Structura amalgamelor de Ag

a) aliaje de ag conventionale:
-ag si staniu pot forma un compus intermediary cu formula Ag 3 St
care const faza gama
-ag reactioneaza f rapid cu Hg favorizand amalgamarea aliajului in
care s-a constatat ca St atunci cand este in cant a det si diminuarea
duritatii si rezistenta obt.
-atunci cand i se adauga Cu s-a constatat ca acesta poate inlocui o
parte din Ag det cresterea duritatii si rezistenta amalgamului dupa
efectuarea prizei
-atunci cand este present in aliaj si Zn acesta captand O2in tp
fuzionarii previne oxidarea
-r de priza este det de r aliajelor de Ag cu Hg care este f complexa
-se pleaca de la unu dintre compusul intermetalic Ag –St(faza
gama)si Hg.In tp amestecului faza gama se dizolva in Hg,r care are
loc da nastere la faza gama1(Ag2Hg) care este un compus al Ag cu
Hg si faza gama 2 rezulta compus al St cu Hg
-structura mat dupa priza ete rep de o zona centrala de faza gama
nereactionata si o matrice de compusi gama 1 si gama 2 care
formeaza o retea continua la periferie

b)aliaje cu continut crescut in Cu

-lipsa fazei gama2 a carei prez se stie ca det o reptibilitate mai
crescuta la coroziune si diminueaza resist mecanica a aliajului
-unu dintre cele2 comp ale piliturii la aliaj de amestec(partic de St
si Ag Cu)in combinatie cu Hg se desfasoara in 2 etape:1.cea
similara aliajelor conventionale si 2.r dintre gama 2 si sferele de
Ag si Cu ceea ce duce la formarea unui compus nou de Cu St si a
fazei gama1
-lipsa fazei gama2 continutul amalgam obtinut prin aliaje in care
Cu are urm avantaje:scade corodarea amalgamelor,creste resist
datorita lipsei fazei gama2,rezistenta obt este mai crescuta
-unele amalgame contin si F care nu altereaza prop lor cid oar
reduce riscul aparitiei cariilor sec marginale ceea ce adauga un
surplus la caract carioprofilactic

1
Prop amalg Ag
1.coroziunea:mai crescuta la am cu faza gama2,sunt mai indicate
amalg nongama2 la care pr de coroziune sa constatat ca este f
redus,obt acestea find bine finisate si lustruite,pe supraf amalg se
form in tp un strat de sulfuri ce inegresc culoarea obt.
Coroziunea reduce resist la presiune a amalg cu 30 la suta fapt
demonstrate inca din 1992
2.microinfiltratia si microdefectele marginale:cand apar se datoresc
lipsei de aderenta a mat la periferie
3.rezist la fractura:diminuata de:amestecul insufficient al
componentilor amalg,continut prea crescut in Hg,presiunea prea
mica in tp condensarii amlg in cav,coroziunea crescuta la unele
amalg.Toti acesti factori cresc posibilitatea aparitiei fract
4.deformarea plastica:produsa de un stress continuu exercitat
asupra mat in cond mai ales de fract marginale ale obt
5.fract marginale ale obt de amlgam:ele sunt mai mici la
amalgamele cu cont crescut in Cu.
Pot aparea in caz de prep incorecta marg,la amalg cu deformari
plastice mai mari care au o duribilitate scazuta la niv marg obt
6.conductibilitate termica:bune conductoare de caldura
7.modif de volum au loc in tp expansiunii de priza dar si dilatarii
obt la caldura.
Expansiunea in tp se poate datora: rap prea mare intre aliaj si
Hg,triturarii insuficiente a elem amalgamului,presiunile prea mici
la condens,contaminarea cu apa inainte de efectuarea prizei
8.efect anticariogen:mai ales la obt cu amalgamului de Cu,adaosul
la unele aliaje de Fe care apoi va fi eliberat lent in tp
9.toxicitatea amalgam:relative in cond experimentale,alergii la Hg

Tehnica de lucru
Dozarea,prepararea,inserarea in cav,modelarea obt
1. Dozarea
-de aceasta depinde calit obt de amalg inserate in cav motiv pt care
dozarea poate fi manuala,predozarea in forme capsulate

2
-Hg se va picura cu pipeta in mojarul special de amalg
-1-2 pic deHg de marimea cav peste care se adauga treptat 2-5
volume de aliaj prin presare
-pt optimizarea dozarii manuale se pot folosi
lingurite,pipette,balante de cantarit
-in forma de prezentare a amalg capsulate acestea sunt predozate
cu ap speciale

2.Prepararea :
a)manuala:mojararea intr-un mojar cu un pistil care are rol la
cresterea frictiuni intre comp amalg in tp mojararii pe per mojararii
-mojararea se va face tp de 2 min cu un ap de cca 200 rotatii/min si
cu o forta de 200 kg fort ape cm2 pana cand amestecul celor 2
comp au un aspect omogen
-pt a decela calitatile mat dupa mojararea corecta tre:la strangerea
intre2 degete sa apara pe supraf mat amprenta digitala a degetului
mare iar la strangerea intre degete cu presiune sa apara crepitatile
specifice ale amalg ce seamana cu zdrobirea bulgarelui de zapada.
b)mecanica cu aparate speciale,tp de preparare mecanica este de 5-
18sec iar viteza de rotatie este intre100-300 rotatii pe min.

3.inserarea si condensarea:
-prep cav,toaleta,izolarea d,uscarea,degresarea
-aplicarea obt de baza din ciment
-insertia amalg: Pentru aplicarea amalgamului în cavitate putem
folosi următoarele mijloace:
spatule de argint la care amalgamul aderă prin simplul contact cu
metalul;
port amalgam în formă de seringă care prezintă avantajul că preia
direct din mojar cantităţi mici de material ce pot fi injectate în
cavitate, fără ajutorul mâinii operatorului;
— aplîcatoare de amalgam cu suprafaţa zimţată a
portamalgamului.

3
-insertia amlag cu seringa cu piston se realizeaza in lacasuri ale
port terminale ant.se descarca sub presiiune in int cav
-fiecare port de amalg trebuie condensate manual sau mecanic pt a
nu se lasa tp elib de aer.
Condensarea manuala:
a) C o n d e n s a r e a m a n u a l ă — este cea mai răspândită metodă
de inserare a amalgamului şi oferă avantajul simplităţii, asigurând
îndeplinirea tuturor dezideratelor, dacă se respectă următoarele
reguli:
dimensiunile şi forma fuloarului vor fi alese în raport cu forma şi
dimensiunile cavităţii; astfel secţiunea prea mică nu este eficace în
condensarea vinei cantităţi mari de amalgam, pe când secţiunea
prea mare va dispersa presiunile în suprafaţă fiind ineficientă;
forţa aplicată cu ajutorul fuloarului trebuie să se execute egal pe
toate fragmentele de amalgam, adăugate succesiv, în scopul
umplerii cavităţii; valoarea forţei de compresiune în condensarea
normală nu trebuie să depăşească 120 kgf/cm-;
mişcările efectuate sunt mişcări combinate de tasare şi mişcări cir-
culare: în acest mod se obţine o adaptare bună la pereţii cavităţii şi
o umplere perfectă a tuturor zonelor de retenţie;
în general, este bine ca primul strat aplicat să fie mai moale pentru
a realiza o adaptare mai intimă a lui la pereţii cavităţii, iar straturile
următoare vor fi mai consistente;
excesul de mercur rezultat în urma condensării va fi îndepărtat din
cavitate cu ajutorul unei spatule, după care se aplică o nouă
cantitate de amalgam;
după utaplerea cavităţii cu un mic exces, se exercită presiuni cu
pulpa degetului învelit într-un deget de cauciuc, asupra obturaţiei,
iar excesul de mercur care rezultă prin apăsare se îndepărtează şi el
cu spatula sau se absoarbe, punându-1 în contact cu un fragment de
amagam deja întărit.
b)condensarea mecanica:
Condensatoacele mecanice au o formă asemănătoare cu piesa de
mână contra unghi, putând fi acţionate de braţul „DORIOT" sau se
prezintă ca dispozitive independente'acţionate pneumatic. Modul

4
lor de acţiune este diferit, unele amplifică acţiunea de condensare
prin lovire sau ciocnire, iar altele au la baza acţiunea vibratorie.
Partea activă a acestor mecanisme este reprezentată de un
sortiment variabil de fuioare de diferite forme şi mărimi, care se
montează in condensator printr-un sistem asemănător cu cel al
frezelor. Această metodă prezintă o serie de dezavantaje printre
care amintim:
— fracturarea unor prisme de smalţ datorită şocurilor;
— în timpul condensării amalgamul are tendinţa să se deplaseze
pe pereţii laterali ai cavităţii, iar obturaţia va păstra o cantitate mai
mare de mercur, ceea ce va duce la scăderea rezistenţei şi la
facilitarea coroziunii;
c)Condensarea prin ultrasunete
. Majoritatea condensatoarelor sunt adaptate la generatorul de
ultrasunete al aparatelor de detar-traj, iar tija şi partea activă a
fuloarului este prevăzută cu un sistem se-miînebis de răcire cu apă,
deversat în sistemul aspiratorului de salivă. Cu toate acestea, în
timpul condensării se degajă o cantitate importantă de căldură, de
aceea se va lucra cu întreruperi, având grijă să controlăm
permanent temperatura iraductorului.
Prin această metodă se obţin condensări foarte bune ale
amalgamului în cavitate, dar rezultatele ei nu sunt mai bune decât
cele obţinute prin condensarea normală.
4.Modelarea obt:
-cu spatula bucale si obturatoare astfel:
a)cav de cls 1 dupa ocluzare in pozitie centrica,propulsie si
lataralitate.se va indeparta excesul de amalg si se va reface relieful
ocluzal prin misc dinspre centru spre periferie tangente la conturul
ext al cav
b)cav de cls 2 comp verticala impune modelarea prin misc dinspre
centrul feteiu prox spre marg de contur ai pertilor lat ai cav,cea
orizontala ca la cls 1
-la cav de cls1,2 cu obuleta de vata imbibata in alcool si bine
stoarsa

5
Priza mat
-3-4 h dupa inserarea amlg
-indicatie a nu se face masticatie
-priza finala dupa 24 h
-forma cpsulata Tytin modern are priza fianla dupa 14 min de la
inserarea in cav

Finisarea si lustruirea
Se execută numai după 24—48 ore de la aplicarea obturaţi ei şi
oferă următoarele avantaje:
-conferă obturaţiei un aspect estetic; orice oorp metalic cu o
suprafaţă lucioasă este mai estetic decât unul mat. Din acest punct
de vedere, amalgamul de cupru, spre deosebire de cel de argint, îşi
pierde curând luciul căpătat după lustruire;
-pe o suprafaţă netedă se depun mai greu resturile alimentare, iar
placa dentară se formează numai în situaţiile excepţionale pe o
astfel de suprafaţă;
-pe o suprafaţă rtigoasă, se depun rapid resturi alimentare acumu-
lându-se acizi care exercită o acţiune corozivă asupra
amalgamului, iar suprafaţa obturaţiei se degradează rapid; pe
suprafeţele netede acest lucru nu se întâmplă sau se întâmplă într-o
măsură foarte mică.
Pentru finisarea amalgamului întrebuinţăm, freze de finisat şi lus-
truit de diferite forme şi mărimi: sferice, cilindrice, flacără etc. cu
ajutorul cărora se acţionează de la centru către periferia obturaţiei.
Pentru feţele aproximate se pot utiliza benzi metalice Horico cu
ajutorul cărora se pot netezi suprafeţele restaurării sau se pot
îndepărta eventualele surplusuri rezultate din adaptarea
necorespunzătoare a matricelor dentare.
Pentru lustruirea suprafeţelor obturaţiei se pot întrebuinţa şi ur-
mătoarele instrumente:
periujţe montate la piesa de mână, folosind paste speciale de
lustruit;
gume abrazive de diferite forme pentru ştergerea imperfecţiunilor
mai mari sau a şanţurilor;

6
perie cu pulbere de piatră ponce;
pâlnii de cauciuc şi pudră de oxid de staniu.
Timpul de finisare recomandat este de maximum 3-5 minute pen-
tru că altminteri, sub acţiunea energiei de frecare şi a temperaturii
din timpul lustruirii, atomii de pe suprafaţa aliajului pot părăsi
structura -cristalină ducând la modificarea calităţilor obturaţiei pe o
grosime de un micron.

Amalgamul de Cu

Prepararea amg de cupru se realizează prin metoda electrolitică.

Spre deosebire de celelalte amalgame, pe care le preparăm noi din
mercuir şi amestec metalic, amalgamul de cupru ni se pune la
dispoziţie sub formă de tablete.
Amalgamul de cupru este o substanţă care devine plastică numai
după ce a fost încălzită şi triturată într-un mojar. încălzirea
tabletelor de amalgam de cupru se face în linguri destinate acestui
scop, până la apariţia pe suprafaţa lor a picăturilor de mercur (până
când „transpiră"), încălzit prea puţin sau prea mult, calităţile
amalgamului de cupru suferă.

Prop amlagamul de Cu
-are o soliditate relativă, iar marginile obturaţiei făcute cu el sunt
mai rezistente decât acelea ale cimentului, însă înai puţin rezistente
decât ale amalgamului de argint.
-Inserarea lui necesită o cavitate retentivă.
-Se adaptează bine la pereţii cavităţii, chiar dacă nu s-a putut face o
uscare perfectă a acesteia. în contact cu lichidul bucal se formează
la suprafaţa lui un strat de carbonat şi acetat de cupru, negru şi
aderent.
-Din această cauză, estetica lasă de dorit deoarece obturaţiile de
amalgam de cupru se înnegresc, impregnează dentina, colorând
dintele şi colorează chiar şi dinţii vecini.

7
- I se atribuie o acţiune uşor antiseptică, cariile obturate cu
amalgam de cupru recidivând mai rar.
-unii autori îl acuză de a fi nociv pentru pulpă din cauza oxidului
de cupru ce pătrunde prin canaliculele dentinare, practica a arătat
că este una din substanţele de obturaţie care produc modificări
pulpare mai rar decât alte substanţe, chiar şi atunci când cavitatea
este destul de profundă; din aceste cauze este de preferat în
obturarea dinţilor temporari.
-Amalgamul de cupru este bine tolerat de ţesutul gingival. O salivă
acidă îl dezagregă însă destul de repede.
-Prin eliberarea de mercur şi săruri de cupru toxice el este acuzat
de a fi nociv pentru organism;
de aceea se recomandă să se evite obturaţiile mari precum şi
aplicarea mai multor obturaţii cu amalgam de cupru în aceeaşi
gură. De asemenea,, se vor evita astfel de obturaţii în imediata
vecinătate a lucrărilor de aur, care pot fi atacate de mercurul
degajat chiar după întărirea amalgamului. Tehnica de obturare
propriu-zisă nu diferă de cea întrebuinţată la celelalte amalgame.
Lustruirea se poate face după 24 de ore, înlsă luciul pe care îl
capătă momentan dispare curând.
Modul de prezentare: plăcuţe metalice de dimensiuni mici, având
forme diferite: rotunde, pătrate, rombice

Indicaţii:
-obturarea dinţilor temporari;
-obturarea cavităţilor greu accesibile, a molarilor de minte şi a
cariilor de colet ale ultimilor molari, în toate cazurile în care
uscarea cavităţii ms se poate face în condiţii corespunzătoare;
- obturarea căilor false din 1/3 cervicală a rădăcinilor;
-obturarea căilor false ale podelei camerei pulpare;
-obturaţii retrograde după rezecţii apicale;

8
-confecţionarea de bonturi în laboratoarele de tehnică dentară.
Contraindicaţiile sunt aceleaşi .ca pentru amalgamul de argint. în
plus, este contraindicat în imediata vecinătate a lucrărilor din aur
deoarece duce frecvent la apariţia fenomenelor de galvanism bucal

Prepararea amalgamului de cupru:

-în raport cu dimensiunile cavităţii, se pun una sau mai multe
tablete de amalgam în lingura sau eprubeta pentru încălzit;
-tabletele se încălzesc treptat deasupra flăcării până în momentul în
care la suprafaţa tabletelor apar mici picături de mercur
(amalgamul transpiră)
-trebuie avut grijă ca încălzirea să se facă în mod lent, deoarece o
încălzire bruscă produce uneori explozii ale tabletelor foarte
periculoase prin arsurile pe care le pot produce; din aceste motive,
este recomandabil ca încălzirea să fie făcuită la oarecare distanţă
de operator şi pacient;
-tabletele de amalgam încălzite se răstoarnă imediat în mojar şi se
începe triturarea lor ca şi pentru amalgamul de argint; este reco-
mandabil ca înainte de mojarare, atât mojarul cât şi pistilul să fie
uşor încălzite.
In rest, tehnica preparării, efectuarea obturaţiei şi finisarea nu
diferă de aceea a amalgamului de argint.

Obturatii mixte
în unele cavităţi voluminoase şi de formă neregulată, pereţii sunt
adesea foarte fragili. Pentru a se obţine retenţia amalgamului, am fi
obligaţi să slăbim aceşti pereţi, riscând astfel fracturarea lor.
, pt a se evita acest incident se recomanda: să se facă o obturaţie
combinată de ciment fosfat de zinc şi amalgam. în acest scop, se
căptuşesc fundul şi pereţii cavităţii cu ciment de consistentă moale
în care se condensează fragmente de amalgam.Din cauza presiunii
cimentul iese din cav,mag cav vor trebui curăţate ele acest ciment,
cu ajutorul unei spatule mici sau a unui excavator bucal
Trebuie să controlăm ca amalgamul să fie în smalţului, nici o
picătură de ciment nefiind

9
permis a se interpune în acest loc între smalţ şi amalgame

Sist amalgam Joint

-sist suplimentar de ameliorare a aderentei amalg la stratul dentinar
subiacent lui cu ajutorul unui lac adeziv care contine o cant mare
de Ag
-Ag confera locului pror antiseptice iar cand amalg este condensate
in cav el react cu locul adeziv aderand de el locul insa fiind deja
adherent de suparaf dentinara a cav

Obturatii armate
-cand nu se pot face retentii suficiente pt ca cav este mare pt a
mentine obt de amlgam mai ales la dd devitali se va realize
retentia obt de amlg prin introducerea si cimentarea intr-unul sau
ami multe lamele radiculare a unor pivoturi metalice a caror port
coronara sa ramana libera in cav preparata.Pe suparf acesteia se pot
face santuri de retentie dupa care port teminala a pivotului cu
pereti rezistenti ai cav va putea constitui o retentie buna pt obt de
amal ce urmeaza a se insera

Aurificatii:
Obt facute in exclusivitate din aur moale sau moale necoroziv care
au o forma spomginoasa
-metoda de electie in obt inaintea aparitiei amalg
-culoare galbui nesatis
-manipulare greoaie
-indemanare de exceptie
-inserarea in cav necesita instrumentar specific
-tehnica lunga si anevoiaosa

10