Proiectarea seismica a componentelor arhitecturale nestructurale (A)

1.Conditii de proiectare seismica a componentelor arhitecturale

nestructurale (A)
Componentele arhitecturale nestructurale din zidarie din cladirile curente sunt:
- elemente atasate anvelopei - cosuri de fum si de ventilatie, parapete, atice,
cornise si similare (A1z)
- pereti de închidere - (A2z)
- pereti de compartimentare - interiori - (A3z)

Peretii nestructurali din zidarie de închidere (A2z) si de compartimentare (A3z)

sunt definiti dupa cum urmeaza :
Perete nestructural: perete care nu face parte din structura principala a
cladirii; acest tip de perete poate fi suprimat fara sa prejudicieze integritatea
restului structurii.
Peretele nestructural, indiferent de materialul din care este executat, va fi
proiectat pentru a prelua urmatoarele încarcari din gruparea fundamentala (GF-
conform Codului CR 0) si din gruparea seismica (GS - conform Codului CR 0)
- greutatea proprie;
- greutatea obiectelor suspendate pe perete;
- încarcarile perpendiculare pe plan din actiunea oamenilor si a cutremurului. ( )
Perete (panou) înramat: perete (panou) înglobat într-un cadru de beton
armat/otel, care nu face parte din structura principala, dar care, în anumite
conditii, contribuie la rigiditatea laterala a cladirii si la disiparea energiei
seismice; suprimarea în timpul exploatarii cladirii sau crearea de goluri de
usi/ferestre într-un perete de zidarie înramat se va face numai pe baza unei
justificari prin calcul (expertiza tehnica) si cu masuri constructive adecvate. ( )
Acest tip de perete va fi proiectat pentru a prelua solicitarile provenite din
gruparea fundamentala (GF- conform Codului CR 0) si din gruparea seismica
(GS – conform Codului CR 0):
- greutatea proprie;
- greutatea obiectelor suspendate;
- încarcarile perpendiculare pe plan din actiunea oamenilor, a cutremurului si a
vântului (în cazul panourilor de fatada).
- interactiunea cu cadrul, în situatia de proiectare seismica;

Pentru executarea tuturor componentelor arhitecturale nestructurale din zidarie

se pot folosi elementele pentru zidarie:
- elemente pentru zidarie pline din argila arsa sau din BCA din grupa 1;
-elemente pentru zidarie din argila arsa cu goluri verticale din grupa 2, cu max.
55% goluri verticale si cu grosimea peretilor exteriori ≥ 8 mm si a peretilor
interiori ≥5 mm
- elemente pentru zidarie din argila arsa cu goluri verticale din grupa 2S
 Peretii de închidere (A2) si de compartimentare (A3), indiferent de
materialul din care sunt realizati, vor fi calculati, alcatuiti si detaliati sa reziste:
- fortei seismice perpendiculara pe planul peretelui în care masa peretelui va
include si masa în exploatare a mobilierului sau altor echipamente sau instalatii
suspendate de perete.
- eforturilor rezultate din interactiunea cu structura (în functie de modul de
prindere).

2.1.Conditii pentru proiectarea seismica a peretilor de închidere (A2z) si de

compartimentare (A3z) din zidarie înramati în cadre de beton armat/otel

Pereti de zidarie b

Fig.1.- Pereti nestructurali din zidarie: a-perete care constituie panou

inramat; b-perete de zidarie care nu constituie panou inramat
Peretii din zidarie înramata, executati dupa turnarea/montarea cadrelor
de beton armat sau de otel, vor fi introdusi în modelul de calcul pentru
ansamblul structurii si vor fi calculati conform acestui Capitol, numai daca sunt
panouri pline sau cu un gol de usa / fereastra pentru care se poate identifica un
sistem de diagonale comprimate care transmit eforturile la cadru

a)Panou plin b) Panou cu gol de fereastra

Fig.2. Zidarie înramata în cadre . Sisteme de diagonale comprimate
Dimensiunile panourilor înramate din zidarie nearmata vor fi limitate astfel:
- aria panoului rezemat pe patru laturi : Ap = hp × lp ≤18,0 m2
- aria panoului rezemat pe trei laturi (fara stâlpisor pe latura verticala libera): Ap
≤ 12,0 m2
- înaltimea panoului : hp≤ 3,50 m
- lungimea panoului: lp≤ 6,00 m
Pentru cazurile în care cerintele proiectului de arhitectura impun dimensiuni
superioare, panourile vor fi fragmentate prin introducerea unor stâlpisori si
centuri din beton armat

Fortele seismice de proiectare care actioneaza în planul panourilor de

zidarie înramata în cadre se calculeaza considerând ansamblul format din cadru
si panourile din zidarie modelat ca un sistem triangulat, cu diagonale articulate
la capete în nodurile cadrului. Latimea activa a diagonalei (dp) (denumita si
diagonala echivalenta ca rezistenta si rigiditate cu panoul de umplutura - definita prin
latimea de zidarie efectiva) va fi luata egala cu dp = 0,10Dp, unde Dp este
lungimea diagonalei panoului din zidarie .

Fortele seismice de proiectare care actioneaza perpendicular pe planul

peretilor de zidarie înramata în cadre de beton armat si de otel, se determina în
conformitate cu, cu factorii CNS si qCNS pentru panourile de fatada (A2z) si
pentru panourile interioare (A3z) din tabelul de mai sus.

2.2. Conditii pentru proiectarea seismica a peretilor nestructurali de

închidere din zidarie (A2z) care nu sunt înramati în cadre de beton armat
/otel
Peretii exteriori nestructurali, care nu sunt înramati în cadre (de
exemplu, pereti rezemati pe console, pereti cu goluri mari pentru care nu se
realizeaza sistemul de diagonale din figura de mai sus, executati din zidarie de
caramida/blocuri din argila arsa sau din BCA vor fi proiectati pentru a rezista
efectelor:
- actiunii seismice perpendiculara pe plan ;
- presiunii vântului;
- deplasarilor relative de nivel determinate conform acestui Capitol

Peretii exteriori executati din zidarie neinramati, indiferent de tipul

elementelor pentru zidarie, vor fi prevazuti, la colturi si alaturat golurilor, cu
stâlpisori ancorati în structura principala si cu centuri. Bordarea golurilor se
aplica pentru cladirile din toate clasele de importanta, pentru goluri cu suprafata
≥ 2,50 m2 în zonele seismice cu 0,15g ≤ ag ≤0,25g si pentru goluri cu suprafata
≥ 1,50 m2 pentru zonele seismice cu ag ≥ 0,30g..
2. 3. Conditii pentru proiectarea seismica a peretilor de compartimentare
din zidarie (A3z) care nu sunt înramati în cadre de beton armat/otel

Peretii departitori trebuie sa aiba capacitate de rezistenta suficienta

pentru a prelua încarcarile din gruparea seismica si deplasarile relative de nivel
admise pentru structura principala.

Stabilitatea laterala a peretilor de compartimentare se va asigura prin

tesere cu peretii adiacenti sau prin legaturi cu bare de otel cu elementele de
beton armat adiacente

Momentele încovoietoare în panoul de perete date de actiunea seismica

perpendiculara pe plan vor fi calculate conform prevederilor din Codul CR 6,
cap.6.4 având în vedere conditiile concrete de fixare la extremitatile peretelui.
Rezistenta acestor pereti la încovoiere perpendicular pe plan va fi calculata
conform CR 6, art.6.6.5.

Valorile MRxd1 şi MRxd2 (în Nmm) se calculează, pentru o bandă din perete de
lăţime egală cu 1000 mm, cu relaţiile:
MRxd1 = Ww (fxd1+d)
MRxd2 = Ww fxd2
unde notaţiile sunt următoarele:
modulul de rezistenţă al peretelui (mm3); Ww=1000t2/6
dp - valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune la mijlocul
înălţimii peretelui
t - grosimea peretelui în mm.

Valoarea fortei de calcul perpendiculara pe perete depinde de:

- pozitia peretelui pe înaltimea cladirii;
- masa peretelui (care trebuie sa includa si masa obiectelor care ar putea fi
suspendate pe acesta).
Rezulta deci o forta perpendiculara uniform distribuita pe planul peretelui care
se calculeaza cu valoarea medie a acceleratiei de nivel (produsul mediu pe etaj
agKz) si o forta seismica orizontala concentrata în centrul de greutate al masei
suspendate (figura C 10.6). Valorile acestor forte cresc de la parter catre ultimul
nivel al cladirii. În aceste conditii, daca toate nivelurile au aceiasi înaltime si
daca distributia si dimensiunile peretilor de compartimentare sunt identice la
toate nivelurile cladirii este suficienta verificarea rezistentei pereilor numai la
ultimul nivel.

Momentele încovoietoare în perete pot fi calculate cu formulele din teoria

placilor elastice tinând seama de conditiile de fixare a peretelui pe contur.
În functie de legaturile cu structura sau cu ceilalti pereti structurali/nestructurali
marginile unui perete de compartimentare pot fi:
- încastrate: perete nestructural legat prin tesere cu un perete structural cu
grosime cel putin dubla;
- cu continuitate: perete nestructural intersectat de un alt perete perpendicular;
- cu simpla rezemare: în aceasta situatie se afla marginea inferioara a peretelui
(rezemata pe planseul inferior) si marginea superioara (fixata de planseul
superior); de asemenea marginile verticale ale panourilor de zidarie de
umplutura alaturate stâlpilor / peretilor de beton;
- laturi libere: marginea superioara a peretilor partial dezvoltati pe înaltime si
marginile laterale lânga goluri (chiar daca golul nu se dezvolta pe toata
inaltimea panoului.

În cazul în care rezistenta peretilor despartitori din zidarie nearmata,

inclusiv a panourilor înramate în cadre, nu satisface cerinta de siguranta se
vor lua urmatoarele masuri:
-dimensiunile panoului vor fi reduse prin introducerea unor stâlpisori de beton
armat, suplimentari fata de cei introdusi pentru bordarea golurilor; distanta între
stâlpisori se stabileste prin calcul
- zidaria va fi placata cu tencuieli armate cu plase din otel, grile polimerice sau
polimeri armati cu fibre (FRP)
- se modifica solutia constructiva pentru peretii respectivi

În zonele seismice cu ag ≥ 0,25 g, indiferent de rezultatele calculului, legatura

peretilor interiori nestructurali cu peretii de zidarie transversali sau cu
stâlpii/peretii de beton armat va fi armata cu cel putin doua bare ( 6 mm otel cu
fyd=210 N/mm2.

3. Rezistenta de proiectare a panourilor din zidarie înramate în cadre

Rezistenta de proiectare a panourilor din zidarie înramate în cadre F Rd (zic) va fi
luata egala cu cea mai mica dintre valorile corespunzatoare urmatoarelor moduri
de rupere ale zidariei:
F Rd (zic) = min (F Rd1,F Rd2,F Rd3)

(a) Rezistenta de proiectare corespunzatoare mecanismului de rupere prin

lunecare din forta taietoare în rosturile orizontale – F Rd1(zic)
FRd1(zic) = fvd0 Apan K1,pan

(b) Rezistenta de proiectare corespunzatoare mecanismului de rupere prin

fisurarea inclinata în lungul diagonalei comprimate (fisurarea/ruperea prin eforturi
de întindere, perpendicular pe diagonala comprimata)- – F Rd2 (zic)
FRd2(zic) = fvd0 Apan K2,pan

(c) Rezistenta de proiectare corespunzatoare mecanismului de rupere prin

strivirea diagonalei comprimate la coltul cadrului – F Rd3 (zic) ( )
FRd,31(zic) = fd bst,ech tp K3,pan K5,pan

unde
b st,echiv -este latura stâlpului cadrului echivalent calculata cu relatia

unde
I1 si I2 sunt momentele de inertie în planul cadrului ale stâlpilor
hp înaltimea panoului din zidarie;
lp lungimea panoului din zidarie;
tp grosimea panoului din zidarie;
p = hp/lp factorul de forma al panoului;
Apan = tp × lp aria sectiunii orizontale a panoului;
 unghiul cu orizontala al diagonalei panoului din zidarie înramata;
Eb, Ez modulii de elasticitate al betonului din cadru si al zidariei (valorile de
scurta durata);
fd rezistenta de proiectare la compresiune a zidariei perpendicular pe rostul de
asezare;
fdh rezistenta de proiectare la compresiune a zidariei paralel cu rostul de asezare;
fvd0 rezistenta de proiectare la forfecare sub efort de compresiune zero a zidariei.

Pentru p = hp/lp cuprins intre 0.50…..2.00:

K1,pan =1.20….3.30
K2,pan =1.90…3.70
K3,pan =0.64….0.16
K4,pan=0.111…0.224

Pentru: Eb/Ez =4,0……14,0 si hp/tp =6.0….14.0;

K5,pan=1.20…..2.09

În detaliu, ruperea zidariei înramate se poate manifesta în diferite moduri:

- zdrobirea elementelor din compresiune;
- ruperea elementelor din întindere;
- ruperea rosturilor de mortar;
- ruperea prin întindere sau forfecarea la interfata elemente/mortar.

4. Proiectarea pentru actiunea seismica a cadrelor de beton armat cu

panouri de zidarie înramate trebuie sa aiba în vedere, în primul rând, controlul
interactiunilor de ansamblu si/sau locale ale peretilor cu structura cladirii în
toate fazele de solicitare care pot rezulta pentru diferite niveluri de severitate ale
cutremurului.

Aceste interactiuni pot avea doua categorii de efecte:

• modificarea starii de eforturi si deformatii în structura (efecte globale) sau
numai în anumite elemente ale acesteia (efecte locale) cu consecinte negative
asupra sigurantei structurale;
• avarierea zidariei peretilor înramati prin actiunea seismica directa
(perpendiculara pe planul panoului), prin actiunea seismica indirecta
(deformatiile impuse panoului prin deformarea de ansamblu a cladirii) sau prin
efectul combinat al celor doua categorii de actiuni.
Prezenta panourilor de zidarie înramate modifica substantial comportarea
cadrelor de beton armat sau metalice la aciunea fortelor laterale.
Modificarile se refera atât la rezistenta si la rigiditatea cadrelor cât si la
capacitatea de disipare a energiei seismice si depind de un numar mare de
factori geometrici, mecanici si tehnologici care pot varia în limite foarte largi.

Participarea panoului de zidarie împreuna cu cadrul la preluarea fortei seismice

este posibila numai în conditiile în care contactul între zidarie si cadru, daca
acesta a fost realizat initial (la executie), si integritatea zidariei nu sunt afectate
de deformatiile laterale impuse de deplasarea cadrului.

Separarea panoului de zidarie de cadru se datoreaza particularitatilor de

deformare laterala ale acestora:
• barele cadrelor care sunt dominate de eforturi de încovoiere se deformeaza cu
curburi de semne contrarii si punct de inflexiune în zona centrala
• panoul de zidarie care este dominat de eforturi de forfecare are deformatia
unghiulara caracteristica acestei solicitari
Dupa separare, participarea zidariei de umplutura la sporirea rezistentei si
rigiditatii laterale a cadrelor de beton armat sau de otel se realizeaza prin
împanarea zidariei în zona nodurilor de cadru adiacente diagonalei care se
scurteaza sub efectul deplasarii laterale. Lungimile zonelor de contact între
zidarie si cadru variaza în functie de caracteristicile geometrice si mecanice ale
cadrului si ale panoului.
În aceste conditii, mecanismul de preluare a fortelor laterale din cadrele
"pure" caracterizat prin eforturi sectionale de încovoiere (M) dominante, se
transforma într-un mecanism de grinda cu zabrele în care domina eforturile
axiale (± N). În consecinta, momentele încovoietoare în grinzile si în stâlpii
cadrului sunt mai mici decât în cadrul "pur", în timp ce fortele axiale cresc sau
îsi modifica semnul (de exemplu, pot apare forte axiale de întindere în grinzi).

Afectarea/avarierea cadrului:
- formarea articulatiilor plastice în elementele cadrului;
- avarierea nodurilor cadrului;
*in cazul zidariilor cu rezistente ridicate si/sau al cadrelor dimensionate
necorespunzator, împanarea zidariei în nodurile cadrului poate produce cedarea
grinzii/stâlpului prin forta taietoare sau deteriorarea nodului;

- avarierea la forta taietoare a grinzilor sau stâlpilor;

* principalul efect local ale panourilor de zidarie înramate în cadre consta
în modificarea schemei statice a cadrului cu consecinte, uneori grave, asupra
starii de eforturi din bare.
*fenomenul cel mai periculos este formarea stâlpilor scurti prin efectul
panourilor de zidarie care se dezvolta partial pe înaltimea etajului.
- avarierea/ruperea legaturilor între panoul de zidarie si cadru (daca acestea
exista).

Pentru evaluarea rezistentei cadrelor si a panourilor de zidarie este necesara, în

primul rând, determinarea cât mai exacta a starii de eforturi induse de actiunea
seismica.
Teoretic, realizarea acestui obiectiv implica folosirea unor metode avansate de
tip element finit si considerarea comportarii neliniare a materialelor (zidarie,
beton si otel).
Totodata aceste metode trebuie sa tina seama de un numar important de
parametri:
-
-proprietatile geometrice si mecanice ale panoului de umplutura (inclusiv
efectul golurilor în panou);
-
urmare a incursiunilor repetate în domeniul postelastic
In proiectarea curenta, în majoritatea reglementarilor se folosesc relatii
simplificate, semi-empirice, cu coeficienti calibrati experimental.

5. Reguli generale pentru verificarea sigurantei CNS la actiunea seismica

Verificarea sigurantei CNS, pentru toate categoriile de CNS, se va face prin

calcul, în raport cu starile limita ultime (ULS) relevante:
- starea limita ultima de stabilitate (rasturnare si deplasare);
- starea limita ultima de rezistenta.

Verificarea de siguranta se va face, în fiecare caz, pentru:

- componenta propriu-zisa;
- legaturile componentei cu structura sau cu alta CNS;
- elementele structurale sau nestructurale de care este fixata componenta
respectiva sau cu care aceasta se poate afla în interactiune în timpul
cutremurului

La cererea investitorului formulata prin tema de proiectare, verificarea

sigurantei în raport cu SLS se va face pentru toate CNS indicate de acesta în
scopul limitarii degradarilor si a pierderilor economice.
Aceasta trebuie facuta pentru CNS din cladirile care au ca obiectiv de
performanta functionarea completa în timpul cutremurului si imediat dupa
acesta precum si pentru acele CNS care conditioneaza realizarea obiectivului de
performanta ocupare imediata (chiar daca functionarea completa nu este
asigurata) .

Verificarea conditiilor de stabilitate, de rezistenta si de rigiditate

Stabilitatea generala a CNS sub efectul actiunii seismice va fi asigurata
numai cu legaturi sau cu dispozitive mecanice.
În cazul componentelor nestructurale majore din zidarie (frontoane,
calcane, cornise importante) stabilitatea va fi asigurata prin elemente de beton
armat (stâlpisori si centuri) sau prin ancorare cu elemente metalice de structura
sarpantei.

Conditia de rezistenta a CNS este asigurata daca este satisfacuta relatia:

E d,CNS ≤ R d,CNS
Unde:
E d,CNS valoarea de proiectare a eforturilor sectionale (NEd,CNS ,M Ed,CNS,V Ed,CNS)
în CNS rezultate din efectele totale ale încarcarilor;
R d,CNS valoarea de proiectare a eforturilor sectionale capabile ale CNS
(N Rd,CNS ,M Rd,CNS,V Rd,CNS) stabilite în functie de natura materialului din care
sunt executate.

Pentru elementele de legatura (prinderi) care asigura stabilitatea la

rasturnare a CNS atasate anvelopei precum, conditia de rezistenta este:
1,25 CNS Eanc ≤ Ranc
unde
Eanc valoarea eforturilor de proiectare în prinderi;
Ranc valoarea eforturilor capabile respective.

Peretii din zidarie înramati în structurile din cadre se vor verifica la

starea limita ultima, separat, pentru:
- efectele rezultate din interactiunea cu structura în cazul solicitarii seismice;
- efectele actiunii seismice sau a presiunii vântului perpendiculare pe planul
peretelui .
 Rezistenta peretilor nestructurali de zidarie, exteriori si interiori, care
nu sunt înramati în cadre, va fi verificata la încovoiere perpendicular pe plan,
pentru efectele actiunii seismice sau a vantului astfel:
-valorile momentelor incovoietoare de proiectare se vor determina în functie de
forta seismica statica echivalenta sau de presiunea vântului si de conditiile
efective de rezemare, conform prevederilor din Codul CR 6;
- valorile momentelor încovoietoare capabile se vor determina conform
prevederilor generale din Codul CR 6.

6.Asigurarea calitatii la proiectare si la executie

Pentru toate CNS documentatia de executie trebuie sa contina toate informatiile
necesare (note de calcul, desene la scara convenabila) pentru verificarea
dimensionarii si detalierii constructive ale CNS si ale legaturilor acestora în
ceea ce priveste :
- marimea fortelor si deplasarilor seismice de proiectare;
- verificarea stabilitatii si a rezistentei componentelor;
- rezistenta si detalierea constructiva a prinderilor.

Pentru componentele nestructurale din zidarie documentatia va cuprinde toate

precizarile cerute prin Codul CR 6.

Piesele scrise si desenate din documentatie vor fi supuse verificarii de

"rezistenta si stabilitate" de catre un verificator atestat conform legislatiei în
vigoare.