Cursul 6

Proteza schletata.Elemente de mentinere, sprijin si stabilizare

Elemente de mentinere, sprijin si stabilizare se impart in 2 grupe:

1.Elemente principale(mecanice) care sunt:
a)elemente cu actiune directa (crosetele,sistemele speciale)
b)elemente cu actiune indirecta (elemente antibasculante)
2.Elemente auxiliare:-adeziunea
-retentivitati anatomice
-tonicitate musculara
In ceea ce priveste elementele principale cu actiune directa, se obtin prin diferite
procedee tehnologice si isi exercita actiunea datorita contactului cu dintii restanti.
Crosetele
-reprezinta elemente constitutive importante ale protezei scheletate
-se obtin prin urmatoarele procedee tehnologice:
1.modelate din sarma -crosete sarma
2.prin turnarea aliajelor –crosete turnate
3.cu ajutorul elementelor prefabricate
Combinand cele 3 procedee rezulta crosete mixte

Functiile crosetelor(6)
1.Mentinerea (se mai numeste ancorare sau ancoraj sau retentie),crosetul participa la
functia de mentinere si impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul
protetic
2.De stabilizare, crosetele participa la stabilizare prin totalitatea elementelor situate
subecuatorial si astfel se opun tendintei de mobilizare a protezei in plan orizontal.
3.De spijin, acordat in special de pintenul ocluzal si de elementele crosetului situate
subecuatorial, care se opun infundarii protezei pe campul protetic
4.De incercuire ,crosetul prin bratele sale cuprinde mai mult de 180◦ din circumferinta
dintelui pe care este asezat.
5.Reciprocitatea care are in vedere concordanta care trebuie sa existe intre actiunea celor
2 brate ale crosetului.
6.Pasivitatea, crosetele asezate pe dinti nu trebuie sa exercite nici o presiune, ci sa existe
un contact lejer intre suprafata dentara si cea metalica.

Crosetele turnate
-se obtin prin turnare astfel incat putem vorbi de o modelare in ceara sub forma de
macheta a lor, si se toarna odata cu celalalte parti componente ale protezei scheletate
-au un contact in suprafata cu dinti spre deosebire de crosetele din sarma care au contact
liniar
-sunt mai neigienice din cauza contactului de suprafata

1
Clasificarea crosetelor turnate
1.Crosete circulare
2.Crosete divizate descrise de Roach
3.Crosetele Ney
4.Crosetele cu forme particulare

1.Crosetele circulare
-se numesc asa pentru ca cele 2 brate (retentiv si opozant) aproape incercuiesc dintele
stalp
-ele pot fi:
a) dupa numarul dintilor pe care se aplica: - monodentare (1 dinte)
- bidentare (2 dinti)
- tridentare (3 dinti)
b) dupa numarul total al bratelor pe care in prezinta pot fi cu:
- 2 brate
- 3 brate
- 4 brate
- 5 brate
c) dupa numarul bratelor active : - crosete monoactive, cu 1 brat elastic
- crosete biactive, cu 2 brate elastice
- crosete triactive, cu 3 brate elastice
- crosete tetractive, cu 4 brate elastice
Cele mai cunoscute creosete circulare sunt:
1.Crosetul Ackers
2.Crosetul Bonwill

1.Crosetul Ackers
-un croset turnat, circular cu 3 brate
-este format din 5 elemente componente: -corpul crosetului
-pintenul crosetului
-bratul reciproc
-conectorul secundar
-elementul elastic sau retentiv
2.Crosetul Bonwill
- un croset turnat, circular cu 6 brate
-se plaseaza in zonele posterioare sau laterale ale arcadelor la nivelul molarilor si
premolarilor
-este un dublu Ackers

2.Crosete divizate descrise de Roach

-prezinta urmatoarele caracteristici:
Bratul retentiv:
-poseda conectori secundari propri care pleaca din saua protezei
-este mai elastic decat pentru crosetele circulare
-ramane situat in zona cervicala a dintilor stalp (mai putin vizibil)

2
Corpul crosetului, pintenul, bratul opozant si conectorul secundar sunt identice cu cele ale
crosetelor circulare.
Roach a descris primele crosete divizate care prezinta bratele elastice sub forma de litere
cu ajutorul formulei CLUSTIR.

3.Crosetele Ney
-includ 6 tipuri de crosete dintre acestea primele 4 sunt utilizate mai mult
-reprezinta o combinatie intre crosetele circulare si crosetele divizate
-Crrosetele Ney numarul 1,numarul 2, numarul 3,numarul 4

Crosetele prefabricate, se obtin din elemente prefabricate care deriva industrial prin
ambutisare(se modifica proprietatile fizico- mecanice ale aliajului).Aliajele care se
folesesc sunt cele crom-nichel. Exista elemente prefabricate sub forma literei T,Y sau in
cruce care se livreaza impreuna cu un set de clesti necesari pentru prelucrarile ulterioare.
Crosetele mixte, se obtin prin metode tehnologice diferite : bratele retentive pot fi
modelate din sarma iar celalalte elemente sunt confectionate prin turnare(corp,pinten,
bratul opozant, conectorul secundar)

Avantajele bratelor retentive din sarma

1.contact liniar cu suprafata dintelui
2.vizibilitate redusa
3.modelajul sarmei se face usor
4.activarea este posibila
Dezavantajele bratului retentiv turnat
1.flexibilitate redusa
2.contactul in suprafata mai mare cu dinti favorizeaza acumularea placii bacteriene
3.eroziunea smaltului prin contactul intim cu suprafata dentara
4.este vizibil
5.nu se pot activa ca si cele de sarma
6.nu se pot repara

Sisteme speciale de mentinere, sprijin si stabilizare

Sunt dispozitive mecanice complexe care fac legatura protezei scheletate cu dintii
restanti.

Caracteristici clinico-tehnice ale sistemelor speciale de mentinere, sprijin si stabilizare

1.sistemele speciale sunt niste dispozitive mecanice cu dimensiuni foarte mici
2.sunt formate din minimum 2 parti, o parte ramane fixata la dintele stalp si o parte se
afla la nevelul protezei
3.au dimensiuni si forme foarte precise astfel incat sa se poate ambala
4.intre cele 2 componente apar forte de frecare
5.se obtin pe cale industriala, iar obtinerea lor al nivel de laborator este discutabila
6.se obtin din aliaje extradure si dure, elementul situat la nivelul dintelui stalp este mai
dur decat elementul situat la nivelul protezei

3
7.frictiunea determina o uzura a lor de aceea elementul mai putin dur atasat la nivelul
protezei se inlocuieste cu un altul
8.utilizarea lor necesita un tratament protetic atent
9.se folosesc minim 2 sisteme speciale cu repartizare topografica diferita
10.restaureaza functia fizionomica foarte bine prin dimensiunea lor redusa si topografia
lor
11.sistemele speciale inbunatatesc intreaga functionalitate a protezei scheletate
12.utilizarea lor este facuta nuami de cadre calificate
13.impune o supraveghere atenta si periodica a pacientului
14.pretul de cost depinde de elemntul special folosit

1.CULISELE
-sunt formate din 2 componente: matrice si patrice
-matricea si patricea trebuie sa fie identice ca si forma
-patricea patrunde in interiorul matricei avand aceeasi forma pe sectiune transversala
Clasificare culise
a)dupa forma sectiuni transversale: -circulare
-ovalare
-trapezoidale
-in T sau in H
b)in functie de pozitie : - extracoronare
- intracoronare
Actiunea culiselor
-mentin proteza pe campul protetic
-reprezinta elemnte de sprijin dento-parodontal conferind un sprijin mixt rigid protezelor
terminale si un sprijin dento parodontal protezelor intercalate.
Pentru a fi utilizate este obligatoriu ca dinti vecini spatiului edentat sa fie acoperiri cu
microproteze la nivelul carora se aplica componenta culisei. Locul unde va fi fixata este
stabilit cu ajutorul paralelografului.
Dozare culise :
-uzura care apare in timp si le face ineficiente
-ancorarea rigida la nivelul dintilor stalpi acre in timp vor fi mobilizati

2.CAPSELE
-mecanisme minuscule formate din 2 parti matrice si patrice
Patricea se ataseaza la nivelul unui dispozitiv radicular cimentat la o radacina
dentara,matricea este fixata in saua protezei.
Clasificare:dupa forma patricei sferica, cilindrica
Indicatie: frecvent in edentatia subtotala

3.TELESCOAPELE
-sunt constituite din cape cilindrice sau cilindro conice cimentate pe dintii restanti si din
coroane turnate fixate in baza protezei
-sunt formate din aliaje dure
-capele se amprenteaza in cabinet dupa cimentarea pe dinte,dupa in laborator se
confectioneaza si se fixeaza la saua protezei

4
-coroanele sunt formate din aliaje mai putin dure
Telescoparea este caracteristica de o suprafata de frictiune mare.In timp scade forta de
frictiune dintre cele 2 suprafete si posibilitati de activare nu exista.
Actiunea telescoapelor este la fel ca la culise:
-mentinerea protezei pe campul protetic
-confera sprijin dento-parodontal pentru edentatia intercalata si sprijin rigid pentru
edentatia terminala

4.BARELE CU CALARET
-se compun din 2 parti :una fixa si una mobila
Partea fixa:
-este sub forma de bara cu diferite forme pe sectiune (rotunda, ovalara,
patrata) bara acre ete solidarizata la niste coroane care acopera dinti ce
marginesc o edentatie sau este solidarizata la dispozitive radiculare
cimentate in radacina dintilor restanti.
Partea mobila
-este reprezentata de un jgheab metalic situat in saua protezei.Cele mai
cunoscute sisteme de bare:
-sistemul Dolder
-sistemul Ackerm
-sistemul Gillman
Sistemul Dolder
-are 2 variante :-frictional-este indicat in edentaii intercalate unde nu se
produc infundari si proteza are sprijin dento-parodontal
-rezilient- este indicat in edentatiile terminale, unde se
produc infundari si proteza are sprijin dento-mucozal.(bara are forma
ovoidala)