Sunteți pe pagina 1din 4

Omnivor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecționat de la Omnivore)

Sari la navigareSari la căutare

Mistrețul, o specie omnivoră

Un omnivor (alofag, pantofag, omnifag) este un animal care se hrănește atât cu


substanțe de origine vegetală (plante), cât și cu substanțe de origine animală. Animalele
omnivore folosesc cu eficiență crescută hrana consumată. De pildă, un omnivor are
nevoie de o cantitate de 5 kcal de hrană pentru a acumula 1 kcal, comparativ cu
erbivorele la care pentru aceeași cantitate de energie acumulată (1 kcal) este necesară
consumarea unei cantități de hrană echivalentă cu 10 kcal. [1]

Specii[modificare | modificare sursă]
Mamiferele omnivore au dinții diferențiați pentru un regim mixt, caninii slab dezvoltați,
incisivii sunt mai mult lățiți, iar măselele au tuberculii tociți. Aceste mamifere se pot hrăni
atât cu alimente de natură animală cât și vegetală, mai ales fructe. Printre acestea se
numără porcul mistreț (Sus scrofa), ursul brun (Ursus arctos) etc.[2]
Omul este animal omnivor.[3][4]
Pe de altă parte, păsările omnivore se hrănesc de obicei în timpul verii cu viermi,
acarieni, larve, insecte adulte, iar toamna, iarna, primăvara timpurie și într-o măsură
oarecare și vara, prin fructe și semințe ale plantelor erbacee și ale diverșilor
arbuști. Corbul consumă hoituri, pești, păsări, ouă, insecte, broaște, șoareci, veverițe,
boabe de cereale. Vrăbiile, în perioada caldă și în special în timpul creșterii puilor,
consumă diferite nevertebrate mărunte; în rest: semințe, muguri, ierburi diferite, resturi
menajere etc.
Peștii omnivori (crapul) se hrănesc cu plante acvatice, derivate de plante acvatice și
animale mai mărunte acvatice (larve de insecte, crustacee etc.).
Printre insectele omnivore se numără gândacul de bucătărie (Blatta orientalis).

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ Petre Neacșu, Zoe Apostolache-Stoicescu. Dicționar de ecologie. Editura științifică și enciclopedică,
București, 1982
2. ^ Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurkó, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Autor coordonator: Prof. Dr.
Doc. Al. V. Grossu. Editura didactică și pedagogică, București, 1967, 768 p.
3. ^ Haenel H (1989). „Phylogenesis and nutrition”.  Nahrung. 33 (9): 867–87. PMID 2697806.
4. ^ Cordain, Loren (2007). „Implications of Plio-pleistocene diets for modern humans”. În Peter S.
Ungar.  Evolution of the human diet: the known, the unknown and the unknowable. pp.  264–
65.  "Since the evolutionary split between hominins and pongids  approximately 7 million years ago,
the available evidence shows that all species of hominins ate an omnivorous diet composed of
minimally processed, wild-plant, and animal foods.
Categorii: 
 Etologie
 Organisme după tipul de nutriție
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare

Mai mult


Căutare
Căuta re Sa lt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Polski
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 62
Modifică legăturile

 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 17 iulie 2020, ora 01:53.


 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot
exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori

 Statistici

 Declarație cookie

{"mode":"full","isActive":false}

S-ar putea să vă placă și