Curs 1. Introducere. Teritoriul din perspectiva istorica 5.03.

2021

Se urmaresc doua perspective:

• Monografica, istoria care include satul, orasul, regiunea;

• Sectoriala, sistematica, istoria care prezinta morfologia tesutului, a obiectului, functiunii,
procese, institutii, retele, teoria si practica urbanistica, societate – locuitori;

Pentru asezarea umana definitorie este forma de existenta stabila a populatiei in teritoriu, alcatuind un
nucleu de viata umana cu structuri si marimi variabile, asezare cu caracter complex care s-a modelat
odata cu comunitatea.

Urbanismul si procesle urbanistice

Urbanismul – o actiune constienta destinata sa coaguleze orasul si spatiul urban, cu un caracter reflexiv
si critic.

Tipologii. Evolutia spontana versus evolutia planificata rezultand intrepatrunderi. Procesele urbanistice
complexe si imprevizibile.

Teritoriu – este studiat d.p.d.v. al interesului istoric, al elementelor cadrului natural, al structurilor
teritoriale antropice.

Structuri defensive care asigurau apararea si protectia la nivelul teritoriului(macro)

Cazul Moldovei (16)

Pe Nistru structuri defensive. Barlad, Vaslui, Suceava-cetati care dublau orase existente

- Cetati care asigurau apararea in cazul unei navaliri- Cetatea Siretului/ Cetatea Noua de la Roman
- Exemplul Siciliei (17)
Drumuri-retele de drumuri care au conditionat puternic si activitati economice si dezvoltarea asezarilor.

(15)Cazul Daciei Romane

Exista trei accese principale peste Dunare, de la Drobeta, de la varsarea Oltului si spre Serbia

Constantin cel Mare a facut un pod peste Dunare in dreptul localitatii Corabia. Se faceau poduri de
pontoane. Era si drumul care dubla Oltul si care traversa Carpatii pe Valea Oltului. Valea Oltului era una
dintre putinele treceri ale Carpatilor din Anichitate, folosita rutier. Valea Prahovei este o amenajare
moderna, pana in sec. 19 era poteca de picior.

Harta a statiilor de posta, trasee, in sec. 19

O posta are cam 30km. Un interval in care trebuiau plasate puncte stabile. In cazul Romaniei
premoderne, aceste puncte stabile au conturat o structura care poate fi urmarita si astazi in zona
Ploiesti-Buzau-Ramnicu Sarat-Focsani-Braila. (18,19) Aceste statii de posta se regasesc in asezari.

1
Reteaua feroviara in relatie cu ierarhia asezarilor in teritoriu

(20, 21) Harta cu Romania Mica cu liniile ferate facute in sec. 19, logica teritoriala f. interesanta, se
remarca amplasarea unei spine centrale, care intra in tara pe la Suceava, urmareste Valea Siretului,lasa
Botasaniul in urma; coboara catre Bucuresti, are o legatura peste Dunare la Giurgiu- primul segment. Se
extinde catre traversarea de la Portile de Fier si catre munti si catre portul Constanta

(22) Harta Romaniei Mari, Interbelice, retele feroviare

Structura economica

centurizarea-practica agricola romana, o retea de infrastructura care a fost durabila, un grid, (23)
exemplu la Toscana. Gridul-suport pentru reteaua de asezari si activitatile economice

Harta Romania la 1900 repartizarea asezarilor in functie de activitatile agricole dominante (24)

Urme lasate de activitati economice in teritoriu-higrotehnice-amenajari de rauri, in trepte higrotehnice-

sunt barajele. (25) cursul inferior al Oltului, la varsarea Oltului in Dunare la Islaz pe langa Valcea se pot
observa si cariere-exploatari miniere de suprafata.

(26) Alt exemplu halde de slam, pe langa Tulcea, un lac artificial, in care se deversau.

(27) Structuri administrative cu repercursiuni asupra unitatilor teritoriale.

In 60 de ani, schimbari minore, dar pana in ’68 fiecare schimbare avea o consecinta majora si evidenta
asupra functiunilor si formelor oraselor importante ale tarii.

Foto harta structura etnica

(28) Dobrogea, comunitatea de romani minoritara, statul roman a avut aici o politica de romanizare
puternica si asumata cu tot ce presupunea asta, colonizari. Au fost proiecte nationale care urmareau
schimbarea anumitor structuri etnice.

(29) Reteaua de asezari studiu de fundamentare “Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei”

Ritmuri, conturui de urbanism, zone de urbanizare in Romania actuala

Evolutie N-V si S-V in Vechiul Regat, civilizatia urbana a evoluat dinspre munti catre Dunare, intr-un ritm
lent.

(30) harta tipologiilor asezarilor in Romania. Din Gruparea lor teritoriala in mediul rural, se poate porni
structura unei politici teritoriale, intelegandu-se diferentele, tipurile de activitati, determinand politici
teritoriale la nivel central.

2
Curs 2. Orase Antice pe teritoriul Romaniei 12.03.2021

2 regiuni prezentate distinct

• Dacia romana
• Dobrogea greco-romana

Introducere

Urmele Antichitatii in Romania apar fragmentar.

Unitatea de bază-polis, urbs (civitas, termenul generic), acea asezare nucleu, cu cea mai mare densitate,
care prinde si un teritoriu, prin ceea ce se diferentiaza de orasul modern care are niste limite stabilite.(?)

In Antichitate acest nucleu, oras propriu-zis are si un teritoriu vast, in cadrul caruia puteau exista si alte
asezari rurale, targuri.

Polis cuprinde toate componentele, de la centru pana la granitele care il delimiteaza.

Isi gaseste echivalentul in cazul coloniilor grecesti, dar in intinderi de mai mici dimensiuni.

Componente majore:

• Nucleul propriu-zis, marcat printr-o incinta;

• Tesut intra muros strazi, case;
• Tesut extra muros strazi case ateliere, necropole;
• Asezari urbane, rurale ferme, zone de exploatare;

Orase greco-romane, caracteristici tipice:

• Portul (dezvoltarea oraselor in Bazinele M. Meidterane si M. Negre, depind de comertul

maritim)
• Acropola- acolo unde relieful permitea;
• Agora;
• Zidul de incinta- obisnuit;
• Retea stradala cu tendinta ortogonala;

Tipare spatiale:

• asezare militara;
• asezare civila, dezvoltate pe langa cele militare;
• asezari autohtone;
• asezari fondate de la zero;

Elemente comune: retea preponderent ortogonala, prezenta zidului de incinta o variabila;

3
(5.2) imaginea reconstituirii unui castru. Se observa in afara zidurilor, dezvoltata o asezare civila, unde
locuiau in principiu militarii, depindea complet de militari si erau totodata puncte care asigurau
aprovizionarea castrelor.

(6) harti cu raspandirea asezarilor grecesti si romane;

Situatie comparativa-sunt cunoscute aprox 1500 de poleis. Era o retea de orase fara sa fi fost un
imperiu, exista o ierarhie, desigur. Exista o colonie initiala. Coloniile grecesti nu urmareau exploatarea
teritoriilor in profunzime, in schimb romanii au mers mai departe in teritoriu, avand o alta politica
expansiva militara. (6.2) Linie punctata-limita imperiului. Se poate remarca intinderea si densitatea
oraselor.

(7.1)Principalii factori pentru pozitionarea centrelor urbane: drumurile cursurilor de apa.(7.2) La fel se
poate observa si in Dobrogea, unde sunt asezarile militare-preponderent raspandite in lungul Dunarii.

(8) Drumurile ramase la Porolissum si Nera, localizate in partea de nord a Daciei,(foto dr.sus), interesant
stalpul miliar-borna, unde erau trecuti si functionarii care aveau grija de acestea.

(9) Sectiunea arheologica printr-un drum din Spania arata straturile care au asigurat durabilitatea.

(10) Limes, generic inseamna hotar, initial folosit pt delimitari de parcele, mai tarziu a preluat un sens
militar, folosit si acum in perioada moderna. Tehnic vorbind inseamna granita de uscat. Se poate
observa ca fiind toata granita de nord si nord-vest. Insa granita marcata de un fluviu se numeste ripa.

Au fost documentate mai mute tipuri de limes.

(12)Limes poate insemna o intreaga fasie de teritoriu (citat). Dobrogea de astazi putea fi asociata toata
ideii de limes. In Dacia fortificatiile erau amplasate destul de mult in spate fata de linia de fortificatii, la
fel si in Oltenia. E mereu problema adaptarii in functie de relief. In Dobrogea relieful e caracterizat de
malurile inalte ale Dunarii, in Oltenia mai mult de campie.

Mostenirea urbana Antica

Cazul Romei

3 pasi-in ce consta mostenirea, dorinta de pastrare printr-o politica publica, instrumentele necesare,
adica specialisti, instrumente operative(oprationale)- realizate prin planuri operative care sa integreze
date, dorinta, cat si planul de control, cum se implementeaza toate acestea. In acest curs se va vorbi
despre primul pas.

(14) Forma Urbis Romae, o harta-plan, planul orasului, afisat in Templul Pacii, un loc cu mare vizibilitate
publica, executat pe 150 de bucati de placi de marmura, la scara aprox. 1:240. Un uimitor si unic izvor al
lumii antice. A ajuns un spatiu mobil, prin desprinderea fiecarei bucati si raspandirea in oras.

(15) reconstituirea fragmentelor din plan, pentru cercetatori, a fost o martuire fabuloasa, au putut
reconstitui intreaga asezare antica, marcata cu rosu si comparata mai departe cu Roma actuala. Astfel
orice descoperire noua e predictibila. 15.2- un muzeu unde in subsol sunt pastrate marturiile zidurilor
vechi.

4
(16) ilustrate orase in care se pot vedea corespondentele cu actualele configuratii urbane.

(16.2) Studiul lui Pupeza, ilustrate corespondentele. La noi cercetari incipiente, sumare inca…

(17) Alba Iulia-documentarea zidului castrului roman cu interventii medievle si moderne, si o situatie din
Cluj in care s-a descoperit un zid de incinta de epoca romana

(18) Constanta- o cartare a referintelor, un plan care ilustreaza o ipoteza de lucru, potrivit careia, cateva
dintre strazile care pornesc din Piata Ovidiu (presupusa agora) spre portile orasului, s-ar suprapune unor
trasee de strazi moderne. Intr-un studiu mai atent am putea avea confirmarea unei anumite
continuitati. Ar trebui o cercetare in teren, asupra unor case mai vechi, care integreaza material vechi
folosit, si cautat de gasit acel material roman.

(19) Blocuri de piatra, intr-o prelucrare tipica a arhitecturii romane, fragmente gasite in gardurile caselor

(20) Mangalia si Constanta sunt cele mai importante orase dobrogene, mostenitoare ale unor asezari
antice. La Harsova si Tulcea configuratia urbana e mai putin lizibila. La Mangalia, cu rosu marcate fostele
trasee ale zidurilor de incinta, pentru perioada romana. Cu galben, din perioada greaca marcate
fortificatiile zidurilor si binomului-sant-val, iar cu rosu traseul caii ferate. Aceste dovezi arata o anumita
continuitate cu perioada moderna.

(21) Reconstituirea orasului Calatis, in perioada romana a suferit o restrangere fata de epoca
greaca.(Radu Oltean, autor de o prolifica carte istorica bazata pe reconstituiri grafice)

(22) Dacia Romana

(23) Din situatia principalelor centre urbana din Dacia, se poate observa numirea acestora in functie de
rangul oraselor, colonia sau municipium. Statusul lor actual: mai mult de jumatate, sunt suprapuse de
centre urbane, cele cu subliniere arata corespondenta acestora cu functia militara, in perioada romana
si deci existenta castrelor de legiune (unitate militara completa) Pozitinarea lor in teritoriu se
diferentiaza de castrele auxiliare (de dimensiune mai mica si cu o structura functionala mai redusa). Asa
se poate exemplifica diversitatea asezarilor. Este curios cum s-a ajuns la suprapunerea lor cu orasele
moderne, in anumite cazuri, si in altele gradul de populare e undeva la 10%, comparativ cu Antichitatea.

(24) Cazul Drobeta Turnu-Severin, e considerata prima asezare romana din Dacia, militara, sapaturile
sunt vechi, se cunosc 2 etape majore, ilustrata este etapa de secol 2, si alta de secol 4, reconfigurata in
vremea lui Constantin. In perioada medievala au fost preluate structurile antice in Cetate Severinului.

(25) Reconstituirea podului lui Traian, dupa ruine. S-au identificat si urmele unui amfiteatru (apare si pe
columna). Despre asezarea civila nu se cunosc foarte multe date semnificative. Ar trebui cautate metode
de cercetare.

(26) Cazul Ulpia Traiana Sarmizegetusa, o asezare pornita de la zero, care respecta tiparele romane,
forma dreptunghiulara, strazi dispuse ortogonal. Initial a fost o incinta de cca 24 ha, extinsa apoi spre V.
Un oras de 32 ha. insemna un oras de dimensiune medie.

(27) Dintr-un plan general de sapaturi se pot urmari reconstituirile. Pentru forul vechi exista
documentatie, pornind de la niste fragmente de arhitectura monumentala.

5
(28) fatada principala a forului, functiuni comerciale spre strada, bazilica spre spate. In fatada se pot
observa in detaliu niste fantani

(29) fantanile-nimfe, ceea ce e marcat cu negru este fragment antic existent de la care s-a pornit
reconstituirea.

(30) Amfiteatrul roman putea fi folosit si ca refugiu.

(31)Cazul Alba Iulia, (Apulum) sunt documentate mai multe nuclee, o asezare mai complexa, formata
din doua orase distincte. In jurul componentei militare, castrul, marcat cu 1 s-a dezvoltat asezarea civila,
intr-un fel independenta administrativ, o asezare civila de factura autonoma si un alt nucleu urban
dezvoltat ulterior. La est de castru se afla palatul guvernatorului Daciei.

(32) reconstituire Oltean suprapusa pe o imagine aeriana, actuala a fortificatiei Vauban din care se poate
observa relatia dintre ele. Fortificatia romana a fost pastrata si extinsa in perioada medievala, devenind
apoi inglobata in constructiile care ocupau perimetral, intra muros cetatea. Traseul strazilor principale
arata ca s-au pastrat mai apoi partial.

(33) Palatul guvernatorului la est, intr-o reconstituire superficiala…

(34) Cazul Napoca (Cluj-Napoca) Acum se remarca o tendinta de negare a mostenirii romane si asta
inseamna minus Napoca…

(35) Pe str. Avram Iancu cateva marturii

(36) Dobrogea greco-romana

(37) Distributia centrelor- maritime sau de interior, acestea fiind cele mai bine cunoscute marturii.
Dintre ele au ramas in mediul urban suprapuse de orase precum Constanta, Mangalia, Tulcea, Harsova.

(38), (39)Tipurile de amplasamente pentru orasele maritime, unde suprafata varia foarte mult.

(40) Cazul Tomis (Constanta). Marturii: bazilici crestine si cateva locuinte romane, unele tip
dreptunghiular altele cu atrium

(41) Edificiul cu mozaic, singura cladire antica valorificata intr-un mod dedicat. Sistemul de
aprovizionare cu apa s-a putut documenta prin prezenta unor galerii subterane, intr-un tronson.
Probabil intreaga peninsula era impanzita de o retea de galerii, sursa fiind undeva la cativa km, la Ovidiu
probabil. Un fel de pandant al structurilor de la mozaic, ar fi niste fragmente gasite in alta parte, in sec.
20, care prezinta tot o configuratie cu cladiri in trepte care ranforseaza malul, fiind dispuse de-a lungul
coastei, o configuratie din care rezulta o imagine monumentala a portului.

(42) Orasele de pe Dunare, au un puternic caracter militar, spre deosebire de cele maritime care sunt
foste colonii grecesti.

(43), (44), (45), (46) Cazul Troesmis, recent documentat, s-a descoperit o piesa din bronz pe care era
inscriptionata legea orasului, si era afisata pe o cladire, similar modului in care a fost afisata harta Romei
pe zidul templului Pacii.

(47) Orase romane de interior

6
(48), (49), (50), (51), (52) Cazul Tropaeum Traiani (Adamclisi)

De remarcat relatia dintre monumentul triumfal al lui Traian si oras, prin configuratie. In reconstituirea
lui Virgil Apostol apare poarta de Est care ar fi avut un element plasat deasupra intrarii ce facea trimitere
catre monumentul lui Traian.

(53), (54) Perioada romana tarzie

(57) A se remarca configuratiile diferite ale strazilor.

(58)Tipuri de finisaje documentate in Dobrogea, mozaic, tencuiala pictata.

(59) Spolia= elementele refolosite: pietre de mormant

Curs 3. Orasele Evului Mediu si Perioadei Premoderne 26.03.2021

Introducere

Accentul in intregul curs: perioada moderna, a secolelor 19, 20. Obiectivul: interventia contemporana in
orasele istorice, intelegerea tesutului si a logicii moderne care s-a asezat peste etapa antica, peste etapa
medievala, a orasului pre-modern sau medieval (discutia periodizarii). Depinde din ce punct de vedere
privim inceputul perioadei moderne, d.p.v al curentelor de gandire, incepe din sec. 16, d.p.v. economic,
incepe cu Revolutia Industriala. Pentru Romania, in cazul orasului extracarpatic, limita intre pre-modern
si modern ar fi inceput de secol 19. Pentru orasul intracarpatic, limita ar fi inceputul sec. 18. Pentru Paris
ar fi si mai devreme. Nu exista o periodizare universal valabila si aplicabila oriunde, atat pentru perioada
moderna cat si pentru perioada de inceput a Evului Mediu (caderea Imperiului Roman de Apus) in vest,
dar la est Imperiu Bizantin s-a pastrat inca aproape 1000 de ani.

In ceea ce priveste geneza (aparitia) unei asezari, se discuta doua probleme fundamentale:

-o anumita discontinuitate fata de asezarile antice;

-influenta anumitor factori: politici, militari, religiosi, s.a.m.d

(2), (3) Din harta extinderii Imperiului Roman in momentul sau de apogeu se poate observa limita
acestuia ca limita a lumii civilizate de sorginte occidentala, in Europa. In secolele 3-4, 5-7 sunt invaziile
barbare, valuri succesive care migreaza de la E spre V, din sferele asiatice, fiind asociate cu un moment
de declin, de distrugere, de devastare, pe de alta parte, aceste popoare migratoare se stabilizeaza si
devin o parte integrata, inseparabila a civilizatiei europene, avand contributia lor in evolutia asezarilor.
Sunt niste popoare nomade, (nu sedentare) fara cultura urbana, au o raportare non-urbana la mediu, la
oras, si de aceea asocierea cu ideea de declin a orasului european antic.

(4) In Evul Mediu Matur (The Dark Ages) avem de a face cu o crestere spectaculoasa a populatiei urbane
dar si a numarului de orase, de vazut grafic. A fost o difuzare a asezarilor urbane in teritoriu. In dreptul
teritoriului Poloniei de azi se poate remarca o colonizare sistematica extensiva, oameni adusi de buna
voie, prin decizie guvernamentala. Aceasta situatie este similara in cazul Romaniei cu colonizarea sasilor,
in sec.13-14, ceea ce a insemnat un factor de progres civilizator pentru zona respectiva.

7
(5) Prin geneza asezarilor medievale pe teritoriul Romaniei, se pune problema continuitatii sau nu a
asezarilor antice, romane. Romanii parasesc provincia Dacia odata cu retragerea administrativa
aureliana in 271 d.H. Influentele raman, de exemplu la Sucitava, pe langa Corabia. In Dobrogea, romanii
raman mai multa vreme. Asezarile romane continua sa supravietuiasca chiar si dupa caderea Imperiului
roman de Apus, pentru ca sunt supuse celui de Rasarit..Cateva secole, Dobrogea ramane singurul nucleu
de urbanitate de pe teritoriul Romaniei, pana in sec.7. Intre sec. 7 si 9 se intampla o ruralizare generala,
fenomen care caracterizeaza intreaga Europa. Insa, aici aceasta ruralizare nu a mai tinut cont de o
dezvoltare in continuarea structurilor antice, occidentalii pastreaza o continuitate de ocupare, inclusiv in
secolele intunecate, cu restrangeri sau refolosiri, ale amfiteatrelor, a fostelor castre, continuand sa le
locuiasca. La noi nici macar castrele, nici in cazul de la Alba Iulia, cea mai documentata locuire urbana
din Evul Mediu Timpuriu romanesc, nu exista niste dovezi pentru 2, 3 secole de locuire. Saracia a dus la
parasirea acestora si la o adanca slabire a continuitatii. Structurile antice se abandoneaza. Incepand cu
secolul 9 in Dobrogea si sec. 10, 11 in T.R si Moldova se va intampla un fel de renastere urbana, care nu
poate fi comparata cu Europa Occidentala. Insa, sub influenta unor culturi mai urbanizate din afara
spatiului romanesc (o alta discutie ar fi continuitatea noastra in spatiul romanesc…) cum ar fi Imperiul
Bizantin sau cultura tatarilor, sau genoveza sau maghiara, sau slava, vor aparea niste asezari proto-
urbane. Nu sunt formatiuni statale, nici macar formatiuni locale, nu exista ideea de administratie
centralizata. Formatiunile locale apar pe teritoriul Romaniei in secolele 10-11, adica voievodatele,
cnezatele. Se vor cauta anumite preocupari comune, depilda arta ceramicii, pentru a sistematiza o
anumita cultura.

(6) La noi exista cultura Sântana de Mureş, dupa localitatea eponimă, cultura Ipotesti, cultura Dridu.
Deci exista aceste culturi ale unor populatii umane, sedentare, care utilizeaza resursele naturale, fara un
mod centralizat de viata, fara orase si care au lasat urme arheologice.

(7) Asezarile extracarpatice in Perioada pre-statala sec 14, periodizare realizata de arhitect istoric cu o
gandire sistematica, Teodor Gheorghiu care a tinut la Timisoara curs de istoria asezarilor. In aceasta
perioada se remarca influentele diferite in functie de zona, a unor culturi mai urbane, externe. Depilda,
in Dobrogea, Imperiul Bizantin care adminstreaza direct.

Formatiunile locale de tipul cnezatelor, voievodatelor, jupanatelor, reprezinta incepand cu sec. 11 un

anumit tip de putere regional centralizata, se poate vorbi de un contur de structura administrativa si de
putere locala;

In ce masura ocupatiile neagricole intr-o asezare umana pot fi parte integrata si considerata asezarea
oras, e alta discutie. Formatiunile din aceasta perioada sunt consierate astfel proto-orase. In Dobrogea,
Constanta va relua viata semi-urbana dupa abandonul Tomisului. Nici aici continuitatea nu e dovedita. In
Moldova, Orhei e o asezare formata de tatari. In T.R. primele astfel de formatiuni: Campulung, Curtea de
Arges, Severin…cu discutii despre Braila, Ramnicu Valcea.

(8) Asezarile intracarpatice in Perioada pre-statala sec 14-prin colonizari

In perioada sec. 12-13, aci e o influneta central-europeana determinanta, mediata de Regatul Maghiar,
vor fi miscari de colonizare cu populatie din zona germanica- sasi, in zona de S si E a Transilvaniei.

8
(9), (10) Etapa urbana pentru Romania Extracarpatica sec.15-16 este etapa consolidarii statelor
independente: Moldova, Tara Romaneasca vasale la inceput Regatului Maghiar care dorea acces catre
Dunare.

Orasul si cultura urbana acum este influnetata de existenta domniei, a puterii centralizate, pentru care
e nevoie de sedii, curti domnesti. Pe de alta parte, tot pamantul tarii este al domniei, domnia poate prin
danie sa dea pamant sau spre folosinta sau sa permita organizarea de asezari umane independente, mai
rar insa, Campulung fiind un exemplu de asezare cu administratie proprie dar si cu colonizare saseasca
care ne-a lasat Bierica Catolica.

Se va constitui o retea urbana de drumuri, controlata de domnie. Colonizarea poate fi prin comunitati de
sasi sau de armeni (preocupati de comert), sau greci.

Chestiunea fortificarii asezarilor medievale

Sistemele defensive in aceasta perioada sunt clasice, fie cu centuri fortificate din lemn, sau piatra in
principal, sau fortificare extra-urbana cu un punct fortificat, un castel sau o cetate, si cu o zona civila in
proximitate; fiind aplicate tipologii similare celor central-europene.

Structura unui oras medieval presupune si o zona de targ si o zona fortificata.

Intr-o ilustrare diacronica, s-ar vedea doua linii de asezari urbane distincte, unde regula ar fi ca ele sa
coboare din zona montana, carpatica catre zona de campie, dunareana. O prima linie urbanizata se
remarca pe directia Severin-Ramnic-Curtea de Arges in T.R, in sec. 14. In sec.15 urmeaza o alta linie de
asezari urbane: Tg. Jiu- Pitesti- Targoviste- Gheorghita- Buzau- Ramnicu Sarat. O alta linie, mai tarziu
aparuta, in sec. 16, in zona de campie: Craiova- Slatina- Bucuresti.

In Moldova aceeasi tendinta de coborare si formare a asezarilor urbane dinspre Tara de Sus: Siret-Baia-
Suceava catre Tara de Jos: Harlau-Iasi-Roman, mai tarziu Bacau-Siret.

(11.1) Moldova, harta dupa Laurentiu Radvan. (11.2) harta retelei urbane din Moldova, in raport cu
drumurile comerciale si reteaua hidrografica. In aceasta structura teritoriala, este prezentata reteaua
urbana intr-o vedere sincronica. In Moldova aceeasi tendinta de coborare si formare a asezarilor urbane
dinspre Tara de Sus: Siret-Baia-Suceava catre Tara de Jos: Harlau-Iasi-Roman, mai tarziu Bacau-Galati-
Focsani(sec.16)

(12) Cetatea Sucevei, in diferite etape de evolutie. Ipoteze de organizari planimetrice

A-sec.14, B-sec.15, D-sec-16, E-sec.17

Suceava este o tipologie de asezare care poate fi pusa in relatie cu o asezare tip central-europeana. A- se
remarca existenta unei dihotomii intre zona civila si zona de resedinta fortificata, cu 1 marcata o prima
amplasare a resedintei feudale si o prima zona de fortificare si un tesut extra muros. Exista o fortificare a
zonei de curte, apoi o zona intra muros civila, o fortificare secundara de pamant si lemn in aceasta etapa
si niste nuclee de locuire in afara orasului. In imaginea C se vede o extindere a zonei fortificate, cu
ramanarea mitropoliei in zona primei resedinte. Biserica daca e sediu de episcopie, sau mitropolie,
devine un nucleu important care centralizeaza in jurul sau activitati care o deservesc, aci e o manastire.
(in Numele Trandafirului, cartea lui Echo e ilustrat genul asta de viata monastica). Ramane un nucleu
civil al mitropoliei cu cetatea in afara orasului, pe o terasa superioara de relief, dincolo de rau, intr-o

9
zona defensiva foarte buna, care nu are locuire civila, ci doar fortificatie, si o zona de targ, ca zona
comerciala importanta a orasului, de care depinde viata economica. Deobicei, zona de targ este intra
muros plasata, tinde sa creasca in zona centrala, cu atat mai mult cu cat orasul are o puternica crestere
economica. Restul zonei este ocupata de locuinte cu o densitate relativ mare.

Este urmarita o logica tipica de organizare pentru orasele medievale europene precum: fortificatie
urbana si fortificatie separata de tip cetate, mitropolie sau o manastire sau mai multe care pot fi si in
interiorul zidurilor si in afara acestora, zone de targ in relatie cu drumul comercial important- (13) la Iasi,
drumul catre Vaslui, sau in relatie cu drumul de vad, si niste fortificatii succesive intr-o dezvoltare intra
sau extra muros, orasul crescand in cercuri succesive, realizandu-se noi centuri, de piatra. La noi se pot
observa deobicei cam doua cercuri de centuri, de-a lungul a 100-200 ani, spre deosebire de orasele
occidentale.

(14) Cazul Roman- interesant

Arhitecta Eugenia Greceanu a scris istorie medievala urbana extracarpatica. S-a ocupat de Roman,
Botosani, Pitesti si a lansat tot felul de ipoteze, o cercetare progresiva, planuri coroborate cu surse
documentare arheologice, mediul construit fiind prezentat cu relieful cu drumurile..

Roman are o structura similara cu Suceava, cu observatia ca la Roman este documentata o zona de
colonizare armeneasca care a durat foarte multa vreme, apoi desigur zona de curte, zona de mitropolie
si o zona de targ care se dezvolta pe strazi paralele, o structura foarte speciala, 3 strazi paralele de targ
cu parcele foarte inguste dispuse perpendicular pe drum, ceea ce putem vedea si in Bucuresti pe
Lipscanie, de secol 18 insa!

(15.1) Cazul Pitesti- interesant relieful

(15.2) Cazul Campulung- o piata centrala fusiforma, zona de targ cu piata in forma de fus, tipic
medievala. Orasul creste in lungul targului. Exista Manastirea Negru Voda, apoi Baratia-biserica catolica,
asezarea orasului remarcandu-se si prin acea independenta in gestionarea proprietatilor.

Etapa urbana pentru Romania Intracarpatica sec.14-16, asezari calate pe modelul central european, cu
mici exceptii-

(16) Cazul Cluj, preia structura castrului romanic care poate fi identificat si in prezent, dezvolta un tesut
intra muros dens, planul asezarii e compatibil cu orice burg germanic, cu o piata de catedrala mare, mai
exista si alte situatii, regasite la Sibiu (17) cu piete specializate, un set, tertet de piete, piata religioasa,
piata administrativa si piata comerciala, ca la Siena (piata catedralei, piata primariei, piata zonei de
comert). Se dezvolta pornind de la un nucleu fortificat pornind de sus, si apoi cu multe centuri succesive.
La Sibiu exista continuitate, se pot identifica aceste centuri, se cunosc urmele (4), pana la cele demolate
in sec.19.

La Cluj (18) este de retinut identificarea unei structuri viare, si continuitatea acesteia impreuna cu un
anumit tip de parcelar. Sunt prezentate niste zone caracterizate de o foarte mare stabilitate a tramei
stradale. Sunt pastrate fronturile. -Legea rezistentei planurilor-o teorie din sec.20. Densificarea este
intensiva, de mare durabilitate cu o durabilitate mare a tramei stradale, si cu divizare parcelarului pe
lungime, nu in adancime, respectandu-se fronturile de la strada, caracteristic sasilor si Europei Centrale,
intotdeauna raman zonele pietelor libere.

10
(19) Asezarile post-medievale pe teritoriul Romaniei Extracarpatice sec. 16-18, creste dependenta
politica si economica a Tarilor Romane de Imperiul Otoman, ceea ce conduce la o schimbare de model
administrativ, si economic, nu mai poate fi vorba de state independente, cu o logica administrativa
interna proprie, ci au o logica administrativa dependenta de un centru extern. Si mai conduce si la o
defortificare obligata. Consecinta acestor doua aspecte: orasele urmaresc o logica de crestere extensiva,
cu o densitate slaba, putandu-se practica inclusiv agricultura subzistenta in oras, exemplul Bucurestiului,
cu parcele foarte mari la periferie cu vite de vii, legume, de aci si imaginea unui oras cu o logica urbana
foarte specifica in care este prezenta in oras agricultura. Aceste orase au o structura polinucleara,
specific balcanica, o organizare interna specifica de sorginte pe de o parte orientala (mahalalele) pe de
alta parte religioasa (parohii), cu nucleele de locuire centralizate local, fie pe o biserica, fie pe un maidan
sau o anumite dotare de tip comercial, sau o mahala cu specific profesional. Uneori limitele mahalalelor
cu cele ale parohiilor corespund.

In perioada sec. 16-18 este o decadere, un abandon complet sau un declin complet, ca la Siret, Harlau.
Puterea domniei este slabita si se intampla decaderea.

Insa apar noi orase care ocupa teritorii slab dezvoltate anterior, depilda in cazul Moldovei, orasele
Galati, Focsani. Apar ca o consecinta a unui anumit grad de autonomie lasat de Imp Otoman, in contrast
fiind cu cazul Ungariei sau al Serbiei sau al Bulgariei. In cazul Tarilor Romane a fost mai eficient si mai
simplu sa fie colectat tribut, insa anumite puncte strategice se afla sub directa administrare otomana-
raialele, dincoace de Dunare, puncte imp de trecere, Turnul Magurele, Giurgiu, Braila (20) si un mare
teritoriu inconjurataor, iar in Moldova in sudul Basarabiei. In Moldova cel mai imp oras port e Galati.

Din momentul constituirii ca raia asezarea se va dezvolta dupa modelul otoman, departandu-se de
modelul care continua logica de sec.14-16.

(21) Cazul Craiova, alt exemplu de crestere extensiva. De remarcat, la rau (Jiul) existe mereu un drum
de cornisa important, ferit de inundatii, de interes comercial major. La intersectia drumului de cornisa
cu drumul de vad apare o localitate, un targ. Craiova se va dezvolta in aceasta logica, apoi se va extinde
pe de o parte in lungul acestor doua artere importante, si apoi in jurul unor nuclee religioase
importante, fie targ, fie biserici sau manastiri.

(23) Cazul Bucuresti, un extras de harta de la 1790, primul plan ridicat de austrieci relevant d.p.v.
topografic al Bucurestiului.

La Bucuresti, caz similar Craiovei, cele doua artere importante, Dambovita, o dezvoltare principal catre
Nord, si mult mai tarziu ocuparea terasei sudice. Se mai observa puncte de vad, care traversau
Dambovita si un punct fortificat la Curtea Veche, cu zona de targ alaturi in actuala Piata Sf Anton, artere
imp care fac legatura cu teritoriul- de ex. Calea Mosilor. Orasul a avut o crestere extensiva pe cornisa
nordica care e plana fata de cea sudica, densitatea fiind slaba la periferie si cu multa agricultura. Terasa
sudica a Dambovitei a fost multa vreme o zona viticola. Detaliu de plan Borroczyn, de sec. 19, cel mai
bun plan cu caracter topografic pt a observa densitatea. (24), (25) reconstituire Radu Oltean

(26), (27) Cazul Iasi orasul se dezvolta preponderent catre sesul Vasluiului, pe lunca lui majora, care are
tot o cornisa indepartata pe partea sudica, cu acele manastiri, Cetatuia, Galata,..cu zona de curte
domneasca, in zona de vad, si cu o zona de targ dezvoltata, in jurul actualei strazi Stefan cel Mare. O

11
dezvoltare in functie de relief, pe promontoriul nordic. (primul plan cu N in jos) al doilea cu N in sus, se
remarca orasul care se revarsa spre lunca raului.

In Transilvania si Banat, cea mai imp problema de secol 18 a fost integrarea acestor teritorii in Imp.
Austriac. Banatul a fost preluat de la Imp. Otoman. In mod izolat apar orase noi. Exemplu (28) Gherla, ca
oras de colonizare cu armeni care, vin intentionat, urmarindu-si interesele comerciale. E considerat cel
mai frumos oras baroc din Romania. Simultan apare si Blaj, centrul adm si simbolic al bisericii catolice
din Ardeal, a aromanilor, centru radiant al culturii transilvanene.

Odata cuprinse aceste teritorii in administrarea Imp. Austriac, apare o noua logica de fortificare,
fortificarea stelata, care provine din nevoia de a controla cu artileria un teritoriu f larg neconstruit in
jurul oraselor. (29), (30), (31) Cazul Alba Iulia, fost castru roman care va fi locuit tot Evul Mediu, la un
moment dat fiind fortificat la colcu niste bastioane medievale. In sec. 18 initiativa de a refortifica acest
oras conduce la evacuarea unei bune parti a populatiei civile care locuia intr-o zona extra muroasa,zona
va fi demolata si amenajata cu terase sccesive, si se va forma un nou oras, cel de jos, aproape de Mures,
nefortificat. Interventia duce la o spectaculoasa fortificatie Vauban, pe o structura medievala, ceea ce
constituie un caz singular pt Romania. La Arad se va intampla cumva un proces similar. Se va construi o
fortificatie vauban dar care spre deosebire de Alba Iulia, nu presupune deplasari mari de populatie, si nu
e o fortificatie locuita civil.

(32), (33) Cazul Timisoara, e preluata de Imp. Austriac de la turci. In jurul Vegai, era zona preponderent
mlastinoasa. Toata logica medievala e rescrisa complet, cu o logica carteziana, cu 3 piete, cu insule
dreptunghiulare, mlastinile sunt asanate, e amenajata o centura de fortificatii de tip stelat, vauban, cu 9
bastioane. Proiectul este bine documentat la Viena. Este f interesanta zona suburbana, zona non
edificandi. Cetatile vauban aveau nevoie de o banda neconstruibila de 1 km pentru a putea opri
atacatorul departe de ziduri. Suburbiile Timisoarei s-au dezvoltat dincolo de aceasta, exista si o separatie
etnica, generand 3 nuclee, populatii de nemti, sarbi, romani, initial fiecare cu mahalaua sa. Orasul se
dezvolta cu aceste 3 nuclee care se unifica in sec. 19, iar acea banda devine o resursa centrala de
dezvoltare f imp. Vega devine navigabila.

(34) Banat preluat impreuna cu Timisoara. Colonizarea in Banat in mai multe valuri succesive cu
populatie de svabi. Asta duce catre crearea unei retele de asezari sistematice, orasul Charlotenburg o
exceptie intr-o forma circulara. Si exista si interventii de sistematizara teritoriala, Banatul cu zona Resitei
devine o rezerva imp de resurse si o zona siderurgica imp din Imperiu.

(35) Intrarea in Modernitate sec. 19 Romania extra si intra-Carpatica, intr-un plan rusesc din 1928
Bucuresti care deja prefigureaza dezvoltarea zonei sudice.

12
Curs 4. Orase si Urbanism in secolul XIX 16.04.2021

Introducere

In cursurile urmatoare vom avea o perspectiva tematica asupra unor fenomene…Procesul de

modernizare la inceput mai difuz, mai lent, apoi mai radical.

Un accent mai mare al discutiilor asupra oraselor extracarpatice din T.R. si Moldova. Aceste orase
continua o evolutie pe coordonate deja asezate, din sec.18. Finalul sec. 19 nu le gaseste atat de
schimbate. Miza este mai mult o contextualizare a fenomenelor atat istoric dar si geografic, cu cea ce se
intampla simultan in anumite parti de Europa. Este importanta si evolutia orasului european.

(1) carte postala din Ploiesti, o imagine simptomatica, dintr-un oras la interfata a doua lumi, orasul
modern care e in curs de a se naste, imaginea unui viitor bulevard,(bulevardul garii) intr-o zona de
margine de oras, in curs de a se naste acum in cu totul alte coordonate.

(2) O privire geo-politica. Secolul 19 trebuie inteles intr-o sintagma mai lunga de desfasurare, care se
intinde de la nasterea democratiilor europene, inceput de sec.18 (1780) si se termina odata cu inceputul
primului razboi mondial (1914). Europa in zona centrala f fragmentata, cu niste imperii multinationale, la
apogeul puterii lor, altele in declin. Nu se observa inca state nationale. In partea de vest granitele sunt
tot ca cele din prezent. Odata cu incetarea razboaielor napoloniene, Europa va pastra aceeasi forma
geopolitica pana la inceperea WW1.

(3) La 1910, se observa rezultatul unui proces de coagulare in zona Europei Centrale, statele nationale,
Germania, Italia constituite ca atare, se observa o disolutie a Imp. Otoman, care lasa loc unor state
balcanice, un Imp Austro-ungar inca in frontierele lui pre-existente de final de secol 19.

Procesul de coagulare nationala-aparitia statelor natiune, care nu mai sunt parte a unui imperiu
multinational, si care incearca fiecare sa se afirme ca un actor relevant macar la scara regionala, cum e
cazul Romaniei in Balcani, sau chiar la scara europeana si mondiala, cum e cazul Italiei si Germaniei. Este
o alta logica geopolitica care guverneaza relatiile internationale europene pana la coagularea E.U, ca
unitate suprastatala.

Dupa a doua jum a sec. 19, Moldova, T.R., Serbia devin entitati autonome in cadrul Imp Ootoman,(vor
ramane 2, dupa unirea principatelor in 1859). Romania si Serbia in 1878 sunt deja doua state
independente. La 1830, Grecia isi castigasr independenta, si se va intampla ulterior si cu altw state
balcanice, Bulgaria..

(4) Dincolo de Carpati in 1867, Imp. Austriac se desparte in 2, raman cele doua state componente sub
aceeasi coroana si impartind anumite politici, militara si externa, altfel avand administatii complet
separate. Austria si Ungaria vor compune Imp. Austro-Ungar dar anumite teritorii care vor fi integrate in
componenta Romaniei, vor fi partial integrate in Regatul Maghiar, o parte in Transilvania si Banat si o
parte in zona austriaca a Imperiului, Bucovina.

Secolul 19 nu poate fi inteles in latura sa teritorial-urbanistica in nicio parte a Europei, altfel decat pe
coordonatele Revolutiei Industrale, un fenomen care depaseste cu mult granitele statale si problematica
oraselor. Insa acest fenomen reaseaza pe baze complet noi economiile europene si prin extensie
societatea in ansamblul ei. Un proces de lunga durata, de la debutul ei din zona britanica si pana la
extinderea si coagularea in teritoriul european trec mai bine de 100 de ani. Evolutia se face in ritmuri

13
diferite, si cu specificitati locale. Ceea ce este comun acestor cazuri nationale, sau regionale, este o
migrare a activitatilor economice dominante din zona activitatilor primare, in special din zona
agriculturii, catre zona activitatilor secundare, in special in zona constructiei si industreiei, aceasta
mutare fiind acompaniata de migratia puternica de la sat la oras, orasul fiind sediul revolutiei industriale,
in timp ce zonele rurale sunt marcate de o agricultura care e produsa cu din ce in ce mai putini oameni,
datorita efectelor procesului tehnologic. Revolutia I. se bazeaza intr-o prima etapa a ei pe folosirea
masinii cu aburi si a resurselor de carbune, in a doua etapa pe electrificare. Aceasta schimbare de profil
economic e dependenta in prima etapa de resurse energetice, de carbune, si ulterior petrol, exploatari
pe scara larga. Primele nuclee industriale se situeaza in bazinele carbonifere. Zona de N a Angliei sau S
Scotiei, sau Bohemia si Silezia din Europa Centrala, N Italiei, etc..,toate aceatea dispun si de o retea
urbana bine conturata de orase preexistente si afirmata pentru a putea primi acest aflux industrial. Este
vorba de un fenomen initial localizat si ulterior generalizat. (5), (6)

(7) Orasul industrial/ “liberal”imagini din Londra Administratia nu are foarte mare putere, oraul e lasat
sa se dezvolte sub presiunea factorilor economici, rezultatul fiind o periferie insalubra, ceea ce conduce
la o serie de probleme si neajunsuri, niste culori sumbre. Dincolo de aceste probleme, este o crestere
economica mare, acompaniata de dezvoltarea retelelelor de transport, retele de canale navigabile, retea
feroviara.

(8)Orasul romanesc pre-modern, Bucuresti, o imagine inca a unui oras pre-modern, nu se poate vb de
industire, sau progres tehnologic, ca in tarile occ. Un oras in care timid lucrurile se misca, la un nivel
manufacturier. Activitati relativ mecanizate in industria alimentara, sau industria usoara, pielarie, etc.
Imaginea urbana- continua extinderea teritoriala, cresterea extensiva, a populatiei, orasul neavand
fortificatii vechi, procesul timid de densificare in jurul unor artere imp de circulatii si in zona centrala.

(9) reconstituire Radu Oltean bazata pe planul Borroczyn, dealul Mitropoliei si Mitropolia, Dambovita si
Calea Victoriei, str. Lipscani, pe locul fostei Curti Domnesti, teritoriul ei fiind parcelat si vandut catre
negustori. In proximitatea zonei centrale se pot observa niste ocupari de tip rural, cu parcele mari, in
care se practica inca agricultura, ocazionata de slaba ocupare. Podul Calicilor (Calea Rahovei), Podul
Targului din afara (Calea Mosilor), in lungul acestor artere se observa o densitate mai mare, si un regim
de construire inchis si in zona comerciala a centrului, in lungul strazii Lipscani si a strazilor
perpendiculare pe ea. Nu se pot identifica inca interventii urbane planificate, nici macar parcelarea de la
Sf. Gheorghe, care e ulterioara incendiului de la 1846. Bucurestiul era atunci un oras la limite intre doua
lumi.

(10) Orase romanesti moderne cu plan prestabilit

In partea meridionala, in partea de S a T.R, in lungul Dunarii, se observa o suita de asezari pe plan
prestabilit, fie construite de la zero, fie se aseaza langa, cum e cazul Turnul Severin care se aseaza langa
asezarea pre-moderna Cernauti. Aceste orase apar in urma fenomenului de liberalizare a comertului pe
Dunare, prin Tratatul de la Adrianopol (1828) fiind incheiate razboaiele ruso-turce.

Alte orase cu plan pre-stabilit: Turnu Magurele, Corabia, Oltenita, Calarasi, Alexandria. Toate beneficiaza
de un statut slab urbanizat. Urbanizarea e un proces care s-a intamplat de la Carpati dinspre sud.

14
(11), (12) Orasul romanesc. Restructurari complete. O parte dintre orasele dunarene cunosc un
fenomen de restructurare. Cele mai vizibile sunt fostele raiale turcesti, Giurgiu si Braila, acestea revin in
componenta tarii romanesti, in primul rand in forma fortificata, si in forma specifica unor asezari
otomane, abandonate de o mare parte din populatie. Zona fortificata mai puternic, de contact cu
Dunarea, cetatea nu e preluata sau extinsa, in cazul Giurgiului e lasata sa se ruineze, orasul in jurul ei se
dezvolta, se realizeaza o geometrizare a tramei stradale si a parcelarului, conducand catre o imagine
urbana moderna (11).

In Braila (12.2) extinderi succesive, dezv zonei intra muros, piete geometrizate, o oarecare ierarhie,
parcuri publice, dotari portuare.

Aceste restructurari au fost interioare, insa e interesant ce se intampla cu extinderile catre exterior, un
proces de suburbanizare, care va fi dominant si va avea un efect covarsitor.

Suburbiile sunt zone fie alcatuite din mici orase, fie zone rezidentiale situate la o oarecare distanta de
oras, sunt zone cu plan prestabilit, situate cu un profil rezidential f puternic, dublate sau nu de activitati
industriale, care ofereau spre deosebirea orasului industrial o locuire de calitate sporita, igienica, ca rod
al unor politici de locuire a municipalitatilor in jurul carora se amplasau, fie, altele ca rod al unor initiavie
private, fie al unor proprietari de fabrici, care isi doresc sa aiba muncitorii in proximitatea locurilor de
munca, fie rodul dezvoltarii de catre proprietari privati, dezvoltatori privati.(13) Orasul european al sec.
XIX. Cresterea oraselor prin suburbanizare

Orasul romanesc modern. Din persp extinderii urbane, se observa extinderi planificate ale unor orase
preexistente, generate de afluxuri de populatie, care nu sunt niste suburbii in sensul european al
termenului, pt ca ele nu se amplaseaza la distanta de oras, ci in continuitatea sa imediata, si nu se
amplaseaza niciin proximitatea unor dotari de tip industrial, nci in proximitatea unor retele de transport,
cum se intampla in orasele occ, unde statiile de tramvai, caile de cale ferata genereaza in jurul lor mici
asezari. Se continua logica cresterii extensive a oraselor extracarpatice prin adaugiri de bucati urbanizate
dincolo de limita orasului. Doua exemple: Constanta(13) care devine semnificativa dupa 1878 si
cunoaste o succesiune de extinderi planificate si Braila (14) care creste in aceasi logica radial,
concentrica in forma sa de amfiteatru, foarte riguroasa planimetric, cu cate o piata pe parcursul fiecarei
artere care iese din oras, cu amplasarea garii in capatul uneia dintre artere, cu toate aceste strazi
circulare sau semicirculare care pleaca din proximitatea Dunarii si se opresc in cealalta partea tot in
proximitatea acesteia. O crestere planificata, cu un profil f puternic rezidential, nu industrial.

(15) Orasul european al sec. XIX, cazul Vienei

Renuntarea la fortificatii care au acea particularitate de banda non-edificandi. Acest teritoriu va fi

recuperat, se se va realiza bulevardul Ringului Vienez, cu un puternic caracter de reprezentare,
asemenea unei vitrine imperiale pentru oras. De-a lungul bulevardlui se insira dotari de interes public,
palate, teatre, parcuri, este o zona de reprezentare puternica. La noi se pot identifica niste procese
sincrone in cateva orase intracarpatice, cazul Timisoarei.

(16) Cazul Timisoara (sec anterioare: restructurarea completa a zonei centrale, printr-o trama
ortogonala, refortificarea in logica vauban, apar diferitele suburbii) In sec. 19 se renunta la fortificatii, iar
in zona non-edificandi se extinde reteaua de cale ferata, si toata infrastructura ei. Totodata, aeasta zona
va fi parcelata, si orasul isi va gasi continuitatea cu suburbiile sale.

15
(17) Orasul european al sec. XIX. Fenomenul interventiilor hausmaniene, de la 1850-70. O restructurare
semnificativa a zonei centrale si semi-centrale a Parisului prin trasarile de bulevarde, dubl te fiind de o
refacere din temelie a imaginii orasului, bulevardele fiind bordate de imobilele hausmaniene, o fata
studiata si stapanita a orasului, si pe de alta parte extinderea Parisului cu o zona periferica care isi
gaseste locul in clasa proletariatului, ca o coroana care apare atunci, orasul functionand in intregime
dupa o logica centralizata. In sec XX a trebuit descentralizat cu forta, implementate planuri de realizare a
unor metropole de echilibru, de realizare a unor orase noi in periferia Parisului, la o anumita distanta.

(18) Orasul romanesc modern, in cazul Bucurestiului, spre sf de sec 19, orasul incepe sa capete un profil
oarecum industrial, procesul fiind un ecou al proceselor pe care alte orase europene le parcursesera
deja. Industria se amplaseaza dincolo de limitele orasului pre-modern (in cazul orasului european
dincolo de limitele orasului medieval) . Se poate observa traseul inelului de circulatie- Iancu de
Hunedoara-Stefan cel Mare-Mihai Bravu, limita nordica a orasului pre-modern, dincolo de care se
amplaseaza activitati de tip industrial, Moara lui Assan, caramidarii, depouri de tramvaie, fabrica de
franghii, s.a.m.d.

Un alt pol industrial al Bucurestiului este partea de sud, in jurul primei gari, Gara Filaret, care aduce
interes economic, pentru care aceasta zona sa se industrializeze destul de repede si sa capete un profil
industrial pe care il pastreaza si in sec. 20. Fabrica de Chibrituri, fabrica de franghii, uzina de gaz…etc

Fenomenul amplasarii garii Filaret aci e diferit fata de ce s-a intamplat in orasele Europei occidentale.
Este si un avantaj al decalajului nostru, in cazul retelelor feroviare, daca in cazul oraselor occ, calea
ferata patrunde pe la 1840-50 intr-un oras bine conturat, cu o industrie puternica, cu o denisficare mare,
in cazul Romaniei calea ferata precede industrializarea, care patrunde pe la 1870, si poate beneficia de
niste disponibilitati de teren mult mai mari si are sansa de a dicta plasarea industriei, ci nu invers, ceea
ce pt dezvoltarea orasului e un instrument de ordonare, si o oportunitate a cresterii industriale a
orasului, pe care multe din orasele industriale occ nu le avusera.

(19) Barlad, Focsani, Targoviste, Ploiesti, Iasi, Vaslui -amplasamentul garii incercuit;

Gara amplasata la limita zonei construite, pe o zona salubra, neconstruita, relativ apropiata de centru,
pentru a functiona impreuna, si a realiza o legatura spatiala si functionala, gara devenind un factor de
urbanitate, aparand bulevardul garii, ca prim spatiu modern al orasului. Acest sp adaposteste locuire de
lux, spatii ordonate, cu plantatii de aliniament, cu regula de aliniament la cornisa, cu persp
monumentale, aspecte pe care orasele extracarpatice nu le-a cunoscut, acestea fiind specifice unui oras
clasicist, de secol 16-17, o faza pe care multe orase occ a dezvoltat-o. La Ploiesti, bulevardul
Independentei.(20)

(21) Alt exemplu, la Targoviste Bd. Carol I.

Interesul creste pentru spatiul bulevardului, (strada dreapta cu profil mare, cu plantatii de aliniament, cu
persp lungi, cu spatii succesive imp care se articuleaza, cu piete, scuaruri de-a lungul) care incepe sa
apara la periferie mai intai, devine un spatiu foarte interesant pentru imaginea oraselor romanesti.
Aceste bulevarde insotesc si gradini publice.

16
(22)Exemplul Soselei Kiseleff care e la limita orasului, acompaniaza o gradina publica, Gradina de la
Sosea. Acest caz nu presupunea strapungere, expropriere, fiind cazul cel mai la indemana.

(23) Logica strapungerii-marile axe, N-S, E-V, pe diferite directii, concentrice (bd. Dacia) sau radiale
(Marasesti). Alta situatie, la Craiova, bulevardul (este defapt o artera care dubleaza fortificatiile la int)
prin extensie termenul a ajuns sa desemneze arterele care inconjoara orasele, asa numitele centuri de
bulevarde. La Craiova a existat un astfel de plan pentru un bulevard circular. Fragmentar s-a realizat.
Bulevardele vor lega teritoriul orasului de parcuri amenajate la periferie (exemplul parcului Romanescu).

Cea mai mare parte a oraselor romanesti de dimensiuni medii au un singur bulevard, cel al garii.

In cazul Bucurestiului, a existat o gandire de ansamlu a acestor bulevarde, impreuna cu formarea unor
piete vizand pe langa facilitarea legaturilor directe, potentialul expresivitatii estetice ca spatiu public.
(Imagini extrase din Lascu) (24).

Spatiul gradinilor publice- era un interes general al populatiei pentru folosirea ca spatiu de loisir, era o
necesitate, careia municipalitatile raspund prin realizarea parcurilor moderne.

(25) Parcul public britanic romantic mimeaza o aparenta salbatica, un model care va fi reluat si la noi.
Primul realizat a fost parcul Gradinii de la Sosea, apoi urmand amenajarea mai multor parcuri moderne,
incepand cu proiectul parcului Cismigiu.

Gradinile, si mai ales, parcurile publice insemnau pe langa ideea unei lucrari de infrumusetare urbana si
indeplinirea unui rol igienico-sanitar, fiind solutia cautata pentru salubrizarea anumitor zone. (cazul
gradinii publice Romanescu, Craiova)

(26) Parcul Romanescu (Bibescu), Craiova, se remarca prin intindere si renume, fiind medaliat la
Expozitia Universala de la Paris din 1900, si totodata prin arta creatorului sau, Edouard Redont, gradinar
peisagist de origine franceza.

(27)Barlad plan de la 1906, oras la final de secol 19, plan cu N la V...Un oras de dimensiuni mici spre
medii, un targ de provincie mai dezvoltat, are rol de centru regional, pana in ’60, Vaslui fiind mai
degraba semi-rural. Analizand planul, se distinge o zona centrala mai densa si construita in regim
insiruit, ca fosta zona medievala de targ modernizata, restructurata conform unor principii moderne de
organizare a spatiului public, cu niste spatii libere de mari dimensiuni, posibil piete medievale de sfarsit
de Ev Mediu, posibil maidane care sa fi avut inainte o alta destinatie, amplasate in proximitatea unei ape
curgatoare, si care zona centrala cunoaste procese diverse de extindere, fie prin inglobarea unor asezari
rurale, preexistente, fie prin extinderea unor artere importante de iesire din oras. Se observa
amplasarea unor serii de dotari specifice la marginea limitelor orasului. Dintre aceste dotari, se remarca
gara si o taietura de la gara catre centru, in aceasta faza deocamdata realizata doar pe jumatate. Gara
este situata pe un teren liber, (S) la o oarecare distanta de rau, pe cornisa superioara, intr-un
amplasament favorabil in relatie cu centrul. O cazarma este amplasata in afara limitelor orasului. (SV)
(Deobicei aceasta nu a avut o legatura functionala importanta cu orasul pana in secolul 20, cand poate
deveni o resursa importanta de dezvoltare pentru oras, pe terenul acesteia putandu-se construi spitale,
parcuri, etc). Cimitirul nou este amplasat in afara orasului, (V) pe un teren salubru de mari dimensiuni.
Conform regulamentelor organice, cimitirele noi nu se mai amplaseaza in zonele centrale, nu se mai
folosesc nici curtile bisericilor, din motive general valabile pentru toata Europa. La periferie este o
gradina publica (N). In zona centrala se remarca un alt spatiu verde de mai mici dimensiuni, probabil un

17
scuar central. La periferie, spre vest este o zona slab densificata, se distinge o retea rurala preexistenta,
cu ulite late care urmeaza probabil niste curbe de relief, fiind posibil vorba de inglobarea unei asezari
rurale, sub forma de cartier suburban, actualmente o forma de comuna urbana. Se remarca niste
cresteri in lungul arterei periferice, densitatea construirii fiind mai accentuata, cu case catre aliniamentul
la strada, pozitionate, rezultand o imagine de artera importanta.

Administratie si sistematizare

(28)Legislatie

Orasul liberal este cel care administratia nu are instrumente de control si ghidare, dezvoltarea urbana
fiind lasata la indemana speculantilor, sau unor institutii publice (Caile Ferate, care au beneficiat de o f
mare autonomie in alegerea terenurilor pt gari, samd) Odata cu mijlocul sec. 19, orasul liberal intra intr-
o alta faza de dezvoltare pe care Leonardo Benevelo o numeste a orasului post-liberal. Administratia
publica incepe sa actioneze in directia controlului dezvoltarii directiei urbane, realizeaza investitii in
lucrari publice, si reglementeaza dezvoltarea prin regulamente de urbanism. Se doreste astfel un cadrul
legal adecvat.

La noi, aceasta modernizare a cadrului legal este realizata in perioada lui Cuza. In interval de cativa ani,
avem o noua lege comunala, Reforma agrara care aduce in circuitul public o buna parte din terenurile
rurale, similara cu secularizarea terenurilor manastiresti, lege pentru expropriere, statul putand
cumpara fortat cu despagubire, legi de igiena, samd. Se contureaza astfel un cadru legal cat mai inchegat
pentru a favoriza interventiile publice de sistematizare.

(29) 1852 si 1895, Bucuresti, zona Garii de N se observa trecerea de la un statut rural la o zona
sistematizata cu bulevarde reglementate, cu parcelar conform unor reguli de urbanism, schimbarea de
imagine intr-un interval scurt de timp, arata practica sistematizarii si instrumentele pe care primaria le
are la indemana, de reglementare si investitie publica, care acompaniaza investitia privata. Primaria
investeste in numeroase lucrari de dotari publice, scoli, spitale etc.

Instrumentul cel mai folosit care are si un puternic efect asupra imaginii orasului este Planul de
Aliniere.(30) Pentru strazile deja existente, in urma unor studii, se stabileste un regim de aliniere care
implica exproprieri si demolari si care ulterior devine regula pentru constructiile ulterioare. Planul de
aliniere confera primariei si posibilitatea de expropriere, devine “litera de lege”. Este o actiune locala.

Primaria nu are competenta tehnica, nici financiara de a realiza sistematizari la scara intregului oras. In
sec 20 vor fi posibile. In schimb, practica sistematizarii vizeaza doua categorii de probleme majore:

1. siguranta publica, si tot ce inseamna salubritate, protectia impotriva incendiului, altfel spus un
cadru de viata mai sigur-asigurata prin Regulamentele de constructii si alinieri si Regulamentele
sanitare, decretate pentru intreg teritoriul orasului, si impart orasul in mai multe zone diferite,
in care se aplica reguli diferite (dupa ocoale), exista astfel o zonificare.
2. imaginea orasului, controlata fie prin investitie publica (piete, scuaruri, statui, cladiri adm
monumentale, impresionante), fie prin intermediul planurilor de aliniere proprietarii privati sunt
obligati sa respecte anumite reguli care vizeaza calitatea spatiului public urban, de la
pozitionarea fatadelor, la conformarea gardurilor, a gradinilor-gradini de fatada, etc.

18
 Practica sistematizarii a cunoscut o schimbare cu nivel superior de detaliere si cuprindere in secolul
20, cand s-a generalizat ca instrument general de control urban Planul de Sistematizare (31) si care
s-a dezvoltat ulterior in ceea ce numim astazi PUG.

Curs 5. Orase si Urbanism in prima jumatate a secolului XX 23.04.2021

Introducere

In Transilvania si Banat lucrurile merg intr-o evolutie lenta, fara salturi, fara “accidente”.

(01) Planul Director de Sistematizare a Bucurestiului 1935

Schimbari fundamentale in disciplina de urbanism: nu se intampla doar la noi, in Europa, in sec. 20, in a
2-a jumatate a sec.20, este vorba de o autonomie din ce in ce mai mare ca profesie aparte –devine
forma unei stiinte, urbanismul; Practica amenajarii urbane era o anexa a altor discipline.

(02) Etapa orasului post-liberal se bazeaza din ce in ce mai mult pe instrumentele administratiei de
crestere urbana, in practicarea sistematizarii, care se bazeaza pe 3 elemente:

1. Legislatia: instrumente, regulamente – cadru legislativ adaptat. Exista si in epoca romana (cod
civil) foarte adaptat; Codurile napoleoniene; (In Romania, in timpul lui Cuza).

2. Doctrina : un set de norme ce trebuie respectate;

3. Practica: existenta unei mase critice de practicanti si proiecte astfel incat sa poti vorbi de o
profesie si existenta scolilor, abia in secolul 20;

(3), (4) Legislatia – e indispensabila unei practici. Mai multe categorii:

Legi civile – reglementeaza relatiile intre oameni.

Urbanismul inseamna convietuire prin mediul construit – tine de drept civil in prezenta codului civil
modern, pentru prima data in 1864-5 Al. Ion Cuza – mare progres legislativ;

Administratia publica moderna cu structuri moderne: (consilii comunale si primari) , cu departamente

specializate si fonduri pentru implementare. In perioada lui Cuza –prima lege comunala – 1864
stabileste cadrul de constituire si de exercitare a puterii comunale.

Legislatia proprietatii reglementeaza bunurile imobile si exercitarea dreptului de proprietate –

Urbanismul este despre restrangerea proprietatii private in interes public –deci existenta unor limite.
Exproprierea este esentiala pentru utilitate publica cu justa despagubire si prealabila despagubire.
Dupa Unire, in 1920 s-au unificat sisteme diferite de administrare, s-au reglat diferentele dintre
provincii.

Alte exemple 1925 – legea pentru unificarea administrativa; Legea pentru organizarea Municipiului
Bucuresti.

19
(5) Doctrine – Cincinat Sfintescu – cel mai important urbanist roman; A format disciplina urbanism, la
jumatatea secolului 20, calitatile sale remarcabile: practican al urbanismului, profesorul de urbanism,
functionar in cadrul primariei – in serviciul de cadastru si sistematizare; publicist, la revista
“Urbanismul”, autor absolut colosal, desi unele sunt reluari, traduceri, dar a avut multe idei originale.
Principala preocupare – sistematizarea Bucurestilor, planul 1921, autor. In anul 1935 nu prea a fost
implicat – se colabora foarte greu, avea un orgoliu profesional foarte mare ceea ce i-a creat adversitati si
l-a eliminat profesional in anii ‘40.

(6) Practica sistematizarii, realizata prin intermediul planurilor de aliniere, pentru a raspunde interesului
public in scopul: unui oras sigur, igienic si frumos estetic.
(6.1) sfarsit de secol 19
Planul de aliniere reglementeaza reiese prospectul stradal si relatiile pe care trebuie sa le aiba cladirile
cu acest aliniament. (Alinierea: cum sunt asezate casele;Aliniamentul: gardul, proprietatea).

(7) Parcelari – alt instrument ca mijloc de extindere a orasului si de modificare interna a orasului.

(7.1) Parcelarea Ioanid – a parcului Ioanid.

(7.2) Locuinte “ieftine”, sociale, ca preocupare moderna de a asigura masei mari a populatiei, politica nu
e considerata neaparat un succes astazi : Parcelarea Clucerului – preot Poenaru Tocilescu. Actiunea
politica nu prea a fost un succes public; alt exemplu ar fi Primaverii – parcelari private, succesive
(8.1) Planul sistematizat. Parcul Romanescu – Craiova - parc romantic, alei sinuoase fata de (8.2)Parcul
Carol Bucuresti – cadru pentru expozitia generala din 1906 – mai sistematizat (cu accente romantice –
grote), dar cu perspective monumentale, alt gen de compozitie peisagera urbana.

(9), (10) Planul de sistematizare

Instrumentul specific era Planul de aliniere – intr-o etapa initiala era un Plan general de aliniere, in care
s-au insumat toate planurile de aliniere din oras. Mai apoi este conturat planul de sistematizare, in sec.
20 care va include o latura strategica, o viziune pentru oras, are in plus:

- Relatia orasului cu teritoriul – problema oraselor;

- Rezervarea de teren pentru elemente de utilitate publice si o politica de achizitie de teren
pentru primarie, bazata pe cumparare /expropiere, deci se rezerva amplasamente (astazi
am numi planificare strategica).
Doar inginerul Alexandru Davidescu mai era angajat in serviciul de cadastru, primaria avea nevoie de idei
pentru plan.

Se va organiza un concurs, fara prea mare succes. Davidescu va intocmi o tema – program pentru oras si
o schema de zonificare functionala a Bucurestilor – o “schita” initiala. In locul lui Davidescu va veni
Sfintescu. Sfintescu in 1921 va finaliza intocmirea planului. Insa nu avea la baza suport legal modernizat
suficient. Multe din plan nu s-au putut face. Planul aprobat avea in vedere:

- Centura verde a orasului ca instrument de limitare a cresterii urbane;

- Rezervarea de amplasamente strategice;
- Propuneri de amplasamente pentru metrou de-a lungul Dambovitei - prima linie 1979
Semanatoarea – Timpuri Noi.
In 1928 va reveni in atentie.

20
In restul tarii era o problema pentru intocmirea acestor planuri de sistematizare pentru orase. Era o lipsa
de specialisti, de planuri topografice, de administratii pregatite. Planurile de multe ori raman in sertar,
nu se aplica. Multe se fac greu: ex. Bacau, Brasov.
(11.1) Brasov plan 1910 – plan de extindere importanta;

- Ierarhie de strazi;
- Perspective monumente;
- integrarea de Cai ferate;
- zonificare
(11.2) Bacau 1920 – plan cu un continut complet, bun, dar are forma unor linii trase fara o legatura
puternica cu existent, cu o zonificare aproximativa.

La sfarsitul anilor 30, se intampla o adecvare intre intentia si planul rezultat. Exemplul (12) Sinaia –
arhitect Paul Smarandescu intocmeste un Plan de extindere – cu ierarhizarea tramei stradale, cu o
parcelare a partii inalte; insa este un plan fara curbe de nivel – e foarte aproximativ. In continuare
deficiente majore in ceea ce privesc suportul topo si tehnica.

Lucrurile avanseaza cu norme de aplicare a planurilor, desene, etc. – o gereratie noua de planuri sensibil
mai bune.In paralel exista si niste planuri model. – Bazargic si Predeal, dar nu sunt conform cu actualele
norme legale, ci ele sunt facute sa fie baza noilor norme.

(13.1) Bazargic (actual Dobrici) din Cadrilaterul stapanit de Romania – plan al lui C. Sfintescu – plan
inaplicabil, pentru ca era gandit ca pentru o mare metropola, si de fapt era un targusor sub 10.000
locuitori – fiind propuse planuri de locuinte inalte, cu aparare antiaeriana etc. Planul nu se aproba – ceea
ce conduce la izolarea profesionala a lui Sfintescu.

(13.2) Predeal – facut de o institutie–plan mai realist, aprobat si aplicat. Introduce metode moderne de
reglementare a construirii; este unul din planurile cele mai gandite; va fi aprobat in anul 1939, destul de
tarziu pentru a deveni un plan model.

(14) Bucuresti, planul de sistematizare 1935, va fi alcatuita o comisie condusa de Sfintescu in anul 1934
– din motive de schimbari politice, planul e incredintat unui grup de 5 arhitecti, dintre care si Duiliu
Marcu si G.M. Canacuzino. In anul 1935 este inchegat planul, foarte apreciat in epoca –cu clase de
constructie, insa nu a avut Regulament, nu s-a aprobat nimic pe baza lui pana in anul 1939. Ramane un
plan director, schematic. Este evidenta acea tendinta de final de ani 1930, ca la planul Bazargicului,
disciplina planificarii prin planul de sistematizare isi dezvolta tot felul de instrumente, metode proprii,
documente ambitioase, dar sunt din ce in ce mai greu aplicabile in contextul romanesc, fara cadru legal.

(16) Amenajarea teritoriului

- Disciplina se ocupa cu dezvoltarea la nivel teritorial (nu oras);

- Mai noua decat urbanismul, mai abstracta, mai aproape de geografie;
- Apare in anul 1910, orasul regional, in Europa;
- La noi disciplina apare in anul 1929 sub numele de Superurbanism intr-un articol de C.
Sfintescu; cauta sa aplice la scara teritoriului principiile si regulile pe care le aplica
urbanismul la scara orasului;
- Instrumentele erau si mai putine
- nu se vor prea aplica aceste planuri;

21
 - planurile acestea arata preocuparile pentru coeziunea teritoriala – problema e ca in anul
1920 tara era un colaj de teritorii care se vor brusc dupa sute de ani intr-o legatura stransa.
Sunt multe rezistente locale. Si atunci ca si acum, politica statului roman este centralista si
ierarhizata in jurul Bucurestiului, care mai este si excentric atat dpv geografic cat si dpv al
relatiilor teritoriale. (17) Bucuresti. Transilvania depilda avea reteaua ei centralizata
anume, iar statul roman a incercat sa impuna un alt model de retea centralizat.
(18) Reteaua cailor ferate – strict centralizata, arata deciziile unui stat care incearca sa “coasa”:
legatura cu Transilvania si Bucovina si subordonarea lor Vechiului Regat, corectarea unor trasee care
izolau anumite orase-Sighet sau Bazias, o buna irigare. Toate acestea sunt facute strict din persp unui
interes centralizat al administratiilor feroviare. Nu e vorba de superurbanism..

De amenajarea teritoriului tine integrarea activitatilor economice in teritoriu, pentru a asigura lucrul
impreuna a diverselor sectoare teritoriale si sustinerea lor reciproca: exemplu Valea Prahovei –
integrarea sistemului energetic, cu infrastructura de transport, cu asezarile care se distribuiau in
teritoriu fata de acestea. De exemplu termocentrala de la Floresti.

Alt exemplu, Integrarea zonelor de loisir: Mamaia (19), extinderea orasului Constanta, cu parcelari si
dotari turistice, pentru a fi un centru de interes cult pentru intreg teritoriul;

(20.1) Constanta, port modern, odata cu anul 1890. (20.2) Alba Iulia pt care este planificata
deasemenea o crestesre teritoriala, o extindere dar e un caz cu totul diferit, tinand cont de straturile
vechi, avea acea zona libera mare, banda non edificandi si un oras nou langa construit in sec. 19.
Teritoriul liber va fi folosit pentru un proiect de parcele si o propunere de intoarcere a interesului si a
intregii logici a acestui oras, pe dos, motive odata pentru constituirea unui oras romanesc (era multi-
etnci) si al doilea pentru ca avea nevoie catedrala de orasul ei. Se compune un nou ax cu parcelare ce va
fi umpluta cu blocuri in anii 60-70 fiind f slab construita.

Politicile de locuinte raman o preocupare insa la o scara mult mai mare.

Doua exemple de parcelari din Bucuresti.

(21.1) Vatra Luminoasa Parcelare cu locuinte populare, facuta printr-un organism public cu scopul de a
furniza locuinte sociale.

(21.2) Parcelarea Jianu Initial facuta ca o initiativa privata, apoi vanduta. A fost construita in mai multe
etape, razboiul marcand o ruptura si schimbarea regimului apoi (blocuri P+2)

(22) exemplu intrarea in Parcul Herastrau (Carol al 2lea), Piata Charles de Gaulle, in timpul regimului
lui Carol 2, care era preocupat de “vitrina”, vor fi multe investitii in dotari publice.

(23) Piata Victoriei- un spatiu amorf, fara o structura clara, pastrandu-se si astazi la fel. A avut f multe
proiecte de amenajare propuse. Este un fel de esec colectiv.(dupa TOADER...)

(24) Piata Palatului Regal, in diverse solutii de amenajare.

Se poate observa predilectia pentru limbajul clasic, in toate acestea, axialitate, perspective care se
strang, ecrane, colonade care marcheaza o relatie de dialog frontal, obiectele iregulate ascunse, toate
venite din cultura Beaux Arts. Practic, urbanismul M.M. nu patrunde in Romania. La nivelul compozitiei
urbane nu e niciun modernism. Modernismul bucurestean e mai degraba un art-deco...

22
(25.1) Proiectul pentru Catedrala Patriarhiei, (25.2) perspectiva unica monumentala clasica (cu exedra)
singura realizata in Bucuresti, pentru Academia Militara si pe care nu o va mai avea.

(26.1) Alba Iulia, o piata care a existat pana in 2001, cu o axialitate tinuta de turnul clopotnita al
catedralei ortodoxe, o compozitie clasica in trident, canonizata cu Versailles, perspectiva infinita.
Comparativa cu (26.2) Academia Militara, Bucuresti

Exista un impuls puternic de sistematizare moderna, dar este aceasta perpetuare si aducere la zi a unor
practici, metode deja cunoscute. Este vorba de o evolutie, mai degraba decat de o revolutie.

Asa cum se observa si in secolul 19, caracteristica acea pendulare, intr-un discurs la alt nivel este si dupa
1920.

(27) Investitia in cele doua mari bulevarde, axe ale Bucurestiului, ca unele dintre putinele intentii
urmarite pe termen lung, neabandonate, neintrerupte, intr-o perioada de 60 de ani. Si in anii 1960 este
vorba de continuitate prin prelungirea axei NS.

Curs 6. Politici de locuire în prima jumătate a secolului al XX-lea 21.05.2021

(02)Ne referim in principal la Bucuresti – acopera aproape toate variantele posibile. Nu vom vorbi
despre Transilvania. E urmarita atitudinea administrativa fata de locuinte si Politica de locuinte sociale.

(03), (04) Centru vs. Periferie

Periferia– nu e definita ca atare, se deduce prin opozitie de zona centrala;

1881 – Regulamente organice

- Inceput proces de orientare radicala spre modele occidentale care pana acum s-a dezvoltat dupa
model oriental;

Tesut inchegat la N de Dambovita – la el ne referim mai mult. La S de rau, tesut mai putin inchegat.

Pana in 1926 – Legea administrativa, Bucurestiul era impartit in sectoare (d.p.d.v. administrativ), dar si
in ocoale (initial 3) – d.p.d.v. constructiv, cu prevederi contructive diferite;

Ocolul 1+2 – zona centrala de secol 19; Ocolul 3 – periferia. In anul 1895 – modificari de limita: la N si
extindere la S de rau. Periferia devine Ocolul 4.

In oras , in continuare se practica agricultura. Tendinta de a depasi limita tesutului construit. Problema
nu e exclusiv a perioadei moderne, ci si a sec. 18. Controlul urbanistic vine in perioada moderna.
Problema depasirii limitelor se vede comparand plansele 2 si 3 – hartile 1852 – 1899.

Parcelare in lungul strazilor – de ex. Calea Dorobanti, in adancime ramane neconstruita. Orasul se
densifica. In timp ce administratia refuza sa se confrunte cu problema periferiei. Si-a asumat doar zona
centrala, din lipsa banilor, dezinteres.

Reglementare stradala si relatia stradala – cladire retragere, aliniament, inaltime in general preocupare
pentru FATADA.

23
Nu se vorbeste despre parcelare, parcela in mai multe randuri, retragere fata de limita din spate. In
perioada interbelica se reglementeaza mult mai precis zona centrala. Pentru periferie nu erau
reglementari: materiale, planuri (doar descriere verbala), controlul era foarte slab, periferia se dezvolta
cu mare grad de libertate. Preia modele traditionale pe care le perpetueaza.

Aproximativ la 1900, periferia intra in atentia autoritatilor (an 1895) –apare limita Bucurestilor.

Primarul Filipescu include periferia sub legislatia de urbanism: o gandire proactiva;

- Modernizare a gandirii orasului;

- Incepe urbanismul.

Completarea strazilor:

- Bulevarde noi;

- Sistematizarea pietelor;

- Pavarea strazilor;

- Sediile administratiei publice (start la 1864);

Alta tema: calitatea locuintelor – anterior nu era reglementat la periferie. Primele probleme au fost
ridicate de MEDICI.

Initial, regulamentele SANITARE. Trecerea lor in regulamentul de urbanism, se intampla la 1895.

Texte de popularizare pentru o viata igienica ~1950.

Locuinta intra in atentia diferitelor grupuri de profesie.

Schema foarte radicala de la orasul medieval la cel modern – dupa alte reguli (occidentale) – salubritate,
estetica urbana!

Tot ce era la marginea orasului – considerat insalubru, urat, nemodern.

In cazul Romaniei, nu industrializarea a fost conditia reformelor.

Initial – industria USOARA, in orase, spatii relativ mici, cu relativi putini muncitori:

- Ingreunata de protectia vamala;

- Problema muncitorimii nu e atat de puternica;

- Foarte importanti erau FUNCTIONARII- administratia ce crestea trebuia „umplute” cu

functionari: minister, directii noi – extindere.

Secolul 19 – zone comerciale – locuinte comerciale, front continuu – strada tipica, traditionala.

In perioada moderna – interventii centrale, model haussmannian – imobil de raport.

24
Bulevardul garii - in majoritatea oraselor.

Imobil de raport, multifamilial.

Bulevard – instrument de modernizare, transformare estetica occidentala.

Pentru periferie – secolul 19 – bulevard REZIDENTIAL cu locuinte unifamiliale de lux, palate urbane.

Locuinta banala se dezvolta sub reglementari mult mai slabe. Tributara configuratiei loturilor.

Prima – locuinta vagon. Divizare pe latime – foisoare inguste si lungi de teren – locuinte tip vagon.
Crestere organica, in acord cu nevoile proprietarului. Aceasta locuinta este blamata – insalubra – calcan
spre vecin.Lipirea locunitelor de limita. Umbrirea vecinilor. Camerele spre o singura latura, erau
ventilate prost (geamuri pe o singura latura). Fatade inguste – ritm raport de alternare – majoritatea
parter – tesut mic, marunt.

Adaptarea loturilor: fundatura – foarte comuna si locuinte cu curte comuna.

Peste 150 de fundaturi – in special la N in zona periferiei de sec 19. Fundaturi au existat si la periferia de
sec. 20, dar nu se mai pastreaza. Administratia le-a interzis in anul 1878, pana in anul 1935, au continuat
sa apara pentru modernizarea tesutului de secol 19.

Locuirea in curte comuna – cumva specifica Bucurestiului secol 20. Noua periferie de secol 20 se
dezvolta dupa alte principii , pornind de la o noua atitudine a administratiei, in paralel cu urbanismul
stiintific.

In secolul 20 – periferia

Premise: e fostul ocol 4 definit in 1895. Era compus din nuclee construite, preexistente, dincolo de limita
orasului. Exista strazi, piete, (targul Mosilor) dar si neconstruite, dar care vor fi construite dupa anul
1900, dupa prevederi legislative noi, apte sa reglementeze „nou” detaliu.

Fata de periferia de secol 19, care se adapteaza, cea de secol 20 se dezvolta sub forma parcelara pentru
locuinte ca orasul-gradina, sub semnul acestui principiu. A existat o preferinta pentru locuinta
UNIFAMILIALA, cea multifamiliala era „rau privita”, pentru zona centrala, pentru o clasa sociala instarita.

Locuinta multifamiliala era rau privita pentru periferie, mult mai adecvata pentru o populatie modesta
si medie, terenurile erau vaste si ieftine. S-a incurajat permanent locuinta unifamiliala prin parcelari. Au
existat si blocuri, dar foarte putine.

(25) 1906: CONCURS pentru plan de sistematizare . Pentru reglementarile de atunci erau putine alinieri
etc. si relativ punctuale.

1908: primul act oficial care foloseste COMUNA SUBURBANA.

1925: Legea pentru unificare administrativa.

- Efecte: impunerea planurilor de sistematizare pentru toate orasele resedinta de judet.

Revine asupra definitiei zonei suburbane – parcelari, vetre de sat – responsabilitatea oraselor, nu a
satelor, autorizarea de la primaria oraselor.

25
1926, 1929: legi administrative Bucuresti.

- Orasul se extinde catre Nord;

- Extindere a controlului administratiei dincolo de limita orasului.

1928: Regulament pentru construirea si alinierii Bucurestiului. Regulament pentru construirea si

alinierea Comunelor Suburbane.

1935: Planul Director de sistematizare Bucuresti- Document extrem de modern; Legislatia Bucurestiului
devine bine inchegata.

Toate in paralel cu dezvoltarea teoriei de urbanism: Cincinati Sfintescu – volum imens de munca, scris,
publica mult.

Planul director al capitalei: zonificare, cartiere, zone vile, locuinte ieftine.

1935: Planul director: - includea inclusiv zona suburbana – s-a ocupat putin de ea.

Politici sociale in domeniul locuirii

Parcelarea Lanariei sub primarul Vintila Bratianu:

- Experiment pentru societatea comunala de locuinte ieftine;

- Introduce „termenul de locuinta ieftina” d.p.d.v. al costurilor si al beneficiarilor (venit) –

reduceri de taxe si impozite;

Doar prin masuri restrictive nu se poate schimba fata orasului, ci proactiv, prin constructia din fonduri
publice; e nevoie de schimbarea mentalitatii, cu bani putini se poate construi bine.

In paralel din 1910 incep sa se construiasca pentru functionari , pentru demobilizati, tot felul de societati
pentru constructii – casa (autonoma) a constructiilor.

Initiativa publica

1910 – Societatea Comunala de Locuinte ieftine

~ 4000 locuinte – nu foarte multe dar, locuinte configurate altfel, alta rezolvare a partiurilor – imaginea
moderna de vila, confort superior;

- Locuinte – tip – alt gen de imagine, estetica;

- Mici cartiere, cu anumita autonomie;

- Liceu, gradinita, spital (maternitate);

- Parcelarea „Steaua”(28.1) (Mihalache – Calea Grivitei).

Parcelarile aveau propriile regulamente de constructie.

In perioada interbelica – aproape complet pentru functionarea publica. Stilul se schimba. Alt tip de tesut
urban – Parcelarea Iancului (32)

(33) Casa Constructiilor (1930) – parcelarea Vatra Luminoasa – infiintata de Ministerul Muncii

26
Parcelarea Independentei pentru functionari publici.

Parcelarea Vatra Luminoasa pentru muncitori (rara) – dotarii urbane – 2 parcuri si grupuri comerciale,
locuinte insiruite (promovate teoretic, dar nu prea construite) – aici siruri lungi – in general locuinte
cuplate.

Casa constructiilor avea investitii si la nivel national. Dar a reusit doar la Ploiesti (1948) si Tarnaveni,
unde erau colonii muncitoresti;

Casa functionarilor publici:

- Existau inca din secolul 18 (19);

- Cand isi propun sa construiasca, improprietariri, incepand cu anul 1910.

Cele mai multe efecte in zona:

- Blocuri mai centrale;

- Si parcelari cu locuinte tip – pentru uzinele comunale;

Dar si parcelari , improprietariri, si constructii pe cont propriu.

CFR – speciala – Casa Muncii CFR – preocupari inca de mai devreme:

- Parcelari propriu-zise, Steaua, Grand;

- Locuinte pentru ceferisti;

- Tipuri de locuinte, in multe locuri din tara (3 tipuri: Bucuresti, Galati, Craiova);

(42) Imagine tipica a locuintei ceferiste;

(43) Blocuri – Pascani, Galati;

(45) Viilor Bucuresti;

(46) Improprietariri in mediul urban

IOV (invalizi, orfani, vaduve de razboi) – grupa foarte importanta in legislatia interbelica + functionari
publici;

Ambele grupe in mediu urban si rural, coordonate de primarii.

ex: Bucuresti-Damaroaia

Parcelari si realizari de catre primarie:

(47) Parcelarea Ferdinand

(48) Bacau – exclusiv ceferistii;

Unele improprietari in orase, altele in afara oraselor.

(49), (50), (51) Giurgiu, Buzau, Galati, - diferente foarte mari(1/3 oras);

27
(52) Craiova – terenul targului;

(53) Alba Iulia - amploare (in proiect);

(54) Constanta – multe improprietariri – extindere fenomenala in perioada interbelica;

(55) Bucuresti – improprietarire, reforma agrara in mediul rural.

Ministerul Agriculturii si Domeniilor, a folosit resursele financiare pentru a crea parcelari:

Parcelarea Domeniilor (Bucuresti) , Chiajna – Straulesti;

(56) Extindere a localitatii – modernizare; Dar nu au putut fi tinute in mana – dualitatea administrativa:
local, primaria oraselor de care tineau.

La finalul perioadei interbelice, zonele suburbane inca insalubre.

Zona de N- exercitiu de comparatie pe o imagine aeriana din 1938

Parcelare de sec. 19 – tip vagon, sau tesut minor vs. parcelare moderna, aerata.

Curs 7. A doua jumatate a secolului XX 4.06.2021

Perspectivele operationale sunt importante. Momentul 1945-factorul politic, la nivelul acestuia se iau
decizii, factorul politic ar trebui sa reprezinte vointa si viziunea unei comunitati despre viitor.

Perioada 1945-1990. Introducere

Regimul comunist in Romania a avut atat instrumentele cat si dorinta atat de a controla cat si de a dicta
evolutia oraselor. In ceea ce priveste scopul, regimul comunist e in genere preocupat de problema
orasului, de problemele proletariatului, clasa sociala urbana. Regimul este preocupat totodata de
reprezentare, de “vitrina”, care din perspectiva cadrului de viata, este orasul.

In ceea ce privesc instrumentele, mijloacele, se constata ca specificul relatiei dintre regimurile

autoriatare si oras este dat atat de instrumentele funciare (teren si constructii) si instrumentele
economice (initiativa, fonduri, oportunitati de finantare publice semnificative) cat si de ordinul social si
cultural (o buna parte dintre reprezentantii Miscarii Moderne, din Occident, Corbusier depilda, au avut o
apetenta pentru regimurile autoritare si pentru oportunitatile pe care aceste regimuri le prezinta pentru
un arhitect vizionar, oportunitati pe care Corbusier le prezinta in remodelarea orasului. Acesta a fost in
relatii bune cu regimurile autoritare-cel instalat in Franta la Vichy, sub ocupatiile germane, Corbusier si-
ar fi vazut rolul sau in dezvoltarea acestui context. Arhitectul vizionar cauta oportunitatile pe care i le
ofera regimul autoritar).

Regimurile de extrema stanga au in comun dorinta de a pune cat mai mult din resursele de dezvoltare, la
dispozitia poporului. Ceea ce s-a putut realiza fie prin colectivizarea resursei agricole, fie prin
nationalizarea mijloacelor de productie, a fabricilor (in Romania, 1948) fie prin nationalizarea fondului

28
locativ (1950-primul val). Tot ce s-a dezvoltat in timpul regimului era de la bun inceput in proprietate
publica. Toate resursele astfel sunt dirijate de un singur actor: statul. Din perspectiva fondului construit,
se poate interveni usor.

“Profesionistii” orasului nu mai sunt in practica privata, sunt in slujba statului si reprezinta interesele
acestuia. Regimul politic vede mediul amenajat ca pe o veriga de legatura intre acesta si populatie.
Mediul amenajat, este un mijloc de control al populatiei, cat si un mijloc de motivare, de “recompensa”
pentru aceasta. Este acest binom de instrumente: control-recompensa. Sunt importante nuantele
fiecarei sub-perioade a intregii perioade de regim comunist.

In prima perioada a regimului, raportarea acestuia la oras, arata o continuitate, e o perioada de

tranzitie, in care practicile si instrumentele anterioare, care datau din perioada interbelica sau din timpul
razboiului, continua sa fie folosite.

Modelul si influentele orasului gradina din cultura europeana si diversele moduri in care a fost preluat
si folosit in extinderea oraselor romane sunt inca pastrate in practica urbanistica, in cadrul regimului.
Exemplul ar fi dezvoltarea noilor orase industriale. Exista un prim val destul de limitat de industrializare
in anumite sectoare care necesita resurse umane, efectul fiind lipsa locuintelor, conducand la
dezvoltarea de noi asezari, sau interventia asupra unora existente.

In ceea ce priveste industria extractiva, se doreste dezvoltarea zonelor miniere, trasarea populatiei catre
acestea, si mai mult decat atat, este urmarita constituirea unui intreg lant economic, care porneste de la
industria miniera, si urmareste si industria energetica, siderurgica, adica o integrare economica. Bazinul
Jiului- aici se incearca aceasta integrare. Valea Jiului, era gandita inca dinainte, din sec. 19 ca o integrare
prin valorificarea extractiilor de carbune cu activitatile energetice, siderurgice. Regimul comunist a
intarit aceasta integrare. Modelul pentru noile dezvoltari urbane este cel al orasului gradina folosit in
Europa Centrala-Germania formula siedlungurilor, sau Franta-formula locuintelor colective,
intermediare, deci nu formula britanica de la Howard.

(3)In planurille pentru Hunedoara si Valea Jiului, se observa cele enuntate mai sus, si se mai observa
paradoxal, o preocupare morfologica, caracteristica Miscarii Moderne continuata ca orientare si
manifestata liber de catre arhitecti (M.M la noi nu a avut preocupari pentru social, si nici o mare
apetenta pentru ce se enunta odata cu Carta de la Athena, pentru revolutii urbaniste, pentru
reinventarea formei urbane, se concentra mai mult pe niste aspecte formale, la nivelul constructiilor,
scoala de la Bucuresti era profund traditionalista in perioada 20-30, o deschidere s-a petrecut cu
patrunderea in scoala a lui Haralamb Georgescu, in anii 40, modernist adevarat, astfel cu aceasta noua
generatie e urmarita aplicarea principiilor M.M.)

(4) In ansamblul de blocuri din cartierul Ferentari se remarca punerea in opera a instrumentelor si
preocuparilor discutate odata cu Carta de la Athena, principiile urbanismului liber, plasarea cladirilor in
spatiu dupa pozitia soarelui, anumite considerente legate de lumina, toate temele rafinate de scoala de
la Bauhaus in anii 30. Un exemplu unic de aplicare a acestor teme la un ansamblu construit in Romania.

(5) in aceeasi linie de reprezentare, pavilionul H din Herastrau si ansamblul industrial de la Apaca.

29
1950-51, Stalin la apogeul puterii, dependenta fata de Uniunea Sovietica, Romania avea de platit
despagubiri catre aceasta, toate sectoarele strategice din economia romaneasca erau controlate prin
sovromuri.

Contextul politic se reflecta in imaginea oraselor fiind impus un model formal, al realismului socialist.

(7) Casa Scanteii-replicarea modelului sovietic, au existat consilieri sovietici arhitecti delegati...

(8) Forma clasicizanta a realismului socialist, in Bucurestii Noi, la teatrul-cinematograf “Infratirea dintre
popoare”.

Intentiile majore de interventie la nivelul orasului sunt: caracterul de reprezentativitate, se acorda o

importanta foarte mare, mai ales ca se construieste putin, conteaza efectul vizual si public in constiinta
populatiei.

Cu ocazia “Festivalului Tineretului” s-a investit in dotari sportive, si in cateva cartiere-cartierul Bucurestii
Noi, cu toate blocurile noi, care reprezinta ambitiile de reprezentare ale regimului. Urbanismul este o
“vitrina” la acel moment.

(9) Opera Romana si Teatrul din Bucurestii Noi, aceleasi referinte arhitecturale catre arhitectura clasica.

In ce priveste ansamblul de locuinte este adoptat modelul cvartalului, (ansamblu de locuinte grupate in
jurul unei curti, sau unei serii de curti interioare), deci urbanism inchis, cladiri cu front catre strada, intr-
un limbaj arhitectural care trimite catre limbajul clasic, si care insa nu se fac la niste dimensiuni colosale,
cel mult 4 nivele, dar care abandoneaza prin dipunerea spatiala acele cautari in linia miscarii moderne,
functionaliste.

(10) exemple de cvartale: cvartal in cartierul Drumul Taberei, cvartal din Cotroceni-Panduri, cvartale in
Petrosani, ansamblu de cvartale in Onesti, un oras nou industrial (11.1)

primele manifestari ale “Dezghetului”. O intoarcere catre functionalism.

Pana in 58-59 sunt niste forme de incercare. Proiectul pentru refacerea centrului Galati, era oras port,
de interes militar, a suferit f multe pierderi in timpul razboiului, avand acest context, s-au formulat mai
multe proiecte pentru reconstructia zonei centrale, fiind propusa imaginea unui spatiu urban mai
flexibil, mai deschis, mai putin rigid, perspectivele raman monumentale(directionate catre faleza
Dunarii) dar se deschid in acelasi timp (12)

Centrul Galati e un fel de preview pentru “Dezghet”.

Odata cu moartea lui Stalin, o oarecare destindere. Cvartalele sunt considerate acum forme ineficiente.
La Moscova este incurajata arhitectura functionalista, eficienta. Schimbarea de orientare se suprapune
cu o preocupare pentru zonele centrale ale oraselor.

(14) Piata Palatului-proiect canon, d.p.v politic, o noua piata care sa reprezinte noul regim.
Ornamentatia e abandonata, e o piata care vine din directia unui limbaj functionalist, si al unor principii
urbane care se indeparteaza de cartezianitate, rigidita.

30
(15) Iasi- piata centrala, sunt preluate si integrate cateva elemente, statuia lui Traian, rezultand o
deviere de directie.

(16) Un interes pentru scara mai larga, nu doar punctual, dorinta de reconstituire a imaginii noilor artere
din oras, Calea Grivitei, exemplul ansamblului realizat la Circ. Parcul Circului, nou realizat, un ansamblu
cu mii de apartamente, sunt puse in opera mijloace de compozitie noi, alveole din bare realizate cu
latura scurta spre strada. Si la Parcul Floreasca, acelasi gen de interventie.

Circul insusi o schimbare de limbaj arhitectural. In aceeasi perioada se realizeaza si pavilionul de la

Romexpo.

(17) ansamblu de locuinte, cartierul Floreasca, arata tranzitia, e tot un fel de urbanism inchis, dar care
sparge cvartalul, interiorul unei insule e ocupat tot de niste bare,imaginea trimite astfel catre
ansambluri moderniste.

(18) Onesti, primul cvartal, stg.sus. Cativa ani mai tarziu, se poate observa un inceput de bulevard, un
inceput de alveole cu blocuri turn, la o artera sinuasa dinamica, amaplaste perpedicular lame, in aceasta
succesiune de interventii se vede schimbarea de orientare.

(19)marile ansambluri din periferia orasului Bucuresti-apogeu, (si la Gheorgheni spectaculos)-ritmul

catre anii 70 creste, zeci de mii de apartamente pe an. Imaginea Titanului, micro-raioane, cu centrul
comercial, educational, integrat. (teoria unitatii de vecinatate aplicata, desigur). Ansamblul Titan-Balta-
Alba

(20) sus-parcul Titan, si jos Drumul Taberei, din aceeasi tipologie

(21) Drumul Taberei, sunt lasate terenuri rezervate unor centre de cartier, care nu s-au mai ocupat, in
Titan, acestea sunt discutabile, fiind oarecum o parte a parcului

(22) micro-raion din Drumul Taberei, numerotate, dpv al dotarii rezidential, e semi-autonom, dotari
diverse, spatii verzi, etc...

(23) Galati, cartierul Tiglina 1- preocupare pentru punerea in valoare a cadrului natural.

(24) cartierul Gheorgheni, Cluj, beneficiaza si de un relief pronuntat

(25) Centrul de cartier din Tiglina, cinematograful, (cu un mozaic reminiscenta a socialismului) proiect
unicat, reusit. (complexele din Drumul Taberei, sunt niste obiecte de arhitectura interesante, cu idei de
preocupare pentru o imagine modernista, tot felul de tranzitii, complexul de la Rucar, acum ruina..)

(26) Campusul Politehnicii, Octav Doicescu- in aceeasi logica de urbanism liber. Campusurile erau niste
nise de experiment, aveau si fonduri.

(27) concursul pentru Teatrul National din Bucuresti

(28) Litoralul romanesc- o oaza de libertate, cu mari investitii, era o “vitrina” importanta pentru strainii
turisisti; Ansamblul Belvedere-stg, cel mai spectaculos, reala reusita, o joaca cu relieful, este o logica a
mega-structurilor care constituie un mare organism, ceva la limita intre cladire si oras, versus Mamaia
din dreapta.

31
(29) din persp sociala, o “re-stalinizare” 1972-75 pana in ‘89, dpv cultural, comunismul national,
afirmarea laturii opresive, o revenire la practicile staliniste. Comunismul national diferit fata de prima
perioada (internationala). Acum se cauta un specific national, totodata are o influenta si invazia
cehoslovaca, si teama fata de influenta potential nociva a Moscovei. Este o cautare a specificului la nivel
formal.

(30) Interesul pentru zona centrala a orasului revine. Noile centre civice, necesare pentru orice
resedinta de judet, se intampla revenirea centrelor de judet din cele 16 vechi regiuni.

Stg. reconfigurarea in etape a centrului civic din Pitesti. In dr. la Targul Mures, noul ansamblu central
care contine Teatrul National, pastreaza foarte mult din vechiul tesut, fata de Pitesti.Este si mai usor de
inteles, un bulevard cu fronturi continue. Centrul se articuleaza odata cu orasul vechi, valorile fiind
constientizate, fata de Pitesti, unde centrul vechi de tipul oraselor burg nu a fost deloc inteles

(31) Baia Mare, ansamlul civic, autor Alifanti. Preocuparea pentru o arhitectura regionala, e un
regionalism critic.

(32) Bucuresti, cel mai dramatic caz, pentru noul centru civic.

(33) Barlad, o noua tipologie, dincolo de placarile marilor artere, incinte de blocuri care inchid in spatele
lor niste spatii de servicii, cu o conformare care se fereste f. mult de imaginea barei, sunt defapt niste
bare articulate, cladirile se intorc. (bare cu brat) Vecinatati de colt ciudate, multe aspecte negative
generate......

(34) placarea unor artere mai vechi, bd.Titulescu, bd Iuliu Maniu, se vrea imaginea unei artere coridor,
se intrerup fluxurile, e foarte rau

(35) Baneasa, blocuri (P+4) din tronsoane tipizate, care incearca sa creeze niste incinte, se urmareste o
zonificare

(36) Casa Poporului- imaginea unui non-oras

32
Curs 8. Interventii in zone cu valoare istorica 11.06.2021

Palierul de reglementare este reactiv, prin reglementari: un exemplu ar fi impunerea unui plafon de
inaltime – limitare a dreptului de proprietate – de dispozitie; valoarea poate fi capitalizata, poate fi un
avantaj pentru proprietarul bunului respectiv; totodata valoarea poate fi dorita a fi modificata.

Este vorba despre protejarea interesului public vs asigurarea initiativei private-echilibru greu de atins,
mai ales in zone istorice. Regulamentul de urbanism cu greu asigurat.

Gandirea specifica a acestor reglementari, prin 3 exemple:

1. ZCP – Regulamentul unei zone Constructive Protejate, e un instrument de protejare a unei valori
culturale difuze, eterogen distribuite la nivelul unei zone urbane mai mari.
2. – cel mai ferm – clasarea in Lista Monumentelor istorice LMI intr-una din cele 3 categorii:
monument, ansamblu, sit-articularea mai multor valori diferite, situl rural de la Viscri, casele
ilustreaza o tipologie valoroasa, sunt protejate in primul rand pt ca au o tipologie comuna;
3. Instrumentul zonelor protejate naturale (Piatra Craiului, sau Parcul Natural Retezat) /construite

- Centrul Barladului – e constituit intr-o ZCP;

- In cazul Bucurestilor o singura ZCP nu e eficienta;

Asupra unor zone protejate construite trebuie instituite reglementari coerente. In cazul
Bucurestiului, in 1999, nulceul a fost impartit in 98 de zone protejate cu regulament propriu,
aprobate in planul urbanistic din anul 2000. Critica ar fi ca era o omogenitate. Asa s-a initiat
reglementarea detaliata. (PUD), 2005-2007- pentru vreo 10 ZCP, intr-o prima etapa s-a acordat un
anumit nivel de protectie pentru fiecare casa, o reglementare in negativ, restrictiva.

Ex. Plansa de reglementare Calea Mosilor si Calea Calarasilor.(03)

Prin 2011-2013 s-a mai initiat un val de reglementari la nivel de parcela in ceea ce priveste construirea,
pentru 3 ZCP, reglementari care nu au fost aprobate in Consiliul Local. Cele din 2005 au expirat, acum
suntem din nou la nivelul de reglementare a anului 1999...nu s-a intamplat vreo evolutie grozava.

(04)-(09) Zona protejata 34 Pitar Mos- la Vest de Magheru, Parcul Ioanid, Lahovary. Sunt identificate
imobilele cu un anumit tip de grupe valorice:

A – nationale/universale;

B – local.

Logica demersului declarate ca ZCP:

- In primul rand a cunoaste zona, intelegand evolutia sa istorica, de ce si cand a ajuns asa;

- Ce anume e demn de protectie;

- Unde se poate interveni?

- Cum se poate interveni?

Evolutia tesutului construit, modul de evolutie ar trebui sistematizat intr-un set de reguli:

33
 - Trama stradala;

- Structura parcelara;

- Fondul construit.

Pe baza unei succesiuni de planuri: determinam vechimi specifice:

- Vechimea componentelor actuale – cladiri /imobile, parcuri, scuaruri.

- Modul de modificare in timp al acestora.

Toate ar trebui normate in regulile trecute care l-au adus la starea actuala.

Premiza ZCP – stim deja ca are o valoare culturala ce trebuie perpetuata si pusa in valoare. Regulile bune
trebuie perpetuate.

(06) evolutia parcelarului si vechimea tramei stradale-se poate observa ca tesutul urban a evoluat in
ultimii 150 de ani intr-un proces de densificare lenta, la intervale mari de timp, prin impartirea
parcelelelor in general, in lung, rareori pe lat, traseele strazilor sunt vechi, ca zona urbana e construita in
secolul 18, zona urbana de tip mahala, incepand sa aiba un construit coerent si dens, care evolueaza in
fiecare perioada urmatoare dupa o anumita logica, in perioada interbelica sunt realizate cateva parcelari
unitare, Intrarea Armasului si Columb, destul de repede s-a constituit apoi fondul construit. Aceasta
zona ar trebui reglementata iar coerent, pentru ca fiecare parcela provine dintr-o logica de parcelare
diferita. Valoarea cultura la nivel de parcela este asumata, dar este o logica istorica care trebuie
reevaluata, continuu, in ce masura mai poate fi logica istorica perpetuata, sau nu, avand mereu in
vedere ca prim scop adaptarea la conditiile actuale de locuit. Asta inseamna diferenta dintre o logica
reglementara intr-un context istoric sau una intr-un camp.

Aici sunt parcele cu stabilitate mare, doar fondul construit s-a schimbat. Pornind de la regula istorica, se
poate observa ca nu ar fi motive contemporane contrare, desi se remarca, in aceasi parcela, constructii
in mai multe randuri, depilda 2 randuri de cladiri: in fata si in spate.

Se pot remarca mai multe reguli: parcela cu un singur corp de cladire dispus pe intregul aliniament, sau
cu doua corpuri de cladire cu acces prin gang la a doua, etc...Din aceste tipuri diferite, cele care au dat
nastere la niste conditii bune, adecvate, pot fi perpetuate.

Perpetuarea regulii, NU a formei...O morfologie construita contemporana inseamna integrarea unor

reguli intr-o forma noua adecvata, forma reprezentand contextul actual, cultural, etc.

In baza planselor de sinteza, analizand fiecare constructie, reies: aspectele comune, ale unei zone
urbane formate la final de secol 19, rezultate pe de o parte, dintr-un tesut format in baza anumitor
categorii de interventii urbanistice sistematice: de parcelare, de aliniere, de strapungere si pe de alta
parte, evolutia organica: raspunsul comenzii sociale la niste reguli de construire care existau in perioada
respectiva, adica niste regulamente existente, studiul acestora fiind esential, pentru intelegerea fiecarui
mod de conformare a unei cladiri.

(07) 3 categorii istorice si procesele urbanistice care au dat nastere tesutului, si evolutia organica.
Suprapunand aceste layere, se poate distinge o anumita structura a zonei.

Str. Arthur Verona e o strapungere de secol 19, intr-un tesut deja existent. (nivel 1 de analiza)

34
La nivel de parcela, nu se elimina diferentele, analizez caracteristicile fizice ale parcelei, forma si
dimensiuni, raportul laturilor, si modul de ocupare. Aceasta analiza creeaza premizele de a da reguli de
construire pe fiecare parcela in parte.

(08) analiza valorilor care conduce catre (09) cele doua tipuri de reglementare, in care sunt tratate doua
componente: protectie si adaugire contemporana, dezvoltare -Tipuri de proceduri admise si studiile care
sunt necesare ulterior.

Reglementarea de dezvoltare – cat, cum pot construi nou: Nu toate cladirile sunt valoroase;

In PUZ se spune cat se poate construi, cum anume– raport plin/gol, culoare, subansambluri permise/nu
(pereti, cortina);

Pentru o zona protejata, ca nivel de reglementare este adecvat.

(10)-(18) Zona protejata pentru Manastirea Arbore (patrimoniu Mondial):

- Calitatea exceptionala a picturii;

- Se protejeaza si cadrul ei – zona de protectie, a nu se confunda cu zona protejata;

- Zone tampon – dau nastere unei zone protejate;

- Argumentul peisaj – pe langa componenta strict naturala, este si cel cultural (la interferenta
dintre natural si antropic)...argumentului vizual: (fanete) – Sinea, Pestera etc.

Arbore – sat pe mosia boierului, Arboresti.

- Biserica era de curte – pentru boierul Luca Arbore, in curtea boiereasca de sec.14-15;

- Biserica construita in secolul 16. Satul se extinde pana in secolul 18, cand Bucovina e cedata
Imperiului Austriac, urmand un proces de colonizare;

- Multiconfesional, numar multe tipuri de construire: romanesc si sasesc.

Pe versantul opus – nucleu de case si gospodarii traditionale foarte valoroase:

- Nu sunt langa biserica, dar sunt vizibile;

- Dar si zona colonistilor – au fost asimilati nu ca sasii necolonizati timp de 800 ani...

Reuniunea celor 2 ... conturul galben.

Argumentul peisager, pana la urma e in legatura cu biserica asezata la confluenta a 2 ...., in zona
neinundabila si o vizibilitate foarte buna spre si dinspre versanti. Apoi pe directia E-V s a construit mult,
astfel incat biserica nu mai e vizibila decat de aproape – acum conturul verde.

Ramanem la vizibilitatea obiectului valoros, cat se vede din turnul clopotnita – zona gri, zona protejata.
Pana aici, demersul e similar cu cel de la Bucuresti ZCP.

35
(19)-(27) Caz Alba Iulia –fascinant

- Putem vedea cu un nivel bun de conservare , faze diverse de evolutie de la castru roman (al 2 lea
din tara) , locuire premedievala, cetate medievala foarte importanta;

- PUZ de zona protejata;

Castrul roman Apullum:

- Abandon administrativ dupa retragerea administratiei romane;

- Locuirea continua:

- ~1000 – catedrala romana-catolica – orasul e din nou fortificat;

- ~1730 cetate austriaca de tip Vaubon...;atunci o buna parte a locuirii se muta in vale zona non
aedificandi, ax monumental pana in deal, ce punea in valoare catedrala ortodoxa, nu pe cea
romano-catolica. S-a construit partial cetatea.

Zone si subzone urbane istorice de referinta , ZIR si SIR zone istorice asupra carora se pot aplica aceleasi
reguli.

Evolutia cladirii dupa valoare: de la exceptional sau fara valoare.

Zona de vizibilitate – nu neaparat in PUG, dar important pentru oras.

In anul 2015 s-a revenit la perioada 1920 (Iorga) – fara dezbateri, discutii cu specialisti.

ZIR1 – maxim conservationist – considera apriori ca orice e valoros;

ZIR2 – fortificarea Vaubon – esential controlul cu galben

s-a incurajat locuirea in cetate, in continuare, un nucleu legat de centru-locuire;

ZIR3 -urbanizat dupa anul 1920 – o anume ocupare a terenului, si in raport cu cetatea.

In cetate foarte putine amplasamente unde se poate construi ceva nou , cu PUZ-uri. Nu prea se poate
adauga, ci inlocui.

Final: Reglementare echilibrata a construirii si conservarii. Excesul nu e bun, in nicio directie.

36