Dokumen Managementul-Curriculumului

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
ŞCOALA DOCTORALĂ
TEZA DE DOCTORAT
- REZUMAT -
PROIECTAREA ŞI MANAGEMENTUL CURRICULUMULUI

LA NIVELUL ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
PROF. UNIV. DR. DAN POTOLEA
DOCTORAND:
BUNĂIAŞU CLAUDIU MARIAN
http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma na ge me ntul-c ur r ic ulumului 1/22


PROIECTAREA ŞI MANAGEMENTUL CURRICULUMULUI
LA NIVELUL ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE
1. Argument
În actualul context al politicii educaţionale din ţara noastr ă, problematica proiectării şi

managementului curriculumului reprezintă una de maxim interes, iar dezvoltarea şi
perfecţionarea competenţelor în domeniu constituie mijlocul esenţial al eficientizării
procesului de implementare a strategiei de descentralizare curricular ă şi instituţională. Din
această perspectivă, lucrarea Proiectarea şi managementul curriculumului la nivelul
organiza ţ iei şcolare aduce în prim plan un cadru metodologic de referin ţă în domeniul
curricular, fundamentat ştiinţific şi cuprinzând repere operaţionale, utile managerilor şcolari şi
cadrelor didactice.
Denumirea problematicii de studiu evidenţiază opţiunea epistemologico-metodologică
pentru una dintre perspective de abordare în domeniu. Aceasta se refer ă, pe de o parte, la
considerarea proiectării curriculare ca o activitate specifică managementului curriculumului,
iar, pe de altă parte, la aprecierea că proiectarea şi activitatea managerială în domeniul
curricular sunt două sisteme de activităţi interrelaţionate, dar în cadrul a două procese
curriculare. Am optat pentru cea de-a doua perspectivă de abordare şi, în consecinţă, pentru
denumirea Proiectarea şi managementului curriculumului la nivelul organiza ţ iei şcolare, în
urma unui demers de logică curricular ă. Acest demers s-a finalizat cu aprecierea că produsele
proiectării manageriale ale curriculumului sunt, ulterior, obiectul managementului
curriculumului, rezultând un management de proiect, unde se aplic ă toate funcţiile
manageriale specifice:
- organizarea activităţii manageriale;
- coordonarea şi monitorizarea implementării produselor proiectării curriculare;
- evaluarea continuă şi reglarea operativă a implementării proiectelor şi programelor
curriculare;
- evaluarea multilaterală a produselor curriculare (rezultate, impact, proces, proiect).
2

2. Obiectivele generale şi secţiunile lucrării
Pornind de la situaţiile problematice semnalate în practica anterioar ă de cercetare şi

constatările privind necesitatea şi oportunitatea fundamentării teoretico-metodologice a
problematicii proiect
ării şi managementului curriculumului, a extinderii strategiilor,
procedurilor şi instrumentelor operaţionale specifice, am definit următoarele obiective
generale ale lucr ării:
a) În plan reflexiv-teoretic:
 Fundamentarea ştiinţifică a proiectării şi managementului curriculumului la
nivelul organizaţiei şcolare, prin sistematizarea şi conturarea premiselor
epistemologice, teoretice şi metodologice din literatura de specialitate.
 Dezvoltarea bazelor teoretico-metodologice ale problematicii de studiu, prin
analize conceptuale, interpretări şi reconstrucţii teoretice.
b) În plan practic-aplicativ:
 Realizarea unei suite de cercetări empirice, care să contribuie la dezvoltarea unui
cadru de referinţă şi la furnizarea unor repere metodologice utile managerilor
şcolari şi cadrelor didactice, în domeniul proiectării şi managementului
curriculumului şi în optimizarea procesului curricular.
Secţiunile lucr ării au fost delimitate în funcţie de aceste obiective generale, astfel:
- partea I a lucr ării – Fundamente teoretice – cuprinde bazele conceptuale ale
problematicii de studiu, sistematizate, generalizate şi interpretate în scopul contur ării codului
terminologic al studiului întreprins;
- partea a II-a a lucr ării – Fundamente metodologice – conturează cadrul metodologic
general de susţinere a modelelor şi instrumentelor manageriale operaţionale la nivelul
organizaţiei şcolare;
- partea a III-a a lucr ării – Metodologia proiect ăr ii şi a managementului curriculumului,
din perspectiva organiza ţ iei şcolare – reprezintă cea mai amplă secţiune a lucr ării, cuprinzând
două capitole. În al treilea capitol sunt prezentate şi analizate strategii, metodologii, modele şi
instrumente manageriale reprezentative în literatura de specialitate sau prioritare în sugestiile
metodologice ale factorilor de decizie, iar în capitolul patru – modelele şi instrumentele
manageriale proprii, construite, testate şi validate în cadrul demersului investigativ.
3

2. Fundamentarea teoretico-metodologică a problematicii
Fundamentele teoretice ale investigaţiei în domeniul proiectării şi managementului

curriculumului, focalizate pe abordările conceptuale în analiza curriculumului educaţional,
evidenţiază caracterul polisemantic al termenului şi realitatea vastă a domeniului curricular,
cu interpretări teoretice şi propuneri metodologice foarte diverse. Semnifica ţia actuală a
curriculumului de concept-construct relevă, pe lângă accepţiunea de reflectare a unei realit ăţi
pedagogice ulterioare, elaborată şi reconstruită plecând de la experienţele educaţionale ale
beneficiarilor direcţi ai actului educaţional şi pe cea de reconsiderare, reelaborare de noi
sensuri şi implicaţii ale curriculumului.
Capitolul I – Abord ă ri conceptuale în analiza curriculumului educa ţ ional – conturează
premisele teoretice ale problematicii curriculumului educaţional, prin sistematizarea, analiza
şi interpretarea fundamentelor curriculumului, a procesului extensiunii conceptuale, a
paradigmelor, teoriilor şi modelelor de analiză conceptual ă. Nucleul conceptual îl reprezintă
abordarea multidimensională a curriculumului, în cadrul definiţiilor şi modelelor de analiză
conceptual ă. Caracterul comprehensiv, for ţa explicativă şi valoarea de referenţiale holistice în
înţelegerea curriculumului sporesc rolul modelelor multidimensionale în consolidarea
statutului epistemologic al conceptului de curriculum educa ţional, iar valoarea lor
praxiologică le legitimează ca fiind reperul teoretic fundamental al studiului întreprins.
O definiţie reprezentativă pentru abordarea multidimensională, care relevă statutul
epistemologic şi identitatea conceptului de curriculum este dată în literatura pedagogică
românească de către Dan Potolea:
Curriculum este în esen ţă sau în primul rând un proiect care are valoarea unui plan de
ac ţ iune educa ţ ional ă. Acest proiect:
- din punct de vedere func ţ ional, indică finalit ăţ i de atins, orienteaz ă , organizeaz ă şi
conduce procesul de instruire şi învăţ are;
-din punct de vedere structural, include finalit ăţ i, con ţ inuturi, timp de
instruire/înv ăţ are, strategii de predare-învăţ are şi strategii de evaluare;
- din punct de vedere al produsului, se concretizeaz ă în: plan de învăţă mânt, programă
curricular ă , manual şi într-o varietate de materiale curriculare auxiliare (Potolea, 2002, pp.
82-83).
Capitolul al II-lea – Modele de proiectare şi management în domeniul curriculumului –
este axat pe avansarea unui sistem taxonomic al modelelor reprezentative în domeniu. Acesta
a fost conturat în urma analizei premiselor modelelor de proiectare şi management, constând
4

în analize conceptuale ale termenilor de proiectare şi management, a conceptelor derivate

(proiectarea didactică şi proiectarea managerială în domeniul curriculumului), argumentele
pentru opţiunea epistemologico-metodologică vizând denumirea de proiectare şi management
în domeniul curriculumului, întărite de o definiţie personală, din perspectiva abordării
holistice:
Proiectarea şi managementul curriculumului reprezint ă un ansamblu coerent şi unitar
de principii, func ţ ii, strategii, sisteme metodologice şi procedurale, astfel concepute, integrate
şi contextualizate în procesul de învăţă mânt, încât să determine realizarea la standarde înalte
de performan ţă a finalit ăţ ilor de diferite grade de generalitate, implicând mai multe instan ţ e
decizionale distribuite pe paliere ierarhice, rezultând competen ţ e şi atribu ţ ii specifice la
nivelurile strategic, tactic şi operativ ale managementului educa ţ ional.
Aceste competenţe şi atribuţii specifice procesului managerial în domeniul curricular
sunt integrate pe sisteme de activit ăţi manageriale, distribuite pe niveluri de realizare,
rezultând:
a) Proiectarea şi managementul strategic al curriculumului, realizat la nivelul
ministerului de resort şi constând în:
 elaborarea politicilor curriculare la nivel naţional;
 proiectarea curricular
ă globală, obiectivată în elaborarea planurilor de
învăţământ, programelor curriculare pentru curriculumul obligatoriu, ghidurilor
metodologice;
 monitorizarea şi eficientizarea implementării curriculumului naţional;
 evaluarea multilaterală a politicilor şi proiectelor curricular, la nivel na ţional
(rezultate, proces, proiect);
 metaevaluarea – evaluarea modului în care a fost realizat ă evaluarea politicilor,
produselor şi proceselor curriculare;

adoptarea de decizii curriculare vizând optimizarea politicilor curriculare din
punct de vedere al reconstrucţiei, adaptării, coerenţei şi operaţionalităţii.
b) Proiectarea şi managementul tactic al curriculumului, realizat la nivelul instanţelor
decizionale zonale, constând în:
 monitorizarea implementării reformei curriculare în reţelele instituţionale zonale;
 proiectarea şi punerea în practică a unor politici zonale vizând dezvoltarea
curricular ă, în acord cu specificul socio-cultural şi economic al zonei, cu
perspectivele dezvolt ării şi inser ţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor;
5

 elaborarea şi gestionarea unor programe curriculare de dezvoltare profesională, de

dezvoltare a relaţiilor comunitare;
c) Proiectarea şi managementul operativ al curriculumului, realizat la nivelul
organizaţiei şcolare, incluzând:
 activităţile manageriale specifice ale echipei manageriale a şcolii, vizând
elaborarea şi derularea programelor instituţionale din zona domeniilor funcţionale
dezvoltarea curricular ă şi dezvoltarea resurselor umane, din cadrul proiectului de
dezvoltare instituţională;
 activităţile manageriale ale profesorilor în clasa de elevi (proiectare curricular ă,
decizii curriculare, organizarea structurală şi acţională a activităţii didactice,
coordonarea activităţilor, evaluarea continuă şi reglarea operativă a procesului
curricular).
Modelele prezentate în cadrul sistemului taxonomic sunt grupate pe mai multe criterii,
în vederea legitimitării lor:
- concepţia curricular ă existentă într-o anumită etapă a conceptualizării şi dezvoltării
curriculare;
- concepţia metodologică generală în praxiologia curriculumului;
- axarea pe anumite dimensiuni ale proiectării şi managementului (tehnologică,
procesuală, descriptivă, conceptuală, critică);
- abordarea prioritar ă a categoriilor de surse ale proiectării şi managementului
curriculumului.
Analizele comparative asupra modelelor de proiectare şi management, din perspectiva
actualităţii şi valorii praxiologice a determinat să opţiunea pentru instrumentele manageriale
integrative la nivelul organizaţiei şcolare, astfel încât raţionalitatea demersurilor şi
posibilitatea contextualiz ării şi dezvoltării curriculare să fie calităţi ale acestora
Capitolul al III-lea – Strategii şi metodologii manageriale în domeniul curriculumului
operativ, specifice reformei curriculare din România – detaliază premisele metodologice ale
cercetării prin includerea, alături de direcţiile metodologice şi modelele generale prezentate în
capitolul al doilea, a unor perspective de abordare şi elemente specifice managementului
organizaţiei şcolare. Problematica abordată în acest capitol este corelată cu raţiunile ce ţin de
conturarea cadrului normativ şi metodologic-operaţional al instrumentelor manageriale
propuse în cadrul demersului investigativ, fiind materializată prin mai multe demersuri:
- prezentarea specificului activităţii manageriale la nivelul operaţional al reformei

curriculare, prin eşalonarea acţiunilor manageriale pe dimensiunea instanţelor decizionale şi
6

pe activităţile fundamentale ale procesului dezvoltării curriculare (APIE: analiză curricular ă –
proiectare – implementare – evaluare);
- descrierea şi analiza unor modele manageriale ale proiect ării şi managementului
curriculumului la nivelul organizaţiei şcolare, împăr ţite în două categorii: modele manageriale
sugerate de către factorii de decizie şi modele avansate de către exper ţi. Astfel, s-au conturat
mai multe tipuri de premise: cele ce ţin de normativitatea în domeniu, de asigurarea
caracterului ştiinţific şi de posibilitatea adaptabilităţii la contexte instituţionale şi curriculare
diverse.
Cadrul de referinţă, conturat prin sintetizarea referinţelor din literatura de specialitate,
este dezvoltat prin propunerea unor repere metodologice:
- un model de proiect curricular al şcolii, structurat pe toate activităţile fundamentale
ale procesului de dezvoltare curricular ă;
- etape metodologice ale analizei curriculare multidimensionale şi ale activităţii de
prognoză, la nivelul procesului curricular.
În opinia noastr ă, elementele structurale ale proiectului curricular al şcolii trebuie să
evidenţieze principalele etape ale proiectării manageriale în domeniul curriculumului, anterior
parcurse şi s ă reflecte politica curricular ă a şcolii, definită în cadrul proiectului de dezvoltare
instituţională. Pornind de la cel din urmă considerent, un proiect curricular al şcolii reprezintă
un instrument procedural de natur ă tehnico-managerială, care detaliază proiectul instituţional,
asigurând premisele unui management raţional al procesului curricular raţional, dar şi deschis
creativităţii contextuale.
Un model structural orientativ, care să ilustreze această concepţie de construcţie
curricular ă, pe care îl propunem ca instrument deschis inova ţiilor metodologice, cuprinde
următoarele componente:
 Misiunea şcolii în plan curricular.

Analiza resurse-nevoi educaţionale.
 Obiective ale dezvoltării curriculare:
- Obiective strategice ale dezvoltării curriculare;
- Obiective curriculare pe an şcolar;
- Obiective curriculare pe ani de studiu.
 Lista disciplinelor opţionale.
 Lista programelor curriculare, pe categorii de elevi şi tipuri de programe.

Resurse necesare susţinerii ofertei curriculare a şcolii.
 Termene şi responsabilităţi pe discipline, module, programe curriculare.
7

 Evaluare (criterii, metode şi instrumente).
3. Procesul cercetării empirice
Capitolul al IV-lea – Un demers investigativ privind modelele şi instrumentele

proiect ă rii şi managementului curriculumului la nivelul organiza ţ iei şcolare – reprezintă o
redactare sintetizată a procesului cercetării empirice şi a rezultatelor obţinute, prin raportare la
obiectivele specifice şi ipotezele cercetării
Demersul investigativ este unul specific direcţiei care promovează combinarea
paradigmelor şi metodelor cantitative şi calitative, valorificând designul metodologiei mixte
în fiecare etapă a cercetării. Din punctul de vedere al finalităţii, cercetarea este de tip
ameliorativ, vizând promovarea unor instrumente manageriale operaţionale, care să
eficientizeze practica managerială şi curricular ă în domeniul curriculumului, la nivelul
organizaţiei şcolare.
Procesul cercetării a fost orientat de următoarele obiective şi ipoteze:
a) Obiectivele cercetării:
1. Studierea percepţiilor, opiniilor, concepţiilor cadrelor didactice, managerilor
şcolari şi părinţilor, referitoare la reforma curriculară şi managerială, la problematica
proiectării şi managementului curriculumului.
2. Elaborarea, testarea şi validarea unui model metodologic al proiectării şi
managementului curriculumului la nivelul organizaţiei şcolare, prin trei modalităţi de
evaluare: validare teoretică, validare empirică şi validare experimentală.
3. Elaborarea, dezvoltarea şi testarea unui program curricular de tip
modular-interdisciplinar (cross-curricular), în spiritul modelului metodologic; analiza şi
evaluarea impactului programului curricular asupra elevilor, părinţilor, cadrelor
didactice şi managerilor şcolari.
b) Ipotezele cercetării
b.1.) Ipoteza generală:
Dacă echipa managerială a şcolii şi cadrele didactice utilizează, adecvat şi flexibil,
modelul metodologic propus, de proiectare şi management al curriculumului, atunci se
pot produce schimbări dezirabile la nivelul concepţiei şi a practicilor educaţionale bune
ale cadrelor didactice şi managerilor şcolari, cu implicaţii asupra optimizării procesului
de instruire.
8

b.2.) Ipotezele particulare:

1. Dacă modelul metodologic al proiectării şi managementului curriculumului
cuprinde elemente care-i asigură susţinerea teoretică, adecvarea la strategia de
descentralizare şi repere operaţionale specifice, atunci poate avea următoarele tipuri de
efecte benefice:
 obţinerea adeziunii cadrelor didactice şi managerilor şcolari la modelul
propus;
 dezvoltarea şi fortificarea concepţiei şi competenţelor cadrelor didactice şi
managerilor şcolari, cu privire la proiectarea şi managementul
curriculumului.
2. Dacă modelul metodologic propus este multifuncţional, aplicabil la diferite
domenii curriculare, el poate conduce la elaborarea unui program curricular
interdisciplinar valabil. În această situaţie, programul curricular validează modelul
metodologic.
3. Dacă se elaborează şi dezvoltă un program curricular interdisciplinar, în spiritul
modelului metodologic propus, există un grad mai mare de probabilitate ca impactul
său educaţional şi profesional să fie superior efectelor practicilor curente.
Pe lotul de 420 de subiec ţi (cadre didactice, manageri şcolari, elevi, părinţi, inspectori
şcolari, exper ţi şi studenţi) au fost aplicate mai multe categorii de metode de cercetare:
- metode de acumulare empirică a datelor : metoda chestionarului, focus-grupuri,
interviul individual, metoda observaţiei, analiza documentelor curriculare, analiza
documentelor instituţionale, teste docimologice, analiza produselor activităţii elevilor;
- metoda experimental ă;
- metode şi instrumente de prelucrare şi interpretare a rezultatelor : metode de
reprezentare grafică a rezultatelor cercetării – histograme, diagrame, poligonul frecvenţelor;
calculul unor indici ai tendinţei centrale – media aritmetică, mediana, modul; metode şi
tehnici statistice – comparaţia statistică a semnificaţiei diferenţelor unor caracteristici
calitative (valoarea T, a semificaţiei diferenţelor procentuale), abaterea standard, testul t de
semnificaţie a diferenţelor între două medii, testul Z de semnificaţie a diferenţelor între două
medii; metode de interpretare calitativă – comparaţia criterială, metodele deductive, de
interpretare teoretică.
9

4. Rezultate finale ale demersului investigativ
4.1. Rezultate pentru obiectivul nr.1 al cercetării

Datele aferente acestui obiectiv au fost acumulate în etapa constatativă a cercetării,
prin aplicarea a trei chestionare (pentru cadre didactice, manageri şcolari şi părinţi) şi
desf ăşurarea a două şedinţe de focus-grup (cu cadre didactice şi manageri şcolari). Datele
acumulate prin metoda triangulaţiei au fost supuse unei analize comparative între categoriile
de subiecţi şi au fost interpretate prin raportare la mai multe criterii:
- cultura curricular ă a subiecţilor;
- gradul de expertiză în domeniul managementului instituţional, în general, în cel al
managementului curriculumului, în special;
- contextul politicilor regionale şi locale în domeniul învăţământului, mediul
instituţional;
- contextul curricular în care se institu ţionalizează curriculumul.
Prin aplicarea acestor metode şi instrumente, am obţinut următoarele categorii de
rezultate:
4.1.1. Percepţii şi opinii asupra reformei curriculare:
a) Aspecte pozitive:
 Creşterea numărului de studii teoretice şi de cercetare privind cadrul conceptual,
metodologia şi impactul reformei curriculare (cadre didactice şi manageri şcolari);
 Evidenţierea unui progres faţă de perioada de debut a reformei curriculare (cadre
didactice şi manageri şcolari), raportat la:
- demersuri curriculare centrate pe elev, prin deplasarea progresivă a accentului de pe
procesul de predare pe cel de învăţare, prin orientarea spre formarea de competenţe,
capacităţi şi atitudini;
- flexibilitatea curriculumului, prin posibilitatea adaptării unor variabile curriculare
(conţinuturi, resuse temporale, strategii de instruire şi de evaluare) la contextul curricular în
care se implementează curriculumul;
- posibilitatea de desf ăşurare a unor trasee curriculare diferenţiate şi personalizate, prin
discipline opţionale, ca r ăspuns la nevoile educaţionale ale elevilor, părinţilor şi comunităţii
locale;
- descentralizarea decizională în plan curricular, prin elaboarea şi gestiunea unei
politici proprii instituţiei şcolare privind oferta curricular ă.
10

b) Aspecte negative:

 Disfuncţionalităţile între politicile şi strategiile reformei curriculare şi procesul de
implementare, cauzate de:
- dotarea insuficientă cu tehnologii didactice moderne (cadre didactice şi manageri);
- dominarea încă a aspectului formativ în procesul de instruire (manageri şcolari);
- lipsa motivaţiei, ataşamentului şi a deontologiei profesionale în cazul multor cadre
didactice (părinţi);
 Nerestructurarea programelor curriculare, în sensul adecv ării acestora la obiectivele
reformei curriculare, al descongestionării lor;
 Inconsecvenţa metodologiei de evaluare, pentru accederea în înv ăţământul liceal;
 Disfuncţionalităţi în evaluarea şi avizarea manualelor alternative şi a auxiliarelor
curriculare( cadre didactice şi manageri şcolari);
 Lipsa de finalitate a multor programe de perfec ţionare a cadrelor didactice, din cauze
ce ţin mai ales de nerelevanţa unor programe de formare continuă (manageri şcolari);
 Declinul autorităţii profesorului, ca un efect pervers al con ştientizării relaţiilor
democratice între profesori şi elevi (cadre didactice şi părinţi).
c) Direcţii de optimizare a reformei curriculare(cadre didactice şi manageri şcolari):
 Descongestionarea programelor curriculare, în sensul esenţializării conţinuturilor
curriculare şi prevalării conţinuturilor procedurale;
 Mărirea ponderii curriculumului la decizia şcolii;
 Utilizarea într-o măsur ă mai intensă a strategiilor care facilitează învăţarea activă,
autonomă;
 Mărirea ponderii curriculumului integrat în cadrul curriculumului la decizia şcolii,
unde activităţile de parteneriat educaţional să fie intens valorizate(manageri şcolari);
 Selectarea mai riguroasă a manualelor alternative (cadre didactice).
4.1.2. Percepţii şi opinii asupra reformei manageriale, axate pe descentralizarea

instituţională (cadre didactice şi manageri şcolari):
a) Aspecte pozitive:
 Adecvarea ofertei şcolare şi a serviciilor educaţionale, prestate prin programe
instituţionale şi de parteneriat, la contextul local şi la nevoile beneficiarilor, prin
redistribuirea responsabilităţilor, a autorităţii decizionale şi a r ăspunderii publice de
la nivelul central la cel zonal, local sau institu ţional;
11

 Eficientizarea activităţii şi creşterea performanţelor instituţiilor de învăţământ prin

consolidarea autonomiei şi a capacităţii de gestionare a resurselor umane şi
financiare;
 Posibilitatea atragerii de fonduri extrabugetare prin derularea unor programe
finanţabile;
 Dezvoltarea, mai ales, a domeniilor funcţionale vizând curriculumul la decizia şcolii,
baza material ă a şcolii şi relaţiile comunitare.
b) Aspectele negative:
 Stabilirea mecanismelor de finanţare prin administraţia locală şi în propor ţionalitate
cu numărul de elevi (manageri şcolari);
 Subfinanţarea învăţământului, având consecinţe negative asupra finalizării unor
proiecte şi programe instituţionale;
 Dezechilibre, disfuncţionalităţi şi inconsecvenţe în sistemul legislativ al
descentralizării, în cadrul măsurilor de implementare ale reformei instituţionale;
 Ineficienţa unor structuri de cooperare locală;
 Perspectiva instabilităţii posturilor didactice, a desfiinţării titulaturii în învăţământ,
în condiţiile descentralizării(cadre didactice).
c) Direcţii de optimizare a reformei manageriale:
 Alocarea unor resurse financiare corespunzătoare proiectelor strategice la nivel
naţional, zonal şi instituţional;
 Consecvenţa strategiei şi mecanismelor descentralizării instituţionale;
 Axarea programelor instituţionale pe satisfacerea nevoilor educaţionale ale grupurilor-
ţintă;
 Depolitizarea structurilor manageriale ale sistemului de înv ăţământ.
4.1.3. Concepţii şi opinii privind eficientizarea managementului curriculumului
la nivelul instituţional şi al clasei de elevi:
Eficientizarea strategiilor şi mecanismelor de comunicare a ofertei curriculare a şcolii,

a strategiilor de motivare şi implicare a membrilor organizaţiei şcolare în proiectarea

şi managementul programelor instituţionale ( manageri şcolari).
 Aplicarea strategiilor specifice managementului clasei elevi;
 Prevalarea, în cadrul metodologiei de instruire, a metodelor instruirii problematizate,
a metodelor care favorizează învăţarea activă, autonomă, prin cercetare;

Accentuarea funcţiei motivaţionale a evaluării, prin preponderenţa evaluării
formative, a utilizării metodelor alternative de evaluare.
12

Rezultatele cercetării aferente obiectivului nr.1 al demersului investigativ asigur ă

premisele susţinerii modelului metodologic, prin adeziunea subiec ţilor la principiile,
obiectivele şi strategiile reformei curriculare şi instituţionale, prin optica acestora asupra
activităţilor manageriale în domeniul curriculumului.
4.2. Rezultate pentru obiectivul nr.2 al cercetării:

Rezultatele aferente acestui obiectiv au fost conturate în etapa postexperimentală a
cercetării, prin raportarea modelului metodologic, construit în etapa preconstatativă şi
perfectat în cea preexperimentală, la trei criterii de validare:
- premisele teoretico-metodologice ale modelului;
- impactul modelului metodologic asupra subiecţilor care au cunoştinţe şi competenţe în
domeniu (specialişti în educaţie, inspectori şcolari, manageri şcolari, cadre didactice şi
studenţi), studiat în urma aplicării unui chestionar şi desf ăşur ării unor şedinţe de focus-grup;
- obiectivarea modelului managerial în cadrul unui program curricular în viziune
modular-interdisciplinar ă, care este validat, la rândul lui, printr-un proces de testare
experimentală şi un studiu de impact asupra tuturor categoriilor de subiecţi (vizat de al treilea
obiectiv al cercetării empirice).
Componentele modelului au fost stabilite din raţiuni ce ţin de caracterul logic al
succesiunii elementelor structurale şi procesuale ale unui ghid metodologic, de
complementaritatea şi alternativitatea variabilelor curriculare. Elementele componente ale
modelului metodologic sunt:
1. Justificarea modelului metodologic/Principii de concepere
2. Premisele modelului metodologic
2.1. Premise teoretice
2.2. Premise metodologice
3. Viziunea metodologică a modelului
4. Misiunea modelului metodologic
5. Obiective generale ale modelului metodologic
6. Grupul-ţintă
7. Structura operaţională a modelului metodologic
7.1. Obiective specifice
7.2. Etape, niveluri decizionale şi beneficiari
7.3. Activităţi şi acţiuni manageriale

7.4. Strategii şi modalităţi de realizare
13

7.5. Modalităţi şi instrumente de evaluare a obiectivelor specifice şi a activităţilor

manageriale
8. Criterii, modalităţi şi instrumente de evaluare/validare a modelului metodologic
Misiunea modelului metodologic cuprinde intenţiile majore, distribuite pe două axe
teleologice, care asigur ă caracterul funcţional al acestuia:
- îmbunătăţirea activităţii managerilor şcolari şi a cadrelor didactice, în domeniul
proiectării şi a managementului curriculumului, prin interiorizarea modelului mental al
modelului şi detalierea unor structuri operaţionale, specifice contextului curricular;
- optimizarea procesului de învăţare şi creşterea performanţelor şcolare ale elevilor, prin
aplicarea în procesul curricular a strategiilor, metodologiilor şi procedurilor alternative,
invocate în cadrul modelului metodologic.
Obiectivele generale ale modelului sunt centrate pe oferirea unor sugestii metodologice
şi câmpuri problematice (rezolvabile prin analiza contextuală şi creativitatea managerială) şi
presupun fortificarea urm
ătoarelor tipuri de competenţe profesionale în domeniul
curriculumului, ale managerilor şcolari şi cadrelor didactice:
1. Competen ţ e de în ţ elegere, explicare - interpretare:
1.1. Devoltarea capacităţilor de analiză, interpretare şi evaluare a principalelor evoluţii,
orientări, perspective de analiză a curriculumului educaţional.
1.2. Dezvoltarea capacităţilor de analiză reflectiv-critică şi formularea judecăţilor de
valoare proprii, privind abordarea problematicii curriculumului şcolar în literatura de
specialitate, a procesului de implementare a curriculumului oficial şi a celui la decizia şcolii.
1.3. Dezvoltarea capacităţilor de autoevaluare a competenţelor manageriale în
domeniul curriculumului şi dezvoltarea unor strategii metacognitive, vizând
autoperfecţionarea acestor competenţe (self-managementul curriculumului).
2. Competen ţ e ac ţ ional - metodologice:
2.1. Dezvoltarea competenţelor decizionale privind elaborarea şi gestionarea unei

politici curriculare proprii instituţiei şcolare.
2.2. Dezvoltarea competenţelor de a realiza un audit al curriculumului şi de a emite
prognoze privind rezultatele implementării politicii curriculare, în general, a proiectului
curricular al şcolii şi al produselor curriculare care îl obiectivează..
2.3. Dezvoltarea capacităţilor de a construi produse curriculare, care să transpună
orientările postmoderne ale curriculumului şi să obiectiveze politica curricular ă a şcolii.
14

2.4. Dezvoltarea capacităţilor de elaborare a strategiilor de organizare a activit ăţii

mangeriale în domeniul curriculumului şi de eficientizare a implementării produselor
curriculare.
2.5. Dezvoltarea capacităţilor de elaborare şi aplicare a modalităţilor, procedurilor şi
instrumentelor adecvate de monitorizare, evaluare multilaterală a curriculumului oficial şi a
celui la decizia şcolii (proiect, rezultate, proces).
2.6. Adoptarea de decizii curriculare de ameliorare/perfecţionare/dezvoltare a
procesului curricular.
2.7. Dezvoltarea competenţelor de cercetare managerială şi inovare, prin emiterea de
ipoteze care să întrevadă soluţii de optimizare a situaţiilor problematice în practica curricular ă
şi întreprinderea de demersuri investigative.
3. Atitudini profesionale:
3.1. Integrarea principiilor de concepere a modelului, a conceptelor vehiculate, a
metodologiei şi instrumentelor invocate, în sistemul valorilor profesionale ale managerilor
şcolari şi cadrelor didactice.
3.2. Adoptarea unei atitudini profesionale de receptivitate la inovaţiile din domeniul
curricular.
3.3. Aplicarea consecventă a principiilor deontologice în construcţia şi aplicarea
produselor curriculare la nivelul organiza ţiei şcolare, în toate ipostazele specifice.
Grupul-ţintă al modelului metodologic al proiectării şi managementului curriculumului
are mai multe categorii de beneficiari:
- manageri şcolari şi cadre didactice din învăţământul preuniversitar, prin ghidarea
activităţii manageriale de dezvoltare curricular ă şi optimizare a procesului curricular;
- factori de decizie la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene, prin oferirea unui
instrument de monitorizare şi evaluare a activităţii manageriale în domeniul curricular, din
cadrul instituţiilor şcolare;
- studenţi care urmează modulul de pregătire psihopedagogică, prin punerea la dispoziţie
a unui instrument util aprofundării competenţelor metodologice în domeniul curricular, în
etapa formării iniţiale.
Categoriile de rezultate, grupate pe criteriile de evaluare a modelului metodologic,
evidenţiază:
15

4.2.1. Validarea teoretică, prin premisele teoretico-metodologice ale modelului

metodologic:
a) Premise teoretice:
 Perspectivele epistemologice în abordarea curriculumului: dezvoltarea curriculumului,
prin adaptarea modelului tylerian şi înţelegerea curriculumului, iniţiată de mişcarea
reconceptualistă;
 Paradigme majore ale curriculumului: paradigma modernă sau a curriculumului
behaviorist şi paradigma postmodernă sau cea a curriculumului constructivist;
 Concepţiile moderne despre curriculum: curriculum centrat pe elev şi curriculum
abordat în manier ă sistemico-holistică;
 Modelele de analiză conceptual ă multidimensională a curriculumului;
 Cadrul teoretico-ideologic al reformei curriculare şi instituţionale.
b) Premise metodologice:
 Modelele generale ale proiectării curriculumului, cu accent pe modelele
conceptuale;
 Modelele manageriale în domeniul curriculumului, cu accent pe cele bazate pe
schemele de optimizare şi dezvoltare curricular ă;
 Strategii şi modele manageriale de dezvoltare a instituţiei şcolare, în contextul
managementului schimbării curriculare şi al adecvării la contextul curricular;
 Analiza impactului reformei curriculare şi instituţionale, pentru a evalua contextul
şi suportul de susţinere a modelului metodologic, în condi ţiile schimbării
manageriale şi curriculare, a promovării, în cele din urmă, a unui management al
schimbării în domeniul practicilor manageriale în plan curricular;
 Analiza tip audit a modelelor metodologice la nivelul organizaţiei şcolare, unde
am constatat o serie de neajunsuri, ce ţin de inconsistenţă, caracterul simplist,
dezechilibrul activităţilor manageriale ale instanţelor decizionale curriculare,
caracterul raţionalist-tehnologic.
4.2.2.Validarea empirică, prin impactul modelului metodologic al proiectării şi
managementului curriculumului:
Subiecţii (cadre didactice, manageri şcolari, inspectori şcolari, exper ţi şi studenţi) au
validat modelul metodologic, prin următoarele elemente:
 Îndeplinirea condiţiilor de adecvare la strategia de descentralizare curricular ă şi
instituţională a învăţământului românesc:

- operaţionalitatea, prin materializarea în produse manageriale şi ale activităţii
16

didactice inovatoare (modelul de proiect curricular al şcolii, programe curriculare în viziune

modular-integrată);
- flexibilitatea modelului, prin posibilitatea adaptării acestuia la diverse contexte
instituţionale şi curriculare;
- coerenţa, prin articularea optimă a elementelor componente;
- sistematizarea activităţilor manageriale, prin eşalonarea logică, concisă pe etape
ale dezvoltării curriculare la nivelul instituţiei şcolare.
 Funcţionarea ca un instrument alternativ şi complementar prin elemente,
caracteristici care-i asigur ă valoarea adăugată în raport cu alte instrumente:
- delimitarea activităţilor manageriale fundamentale pe instanţe decizionale, cu
precizarea competen ţelor şi atribuţiilor specifice;
- analiza curricular ă multidimensională, cu includerea unei metodologii a auditului
curriculumului naţional şi la decizia şcolii şi diversificarea metodelor şi instrumentelor
analizei de nevoi educaţionale;
- caracterul integrativ şi comprehensiv al modelului, prin îmbinarea dimensiunii
normativ-tehnologică cu dimensiunea procesual-contextuală;
- materializarea unor orientări şi tendinţe postmoderne în managementul educaţional
şi în teoria curriculumului;
- posibilitatea convertirii şi materializării în instrumente operaţionale la nivel

instituţional şi al clasei de elevi;
- diversificarea portofoliului metodologic specific managementului instituţional şi al
clasei, prin strategii, metodologii şi instrumente operaţionale de analiză curricular ă,
proiectare, organizare, implementare, monitorizare, evaluare şi reglare a curriculumului, cu
implicaţii asupra dezvotării competenţelor manageriale ale managerilor şcolari şi cadrelor
didactice.

Posibilitatea întrevederii unor efecte formative în practica managerială şi
curricular ă, prin sugerarea unor modalităţi de optimizare a programelor de formare
continuă a managerilor şcolari şi cadrelor didactice, din două perspective:
- dezvoltarea competenţelor acţional-metodologice dezirabile aplicării strategiilor şi
metodologiilor invocate;
- exersarea unor comportamente şi conduite prevăzute în model, prin crearea
cadrului favorabil (dat de rezonanţa afectivă a modelului metodologic),care susţine cercetarea
şi inovarea metodologică în domeniul curriculumului operativ.
17

Aceste rezultate, aferente celui de-al doilea obiectiv al cercetării, centrate pe construcţia
modelului metodologic şi pe adeziunea subiecţilor la acesta, apreciindu-l, prin raportare la
criteriile generale de susţinere teoretică, adecvare la strategia de descentralizare, valoare
adăugată şi efectele formative în practica managerială şi curricular ă, confirmă prima ipoteză
particular ă a cercetării.
În concluzie, modelul metodologic al proiectării şi managementului curriculumului
cuprinde elemente care-i asigur ă susţinerea teoretică, adecvarea la strategia de descentralizare
şi repere operaţionale specifice, care generează următoarele tipuri de efecte benefice:
- obţinerea adeziunii cadrelor didactice şi managerilor şcolari la modelul propus;
- dezvoltarea şi fortificarea concepţiei şi competenţelor cadrelor didactice şi managerilor
şcolari, cu privire la proiectarea şi managementul curriculumului.
4.3. Rezultate pentru obiectivul nr.3 al cercetării:

Rezultatele aferente obiectivului nr.3 al cercet ării au fost conturate în etapa
postexperimentală, prin raportarea programului curricular în viziune modular-
interdisciplinar ă, elaborat în etapa preconstatativă, restructurat şi finalizat în cea
preexperimentală, la două criterii:
- validarea modelului metodologic, prin elaborarea şi implementarea unui program
curricular în viziune modular-interdisciplinar ă;
- calitatea programului curricular de instrument alternativ programelor din trunchiul
comun, prin oferirea unui model de practici educaţionale bune, care asigur ă o probabilitate
mai mare de realizare a unor obiective ale reformei curriculare.
Investigarea programului curricular a fost realizată prin aaplicarea schemei
experimentale cu două grupe (experimentală şi de control), cu pretest, test şi postest,
presupunând urm ătoarele activităţi:
- conceperea şi implementarea programului curricular în viziune modular-
interdisciplinar ă, cu tema Momente ale istoriei – Conducă tori, eroi, evenimente – adresat
elevilor de clasa a IV-a, bazat pe rela ţii interdisciplinare tematice, conceptuale, metodologice,
axiologice la clasa experimentală, ca variabil ă independent ă;
- studierea aceleiaşi teme, la clasa de control, din perspectiva unei singure discipline
(Istoria), f ăr ă utilizarea de conexiuni interdisciplinare sistematice şi f ăr ă elementele
inovatoare introduse la eşantionul experimental;
- stabilirea variabilelor aleatoare, perturbatorii, care pot influenţa rezultatele elevilor;

- controlul variabilelor dependente;
18

- analiza comparativă a diverselor tipuri de rezultate şcolare (cunoştinţele acumulate şi

transferul acestora, capacităţi intelectuale, deprinderi de studiu, atitudini, interrela ţionarea în
echipele de lucru, produse ale activităţilor - variabile dependente) între cele două eşantioane,
pe parcurs şi la încheierea programelor, precum şi efectuarea de comparaţii criteriale, în
cadrul fiecărui eşantion, între situaţia iniţială şi cea finală;
- verificarea ipotezelor particulare, prin analiza rezultatelor implementării programului
curricular şi calculul statistic al semnificaţiei diferenţelor.
Impactul programului curricular a fost testat prin aplicarea unui chestionar pentru
exper ţi, inspectori şcolari, manageri şcolari, cadre didactice şi studenţi şi desf ăşurarea unor
şedinţe de focus-grup cu aceste categorii.
Utilizând această metodologie, am obţinut următoarele rezultate:
4.3.1.Obiectivarea modelului managerial al proiectării şi mangementului
curriculumului, prin respectarea demersului metodologic în toate etapele procesului
curricular:
 Analiza curricular ă multidimensională şi multireferenţială, cu accent pe auditul
curriculumului naţional (unde am constatat neconcordanţe între elemente ale
curriculumului naţional şi obiectivele reformei curriculare), auditul curriculumului
la decizia şcolii şi analiza de nevoi educaţionale ale beneficiarilor programului;
 Aplicarea metodologiei de planificare şi programare a curriculumului, obiectivată
în structura programului curricular;
 Aplicarea metodologiei modelului managerial, în procesul managementului
curriculumului programului curricular, la nivelul mai multor categorii de
activităţi:
- organizarea structurală şi acţională a activităţii manageriale de implementare,
monitorizare şi evaluare a curriculumului;
-coordonarea, monitorizarea şi evaluarea formativă a implementării
curriculumului;
- evaluarea globală a programului curricular, prin analiza efectelor formative şi
impactul asupra grupului-ţintă ( beneficiari, cadre didactice, manageri, exper ţi şi studenţi).
4.3.2. Calitatea de instrument alternativ şi complementar, prin:
3.2.1. Variabilele specifice programului curricular (variabile curriculare,
activităţi şi situaţii manageriale şi de instruire):

analiza de nevoi educaţionale;
19

 proiectarea modular-integrat
ă,centrată pe obiective de natur ă
interdisciplinar ă şi transdisciplinar ă;
 strategii interactive;
 strategii ale instruirii constructiviste;
 conţinuturi procedurale;
 activităţi extraşcolare;
 activităţi de parteneriat educaţional;
 evaluarea formativă;
 metode alternative de evaluare;
 managementul implicativ la nivelul clasei de elevi.
3.2.2. Efectele formative ale programului curricular :
 dezvoltarea gândirii interdisciplinare,creatoare, critice;
 dezvoltarea capacităţii de transfer a cunoştinţelor;
 stimularea imaginaţiei creatoare;
 facilitarea dezvoltării structurilor metacognitive;
 stimularea dezvoltării sentimentelor intelectuale, estetice, a ethosului
activităţii de cunoaştere prin efort propriu;
 dezvoltarea unor tr ăsături şi însuşiri ale personalităţii (motivaţia, interese
cognitive, conduite corespunzăţtoare învăţării prin cooperare);
 atingerea unor finalităţi generale, chiar la nivelul acestei vârste şcolare:
descoperirea conexiunilor între fenomene, procese, sesizarea complexit ăţii
unor fenomene istorico-sociale, culturale, interiorizarea valorilor culturale,
estetice;
 realizarea unor obiective ale noilor educaţii: educaţia pentru pace, educaţia
pentru comunicare, educa ţia axiologică;

facilitarea dezvoltării de capacităţi, deprinderi, strategii care să faciliteze
metacogniţia;
Efectele formative ale programului curricular sunt eviden ţiate prin următoarele
categorii generale ale rezultatelor elevilor:
 capacităţi de utilizare a surselor monodisciplinare, pluridisciplinare şi
interdisciplinare, în studiul temelor istorice;
 capacităţi de investigare şi interpretare a personalităţilor, faptelor şi proceselor
istorice, prin aplicarea unei metodologii de natur ă interdisciplinar ă;

 deprinderi de muncă intelectuală, în mod individual şi în grup;
20

 dobândirea de cunoştinţe declarative şi procedurale, în mod activ;

 capacităţi de comunicare orală şi scrisă, prin corelarea adecvată a limbajului
ştiinţific, literar şi artistic;
 interese cognitive şi motivaţii pentru studiul temelor istorice sau specifice altor
discipline/module, în manier ă interdisciplinar ă.
Rezultatele aferente obiectivului al treilea al cercetării, prin care este validat programul
curricular, din perspectiva obiectivării modelului metodologic şi a oferirii unor practici
curriculare bune şi alternative celor curente, confirmă a doua şi a treia ipoteză particular ă a
cercetării empirice.
În concluzie, modelul metodologic multifuncţional a condus la elaborarea unui
program curricular interdisciplinar valabil, care a validat experimental modelul. Elaborarea şi
dezvoltarea programului curricular, în spiritul modelului metodologic propus, a generat un
impact educaţional şi profesional superior efectelor practicilor curente.
4.4. Concluzii ale demersului investigativ

Analiza demersului metodologic şi a rezultatelor finale ale cercetării empirice în
domeniul proiectării şi managementului curriculumului relevă atât aspecte pozitive, cât şi
limite. Acestea reprezintă cadrul teoretico-metodologic pentru emiterea unor reflec ţii, judecăţi
de valoare şi direcţii ameliorative/de optimizare atât a demersului investigativ prezentat, cât şi
a cercetărilor ulterioare în problematica proiectării şi managementului curriculumului.
Decantarea acestor puncte tari şi puncte slabe devine necesar ă şi operantă prin raportarea
rezultatelor finale la obiectivele specifice, la ipotezele particulare şi ipoteza generală a
cercetării. Din această perspectivă, apreciem ca virtuţi ale cercetării empirice:
- realizarea obiectivelor specifice, prin aplicarea demersului metodologic al cercetării;
- validarea celor trei ipoteze particulare, prin sus ţinerea teoretică, impactul şi efectele
formative ale celor două instrumente manageriale;
- înregistrarea unor schimbări la nivelul percepţiilor şi atitudinilor managerilor şcolari şi
cadrelor didactice, cu implicaţii asupra procesului instruirii, ca indicatori de validare a
ipotezei generale a cercetării.
Limitele demersului investigativ, în opinia noastr ă, sunt reprezentate de:
- testarea quasiexperimentală a modelului metodologic al proiectării şi managementului
curriculumului, prin programul curricular, ceea ce nu a condus la un nivel ridicat al
aprecierilor privind efectele formative ale modelului în planul practicilor manageriale şi

curriculare, în comparaţie cu aplicarea acestuia ca instrument fundamental al politicii
21

curriculare a managementului unei instituţii şcolare (cadrul normativ nepermiţându-ne, în

momentul derulării cercetării, implicarea directă în politica instituţională a unei unităţi
şcolare).
Validarea celor trei ipoteze particulare, pe de o parte, punctele slabe men ţionate, pe de
altă parte, ne conduc spre aprecierea că ipoteza generală a cercetării este par ţial confirmată.
Astfel, modelul metodologic al proiectării şi managementul curriculumului propus a produs
unele schimbări dezirabile la nivelul concepţiei cadrelor didactice şi managerilor şcolari, a
generat unele practici curriculare şi educaţionale bune în proiectarea, implementarea şi
evaluarea programului curricular. Din perspectiva confirmării totale a ipotezei generale, ne
propunem să abordăm problematica de studiu într-o cercetare ulterioar ă, de o mai mare
amploare, având ca scop investigarea experimentală a modelului metodologic (restructurat,
dezvoltat), la nivelul uneia sau mai multor unit ăţi şcolare, în cadrul cărora să elabor ăm şi să
gestionăm politica de dezvoltare curricular ă, în parteneriat cu echipa managerială.
22

Dokumen Managementul-Curriculumului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen Managementul-Curriculumului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

PROIECTAREA ŞI MANAGEMENTUL CURRICULUMULUI

http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma na ge me ntul-c ur r ic ulumului 1/22

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

În actualul context al politicii educaţionale din ţara noastr ă, problematica proiectării şi

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

2. Obiectivele generale şi secţiunile lucrării

Pornind de la situaţiile problematice semnalate în practica anterioar ă de cercetare şi

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

2. Fundamentarea teoretico-metodologică a problematicii

Fundamentele teoretice ale investigaţiei în domeniul proiectării şi managementului

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

în analize conceptuale ale termenilor de proiectare şi management, a conceptelor derivate

perspectivele dezvolt ării şi inser ţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor;

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

 elaborarea şi gestionarea unor programe curriculare de dezvoltare profesională, de

- prezentarea specificului activităţii manageriale la nivelul operaţional al reformei

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

 Evaluare (criterii, metode şi instrumente).

3. Procesul cercetării empirice

Capitolul al IV-lea – Un demers investigativ privind modelele şi instrumentele

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

b.2.) Ipotezele particulare:

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

4. Rezultate finale ale demersului investigativ

4.1. Rezultate pentru obiectivul nr.1 al cercetării

politici proprii instituţiei şcolare privind oferta curricular ă.

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

b) Aspecte negative:

4.1.2. Percepţii şi opinii asupra reformei manageriale, axate pe descentralizarea

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

 Eficientizarea activităţii şi creşterea performanţelor instituţiilor de învăţământ prin

a strategiilor de motivare şi implicare a membrilor organizaţiei şcolare în proiectarea

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

Rezultatele cercetării aferente obiectivului nr.1 al demersului investigativ asigur ă

4.2. Rezultate pentru obiectivul nr.2 al cercetării:

7.3. Activităţi şi acţiuni manageriale

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

7.5. Modalităţi şi instrumente de evaluare a obiectivelor specifice şi a activităţilor

2.1. Dezvoltarea competenţelor decizionale privind elaborarea şi gestionarea unei

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

2.4. Dezvoltarea capacităţilor de elaborare a strategiilor de organizare a activit ăţii

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

4.2.1. Validarea teoretică, prin premisele teoretico-metodologice ale modelului

instituţională a învăţământului românesc:

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

didactice inovatoare (modelul de proiect curricular al şcolii, programe curriculare în viziune

- posibilitatea convertirii şi materializării în instrumente operaţionale la nivel

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

4.3. Rezultate pentru obiectivul nr.3 al cercetării:

- stabilirea variabilelor aleatoare, perturbatorii, care pot influenţa rezultatele elevilor;

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

- analiza comparativă a diverselor tipuri de rezultate şcolare (cunoştinţele acumulate şi

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

istorice, prin aplicarea unei metodologii de natur ă interdisciplinar ă;

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

 dobândirea de cunoştinţe declarative şi procedurale, în mod activ;

4.4. Concluzii ale demersului investigativ

aprecierilor privind efectele formative ale modelului în planul practicilor manageriale şi

5/11/2018 Ma na ge me ntul Cur r ic ulumului - slide pdf.c om

curriculare a managementului unei instituţii şcolare (cadrul normativ nepermiţându-ne, în