52°22′23″N 4°53′32″E

Amsterdam
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigareSari la căutare

Amsterdam

—  Capitala Olandei  —

Stemă
Drapel

Poreclă: „Veneția nordului”
Amsterdam

Amsterdam (Olanda)

Poziția geografică

Coordonate: 52°22′23″N 4°53′32″E

Țară  Țările de Jos

Provincie  Olanda de Nord

Atestare 1300 

Numit după causeway[*]

Subdiviziuni 15 districte

Guvernare

 - Primar Femke Halsema[*] (GroenLinks, 12 iulie

2018)
Suprafață

 - Oraș 219 km²

Altitudine −2 m.d.m.

Populație (1 ianuarie 2009)

 - Oraș 758.198 locuitori

 - Densitate 4.459 loc./km²

 - Urbană 1.364.422 locuitori

 - Metropolitană 2.158.372 locuitori

Fus orar CET (+1)

 - Ora de
CEST (+2)
vară (DST)

Cod poștal 1011 - 1109

Prefix telefonic +31 (0)20

Localități înfrățite

 - 23 orașe
listă
înfrățite

Prezență online

Site oficial

GeoNames 

OpenStreetMap 

Facebook Places 
 Comuna Amsterdam în Olanda

Modifică date / text 

Amsterdam este capitala oficială a Olandei, însă instituțiile fundamentale ale statului

(parlamentul, guvernul și Curtea supremă de justiție) își au sediul în Haga.
Linia de apărare fortificată din Amsterdam a fost înscrisă în anul 1996 pe lista
patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Cuprins

 1Etimologie
 2Istoric
 3Amsterdam multicultural
 4Demografia
 5Steagul
 6Administrație
 7Vezi și
 8Legături externe
 9Note

Etimologie[modificare | modificare sursă]
Termenul de Amsterdam provine din alăturarea cuvintelor dam (în neerlandeză
însemnând baraj) și cuvântul Amstel (râu ce străbate orașul). Pe plan local, orașului i se
mai zice și Mokum (oraș pe limba idiș).

Istoric[modificare | modificare sursă]
Prima atestare documentară a numelui Amsterdam o reprezintă un document emis
la 27 octombrie 1275 de contele Floris al V-lea de Olanda și Zeelanda. Data exactă la
care Amsterdam a primit drepturile de oraș este incertă, dar cel mai probabil este
că episcopul de Utrecht Guy de Avesnes a fost cel care a conferit aceste drepturi
în 1306.
Începând cu secolul al XIV-lea, Amsterdam a înflorit, datorită comerțului pe care îl
practica cu orașele din Liga Hanseatică. În 1345 s-a produs un miracol euharistic lângă
Kalverstraat, Amsterdam devenind un oraș de pelerinaj până la convertirea populației
la protestantism.
Secolul al XVII-lea este considerat Era de aur a Amsterdamului. La începutul secolului
Amsterdam devine unul dintre cele mai bogate orașe din lume. Din portul orașului,
plecau vase comerciale spre Marea Baltică, America de
Nord, Africa, Indonezia sau Brazilia formându-se astfel bazele rețelei mondiale de
comerț.
Celebra toleranță a calviniștilor (Amsterdam fiind numit „orașul dizidenților”) poate fi
atribuită credinței în predestinare și spiritului comercial, care au dus la o anumită
indiferență benignă față de ce religie au alții. [1]
Secolele al XVII-lea și al XIX-lea au însemnat declinul prosperității. Războaiele
cu Anglia și Franța și-au pus amprenta pe economia orașului. În timpul
războaielor napoleoniene averea orașului a atins punctul minim, însă, odată cu
formarea Regatului Țărilor de Jos în 1815, lucrurile încep ușor să se amelioreze.
După ocupația napoleoniană, nu se mai face din punct administrativ distincție intre sat
și oraș, de aceea Amsterdamul este azi o comună.[2]
Sfârșitul secolului al XIX-lea este numit A doua eră de aur a orașului Amsterdam. Au
fost construite muzee noi, o stație de tren și Concertgebouw-ul, o sală de concerte
considerată în primele 3 ale lumii. În această perioadă, revoluția industrială ajunge în
Amsterdam. Se construiește Canalul Amsterdam-Rin, pentru a oferi orașului legătură
directă cu Râul Rin, și canalul care oferea portului o legătură mai scurtă cu Marea
Nordului. Cele două canale au îmbunătățit considerabil comunicațiile orașului cu restul
continentului.

Amsterdam multicultural[modificare | modificare sursă]

Amsterdam

Amsterdam a avut mereu o populație mixtă. În trecut, în capitala Olandei s-au stabilit
mulți străini: francezi protestanți, flamanzi și evrei. Atitudinea tolerantă a locuitorilor
orașului era căutată de mulți imigranți. Orașul se bucurase timpuriu de libertatea cultelor
religioase. La creșterea demografică a Amsterdamului au contribuit și contingente de
numeroși imigranți frizoni, germani și scandinavi.
După 1960, în Olanda au migrat numeroși muncitori turci și marocani. Mulți s-au stabilit
în Amsterdam. După proclamarea independenței coloniei olandeze Surinam, în 1975, în
Amsterdam au sosit și locuitori din acest teritoriu. În anii ’80 a început o revoluție
demografică, Amsterdamul devenind oraș multicultural.
În 2005, populația Amsterdamului era autohtonă în proporție de doar aproximativ 45%.
Însă în categoriile de vârstă de până la 18 ani, majoritatea locuitorilor e autohtonă. În
mai multe cartiere se practică totuși segregarea: olandezii înstăriți se concentrează în
jurul centrului, iar străinii se mută în zonele periferice Amsterdam Sud și Amsterdam
Vest.

Demografia[modificare | modificare sursă]
La 1 iulie 2006, municipiul Amsterdam avea 741.623 de locuitori [3].

 Locuitori: +/- 740.000

 Autohtoni: 45%
 Naționalități: 173

Steagul[modificare | modificare sursă]

Canalele Prinsengracht și Bloemgracht

Steagul orașului Amsterdam are trei cruci ale Sf. Andrei, plasate orizontal. Semnificația
heraldică a crucilor este necunoscută, însă unii istorici sunt de părere că simbolizează
cele trei calamități care au devastat orașul: ciuma, inundațiile și focul. După cel de-al
doilea război mondial, Amsterdam a primit deviza heldhaftig, vastberaden,
barmhartig (eroic, dârz, milostiv) pentru atitudinea orașului în cadrul rezistenței
naționale față de invadatori.

Administrație[modificare | modificare sursă]
Râul Amstel noaptea

Centrul istoric văzut de sus

Centraal Station, Stationsplein/Gara Centrală

Municipiul Amsterdam este împărțit în 14 sectoare administrative:

 Centrum
 Westpoort
 Westerpark
 Oud-West
 Zeeburg
 Bos en Lommer
 De Baarsjes
 Amsterdam-Noord
 Geuzenveld-Slotermeer
 Osdorp
 Slotervaart
 Zuidoost
 Oost-Watergraafsmeer
 Oud-Zuid
 Zuider Amstel
Fiecare sector este autonom și are câte un primar ales - cu excepția
sectorului Westpoort (Portul), care este administrat central. Amsterdam face parte din
regiunea Randstad.
De aproape un secol, Amsterdam are preponderent o orientare politică de stânga.
Social-democrații, (Partij van de Arbeid - Partidul Muncii), au influențat considerabil
politica ultimelor câtorva decenii. Personalități marcante, ca Wibaut Miranda au jucat un
rol important în Amsterdam. În afară de Partidul Muncii au fost și alte partide de stânga,
mai radicale, cu atitudini anarhiste, de exemplu partidul comunist al lui Domela sau
gruparea Provo din anii ’60.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Locuri din patrimoniul mondial

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Amsterdam

 en "Visit Amsterdam" , sit cu informatii turistice

 nl Situl oficial
 en „I amsterdam”, sit oficial cu informații turistice
 10 atractii ale orasului Amsterdam, 28 mai 2010, Mihaela Stanescu, Descoperă - Travel
 Canalele de apă ale Amsterdamului, 27 septembrie 2012, Claudia
Moșoarcă, Descoperă - Travel
 Amsterdam si vestigiile sale, 1 aprilie 2009, Revista Magazin
 tur video în Amsterdam

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ 13 questions to Wouter Hanegraaff pe YouTube
2. ^  nl  Is Den Haag een stad of een dorp?
3. ^ CBS, Biroul central de statistică al Olandei
[arată]
 v
 d
 m
Capitalele statelor din Europa

[arată]

v • d • m

Capitalele Europene ale Culturii

 [ascunde]

v • d • m

Comune în provincia Olanda de Nord 

Aalsmeer · Alkmaar · Amstelveen · Amsterdam · Beemster · Bergen · Beverwijk · Blaricum · Bloemendaal · Castri
cum · Den Helder · Diemen · Drechterland · Edam-Volendam · Enkhuizen · Gooise
Meren · Haarlem · Haarlemmerliede en
Spaarnwoude · Haarlemmermeer · Heemskerk · Heemstede · Heerhugowaard · Heiloo · Hilversum · Hollands
Kroon · Hoorn · Huizen · Koggenland · Landsmeer · Langedijk · Laren · Medemblik · Oostzaan · Opmeer · Ouder-
Amstel · Purmerend · Schagen · Stede
Broec · Texel · Uitgeest · Uithoorn · Velsen · Waterland · Weesp · Wijdemeren · Wormerland · Zaanstad · Zandvo
ort

Țările de Jos  · Provincii  · Comune

BNF: cb119430472 (data)
 

GND: 4001783-7
 

LCCN: n78095634
 

MusicBrainz: e8e317a1-268c-4e46-9db1-f10af959ffca
 
Informații
bibliotecare NARA: 10045179
 

NDL: 00628114
 

NKC: ge128661
 

VIAF: 158212776
 

WorldCat Identities (via VIAF): 158212776

Categorii: 

 Amsterdam
 Capitale din Europa
 Comune din Olanda de Nord
 Localități din Olanda de Nord
 Orașe din Țările de Jos
 Orașe gazdă ale Jocurilor Olimpice de vară
 Patrimoniul mondial în Olanda
 Porturi
 Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Căuta re Sa lt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
 Wikivoyage
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 205
Modifică legăturile

 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 22 ianuarie 2021, ora 13:53.

 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori

 Statistici

 Declarație cookie