Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Andron Teodora
Farmacist rezident
1. Generalități
În organismul uman se găsesc o serie de elemente minerale, care se diferențiază prin
proporția în care se găsesc în organism și rolul acestora. Principalele minerale din organism sunt
cele esențiale, precum oxigenul, hidrogenul, carbonul, azotul și sulful, iar printre cele cu rol
fundamental se enumeră calciu, fosfor, sodiu, magneziu, potasiu și clor. De asemenea, se
amintesc și minerale precum crom, cupru, fier, iod, seleniu, zinc, care se regăsesc în organismul
uman în cantități mult mai mici.
Acest proiect se va axa pe elementele minerale cu rol fundamental pentru organismul
uman, și anume calciu, fosfor, potasiu, magneziu, sodiu și clor.
Majoritatea elementelor minerale se regasesc în dieta zilnică a oamenilor, prin aportul
alimentar. Acestea se absorb la nivelul mucoasei intestinale cu ajutorul proteinelor specifice de
transport, iar eliminarea se realizeaza preponderent la nivel renal. Prin urmare, nu întotdeauna un
aport de minerale prin dieta zilnică este suficient, pentru a obține o valoare optimă în organism.
Această valoare depinde de numeroși factori, printre care cei mai importanți sunt procentul de
absorbție prin mucoasa intestinală, depozitarea, excretarea acestora, diverse stări fiziologice sau
patologice, carențe sau exces de minerale în organism.
Elementele minerale se pot doza cantitativ în laboratoarele de analize medicale, prin
recoltarea unei probe de sânge, pentru a evidenția concentrația acestora în organismul uman.
Sângele este un lichid biologic alcătuit din plasmă, în care sunt suspendate elementele
figurate (eritrocite, trombocite, leucocite). Recoltarea probei se realizează prin puncție venoasă, á
jeun, iar analiza se efectuează pe sângele integral, plasmă sau ser. În primele două cazuri,
sangele se recoltează într-un container cu anticoagulant, iar separarea plasmei se realizează prin
centrifugare. Obținerea serului are loc fără anticoagulant, prin repaus la temperatura camerei,
timp de 30-60 de minute, când se formează cheagul insolubil de fibrină care înglobează
elementele figurate. După îndepărtarea cheagului, serul se centrifughează, rezultând un lichid
limpede, galben-pal.
Printre cele mai importante surse de calciu din dieta zilnică se enumeră lactatele,
gălbenușul de ou, carnea, țelina, varza, merele, etc.
Calciul joacă o serie de roluri esențiale în organismul uman. În primul rând, se regăsește
în structura tuturor oaselor și dinților, asigurând mineralizarea osoasă alături de fosfați. Apoi,
acesta are un principal rol neuromuscular, și anume, favorizează instalarea contracțiilor și
eliberarea neurotransmițătorilor. Nu în ultimul rând, prezintă rol de cofactor enzimatic în
sistemul de cogulare a sângelui.
Calciul se află în plasmă sub forma de calciu ionizat sau liber ( ̴ 50%), fracțiunea
fiziologic activă, calciu legat de proteinele plasmatice ( ̴ 45%) și calciu sub formă de complecși (
̴ 5%). Pentru dozarea calciului se recoltează o probă de sânge venos, á jeun, în clinostatism, fără
garou, pentru a evita valorile fals crescute. Analiza se va realiza pe serul separat prin
centrifugare, din proba recoltată fără anticoagulant, prin spectrofotometrie.
Calciul reacționează cu diferiți compuși organici, precum orto-crezolftaleină sau para-
metilcarboxilază, formând compuși colorați în roșu, respectiv albastru, iar intensitatea culorii
este direct proporțională cu cantitatea de calciu din ser, care se determină prin spectrofotometrie
în domeniul vizibil, la o anumită lungime de undă cu maxim de absorbție. De asemenea, un
studiu publicat în 2020 evidențiază noi metode de dozare a calciului seric, tot prin metoda
spectrofotometrică, dar cu ajutorul dibromo-para-metilsulfonazei, obținându-se un complex
albastru, cu un maxim de absorbție la lungimea de undă de 624 nm.
Metodele detaliate sunt metode specifice, pentru a elimina eventualele interferențe care ar
putea duce la un rezultat eronat.
Valori de referință:
Necesarul zilnic de calciu pentru un adult este de 800 mg. Aportul trebuie crescut în
cazuri particulare precum perioada de creștere, sarcină, alăptare, vârstnici, simptome de
deficiență sau malabsorbție.
Printre principalele cauze ale hipocalcemiei se pot menționa hipovitaminoza D,
hipomagneziemie, malabsorbție intestinală și deficit de proteine de legare a calciului,
hipoparatiroidism, pancreatită acută, alcaloză metabolică, administrarea excesivă a unor produse
ce complexează calciul. De asemenea, există medicamente care pot diminua nivelul calciului
seric, și anume unele anticonvulsivante, barbituricele, diuretice, corticosteroizi, estrogeni,
laxative, etc.
Printre efectele negative ale hipocalcemiei se pot aminti următoarele semne și simptome:
crampe musculare, parestezii, insomnie, carii dentare, malformații osoase și tulburări de creștere
(rahitism, osteomalacie) și întârziere a timpului de coagulare.
De asemenea, un studiu realizat în anul 2020, în mai multe centre spitalicești din Africa
de Sud, Zimbabwe și Argentina a evidențiat faptul că un aport redus de calciu poate fi asociat cu
tulburările hipertensive din sarcină și instalarea preeclampsiei. Femeile din studiu care au avut o
dietă alimentară corespunzătoare și un aport minim cu suplimente care conțin calciu au avut o
valoare mai diminuată a tensiunii arteriale.
În ceea ce privește o concentrație prea crescută de calciu în sânge, aceasta se poate instala
în hiperparatiroidism, carcinom cu sau fără metastaze osoase, mielom, leucemie, hipervitaminoză
D, deshidratare, intoxicații cu vitamina A, rabdomioliză, acidoză metabolică. De asemenea,
există medicamente care pot crește nivelul calciului seric, și anume antiacide, vitamina D,
vitamina A, isotretinoin, etc.
Printre efectele negative ale hipercalcemiei se pot aminti următoarele semne și simptome:
constipație, litiază renală, tulburări de ritm cardiac etc.
Datorită faptului că absorbția calciului din dieta zilnică este redusă, pe piața farmaceutică
există numeroase produse farmaceutice pentru susținerea aportului corespunzător de calciu
zilnic, care se diferențiază și se recomandă în funcție de particularitățile și necesarul fiecărui
pacient în parte. Printre cele mai întâlnite și utilizate suplimente putem aminti Calciu lactic,
Calcidin, Calcivid, DoppelHerz Magneziu+Calciu+D3, Walmark Calciu+Magneziu+Zinc etc.
Fosforul, sub formă de fosfați organici sau anorganici, este al doilea cel mai abundent
mineral din organism, după calciu. Acesta se regăsește în proporție de 85% la nivelul oaselor, iar
într-un procent mai diminuat și la nivelul mușchilor, nervilor și sângelui.
3.1. Surse de fosfor
Fosforul este o componentă minerală majoră a numeroase surse atât vegetale, cât și
animale, așadar se regăsește în majoritatea alimentelor: mazăre, fasole, cartofi, nuci, semințe,
cereale, carne, pește, ouă.
Valori de referință:
Potasiul este, de asemenea, unul din mineralele indispensabile pentru organismul uman.
Acesta este cationul intracelular cel mai important, regăsindu-se la acest nivel în proporție de
98% din totalul de potasiu din organism.
>1 an 3.5-5.2
4.5. Necesarul, deficiența și excesul de potasiu
Necesarul zilnic de potasiu pentru organismul uman se încadrează între 1.6-2.0 g K/zi, cu
un maxim de 3.5 g K/zi, în funcție de necesitate și modificări fiziologice sau patologice.
Hipokaliemia se poate instala în caz de vomă, diaree, deshidratare, afectare renală,
disfuncții metabolice, hiperaldosteronism primar.. Există și o serie de medicamente care pot
favoriza instalarea hipokaliemiei, și anume diureticele tiazide, diureticele de ansă,
corticosteroizii, laxativele, etc.
Hiperkaliemia este favorizată de insuficiența renală, boala Addison, hipoaldosteronism și
de o serie de medicamente, precum diureticele antialdosteronice, unele antihipertensive,
antiinflamatoarele nesteroidiene, digoxin, etc.
Simptomatologia specifică acestor tulburări include afectarea funcției neuromusculare. O
persoană cu deficit de potasiu poate manifesta sete, oboseală, diminuarea reflexelor, parestezii,
tulburări de ritm cardiac (tahicardie, extrasistole, fibrilație ventriculară, chiar stop cardiac în
cazuri grave). Excesul de potasiu din organism poate determina crampe musculare, aritmii.
După potasiu, magneziul este cationul intracelular cel mai important, regăsindu-se la
acest nivel într-o cantitate de 10 ori mai mare decât în mediul extracelular. Jumătate din
cantitatea totală de magneziu din organism se găsește la nivelul oaselor, alături de calciu și
fosfor.
Sodiul este un element mineral fundamental din organismul uman, care se regăsește, spre
deosebire de potasiu, în cea mai mare proporție la nivel extracelular, iar clorul este unul din
mineralele fundamentale pentru organism, regăsindu-se în special sub formă de clorură de sodiu
sau potasiu.
7. Concluzii
Cele 5 minerale detaliate joacă un rol fundamental în organismul uman. Prin urmare,
fiecare trebuie să asigure aportul acestora atât prin dieta zilnică, cât și prin diverse suplimente
alimentare și medicamente în funcție de necesitate și stările fiziologice și patologice existente.
BIBLIOGRAFIE
1. https://www.researchgate.net/publication/274073178_Biochimie_Generala_Vol_III_
Vitamine_si_Elemente_Minerale_300_p
2. https://www-sciencedirect-com.am.e-
nformation.ro/science/article/pii/S2210778920301574
3. https://www.labcorp.com/tests/001016/calcium?
fbclid=IwAR0WaJmoGLCER3qzSjUbB1WXhW8V9Hr2vmDd-
qpvdkllRejLzqyuR02lwQc
4. https://www.labcorp.com/tests/001024/phosphorus
5. https://www.labcorp.com/tests/001180/potassium
6. https://www.labcorp.com/tests/001537/magnesium
7. https://www.labcorp.com/tests/001198/sodium
8. https://accessmedicine-mhmedical-com.am.e-nformation.ro/ViewLarge.aspx?
figid=185844853&gbosContainerID=0&gbosid=0&groupID=0§ionId=18584477
5
9. Analiza unor parametri biochimici în laboratorul clinic, Corina Ionescu, Roxana Stan
10. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0003267001014738?
fbclid=IwAR1UVe_sJV0hm_dkqoPCjyToXOqKbeSCG_R1CCBbfBnc_V_ud-
yz3plu-3Q
11. https://www.researchgate.net/publication/26402690_Spectrophotometric_determinati
on_of_phosphorus_in_coal_and_coal_ash_using_bismuth-
phosphomolybdate_complex?
fbclid=IwAR2SPPh8XAMCd2dK5ay2j4MAMrX7blPu5rm72tRzXOSw8uVr3p-
vfN8u7h0
12. https://link.springer.com/article/10.1007%2FBF01684390