Paralizia de nerv facial

Paralizia de nerv facial poate rezulta ca urmare a traumatismelor din perioada perinatală.
Factorii de risc principali asociati sunt primiparitatea, greutatea la nastere mai mare de 3500g,
utilizarea forcepsului, operatia cezariană si prematuritatea. Majoritatea nou-născuților se
recuperează spontan, in primele 6 luni de viată. [1, 2, 3]

Din punct de vedere morfopatologic se descriu leziuni compresive, inflamatorii,

ischemice, hemoragii perineurale până la rupturi complete de nerv.[5]

Paralizie facial de tip periferic:

 Este flască si, când este complete, implică intreaga parte a fetei inclusiv fruntea
 Când nou-născutul plânge, se miscă doar partea neparalizată a feței iar comisura bucală
este căzuta pe partea respectivă. Pe partea afectată fruntea este netedă, ochiul nu se
inchide, pliul nazo-labial este absent si colțul gurii căzut.[4]

Paralizie faciala centrală:

 Este de tip asimetric in plâns

 Există pliu la nivelul frunții pe partea afectată pentru ca sunt implicate doar 2/3 inferioare
ale fetei; gura este căzută. [4]

Tratament

Desi rezolutia spontană este foarte probabilă [5], se acordă atenție protecției corneene in acest
timp, motiv pentru care se recurge la utilizarea lacrimilor artificiale pentru a preveni leziuni
greutăti la nivelul pleoapei superioare. [1]