitului; pot surveni varsaturi abundente, care devin repede fecaloide. Examenul clinic obiectiv va constata existenta unei sau unor cicatrice abdominale (apendicita, hemie, afectiuni ginecologice) sau eventual o eventratie pe o cicatrice mediana. Palparea va putea depista o durere localizata cu aparare. La examenul radiologic al abdomenului pe gol se pot observa nivele hidroaerice centrale, elajate, cateodata multiple, dar care pot sa si lipseasca, fara ca prin aceasta sa poata fi exclus diagnosticul de sindrom ocluziv. In fata unui tablou tipic, interventia chirurgicala se impune fara intarziere; in fata unui tablou atipic se face aspiratie nazogastrica si corectarea hidroelectrolitica endovenoasa, iar daca nu se obtin ameliorari nete, se intervine chirurgical, criteriul fiind in primul rand evolutia durerii, Diagnosticul pozitiv este uncori impus cu mai multa claritate de o eventratie nereductibila sau o hemnie inghinala sau crurala nereductibila si dureroasa; alteori, in cazul unui subiect ober, simptomatologia herniara se pune mai greu in evidenti, fiind necesara palparea sistematica zonelor orificiilor herniare.Ocluzia colonului, mai frecventa la subiectii varstnici in raport cu incidenta crescuta a carcinomului de colon, apare de obicei in carcinomul de colon descendent si, ocazional, in cel de colon ascendent, Semnele clinice pot fi exagerarea peristaltismului intestinal si distensia rapid progresiva a abdomenului Varsatura este rara, ca in general la ocluziile joase. Examenul obiectiv si examenul radiologic abdominal confirma diagnosticul; clisma opaca indica nivelul 3i natura ocluziei. Exista doua variante ale ocluziei colonulu 1. Volvulusul colic intereseaza cel mai des sigmoidul (cel al cecului este foarte rar). La un bolnay cu constipatie habituala se constituie progresiv un tablou de ocluzie colica care, eel mai adesea, nu atrage atentia bolnavului, care consulta medicul pentru constipatie. Diagnosticul de ochuzie colica se pune pe constatarea unui meteorism hipersonor, sensibil la palpare; la tactul rectal ampula este goala, Examenul radiologic pe gol constata: prezenta unui arc hiperclar, pelvian inalt, cu distensie in amonte si prezenfa unui nivel de lichid colic; tranzitul baritat confirma rapid diagnosticul: imagine carcateristica "in cioc de pasare" 2. Cancerul de colon, stenozant, se manifesta frecvent la batran printr-o ocluzie, In cadrul unui tablou clinic de alterare mai mult sau mai putin corelata cu starea generala se constituie treptat 0 ocluzie colica cu oprirea gazelor si a materiilor fecale, dureri abdominale difuze, varsaturi, fara ascensiune temic’, La interogatoriu se poate afla existenta de rectoragii in antecedente. Examenul clinic pune in evidenta un meteorism difuz, eventual 0 tumoare rectala stenozanta la tactul rectal. Radioscopia pe gol a abdomenului poate arata distensia colonului, freevent a cecului cu nivele lichidiene periferice. Irigografia, cand se poate face, pune in evidenta stenoza tumorala. = Ocluzia mezenterica este totdeauna un diagnostic dificil 1a subiectii in varsta. In marea majoritate a cazurilor diagnosticul este necroptic si constituie o surpriza fiindca, de cele mai multe ori, acestor bolnavi li se pun diagnostice din sfera cardio-vasculara. In cauz sunt leziuni aterosclerotice ale arterei mezenterice cu tromboza sau emboli. ~ Colita ischemica este si ea un cadru clinic particular intalnit in geriatrie. Cel mai des atins de ischemie este segmentul colonic de la unghiul splenic; 10 din 100 de astfel de pacienti pot sa aiba un carcinom. Ischemia se exprima prin dureri cu caracter de crampe abdominale, pierderi de sange prin fecale, septicemie, soc. Clisma opaca cu bariu este sugestiva si patognomonica. Cauza a unui abdomen acut este $i forma clinica necrozanta, care se complica cu perforal - Ocluzia de origine litiazica, ileusul biliar evolueaza adesea cu un tablou ocluziv, constand din ocluzii intermltente, cu tulburari metabolice rapide, deshidratare cu insuficienta renala. In absen{a simptomatologiei biliare, diagnosticul este dificil. In fata unei aerocolii trebuie sa ne gandim si la aceasta posibilitate.