SCOALA POSTLICEALA

NURSINGUL PACIENTULUI TRAVESTIT

(SUICID DISIMULAT)

2
 Suicidul este actul prin care un individ isi provoaca el insusi moartea. Suicidul se
intalneste in aproape toate societatile. Proportile sale sunt greu de stabilit cu precizie
deoarece multe cazuri de moarte voluntara sunt mascate in accidente. Unele sinucideri
motivate de considerente morale(scaparea de o situatie dezonoranta) sau sociale (a nu fi o
povara pentru ceilalti) aduc a sacrificii. Altele mai frecvent dictate de o afectivitate
perturbata, corespund unui comportament patologic ,nevrotici deprimati, incapabili sa se
integreze armonios in viata si sa gaseasca un sens existentei lor sau melancolici.

O.M.S defineste suicidul ca pe un act prin care un individ cautä sä se autodistrugă

fizic, cu intentia mai mult sau mai putin autenticä de a-si pierde viata.

Mulţi oameni care comit suicid sunt depresivi, dar foarte mulţi depresivi nu au
suficientă energie să comită suicidul şi, de aceea, îl comit atunci când se simt mai bine. Deşi
multitudinea deciziilor de comitere a suicidului poate releva stresul sau depresia, mule
persoane, înainte de a comite actul suicidal, par mai puţin depresive.

Familia este un mediu puternic protector împotriva sinuciderii, ea protejând cu atât

mai bine cu cât este mai puternic închegată. Statisticile arată că:

 văduvii se sinucid mai mult decât căsătoriţii şi celibatarii;

 căsătoriile prea timpurii au o influenţă agravantă asupra sinuciderii, în special pentru
bărbaţi;
 după 20 de ani, persoanele căsătorite se sinucid mai rar, în comparaţie cu celibatarii;
 a crescut rata comportamentului suicidar la adulţii tineri şi la adolescenţi;
 sinuciderea este extrem de frecventă la persoanele în vârstă;
 bărbaţii se sinucid într-un număr mai mare decât femeile.
Se poate concluziona că sinuciderea variază invers proporţional cu
gradul de integrare al grupărilor sociale din care face parte individul.
Cauzele comportamentului suicidar

Suicidul la persoanele cu boli psihice

Suicidul în depresie

Riscul suicidar este prezent la orice pacient cu depresie fără să fie însă corelat cu
severitatea depresiei. Cel mai frecvent, poate apărea la începutul şi finalul episodului
depresiv. Ar putea fi explicat prin faptul că suicidul este expresia unei pulsiuni autolitice care
se înscrie în ansamblul sistemului pulsional şi se relaxează pe măsură ce pacientul se cufundă
în depresie. Ulterior, când starea pacientului se ameliorează, sistemul pulsional se revigorează
şi riscul suicidal revine pe măsura ameliorării depresiei. Insomnia severă din cadrul
episodului depresiv este corelată cu un risc suicidal mai crescut.

Suicidul în schizofrenie.

Studii recente insistă asupra suicidului ca prim simptom al psihozei, putând fi

expresia unei ideaţii delirante, o manifestare în cadrul comportamentului halucinator
determinat cel mai frecvent de halucinaţii auditive imperative, dar de cele mai multe ori este
un act incomprehensibil. Dintre bolnavii cu schizofrenie 10% fac tentative de suicid, iar 2%
reuşesc să le realizeze. Actul suicidar în schizofrenie are unele particularităţi: apare mai
frecvent în perioada de debut, în cele mai multe cazuri lipseşte motivaţia iar modul de
realizare este prin mijloace atroce, brutale.

Suicidul în epilepsie

Unii clinicieni sunt de părere că suicidul în epilepsie ar fi expresia unui automatism

motor epileptic, fiind comis în timpul crizei în virtutea actului automat. Epilepsia poate însă
cuprinde toată gama comportamentelor suicidare, de la impulsiunea suicidară conştientă până
la actul automat confuzo-oniric. Suicidul poate apărea în contextul depresiei reactive a unui
bolnav de epilepsie, căruia îi este imposibil să se obişnuiască cu cu acest statut (dat fiind
stigmatul cu care secole de-a rândul societatea a marcat epilepticul).

Suicidul în întârzierea mintală

În oligofrenii, suicidul apare rar şi nu putem vorbi de un act suicidar propriu-zis, el

fiind expresia unei imitaţii sau a tendinţei de a-i sancţiona pe cei din jur. Indivizii nu au
conţtiinţa reală a morţii şi, în consecinţă, a actului suicidar.

Suicidul în demenţe

Este expresia deteriorării corticale. Statistic, după 65 de ani numărul actelor de suicid
scade. Ca act intenţional şi deliberat, suicidul apare mai ales în perioada de debut a bolii,
când bolnavul mai are încă critica necesară evaluării pantei dezastruoase pe care a început să
alunece. Trecerea la act este favorizată de stările depresive cu idei de culpabilitate, inutilitate
şi incurabilitate. În perioada de stare, tentativele se răresc considerabil, deoarece bolnavul nu
mai are critica de la început, dar şi pentru că ideile delirante „se pierd în masa demenţei”.

Suicidul în nevroze.

Este rar, nu este mai frecvent decât în populaţia generală. Atunci când apare, suicidul
marchează o decompensare a stării nevrotice. Este de remarcat că în cea ce priveşte
tulburările anxioase, 20% din cei cu tulburări de panică au un istoric de tentative de suicid. S-
a ajuns la concluzia că tentativele de sinucidere sunt asociate cu forme complicate sau
necomplicate de panică şi că riscurile sunt comparabile cu cele asociate cu depresia severă. S-
a observat că asocierea crizelor de panică sau a depresiei majore cu abuzul de alcool sau
droguri creşte riscul tentativelor de sinucidere la femei.

ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA BOLNAVILOR PSIHICI

Internarea pacientului în spital

Internarea bolnavului cu tentativă de suicid se face în clinica de psihiatrie sau la

inceput in secţia de urgentă petru a fi stabilizat.Internarea în spital a bolnavului se face pe
baza buletinului de identitate, a biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual
care recomandă internarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer
eliberat de alt spita. Cazurile grave vor fi primite fără bilet de transfer sau trimitere, bolnavii
internaţi fiind înscrişi în registrul de urgenţă. Acolo se completează foaia de observaţie cu
datele de identitate ale bolnavului şi datele anamnestice culese de la bolnav sau însoţitori.

În vederea examinării bolnavului de către medic, asistenta va ajuta bolnavul să se

dezbrace şi va asigura condiţii necesare unei bune derulări a examinării.

După stabilirea diagnosticului înainte de a ajunge în secţia cu paturi, bolnavul trece prin
serviciul de internare unde:

- va fi îmbăiat şi dacă e cazul deparazitat;

- hainele şi obiectele persoanle vor fi înregistrate în vederea înmagazinării pe perioada

internări

O primire adecvată în secţie diminuează stresul suferit de bolnav la internare şi

uşurează adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnavul în salonul
indicat, îi face cunoştinţă cu ceilaltţi bolnavi, îl ajută să-şi aranjeze obiectele în noptieră, îl
conduce pentru a cunoaşte secţia, prezentându-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul
sanitar, îl aduce la cunştinţă regulamentul de ordine interioară.
Asigurarea condiţiilor de spitalizare

In spitale de psihiatrie, asigurarea condiţiilor de specialitate a bolnavilor are un rol

foarte important. Bolnavii internaţi aici să se simtă cât mai confortabil, de aceea se vor
asigura saloane de zi cât şi saloane de noapte. Saloanele trebuie să fie de dimensiuni mici (2-
3), să fie bine aerisite, liniştite. Se va avea însă grijă ca prizele să fie bine izolate. De
asemenea, ferestrele prevăzute cu gratii, iar rezervele rezervate bolnavilor agitaţi sunt
capitonate cu cauciuc moale şi sunt prevăzute cu vizoare. De asemenea, secţia de psihiatrie
trebuie să asigure bolnavilor şi ateliere pentru ergoterapie. Pentru că bolnavii stau majoritatea
timpului spitalizării în pat acesta trebuie să aibă anumite calităţi: să fie comod, să prezinte
dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerinţele de confort ale bolnavului cât şi ale
personalului de îngrijire, să-i permită bolnavului să se poată mişca în voie, să nu limiteze
mişcările. De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat de câte ori este nevoie.

Asigurarea condiţiilor igienice pacienţilor internaţi

De aceea, asistenta medicală are misiunea delicată de a controla în mod discret, de a

îndruma şi la nevoie, de a efectua, atunci când este cazul toaleta de dimineaţă şi seară. Astfel
ea va îndemna bolnavul să-şi spele faţa, gâtul, membrele superioare, regiunea axilară. De
asemenea să efectueze toaleta cavităţii bucale şi să-şi îngrijească părul. Dacă este cazul va
atrage atenţia şi asupra lenjeriei de corp să fie tot timpul curată şi îngrijită.

Observarea poziţiei pacientului în pat

Bolnavi psihici trebuie supravegheaţi in mod deosebit pentru a preveni conduite de

auto agresiune sau de violenţa faţa de ceilalţi pacienti.. În cazul bolilor psihice bolnavii nu au
o anume poziţie în pat sau în timpul dar foarte frecvent lenevesc în pat şi este necesară
supravegherea poziţiei pentru a preveni escarele. Se poate urmării poziţia bolnavului si
pentru a sesiza eventualele modificări survenite în timpul tratamentului.De asemenea este
foarte importantă de urmărit şi faciesul bolnavului. De cele mai multe ori, la un neurastenic
se poate observa foarte uşor un facies care trădează, oboseala, astenia de care el se plânge.
Este un facies puţin mobil, cu trăsăturile trase.

Urmărirea funcţiilor vitale este o sarcină foarte importantă pentru asistenta medicală,
atât pentru a urmări evoluţia boli, cât şi pentru a urmări evoluţia tratamentului deoarece unele
medicamente pot influenţa aceste funcţii. Ele vor fi măsurate de două ori pe zi (dimineaţa şi
seara) şi vor fi notate în foaia de observaţie

Măsurarea parametrilor vitali:

Măsurarea tensiunii arteriale: Tensiunea arterială este forţa cu care sângele apasă pe
pereţii arterelor prin care circulă. Măsurarea periodică, uneori zilnică, a tensiunii este una
dintre cele mai simple şi la îndemînă măsuri de prevenire a afecţiunile cardiace. Valorile
tensiunii arteriale sunt de obicei mai scăzute dimineaţa şi mai ridicate spre seară, mai scăzute
vara şi mai ridicate iarna. Cele două valori ale tensiunii arteriale (TA) sunt date de contracţia
şi relaxarea inimii (sistolă, respectiv diastolă). Valorile tensionale poartă numele de sistolica
(valoarea cea mai mare) şi diastolica (valoarea cea mai mică). În cazul unui adult, valorile
presiunii arteriale situate sub nivelul de 140 de milimetri coloană de mercur (prescurtat 140
mmHg) pentru sistolica şi 90 mmHg pentru diastolică sunt cele considerate normale. În
general, medicii consideră aceste valori ca un prag maxim admis. În mod normal, tensiunea
luată în picioare trebuie să fie puţin mai mare decât în poziţia culcat. Valorile măsurate
dimineaţa, la sculare, înainte de a mânca şi după perioada de odihnă de peste noapte, este
considerată tensiunea fundamentală. Valorile presiunii arteriale în cazul femeilor însărcinate
trebuie interpretate numai de către medic, deoarece sarcină poate influenţa mult aceste valori.
TA la limita superioară a normalului este 120-139 / 80-89 şi este considerată
prehipertensiune.

Măsurarea temperaturii: Temperatura corporala sau valoarea temperaturii corpului se

măsoara cu termometrul. In mod normal temperatura corpului variază între 36,5 şi 37 grade
Celsius dar pacienţii cu alcoolism acut pot avea stari hipotermice.Măsurarea temperaturii
corporale se face axilar, în rect, eventual în cavitatea bucală.

Alimentaţia bolnavului

Alimentaţia bolnavului neurastenic este o alimentaţie activă. Ea trebuie să aibă în

vedere hrănirea substanţială a bolnavului cu atât mai mult cât aceştia suferă de foarte multe
ori de o lipsă a poftei de mâncare. Bolnavii psihici au un regim alimentar normal. Se vor
suprima, însă, alcoolul, condimentele şi excesul de carne sau de conserve. Bolnavul va avea
mai multe mese pe zi, uşoare şi dese.Alimentaţia ca fi bogată în legume şi fructe, care să-i
asigure un aport mărit de vitamine, în special vitamina A, B1, B6, C.Pot aparea probleme cu
deficitul de alimenţie ,si atunci bolnavul va fi stimulat sau ajutat să manance.

Administrarea medicamentelor şi hidratarea organismului

În spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind consemnate în

rubrică ,,tratament,, din foaia de observaţie, cu data calendaristică, forma de prezentare (fiolă,
tablete) doză pe 24h, calea de administrare, doza unică şi orarul.La indicaţia medicului
asistenta medicală administrează medicamentele, prescrise, ţinând cont de regulile de
administrare a medicamentelor.

Hidratarea parenterală pentru prevenirea deshidratarii şi a dezechilibrului electrolitic

Perfuzia - introducere pe cale parenterala (intravenoasa) , picatură cu picatură, a

soluţiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volemică a organismului.
Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct in vena, prin canule de
material plastic ce se introdud transcutanat prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau
chirurgical, prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiar
cateva saptamani (denudare venoasa).
 Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor la care
se urmareste un efect prelungit; depurativ - diluand si favorizand excretia din organism a
produsilor toxici: completarea proteinelor sau altor componente sangvine, alimentatie pe cale
parenterala.

Recoltarea produselor biologice şi patologice

Regulile de bază în aplicarea precauţilor universale:

 Considerarea că toţi pacienţii sunt potenţiali infectaţi;

 considerarea ca sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV şi

HBV;

 o considerarea că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate

după utilizare.

 Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medicală le are în îngrijirea
bolnavilor îl reprezintă şi efectuarea recoltărilor de produse biologice şi patologice.

Examen de urină

După toaleta organelor genitale externe se recoltează 150 ml de urină.

Evacuarea conţinutului gastric şi intestinal

Evacuarea conţinutului gastric si intestinal se face prin:

 Provocarea de vărsaturi; 

 Spălătură gastrică; 

 Administrarea de purgative

Se recomandă ca înainte de aplicarea acestor măsuri sa se administreze per oral

antidotul chimic care precipită toxicul.

  Provocarea de vărsături este cea mai rapidă metodă care poate fi aplicată imediat în
orice loc.Înainte de a provoca vărsatura, pentru că aceasta sa fie eficace, este obligatoriu sa
administram bolnavului:- Apă potabilă sau alte lichide ( lapte, albuş de ou batut de la cel
putin 10 ouă, sucuri de fructe sau suspensie de cărbune medicinal) 

Spălătura gastrică
 Este o măsură terapeutică esentială, care trebuie aplicată imediat ( exceptând
contraindicaţiile ) mai ales in primele patru ore de la ingestia substanţei toxice, sau chiar şi
dupa 10-12 ore. În caz de intoxicaţii cu barbiturice, chiar la 24 de ore, deoarece unele tablete
sunt insolubile, sau se dizolvă foarte lent. În felul acesta bolnavul se poate afla sub pericolul
unui stop cardio-respirator, în funcţie de timpul de resorbţie a comprimatelor, daca nu se
evacuează stomacul.

Externarea bolnavului

Momentul plecării bolnavului din spital este stabilit de medicul curant şi şef de secţie.
Asistenta ca aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va pune la dispoziţia
medicului de salon.Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecării, pentru a-i putea asigura
alimentaţia până în ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile înaintea ieşirii din spital, va anunţa
familia bolnavului şi va da explicaţiile primite de la medic, cuprinse în biletul de ieşire. Va
lămurii în special prescripţiile referitoare la tratamentul medicamentos, dacă bolnavul şi-a
însuşit în mod corespunzător tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu şi va insista
ca la data indicată să se prezinte la control. Asistenta va însoţi bolnavul până la magazia cu
efecte, unde îl va ajuta să primească hainele şi va lua de la bolnav efectele spitalului. Înainte
de externare asistenta medicală va verifica, dacă bolnavul are biletul de ieşire şi reţetele
pentru tratamentul prescris.

ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA BOLNAVILOR PSIHICI

Internarea pacientului în spital

Internarea bolnavului cu tentativă de suicid se face în clinica de psihiatrie sau la inceput

in secţia de urgentă petru a fi stabilizat.Internarea în spital a bolnavului se face pe baza
buletinului de identitate, a biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual care
recomandă internarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer
eliberat de alt spita. Cazurile grave vor fi primite fără bilet de transfer sau trimitere, bolnavii
internaţi fiind înscrişi în registrul de urgenţă. Acolo se completează foaia de observaţie cu
datele de identitate ale bolnavului şi datele anamnestice culese de la bolnav sau însoţitori.

În vederea examinării bolnavului de către medic, asistenta va ajuta bolnavul să se

dezbrace şi va asigura condiţii necesare unei bune derulări a examinării.

După stabilirea diagnosticului înainte de a ajunge în secţia cu paturi, bolnavul trece prin
serviciul de internare unde:

- va fi îmbăiat şi dacă e cazul deparazitat;

- hainele şi obiectele persoanle vor fi înregistrate în vederea înmagazinării pe perioada
internări

O primire adecvată în secţie diminuează stresul suferit de bolnav la internare şi

uşurează adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnavul în salonul
indicat, îi face cunoştinţă cu ceilaltţi bolnavi, îl ajută să-şi aranjeze obiectele în noptieră, îl
conduce pentru a cunoaşte secţia, prezentându-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul
sanitar, îl aduce la cunştinţă regulamentul de ordine interioară.

Asigurarea condiţiilor de spitalizare

In spitale de psihiatrie, asigurarea condiţiilor de specialitate a bolnavilor are un rol

foarte important. Bolnavii internaţi aici să se simtă cât mai confortabil, de aceea se vor
asigura saloane de zi cât şi saloane de noapte. Saloanele trebuie să fie de dimensiuni mici (2-
3), să fie bine aerisite, liniştite. Se va avea însă grijă ca prizele să fie bine izolate. De
asemenea, ferestrele prevăzute cu gratii, iar rezervele rezervate bolnavilor agitaţi sunt
capitonate cu cauciuc moale şi sunt prevăzute cu vizoare. De asemenea, secţia de psihiatrie
trebuie să asigure bolnavilor şi ateliere pentru ergoterapie.Pentru că bolnavii stau majoritatea
timpului spitalizării în pat acesta trebuie să aibă anumite calităţi: să fie comod, să prezinte
dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerinţele de confort ale bolnavului cât şi ale
personalului de îngrijire, să-i permită bolnavului să se poată mişca în voie, să nu limiteze
mişcările. De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat de câte ori este nevoie.

Asigurarea condiţiilor igienice pacienţilor internaţi

De aceea, asistenta medicală are misiunea delicată de a controla în mod discret, de a

îndruma şi la nevoie, de a efectua, atunci când este cazul toaleta de dimineaţă şi seară. Astfel
ea va îndemna bolnavul să-şi spele faţa, gâtul, membrele superioare, regiunea axilară. De
asemenea să efectueze toaleta cavităţii bucale şi să-şi îngrijească părul. Dacă este cazul va
atrage atenţia şi asupra lenjeriei de corp să fie tot timpul curată şi îngrijită.

Observarea poziţiei pacientului în pat

Bolnavii psihici trebuie supravegheaţi in mod deosebit pentru a preveni conduite de

auto agresiune sau de violenţa faţa de ceilalţi pacienti.. În cazul bolilor psihice bolnavii nu au
o anume poziţie în pat, dar foarte frecvent lenevesc în pat şi este necesară supravegherea
poziţiei pentru a preveni escarele. Se poate urmării poziţia bolnavului si pentru a sesiza
eventualele modificări survenite în timpul tratamentului.De asemenea este foarte importantă
de urmărit şi faciesul bolnavului. De cele mai multe ori, la un neurastenic se poate observa
foarte uşor un facies care trădează, oboseala, astenia de care el se plânge. Este un facies puţin
mobil, cu trăsăturile trase.

Urmărirea funcţiilor vitale este o sarcină foarte importantă pentru asistenta medicală,
atât pentru a urmări evoluţia boli, cât şi pentru a urmări evoluţia tratamentului deoarece unele
medicamente pot influenţa aceste funcţii. Ele vor fi măsurate de două ori pe zi (dimineaţa şi
seara) şi vor fi notate în foaia de observaţie

Măsurarea parametrilor vitali:

Măsurarea tensiunii arteriale: Tensiunea arterială este forţa cu care sângele apasă pe
pereţii arterelor prin care circulă. Măsurarea periodică, uneori zilnică, a tensiunii este una
dintre cele mai simple şi la îndemînă măsuri de prevenire a afecţiunile cardiace. Valorile
tensiunii arteriale sunt de obicei mai scăzute dimineaţa şi mai ridicate spre seară, mai scăzute
vara şi mai ridicate iarna. Cele două valori ale tensiunii arteriale (TA) sunt date de contracţia
şi relaxarea inimii (sistolă, respectiv diastolă). Valorile tensionale poartă numele de sistolica
(valoarea cea mai mare) şi diastolica (valoarea cea mai mică). În cazul unui adult, valorile
presiunii arteriale situate sub nivelul de 140 de milimetri coloană de mercur (prescurtat 140
mmHg) pentru sistolica şi 90 mmHg pentru diastolică sunt cele considerate normale. În
general, medicii consideră aceste valori ca un prag maxim admis. În mod normal, tensiunea
luată în picioare trebuie să fie puţin mai mare decât în poziţia culcat. Valorile măsurate
dimineaţa, la sculare, înainte de a mânca şi după perioada de odihnă de peste noapte, este
considerată tensiunea fundamentală. Valorile presiunii arteriale în cazul femeilor însărcinate
trebuie interpretate numai de către medic, deoarece sarcină poate influenţa mult aceste valori.
TA la limita superioară a normalului este 120-139 / 80-89 şi este considerată
prehipertensiune.

Măsurarea temperaturii: Temperatura corporala sau valoarea temperaturii corpului se

măsoara cu termometrul. In mod normal temperatura corpului variază între 36,5 şi 37 grade
Celsius dar pacienţii cu alcoolism acut pot avea stari hipotermice.Măsurarea temperaturii
corporale se face axilar, în rect, eventual în cavitatea bucală.
Alimentaţia bolnavului

Alimentaţia bolnavului neurastenici este o alimentaţie activă. Ea trebuie să aibă în

vedere hrănirea substanţială a bolnavului cu atât mai mult cât aceştia suferă de foarte multe
ori de o lipsă a poftei de mâncare.Bolnavii psihici au un regim alimentar normal. Se vor
suprima, însă, alcoolul, condimentele şi excesul de carne sau de conserve. Bolnavul va avea
mai multe mese pe zi, uşoare şi dese.Alimentaţia ca fi bogată în legume şi fructe, care să-i
asigure un aport mărit de vitamine, în special vitamina A, B1, B6, C.Pot aparea probleme cu
deficitul de alimenţie ,si atunci bolnavul va fi stimulat sau ajutat să manance.

Administrarea medicamentelor şi hidratarea organismului

În spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind consemnate în

rubrică ,,tratament,, din foaia de observaţie, cu data calendaristică, forma de prezentare (fiolă,
tablete) doză pe 24h, calea de administrare, doza unică şi orarul.La indicaţia medicului
asistenta medicală administrează medicamentele, prescrise, ţinând cont de regulile de
administrare a medicamentelor.

Hidratarea parenterală pentru prevenirea deshidratarii şi a dezechilibrului electrolitic

Perfuzia - introducere pe cale parenterala (intravenoasa), picatură cu picatură, a

soluţiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volemică a organismului.
Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct in vena, prin canule de
material plastic ce se introdud transcutanat prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau
chirurgical, prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiar
cateva saptamani (denudare venoasa).

Scop: hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor la care

se urmareste un efect prelungit; depurativ - diluand si favorizand excretia din organism a
produsilor toxici: completarea proteinelor sau altor componente sangvine, alimentatie pe cale
parenterala.

Recoltarea produselor biologice şi patologice

Regulile de bază în aplicarea precauţilor universale:

  Considerarea că toţi pacienţii sunt potenţiali infectaţi;

 considerarea ca sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV şi

HBV;

 Se considera că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate

după utilizare.

 Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medicală le are în îngrijirea
bolnavilor îl reprezintă şi efectuarea recoltărilor de produse biologice şi patologice.

Examen de urină

După toaleta organelor genitale externe se recoltează 150 ml de urină.

Evacuarea conţinutului gastric şi intestinal

Evacuarea conţinutului gastric si intestinal se face prin:

 Provocarea de vărsaturi; 

 Spălătură gastrică; 

 Administrarea de purgative

Se recomandă ca înainte de aplicarea acestor măsuri sa se administreze per oral

antidotul chimic care precipită toxicul.

Spălătura gastrică

Este o măsură terapeutică esentială, care trebuie aplicată imediat (exceptând

contraindicaţiile) mai ales in primele patru ore de la ingestia substanţei toxice, sau chiar şi
dupa 10-12 ore. În caz de intoxicaţii cu barbiturice, chiar la 24 de ore, deorece unele tablete
sunt insolubile, sau se dizolvă foarte lent. În felul acesta bolnavul se poate afla sub pericolul
unui stop cardio-respirator, în funcţie de timpul de resorbţie a comprimatelor, daca nu se
evacuează stomacul.

Externarea bolnavului
 Momentul plecării bolnavului din spital este stabilit de medicul curant şi şef de secţie.
Asistenta ca aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va pune la dispoziţia
medicului de salon. Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecării, pentru a-i putea asigura
alimentaţia până în ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile înaintea ieşirii din spital, va anunţa
familia bolnavului şi va da explicaţiile primite de la medic, cuprinse în biletul de ieşire. Va
lămurii în special prescripţiile referitoare la tratamentul medicamentos, dacă bolnavul şi-a
însuşit în mod corespunzător tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu şi va insista
ca la data indicată să se prezinte la control. Asistenta va însoţi bolnavul până la magazia cu
efecte, unde îl va ajuta să primească hainele şi va lua de la bolnav efectele spitalului. Înainte
de externare asistenta medicală va verifica, dacă bolnavul are biletul de ieşire şi reţetele
pentru tratamentul prescris.

Plan de ingrijire al pacientului cu tentativă de suicid (autoagresiune) pe

fond etanolic

Nume şi prenume:P.V.

Vârstă: 41 ani

Sex: masculin

Ocupaţia: portar

Naţionalitatea: română

Religia: ortodox

Alergii: nu prezinta

Proteze: nu are

Comportamente: fumător 15 - 20 ţigări/zi, consumator de alcool, neagă consumul de droguri.

Diagnostic de internare: tentativa de suicid prin autoagresiune

Motivele internarii:

Tentativa de suicid prin crearea de plagi la nivelul abdomenului si pe fata anterioră a

antebratelor

Iritabilitate

Agresivitate
Agitaţie psihomotorie.

Antecente heredocolaterale, fiziologice şi patologice:

 bolile primei copilării, internat în urmă cu 5 ani cu diagnosticul de ulcer

duodenal.
Condiţii de viaţă şi muncă:

 locuieşte cu familia sa, soţia şi un fiu, într-un apartament cu două camere.

Istoricul bolii:

Pacient de 41 de ani, cunoscut secţiei de psihiatrie de acum 4 ani când a fost internat
pentru o tulburare afectivă mixtă pe fond toxico-carenţial. Domnul P.V. afirmă că ingeră
băuturi alcoolice de mai mulţi ani, prima internare fiind în anul 2000, de când se internează
anual pentru tratament. A încercat să renunţe la alcool, dar de 6 luni a reânceput să consume
băuturi alcoolice tari, ajungând la 1 litru pe zi. De asemenea se alimentează puţin, afirmă că
are repulsie faţă de alimente pentru că îi provoacă greaţă şi îi irită stomacul. În ultima
săptămână acuză insomnii, este agitat psihomotor, faciesul este congestionat.

Examen de boli interne:

Obiectiv: examen clinic în limite normale

Biologic: ficat mărit de volum

Diagnosticul: steatoză hepatică toxică, anemie uşoară

Recomandări: Esenţiale 3 x 1 comprimate pe zi, 3 luni

Examen psihologic:

Consultări: dizarmonic ansamblul structural în contextul toxicofiliei etanolice. Actualmente

dispoziţie depresivă severă cu nivelul de anxietate severă (după scara Beck) cu nivel de
anxietate severă (scara STAI).

 dificultăţi adaptive socio-profesionale şi familiale

 toleranţa scăzută la frustrare cu marcate tendinţe de interpretare, izolare de societate,
trăirea dureroasă a solitudinii.
 multiple preocupări hipocondriac-cenestapate şi tendinţe psihastene
 inabilităţi în gestionarea conflictelor cu gânduri de inutilitate existenţială, fără idei
suicidare. Tendinţa de a amplifica importanţa evenimentelor negative.

Examen psihiatric:

Facies cu note triste, mimică şi gestică hipomobile.

 Discretă disartrie, tremor al membrelor superioare, consum etanolic abuziv în
antecedente psihiatrice sau confuzii onirice, neagă sevraje complicate. Anxietate marcată,
dificultăţi de controlare, dismnezii de fixare şi evocare disproxexie, randament util diminuat.
Labilitate emoţională toleranţă scăzută, la frustrare cu crize de scurt circuit.

Tulburări hipnice mixte, apetit mult redus cu scădere în greutate

Consult neurologic:

Subiectiv: pacient cunoscut cu un consum cronic etanolic

Diagnostic: tentativă de siucid prin autoagresiune, polineuropatie senzitivo-motorie a

membrelor inferioare pe fond toxic carenţial.

Pacientul este internat pe urgentă prezentant taieturi de cutit pe brate si pe

abdomen ,de dimensiuni mici ,ce nu pun in pericol viata,in stare avansata de ebrietate, este
pansat si reechilibrat hemodinamic fiind trimis apoi pe sectia de psihiatrie pentru consult de
specialitate.

Examinări de laborator

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de dependenta

1.Nevoia de a respira si a Nevoie afectată Frecventa respiratorie 25-30

avea o buna circulatie r /min.dispnee tip polipneic TA-
110/70mm Hg, AV-100p/min

2.Nevoia de a bea si a Nevoie afectată Greţă,vărsături

manca

3.Nevoia de a elimina Nevoie afectată Pacientul la internare nu

prezintă dificultate de a micţiona
şi defeca.

Odată cu intrarea lui în sevraj

etanolic la aceste forme de
eliminare se adaugă şi diaforeza,
pierderi patologice prin polipnee
şi cele din perioada febrilă
(pacientul având o temperatură
de 38,30 C).

4.Nevoia de a se misca si a Nevoie afectată Mers ebrios

avea o buna postura
-tremuraturi ale membrelor
5.Nevoia de a dormi,a se Nevoie afectată Somn redus, prezintă insomnii.
odihni Pe timpul zilei este agitat din
cauza oboselii accentuate fiind
liniştit sub doza de neuroleptice
şi tranchilizante.

6.Nevoia de a se imbraca si Nevoie afectată Pe tot parcursul internării,

dezbraca pacientul a fost ajutat în
satisfacerea acestei nevoi din
pricina transpiraţiei existând
riscul apariţiei escarei.

7.Nevoia de a-si mentine Nevoie afectată În timpul sevrajului temperatura

temperatura in limite corpului a fost de 38,30 C. Se
normale încearcă o scădere a acesteia
prin administrarea de antibiotice
injectabile si supozitoare
antitermice.

8. Nevoia de a fi curat Nevoie afectată Pe tot parcursul internării,

pacientul a fost ajutat în
satisfacerea acestei nevoi din
pricina transpiraţiei existând
riscul apariţiei escarei.

9.Nevoia de a evita Nevoie afectata Risc de suicid

pericolele
Pe tot parcursul sindromului de
sevraj, pacientul prezintă
halucinaţii şi este confuz,
iritabilitate şi agitaţie
psihomotorie, ceea ce duce la
afectarea integrităţii fizice.
Risc de accidente,
comportament agresiv

10.Nevoia de a comunica Nevoie afectată În timpul perioadei de sevraj,

pacientul nu era comunicativ şi
sociabil, prezentă dezorientare
temporo-spaţială. Era agitat şi
iritabil în prezenţa apropiaţilor şi
cadrelor medicale.

11.Nevoia de a actiona dupa Nevoie afectată Pacientul a declarat că se simte

credintele si valorile sale frustrat datorită sentimentului de
inutilitate pe care îl trăieşte.
 12.Nevoia de a se realiza
Nevoie afectată Pacientul este satisfăcut de
munca sa, dar din cauza bolii
sale nu-şi mai poate realiza
sarcinile impuse de locul de
muncă.

13.Nevoia de a se recrea Nevoie afectată Pacientul este satisfăcut de

munca sa, dar din cauza bolii
sale nu-şi mai poate realiza
sarcinile impuse de locul de
muncă.

14.Nevoia de a invata Nevoie afectată Deficit de cunostinţe

Probleme:

1. Dezechilibru nutriţional, hidro-electrolitic şi acido-bazic legat de sevrajul etilic

manifestat prin: greţuri, scădere ponderală, deprinderi alimentare deficitare.

2. Alterarea respiraţiei din cauza stării de agitaţie psiho-motorie manifestată prin dispnee de
tip polipneic (25 - 30 respiraţii/min.)

3. Alterarea somnului din cauza orelor puţine de somn manifestată prin insomnie, agitaţie în
timpul zilei şi a consumului abuziv de alcool.

4. Hipertermie din cauza stării de sevraj manifestată prin febră moderată, 38,30

5. Lipsa autonomiei în acordarea îngrijirilor igienei din cauza stării de agitaţie psiho-motorie
manifestată prin necoordonarea mişcărilor.

6. Alterarea comunicării la nivelul senzorial, intelectual, afectiv din cauza agitaţiei

psihomotorii manifestată prin: halucinaţii, anxietate, dezorientare temporo-spaţială.

7. Insuficiente cunoştinţe despre boala.

8. Anxietate. Dispoziţie depresivă, randamentul util diminuat, scăderea interesului şi a

plăcerii.

9. Diminuarea interesului fata de efectuarea activitatilor cotidiene datorita consumului de

alcool

10. Deficit de autoingrijire datorita folosirii alcoolului si datorita agitatiei psihomotorii

Manifestari de dependentă (semne si simptome)

- tulburări ale starii de constienta in perioada sevrajului

- tulburări de gandire(sentiment de vinovatie )

- tulburări de memorie

- tulburări ale dispozitiei(depresie)

- tulburări afective)

- tulburări de vointă(activitati nefinalizate)

- tulburări de activitate(agitatie psihomotorie)

- tulburări de comunicare(verbala sau scrisa)

- tulburări de comportament instinctual(diminuarea instinctului alimentar)

- tulburari organice(creier,ficat,)

Interventii delegate

- Pacientului i se recoltează probele biochimice indicate de medic.

- i se administreaza ,zilnic, (la indicatia medicului) lichide,medicamente

Se vor corecta carenţele vitaminice

Tratament

 Glucoza 5% 5oo ml
 B1 2 f. i.m., B6 1 f. i.m.
 Aspatofort 2 f. perfuzabil
 Imodium 1 tb
 Diazepam 1 f. 10 mg. - i.m.
 Tiapridal 1 f. 10 mg. – i.m
 Carmabazepină 200 mg. 2 tb.
 Silimarină 2 tb.

Sub tratamentul specific, vitamine şi anxiolitice, evoluţia pacientului este favorabilă,

externându-se după 18 zile, cu recomandările: continuă tratamentul efectuat, întreruperea
definitivă a consumului de alcool, dispensarizare psihiatrică teritorială.

Se externează cu indicaţiile:

 psiho-igienă
 interzicerea consumului de alcool
 evitarea psiho-traumelor

Continuarea tratamentului cu:

 Coaxil 1 – 1 - 1 minim 3 luni

  Carmabazepină 200 mg. 1 – 1 - 1 tb./zi 1 an
 Viplex 1 - 1 - 1 cps./zi 1 lună
 Antalcoplant 20 - 0 - 0 pic./zi, 1 an