Sunteți pe pagina 1din 6

Anexa nr.

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timișoara
1.2 Facultatea Facultatea de Sociologie și Psihologie
1.3 Departamentul Științe ale educației
1.4 Domeniul de studii Științe ale educației
1.5 Ciclul de studii Master
Management educațional și dezvoltare curriculară /
Designer instrucțional (235904); Asistent de cercetare în domeniul
educaţiei (235102); Consilier învăţământ (235201); Expert învăţământ
(235202); Asistent universitar (231001); Cercetător în pedagogie
1.6 Programul de studii / Calificarea
(23510); Evaluator de furnizori şi programe de formare (242408);
Expert centre de perfecționare (231006); Manager de formare
(242406); Organizator/concepător/consultant formare (242403);
Specialist în formare (242319).

2. Date despre disciplină


2.1 Denumire disciplina Managementul curriculumului
2.2 Titular activităţi de curs Conf. univ. dr. habil. Marian D. ILIE
2.3 Titular activităţi de seminar Conf. univ. dr. habil. Marian D. ILIE
2.4 Titular activități de nu este cazul
laborator/lucrări
2.5 Anul de I 2.6 II 2.7 Tipul de Ex. 2.8 Regimul Obligatorie (A)
studiu Semestrul evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care ore 2 seminar 1 laborator 0
curs
3.2. Număr ore pe semestru 42 din care ore 28 seminar 14 laborator 0
curs
3.3.Distribuţia fondului de timp: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 40
Elaborarea proiectului curricular 43
Tutoriat1 5
3.4 Total ore studiu individual 108
3.5 Total ore pe semestru 150
3.6 Numărul de credite 6

1 în fiecare zi de luni între orele 10⁰⁰ - 12⁰⁰, sala 227, titular de curs acordă studenților consultații; totodată comunicarea permanentă cu studenții se va ține

prin intermediul adresei de e-mail a titularului de curs (marian.ilie@e-uvt.ro). La această adresă de e-mail studenții pot solicita feedback, pot cere lămuriri
pentru rezolvarea sarcinilor ce le revin în cadrul disciplinei. Titularul de curs va răspunde solicitărilor în maximum 24 de ore de la primirea acestora.
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum • nu este cazul
4.2 de • nu este cazul
competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)


5.1. de desfăşurare a cursului • citirea prealabilă a bibliografiei indicate pentru fiecare
curs.
• studenții trebuie să aibă la ei laptop.
• videoproiector;
• laptop.
5.2. de desfăşurare a seminarului • citirea prealabilă a suporturilor de curs.
• studenții trebuie să aibă la ei laptop.
• realizarea sarcinilor aferente elaborării proiectului
curricular primite în prealabil la seminarul precedent.
• videoproiector;
• laptop.
5.3 de desfăşurare a laboratorului • nu este cazul

6. Competenţele specifice acumulate

• C1. Proiectarea programelor educaţionale adaptate pentru diverse niveluri și


Competenţe
grupuri țintă
profesionale
• C3. Evaluarea programelor educaţionale

• CT1. Aplicarea principiilor şi a normelor de deontologie profesională


fundamentate pe opţiuni valorice explicite specifice specialistului în Ştiințele
Competenţe
ale Educației
transversale
• CT2. Cooperarea eficientă în echipe profesionale interdisciplinare specifice
proiectelor şi programelor din domeniul Ştiințe ale Educației

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)


7.1. Obiectivul general Dezvoltarea capacităților de a concepe, proiecta, implementa și evalua
al disciplinei programe educaționale adaptate curricular la diverse situații educaționale
specifice și la diverși beneficiari prin utilizarea sistematică a conceptelor,
metodologiei și instrumentelor de dezvoltare curriculară și design al
instruirii.

7.2. Obiectivele • O1. - să descrie conceptele, instrumentele și mijloacele specifice


specifice domeniilor de studiu dezvoltare curriculară și design de instruire.
• O2. - să descrie elementele specifice procesului de evaluarea a
programelor educaționale precizând posibile implicații deontologie.
• O3. - să proiecteze programe educaționale pentru diverse niveluri
educaționale și grupuri țintă posibile lucrând în echipă.
• O4. - să analizeze programe educaționale folosind repere teoretice din
evaluare curriculară, atât în manieră individuală cât și lucrând în echipă.
• O5. - să argumenteze valoarea conceptelor, instrumentelor și
mijloacelor specifice domeniilor dezvoltare curriculară și design de
instruire pentru elaborarea de proiecte educaționale eficiente pentru
diverse niveluri educaționale și grupuri țintă posibile.
• O6. - să aprecieze importanțe evaluării proiectelor educaționale prin
utilizarea modelelor de evaluare curriculară.
• O7 - să analizeze eficiența demersurilor de dezvoltare curriculară
elaborate prin cercetări empirice.
• O8. - să prezinte rezultatele evaluării curriculare sub forma unui articol
științific, lucrând în echipă.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
Curs introductiv conversația, 2 oră
exemplificarea
Activitatea este dedicată prezentării fișei disciplinei,
materialelor, designului și cerințelor cursului. Totodată va fi
prezentat sistemul de comunicarea cadru didactic - studenți
și maniera de organizare a serviciului de tutorat.
Analiza eficienței prelegerea, 6 oră
demersurilor de conversație,
dezvoltare curriculară dezbaterea
și prezentarea Suport de curs - pus la dispoziție de către titularul de
rezultatelor sub curs:
forma unui articol Ilie M. D. (2017). Note de curs. Secțiunea 1 și 2.
științific
O7, O8
Dezvoltarea prelegerea, 2 ore
curriculară și designul conversația,
instruirii - domenii de exemplificarea, Bibliografie obligatorie de citit în prealabil:
studiu în științele dezbaterea. • Schubert, W. H. (2010). Curriculum studies, definitions
educației and dimensions of în C. Kridel (Ed.). Encyclopedia of
O1, O5, O6 curriculum studies. (pp. ). Thousand Oaks, Ca: Sage.
• Hlebowitsh, P. (2010). Curriculum development. în C.
Kridel (Ed.). Encyclopedia of curriculum studies. (pp. 202
- 204). Thousand Oaks, Ca: Sage.
• Crișan, Al. (1994) Curriculum, perspective conceptuale,
istorice şi vocaţionale, în Revista de Pedagogie, 3-4, 21-
34.

Suport de curs - pus la dispoziție de către titularul de


curs:
Ilie M. D. (2018). Note de curs. Secțiunea 3.

Modele de dezvoltare prelegerea, 6 ore


curriculară conversația,
O1, O3, O5 exemplificarea, Bibliografie obligatorie de citit în prealabil:
dezbaterea. • Kliebard, H. M. (1995). The Tyler Rationale Revisited,
Journal of Curriculum Studies, 27(1), pp. 81-88.
• Negreț-Dobridor, I, 2008, Teoria generală a curriculumu-
ului educațional, Iaşi: Polirom. pp. 161 - 171.
• Posner, G. J. (1998). Models of curriculum planning. în
Beyer, L. și Apple M. W. (coord.). The curriculum:
problems, politic and possibilities (ediția a II-a), pp. 79-
100. New York: Suny Press.

Suport de curs - pus la dispoziție de către titularul de


curs:
Ilie M. D. (2018). Note de curs. Secțiunea 4.
Modele de design al prelegerea, 4 ore.
instruirii conversația,
O1, O3, O5 exemplificarea, Bibliografie obligatorie de citit în prealabil:
dezbaterea. • Reiser, R. (2001). A history of instructional design and
technology: Part II: A history of instructional
design. Educational Technology Research and
Development, 49 (2), 57–67.
• Edmonds, G.S, Robert, C., Branch, și Mukherjee, P.
(1994). A Conceptual Framework for Comparing
Instructional Design Models. Educational Technology
Research and Development, 42(4), 55-72.
• Branch, R. M & Kopcha, T. J. (2014). Instructional design
models. în Spector, M. J. et al. (eds.) pp. Handbook of
Research on Educational Communications and Technology
(4th edition) 77-89, New York, NY: Springer.

Modele de instruire prelegerea, 4 ore


O1, O3, O5 conversația,
exemplificarea, Bibliografie obligatorie de citit în prealabil:
dezbaterea. • Marzano, R. J. (2007). Using Action Research and Local
Models of Instruction to Enhance Teaching. Journal of
Personnel Evaluation in Education, 20, 117–128.
• Magana, S., Marzano, R. (2014). Enhancing the Art &
Science of Teaching with Technology. United States:
Marzano Research Laboratory. pp. 1- 25.
• Reyes, D. J. (1990). Models of instruction: some light on
the model muddle. The Clearing House, 63, 214–216.
• Ilie, D. M. (2014). An adaption of Gagné’s instructional
model to increase the teaching effectiveness in the
classroom: the impact in Romanian
Universities. Educational Technology Research and
Development, 62 (6), 767–794.
Modele de evaluare prelegerea, 4 oră
curriculară conversația,
O2, O4, O6 exemplificarea, Bibliografie obligatorie de citit în prealabil:
dezbaterea. • Oliva, P. F. (2005). Developing the curriculum, Boston:
Pearson Education, Inc.
• Wiggins, G., & McTighe, J. (1998). Understanding by
design .Alexandria, VA: Association for Supervision and
Curriculum Development. pp. 196 - 218.
Bibliografie
• Crișan, Al. (1994) Curriculum, perspective conceptuale, istorice şi vocaţionale, in Revista de
Pedagogie, 3-4, 21-34.
• Creţu, C., 1998, Curriculum diferenţiat şi personalizat, Iaşi: Editura Polirom.
• Gherguţ, A., 2006, Psihopedagogia situaţiilor de învăţare, Iaşi: Polirom.
• Ionel, V., 2002, Pedagogia situaţiilor de învăţare, Iaşi: Polirom.
• Joiţa, E., coord., 2003, Pedagogie, educaţie şi curriculum, Craiova: EUC.
• Negreț-Dobridor, I, 2008, Teoria generală a curriculumu-ului educațional, Iaşi: Polirom.
• Ungureanu, D, 2000, Educaţia integrată şi şcoala inclusivă, Timişoara: Editura de Vest.

Bibliografie - fundamentală în limbă engleză - titular de curs și/sau studenții care stăpânesc
limba engleză vor facilita înțelegerea materialelor în cazul studenților care nu stăpânesc limba
engleză
• Crișan, Al. (1994) Curriculum, perspective conceptuale, istorice şi vocaţionale, in Revista de Pedagogie, 3-4,
21-34.
• Hlebowitsh, P. (2010). Curriculum development. în C. Kridel (Ed.). Encyclopedia of curriculum studies. (pp.
202 - 204). Thousand Oaks, Ca: Sage.
• Kliebard, H. M. (1995). The Tyler Rationale Revisited, Journal of Curriculum Studies, 27(1), pp. 81-88.
• Posner, G. J. (1998). Models of curriculum planning. în Beyer, L. și Apple M. W. (Coord.). The curriculum:
problems, politic and possibilities (Ediția a II-a), pp. 79-100. New York: Suny Press.
• Schubert, W. H. (2010). Curriculum studies, definitions and dimensions of în C. Kridel (Ed.). Encyclopedia of
curriculum studies. (pp. ). Thousand Oaks, Ca: Sage.

8.2 Seminar Metode de predare Observaţii


Seminar introductiv Conversația, 2 ore
Brainstorming
Grupul de cursanți va fi împărțit în echipe de
lucru. Fiecare echipă va fi alcătuită din 3 cursanți,
dintre care unul trebuie să fie cadru didactic activ
cu acces la o clasă de elevi în care s-ar putea
implementa proiectul curricular dezvoltat.

Fiecare echipa va propune o temă pentru proiectul


de adaptare curriculară. Fiecare temă trebuie să
vină în întâmpinarea unei probleme educaționale
reale și să dea posibilitatea proiectului curricular
să fie aplicat efectiv în practică. Se vor stabili
termene pentru elaborarea și implementarea
proiectelor.
Elaborarea proiectului de Exercițiul, 2 ore
adaptare curriculară: Conversația,
finalități, analiză de Brainstorming. Fiecare echipă va lucra pe propriul proiect
nevoi, activități, având suportul cadrului didactic.
diagrama Gantt (O3)
Elaborarea proiectului de Exercițiul, 3 ore
adaptare curriculară: Conversația,
strategia instructiv- Brainstorming. Fiecare echipă va lucra pe propriul proiect
educativă, strategia de având suportul cadrului didactic.
evaluare. (O3)
Elaborarea proiectului de Exercițiul, 3 ore
adaptare curriculară: Conversația,
analiza rezultatelor Brainstorming. Fiecare echipă va lucra pe propriul proiect
implementării proiectului. având suportul cadrului didactic. Cadrul
Raportarea proiectul print didactic va asigura și suport pentru
redactoare unui articol interpretarea statistică a datelor rezultate în
științific. (O3) urma implementării proiectului curricular.
Redactarea articolului Exercițiul, 4 ore
științific de prezentare a Conversație,
proiectului curricular Explicație. Fiecare echipă va lucra la redactarea
articolului științific având suportul cadrului
didactic
Bibliografie
• Ilie M. D. (2016). Note de curs. Secțiunile 1- 4. - pus la dispoziție în prealabil de către titularul de curs.
9. Evaluare
Tip activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare Pondere din nota finală
O1, O2 Proiectul 35%
9.1 Curs
O3, O4, O5, O6 Proiectul 65%
9.2 Seminar
9.3 Standard minim de performanţă
În evaluarea proiectului se vor lua în calcul următoarele criterii:
1. coerența între următoarele elemente: nevoi identificate - obiective - conținuturi propuse
- strategii de implementare - strategii de evaluare.
2. abordarea diferențiată și chiar personalizată a problemelor educaționale identificate
3. fundamentarea științifică a deciziilor de proiectare luate
4. modalitatea de implementare a proiectului curricular
5. modalitatea de prezentare și interpretare a datelor rezultate în urma aplicării proiectului
6. posibilitate ca rezultatele proiectului să fie raportate prin redactarea unui articol
științific.
7. raportul de proiect respectă structura unui articol științific.

Data completării: 02.02.2019 Titular curs (Semnătura):


Conf. univ. dr. habil. Marian D. ILIE

Data avizării în departament Director departament (Semnătura):


Prof. univ. dr. habil. Simona SAVA