Ghid Incertitudine - 2

Ghidul începătorului
pentru incertitudinea
de măsurare
Stephanie Bell
Ediţia a 2-a
2
Ghid de bună practică în măsurări nr. 11 (ed. a 2-a)
Ghidul începătorului pentru incertitudinea de măsurare
Stephanie Bell
Centrul pentru metrologia fundamentală, termică şi lungime
Rezumat. Acest ghid pentru începători constituie o lucrare introductivă în subiectul

incertitudinii de măsurare. Orice măsurare este supusă unei incertitudini. Rezultatul măsurării
este complet numai dacă este însoţit de o raportare a incertitudinii de măsurare. Incertitudinile
de măsurare pot proveni de la instrumentul de măsurat, de la obiectul supus măsurării, de la
mediul ambiant, de la operator şi din multe alte surse. Aceste incertitudini pot fi estimate
utilizând analiza statistică a unor şiruri de măsurări, sau alte informaţii despre procesul de
măsurare. Există reguli bine stabilite pentru modul de calculare a unei estimări globale a
incertitudinii pornind de la aceste informaţii individuale. Folosind buna practică – ca etalonări
trasabile, calcule îngrijite, ţinerea atentă a evidenţei, verificări – incertitudinile de măsurare
pot fi reduse. Atunci când incertitudinea de măsurare este judicios estimată şi raportată, se
poate aprecia corect dacă măsurarea respectivă este adecvată scopului propus.
3
© Crown Copyright 1999
Reproduced by permission of the Controller of HMSO.
ISSN 1368-6550
August 1999
Ed. a 2-a cu modificări, martie 2001
National Physical Laboratory

Teddington, Middlesex, United Kingdom, TW11 0LW
Acest ghid a fost realizat în cadrul proiectului "Competing Precisely" – o campanie de

conştientizare a măsurărilor, ca parte a Programului Naţional de Parteneriat în Măsurări,
susţinut din partea DTI de către National Physical Laboratory. NPL este deţinătorul central al
etaloanelor Marii Britanii, precum şi al ştiinţei şi tehnologiei asociate.
Pentru informaţii suplimentare, sau pentru asistenţă în probleme de măsurare, contactaţi "NPL
Helpline" la telefon 020 8943 6880 sau e-mail: enquiry@npl.co.uk.
4
Conţinut
Cuvânt înainte ............................................................................................................. 7
1 Măsurarea ............................................................................................................. 8
1.1 Ce este măsurarea? ......................................................................................... 8
1.2 Ce nu este o măsurare? .................................................................................... 8
2 Incertitudinea de măsurare ................................................................................. 8

2.1 Ce este incertitudinea de măsurare? ............................................................... 8
2.2 Exprimarea incertitudinii de măsurare ........................................................... 8
2.3 Eroare şi incertitudine ..................................................................................... 9
2.4 De ce este importantă incertitudinea de măsurare? ....................................... 9
3 Statistici de bază asupra mulţimilor de numere ............................................... 10

3.1 "Măsoară de trei ori", taie o dată ... eroare de operator ................................. 10
3.2 Calcule statistice de bază ................................................................................ 11
3.3 Cea mai bună estimare – media unui număr de citiri ..................................... 11
3.4 Câte citiri trebuie mediate? ............................................................................. 11
3.5 Dispersia ... abaterea standard ........................................................................ 12
3.6 Calculul abaterii standard experimentale ........................................................ 13
3.7 De câte citiri e nevoie pentru a determina o abatere standard experimentală? 14
4 De unde provin erorile şi incertitudinile? .......................................................... 14
5 Tipurile generale de incertitudini în orice măsurare ........................................ 16

5.1 Aleatorii sau sistematice ................................................................................. 16
5.2 Distribuţia – "forma" erorilor ......................................................................... 16
5.2.1 Distribuţia normală ............................................................................... 16
5.2.2 Distribuţia dreptunghiulară sau uniformă (echiprobabilă) ................... 17
5.2.3 Alte distribuţii ....................................................................................... 17
5.3 Ce nu este o incertitudine de măsurare? ......................................................... 17
6 Cum se calculează incertitudinea de măsurare? ............................................... 18

6.1 Cele două căi de estimare a incertitudinilor ................................................... 18
6.2 Opt paşi principali pentru evaluarea incertitudinilor ...................................... 19
7 Alte lucruri care trebuie ştiute înainte de a face un calcul de incertitudine ... 19
7.1 Incertitudinea standard ................................................................................... 19
7.1.1 Calculul incertitudinii standard pentru o evaluare de tip A .................. 20
7.1.2 Calculul incertitudinii standard pentru o evaluare de tip B .................. 20
7.1.3 Conversiunea incertitudinilor de la o unitate de măsură la alta ........... 20
5
7.2 Compunerea incertitudinilor standard .................................................................... 21
7.2.1 Însumarea pătratică pentru adunare şi scădere ..................................... 21
7.2.2 Însumarea pătratică pentru înmulţire şi împărţire ................................ 21
7.2.3 Însumarea pătratică pentru funcţii mai complicate .............................. 22
7.3 Corelaţia ......................................................................................................... 23
7.4 Factorul de extindere k ................................................................................... 23
8 Cum se exprimă rezultatul .................................................................................. 24
9 Exemplu – model de calcul al incertitudinii ...................................................... 24

9.1 Măsurarea – ce lungime are o bucată de sfoară? ............................................ 24
9.2 Analiza incertitudinilor – exemplu de bilanţ al incertitudinilor ..................... 28
10 Alte raportări (de ex. conformitatea cu specificaţiile) ...................................... 28
11 Cum se poate reduce incertitudinea de măsurare ............................................. 29
12 Alte "bune practici" de măsurare ...................................................................... 30
13 Utilizarea calculatorului ...................................................................................... 31

13.1 Tastele calculatorului ..................................................................................... 31
13.2 Erori de calculator şi de software .................................................................. 31
13.3 Scalarea .......................................................................................................... 32
13.4 Rotunjirea ...................................................................................................... 33
14 Completarea cunoştinţelor şi punerea în practică ............................................ 34
15 Câteva avertizări .................................................................................................. 34
16 Lecturi suplimentare ........................................................................................... 35
Anexa A - Pentru înţelegerea terminologiei ............................................................. 37
6
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Cuvânt înainte
Această lucrare este un ghid destinat începătorilor, pentru persoanele care ştiu puţin sau de loc
despre incertitudinea de măsurare, dar doresc să înveţe despre ea. Se adresează tehnicienilor şi
managerilor din laboratoarele de încercare şi de etalonare, tehnicienilor şi managerilor din
producţie, persoanelor din domeniul vânzărilor, cercetătorilor, studenţilor, profesorilor,
precum şi tuturor celor interesaţi în măsurări.
Acest ghid pentru începători nu vă va învăţa tot ceea ce este necesar pentru a efectua propria
dumneavoastră analiză a incertitudinilor. Dar el explică cele mai importante noţiuni necesare
a fi înţelese înainte de a stăpâni subiectul. El vă va pregăti pentru lectura unor texte mai
avansate şi competente despre incertitudine. În particular, acest ghid va constitui o pregătire
utilă pentru citirea publicaţiei M 3003 a UKAS (United Kingdom Accreditation Service) "The
Expression on Uncertainty and Confidence in Measurement" şi a publicaţiei EA-4/02 a EA
(European Co-operation for Accreditation) "Expression on the Uncertainty in Measurement
and Calibration".
Multe persoane se simt descurajate când întâlnesc subiectul incertitudinii de măsurare. El este
un subiect de foarte multe ori înţeles greşit, de la nivelul oamenilor din fabrici până la
cercurile înalte academice. Este un subiect complicat, şi aflat încă în evoluţie. De aceea, este
nevoie de un ghid care să conţină explicaţii clare şi simple, accesibile şi pentru cititorii
nespecialişti. La întocmirea acestui ghid pentru începători, s-a avut grijă ca explicaţiile şi
exemplele să poată fi înţelese de oricine care alocă un timp relativ scurt pentru citirea lor. Pe
cele mai multe pagini, au fost date exemple de incertitudini care pot fi întâlnite în împrejurări
de toate zilele.
Ghidul pentru începători este departe de fi "ultimul cuvânt" despre incertitudinea de măsurare.
El furnizează doar conceptele de bază. Deşi conţinutul său este corect şi conform bunei
practici, el nu este complet şi nici riguros. El nu acoperă cazurile dificile sau speciale.
(Capitolul 15 "Câteva avertizări" enumeră pe scurt unele cazuri în care procedurile de bază
date în acest ghid nu sunt suficiente). Pentru o informare mai completă, pot fi consultate
referinţele citate în capitolul 16 "Lecturi suplimentare".
În primele capitole ale acestui ghid, se defineşte conceptul de incertitudine de măsurare şi se
subliniază importanţa lui. Mai departe, se detaliază modul de estimare a incertitudinilor în
situaţii reale de măsurare. Sunt arătaţi apoi principalii paşi de urmat pentru calculul
incertitudinii unei măsurări, împreună cu exemple uşor de urmărit. În final, sunt adăugate un
vocabular, câteva observaţii cu caracter de precauţii şi o listă de publicaţii pentru îndrumarea
cititorului către surse suplimentare de înţelegere şi calculare a incertitudinilor de măsurare.
Aduc mulţumiri lui John Hurll de la UKAS şi Maurice Cox de la NPL pentru asistenţa lor în
timpul scrierii acestei lucrări, şi de asemenea multor altor persoane care mi-au transmis
comentarii şi sfaturi valoroase în timpul procesului de revizie.
Stephanie Bell
7
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
1 Măsurarea
1.1 Ce este măsurarea?
Măsurarea ne spune ceva despre o proprietate a unei entităţi (obiect, fenomen, sistem etc.). Ne
poate spune cât de greu este un obiect, sau cât este de cald sau cât este de lung. Măsurarea
ataşează un număr acelei proprietăţi.
Măsurările se efectuează totdeauna utilizând un instrument oarecare. Riglele, cronometrele,

balanţele de cântărit şi termometrele sunt instrumente de măsurat.
Rezultatul unei măsurări este format în mod normal din două părţi: un număr şi o unitate de
măsură, de ex.: "Cât este de lung? ... 2 metri."
1.2 Ce nu este o măsurare?
Există unele procese care ar putea să fie măsurări, dar în realitate ele nu sunt. De pildă,
compararea între ele a două bucăţi de sfoară pentru a vedea care este mai lungă, nu este de
fapt o măsurare. Numărarea nu poate fi considerată nici ea ca o măsurare. Deseori, o încercare
(un test) nu este o măsurare: încercările conduc la un răspuns de tipul "da/nu" sau la un
rezultat "admis/respins" (totuşi, măsurările pot face parte din procesul de încercare care
conduce la aceste rezultate).
2 Incertitudinea de măsurare
2.1 Ce este incertitudinea de măsurare?
Incertitudinea de măsurare ne spune ceva despre calitatea măsurării.
Incertitudinea de măsurare este nesiguranţa (îndoiala) care există asupra rezultatului oricărei
măsurări. S-ar putea crede că o riglă, un ceasornic sau un termometru trebuie să fie de
încredere, dând rezultate corecte. Dar în fiecare măsurare – chiar şi în cele mai îngrijite –
există totdeauna o marjă de îndoială. Folosind un limbaj de toate zilele, aceasta ar putea fi
exprimată prin "plus sau minus" ... de ex. lungimea unei bare ar putea fi de doi metri "plus sau
minus" un centimetru.
2.2 Exprimarea incertitudinii de măsurare
Întrucât există totdeauna o marjă de îndoială despre orice măsurare, întrebările fireşti care
urmează sunt "cât de mare este marja?" şi "cât de profundă este îndoiala?". În consecinţă, p
8
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
entru cuantificarea incertitudinii vom avea nevoie de două numere. Unul este lărgimea marjei,
sau intervalul. Celălalt este nivelul de încredere, care exprimă gradul de siguranţă că
"valoarea adevărată" se află în interiorul acelei marje.
De exemplu:
Am putea afirma că lungimea unei anumite bare este de 20 centimetri plus sau minus 1
centimetru, la un nivel de încredere de 95 procente. Rezultatul ar putea fi scris astfel:
20 cm ±1 cm, la un nivel de încredere de 95%.
Afirmaţia exprimă faptul că suntem 95% siguri că bara are o lungimea între 19 cm şi 21 cm.
Există şi alte moduri de a exprima nivelurile de încredere. Despre acestea se va discuta mai
mult în capitolul 7.
2.3 Eroare şi incertitudine
Este important să nu se facă o confuzie între termenii "eroare" şi incertitudine".
Eroarea este diferenţa dintre valoarea măsurată şi "valoarea adevărată" a mărimii măsurate.
Incertitudinea este o cuantificare a îndoielii despre rezultatul măsurării.
De câte ori este posibil, vom încercă să corectăm orice eroare cunoscută: de exemplu, prin
aplicarea de corecţii pe baza certificatelor de etalonare. Dar orice eroare a cărei valoare nu
este cunoscută este o sursă de incertitudine.
2.4 De ce este importantă incertitudinea de măsurare?
Incertitudinea de măsurare ne poate interesa pur şi simplu deoarece dorim să efectuăm

măsurări de bună calitate şi să putem aprecia rezultatele. Cu toate acestea, există şi alte motive
particulare care ne îndeamnă să ne gândim la incertitudinea de măsurare.
Măsurările pe care le efectuaţi pot face parte dintr-o:
 etalonare – în care incertitudinea de măsurare trebuie raportată în certificat
 încercare – în care incertitudinea de măsurare este necesară pentru decizia "admis" sau
"respins"
9
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
 determinarea unei toleranţe – în care este nevoie de a cunoaşte incertitudinea înainte de a

stabili dacă toleranţa este respectată
... sau doriţi să citiţi şi să înţelegeţi un certificat de etalonare ori o specificaţie scrisă pentru
efectuarea unei încercări sau unei măsurări.
3 Statistici de bază asupra mulţimilor de numere
3.1 "Măsoară de trei ori, taie o dată" ... eroare de operator
Există o zicală la meseriaşi: "Măsoară de trei ori, taie o dată". Aceasta înseamnă că puteţi
reduce riscul unei greşeli în munca dumneavoastră prin verificarea unei măsurări a doua oară
şi a treia oară, înainte de a merge mai departe.
"Măsoară de trei ori, taie o dată". Puteţi reduce riscul unei greşeli
prin verificarea unei măsurări a doua oară şi a treia oară
De fapt, este totdeauna înţelept ca orice măsurare să fie făcută de cel puţin trei ori. Făcând
numai o singură măsurare înseamnă că o greşeală ar putea trece complet neobservată. Dacă
efectuaţi două măsurări şi rezultatele lor nu coincid, încă nu veţi şti care din ele este "greşită".
Dar dacă executaţi trei măsurări, din care două concordă între ele iar a treia este foarte
diferită, o veţi putea suspecta pe bună dreptate pe aceasta.
Prin urmare, pentru a ne păzi de greşelile grosolane, sau erorile de operator, este recomandabil
să facem minimum trei determinări la fiecare măsurare. Dar incertitudinea de măsurare nu
este de fapt legată de eroarea de operator. Există alte motive temeinice pentru a repeta
măsurarea de mai multe ori.
10
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3.2 Calcule statistice de bază
Puteţi creşte cantitatea de informaţie pe care o dobândiţi din măsurările dumneavoastră dacă
faceţi mai multe citiri şi efectuaţi câteva calcule statistice de bază. Cele două calcule statistice
mai importante sunt cele pentru a determina media aritmetică şi abaterea standard a unui set
(unei mulţimi) de numere.
3.3 Cea mai bună estimare – media unui număr de citiri
Dacă măsurările repetate dau rezultate diferite, nu înseamnă că aţi greşit undeva. Acest lucru
poate fi datorit unor variaţii naturale care se produc (de exemplu, dacă măsuraţi viteza
vântului în exterior, aceasta nu are în general o valoare stabilă). Sau instrumentul
dumneavoastră de măsurat nu se comportă într-un mod perfect stabil (de exemplu, o ruletă se
poate întinde mai mult sau mai puţin, dând rezultate diferite).
Dacă se constată o variaţie a rezultatelor măsurărilor repetate, cel mai bine este să se facă mai
multe măsurări şi să se ia media rezultatelor. Media vă dă o estimare a "valorii adevărate". O
medie sau medie aritmetică se notează de obicei printr-un simbol cu bară deasupra, de ex. x
(x barat) înseamnă valoarea medie a lui x. În figura 1 este ilustrat modul de calcul al mediei
aritmetice.
V a lo a r e a m e d i e a c it ir il o r
V a lo a r e a c it ir ii
Figura 1. Reprezentarea "cu bile" a unui set de valori şi a valorii medii
3.4 Câte citiri trebuie mediate?
Vorbind în general, cu cât folosim mai multe măsurări, cu atât vom dispune de o estimaţie
mai bună a "valorii adevărate". Cazul ideal ar fi aflarea mediei dintr-un număr infinit de valori
individuale. Cu cât numărul de rezultate individuale va fi mai mare, cu atât ne vom apropia
mai mult de estimaţia ideală a mediei. Dar efectuarea mai multor citiri înseamnă un efort mai
mare, şi îmbunătăţirea nu va mai fi pe măsura resurselor cheltuite. Care este un număr
recomandabil de măsurări? Deseori un număr preferat este zece, printre altele şi din cauza că
face mai simplu calculul aritmetic. Făcând 20 de măsurări, estimaţia ar fi uşor superioară faţă
11
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
de 10, iar 50 ar duce la o îmbunătăţire abia sensibilă faţă de 20. Ca o regulă uzuală, un număr
de citiri între 4 şi 10 este suficient.
Exemplul 1. Determinarea mediei aritmetice a unui număr de valori
Presupunem că avem un set de 10 citiri. Pentru găsirea mediei, adunăm valorile şi

împărţim suma la 10 (în acest caz).
Fie citirile: 16, 19, 18, 16, 17, 19, 20, 15, 17 şi 13
Suma acestor valori este: 170
170
Media celor 10 citiri este: = 17
10
3.5 Dispersia ... abaterea standard
Când măsurările repetate dau rezultate diferite, dorim să ştim cât de mare este dispersia
(împrăştierea) citirilor. Această dispersie ne spune ceva despre incertitudinea măsurărilor.
Ştiind cât de mare este această dispersie, putem începe să apreciem calitatea măsurării sau a
şirului de măsurări.
Uneori este suficient să cunoaştem intervalul dintre valoarea maximă şi valoarea minimă. Dar
pentru un număr mic de valori acesta poate să nu dea o informaţie utilă despre împrăştierea
setului de valori. De exemplu, aşa se întâmplă dacă o singură citire este mult diferită de restul.
Modul obişnuit de cuantificare a dispersiei este prin abaterea standard. Abaterea standard a
unui set de valori ne spune cât de mult diferă valorile individuale de valoarea medie a setului.
De regulă, aproximativ două treimi din totalul citirilor sunt cuprinse în intervalul de
plus/minus (±) o abatere standard faţă de medie. Aproximativ 95% din toate citirile sunt
cuprinse în interiorul a două abateri standard. Această "regulă" este larg utilizată, deşi ea nu
este nicidecum universală.
Valoarea "adevărată" a abaterii standard poate fi găsită numai pornind de la un număr foarte
mare (infinit) de citiri. De la un număr relativ mic de valori, se poate determina numai o
estimare a abaterii standard. Simbolul s este folosit în mod obişnuit pentru abaterea standard
experimentală.
12
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3.6 Calculul abaterii standard experimentale
Exemplul 2 arată cum se calculează o estimaţie a abaterii standard.
Exemplul 2. Calculul abaterii standard experimentale a unui set de valori
Este rareori convenabil ca abaterile standard să fie calculate manual, numai cu hârtia
şi creionul. Un asemenea calcul poate fi efectuat după cum urmează:
Să presupunem că avem un set de n citiri (fie tot cele 10 citiri ca în exemplul

anterior). Pentru început, se calculează media, care – pentru valorile anterioare 16, 19,
18, 16, 17, 19, 20, 15, 17 şi 13 – este 17.
În continuare, se calculează diferenţele dintre fiecare citire şi valoarea medie, adică
-1 +2 +1 -1 0 +2 +3 +2 0 -4
şi pătratele lor, adică
1 4 1 1 0 4 9 4 0 16.
Apoi, se calculează suma şi se divide la n-1 (în acest caz n este 10 şi deci n-1 este 9),
adică
1+4+1+1+0+4+9+ 4+0+16 40
= = 4, 44 .
9 9
Abaterea standard experimentală, s, se calculează ca rădăcina pătrată a acestei sume,

adică
s = 4, 44 = 2,1
(rotunjită până la o cifră zecimală).
Procesul complet de calcul al abaterii standard estimate pentru un şir de n măsurări poate fi
exprimat matematic astfel:
s = S in+1 ( xi - x )2 , (1)
( n - 1)
unde xi este rezultatul măsurării a i-a şi x este media aritmetică a celor n rezultate
considerate.
13
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Un sfat pentru utilizarea calculatorului: Folosiţi un calculator de birou (cu funcţii

"ştiinţifice") pentru calculul abaterii standard. Introduceţi citirile în memoria calculatorului
conform instrucţiunilor calculatorului dumneavoastră, apoi folosiţi tasta "abaterea standard
experimentală" (s, sau n-1, adică "sigma la n minus unu"). A se vedea capitolul 13 pentru
utilizarea calculatorului.
3.7 De câte citiri e nevoie pentru a determina o abatere standard

experimentală?
Din nou, cu cât folosim mai multe măsurări, cu atât vom dispune de o estimaţie mai bună. În
acest caz este vorba de estimarea incertitudinii, care se îmbunătăţeşte cu creşterea numărului
de citiri (nu estimarea mediei sau a "rezultatului final"). În mod obişnuit 10 citiri sunt
suficiente. În vederea unei estimări mai complete, rezultatele trebuie ajustate pentru a ţine
seama de numărul de citiri. (A se vedea capitolul 16 pentru lecturi suplimentare, care tratează
acest subiect).
4 De unde provin erorile şi incertitudinile?
Mulţi factori pot compromite o măsurare. Viciile măsurării pot fi vizibile sau invizibile.
Deoarece măsurările reale nu pot fi niciodată efectuate în condiţii perfecte, există erori şi
incertitudini care provin din:
 Instrumentul de măsurat – instrumentele sunt afectate de erori care cuprind erori

sistematice, modificări datorite îmbătrânirii, uzurii sau alte tipuri de derive, lizibilitate
redusă, zgomot (pentru instrumente electrice) şi multe alte probleme.
 Obiectul supus măsurării – care poate fi instabil (închipuiţi-vă că vreţi să măsuraţi

dimensiunile unui cub de gheaţă într-o încăpere caldă).
 Procesul de măsurare – efectuarea măsurării în sine poate fi dificilă. De exemplu,

măsurarea masei unui mic animal viu prezintă dificultăţi în determinarea subiectului să
coopereze.
 Incertitudini "importate" – etalonarea instrumentului dumneavoastră este afectată de o

incertitudine care intervine în incertitudinea măsurărilor pe care le executaţi (dar reţineţi
că incertitudinea datorită utilizării unui instrument neetalonat poate fi mult mai gravă).
14
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Alinierea vizuală depinde de calificarea operatorului. O mişcare a observatorului poate face

ca obiectul să pară în mişcare. "Erori de paralaxă" de acest gen pot apărea la citirea scării
unui instrument cu ac indicator
 Calificarea operatorului – anumite măsurări depind de calificarea şi de aprecierea

operatorului. O persoană poate fi mai bună decât alta la operaţia delicată de executare a
unei măsurări sau la observarea vizuală a unui detaliu fin. Utilizarea unui instrument cum
este cronometrul depinde de timpul de reacţie a operatorului (dar greşelile grosolane sunt
de altă natură şi nu sunt incluse în incertitudine).
 Probleme de alegere a eşantioanelor – măsurările pe care le executaţi trebuie să fie

reprezentative pentru procesul pe care încercaţi să-l caracterizaţi. Dacă doriţi să cunoaşteţi
temperatura la bancul de lucru, nu folosiţi un termometru plasat pe perete, în apropierea
unei guri de aer condiţionat. Dacă preluaţi pentru măsurare eşantioane de pe linia de
producţie, evitaţi-le pe primele zece fabricate într-o zi de luni dimineaţa.
 Mediul – temperatura, presiunea aerului, umiditatea şi multe alte condiţii pot influenţa
instrumentul de măsurat sau obiectul supus măsurării.
Atunci când valoarea şi efectul unei erori sunt cunoscute (de ex. dintr-un certificat de
etalonare) se poate aplica o corecţie rezultatului măsurării. Dar, în general, incertitudinile care
provin de la fiecare din aceste surse, sau de la alte surse, vor constitui "intrări" individuale
contribuind la incertitudinea globală a măsurării.
15
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
5 Tipurile generale de incertitudini în orice măsurare
5.1 Aleatorii sau sistematice
Efectele care dau naştere incertitudinii de măsurare pot fi:
 aleatorii – au valori diferite cu un caracter întâmplător la repetarea măsurării. Puteţi obţine

un rezultat mai bun cu cât faceţi mai multe măsurări şi luaţi media rezultatelor individuale.
 sistematice – sunt acelea care provin de la aceeaşi influenţă la fiecare măsurare repetată
(dar care nu pot fi identificate). În acest caz, nu obţineţi nimic în plus doar prin simpla
repetare a măsurărilor. Sunt necesare alte metode pentru a estima incertitudinile datorite
efectelor sistematice, ca de ex. măsurări prin metode diferite, sau calcule.
5.2 Distribuţia – "forma" erorilor
Împrăştierea valorilor dintr-un set de măsurări poate avea forme diferite, numite distribuţii de
probabilitate.
5.2.1 Distribuţia normală
Într-un set de citiri, de obicei valorile se află cu o probabilitate mai mare în apropierea mediei
decât la distanţă mare de aceasta. Această proprietate este tipică pentru distribuţia normală
sau distribuţia gaussiană. Puteţi observa o asemenea distribuţie dacă examinaţi înălţimile
indivizilor într-un grup mare de oameni. Cei mai mulţi au înălţimea apropiată de valoarea
medie a înălţimilor; sunt relativ puţini cei foarte înalţi sau foarte scunzi.
Figura 2 reprezintă un set de 10 valori "aleatorii" cu o distribuţie aproximativ normală. Un

grafic al distribuţiei normale este arătat în figura 3.
V a lo a r e a m e d ie a c it ir il o r
P r o b a b ilita t e a a p a r i ţie i
V a lo a r e a m e d ie a c it ir il o r
V a lo a r e a c itir ii V a lo a r e a c itir ii
Figura 2. Reprezentarea "cu bile" a unui set Figura 3. Graficul unei distribuţii normale
de valori cu distribuţie normală
16
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
5.2.2 Distribuţia dreptunghiulară sau uniformă (echiprobabilă)
Când valorile măsurate sunt situate aproximativ uniform între două limite, una maximă şi una
minimă, se formează o distribuţie dreptunghiulară sau uniformă. Un exemplu ar fi modul în
care cad picăturile de ploaie pe un fir telefonic subţire, rectiliniu. Ele cad cu o probabilitate
egală în oricare punct în lungul firului.
In figura 4 este arătat un set de 10 valori "aleatorii" distribuite aproximativ dreptunghiular. O

reprezentare a distribuţiei dreptunghiulare este dată în figura 5.
L ă r g im e t o ta lă
P r o b a b ilit a t e a a p a r iţ ie i
V a lo a r e a m e d ie
D o m e n iu a c it i r ilo r
V a lo a r e a c itir ii V a lo a r e a c itir ii
Figura 4. Reprezentarea "cu bile" a unui set Figura 5. Graficul unei distribuţii
de valori cu distribuţie dreptunghiulară dreptunghiulare
5.2.3 Alte distribuţii
Mai rar, distribuţiile pot avea alte forme, de exemplu triunghiulară, în formă de M (bimodală
sau cu două vârfuri), sau oblică.
5.3 Ce nu este o incertitudine de măsurare?
Greşelile comise de operator nu constituie incertitudini de măsurare. Ele nu trebuie

considerate contribuţii la incertitudine, ci trebuie evitate lucrând au grijă şi făcând verificări
adecvate.
Toleranţele nu sunt incertitudini. Ele sunt limite de acceptabilitate stabilite pentru un proces
sau un produs (a se vedea capitolul 10, despre conformitatea cu specificaţiile).
Specificaţiile nu sunt incertitudini. O specificaţie arată la ce vă puteţi aştepta de la un produs.

Poate avea un sens foarte larg, incluzând şi calităţi "netehnice" ale obiectului, cum ar fi
aspectul său (a se vedea capitolul 10).
17
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Exactitatea (sau mai de grabă inexactitatea) nu este acelaşi lucru cu incertitudinea. Din păcate,
aceste cuvine sunt deseori confundate. Vorbind corect, "exactitatea" este un termen calitativ
(se poate spune că o măsurare "este exactă" sau "nu este exactă"). Incertitudinea este
cantitativă. Când înaintea unei valori numerice figurează semnul "plus sau minus", ea poate fi
numită incertitudine, dar nu exactitate.
Erorile nu sunt sinonime cu incertitudinile (deşi în trecut aceşti termeni se utilizau cu acelaşi
înţeles, ca în expresii de genul "analiza erorilor"). A se vedea comentariile anterioare din
secţiunea 2.3.
Analiza statistică nu este acelaşi lucru cu analiza incertitudinilor. Statistica poate fi utilizată
pentru a trage orice fel de concluzii, care ele în sine nu au nimic în comun cu incertitudinea.
Analiza incertitudinilor este numai una din aplicaţiile statisticii.
6 Cum se calculează incertitudinea de măsurare?
Pentru a calcula incertitudinea unei măsurări, mai întâi trebuie identificate sursele de
incertitudine ale măsurării. După aceea, trebuie estimată mărimea incertitudinii de la fiecare
sursă în parte. În sfârşit, se compun incertitudinile individuale pentru a da o valoare globală.
Există reguli clare pentru estimarea contribuţiei fiecărei incertitudini şi pentru compunerea
lor.
6.1 Cele două căi de estimare a incertitudinilor
Oricare ar fi sursele incertitudinilor, există două modalităţi de estimare a lor: evaluările de tip
A şi de tip B. În majoritatea cazurilor, sunt necesare evaluările de ambele tipuri.
Evaluările de tip A – estimări ale incertitudinii utilizând metode statistice (de obicei pe baza
unor citiri repetate)
Evaluările de tip B - estimări ale incertitudinii bazate pe alte informaţii. Acestea pot fi
informaţii provenite din experienţa anterioară a măsurărilor, din certificate de etalonare, din
specificaţii ale producătorilor, din calcule, din materiale publicate, şi din bunul simţ.
Există o tendinţă de a considera "tipul A" ca incluzând efecte aleatorii şi "tipul B" ca
incluzând efecte sistematice, dar acest lucru nu este neapărat adevărat.
Mai jos se arată cum se utilizează informaţiile obţinute din evaluările de tip A şi de tip B.
18
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
6.2 Opt paşi principali pentru evaluarea incertitudinilor
Paşii principali pentru evaluarea incertitudinii compuse a unei măsurări sunt următorii.
1. Decideţi ce doriţi să obţineţi din măsurările dumneavoastră. Decideţi care sunt

măsurările şi calculele necesare pentru a ajunge la rezultatul final.
2. Efectuaţi măsurările necesare.
3. Estimaţi incertitudinea fiecărei mărimi de intrare care intervine în rezultatul final.

Exprimaţi toate incertitudinile în termeni similari (a se vedea secţiunea 7.1).
4. Decideţi dacă erorile mărimilor de intrare sunt independente între ele. Dacă aveţi
temeiuri să consideraţi contrariul, vor fi necesare unele calcule sau informaţii
suplimentare (a se vedea corelaţia în secţiunea 7.3).
5. Calculaţi rezultatul măsurării (inclusiv toate corecţiile cunoscute, ţinând seama de ex.
de etalonare).
6. Determinaţi abaterea standard compusă pornind de la toate aspectele individuale (a se

vedea secţiunea 7.2).
7. Exprimaţi incertitudinea în funcţie de factorul de extindere (a se vedea secţiunea 7.4),

împreună cu valoarea intervalului de incertitudine, şi exprimaţi nivelul de încredere.
8. Consemnaţi rezultatul măsurării şi incertitudinea, şi descrieţi cum au fost ele obţinute

(a se vedea capitolul 8).
Aceasta este o prezentare generală a procesului. În capitolul 9 este dat un exemplu de aplicare
a acestor paşi.
7 Alte lucruri care trebuie ştiute înainte de a face un calcul de

incertitudine
Contribuţiile la incertitudine trebuie exprimate în termeni similari înainte de a fi compuse.

Astfel, toate incertitudinile trebuie date în aceleaşi unităţi de măsură, şi la acelaşi nivel de
încredere.
7.1 Incertitudinea standard

Toate incertitudinile componente trebuie exprimate la acelaşi nivel de încredere, convertindu-
le în incertitudini standard. O incertitudine standard este o marjă a cărei mărime poate fi
considerată ca "plus sau minus o abatere standard". Incertitudinea standard se referă la
incertitudinea unei valori medii (nu doar la dispersia valorilor). Incertitudinea standard este
notată de obicei cu simbolul u (u mic), sau u(y) (incertitudinea standard a lui y).
19
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
7.1.1 Calculul incertitudinii standard pentru o evaluare de tip A
După ce s-a făcut un număr de citiri repetate (pentru estimarea de tip A a incertitudinii), se pot
calcula media, x , şi abaterea standard experimentală, s. De aici, se calculează incertitudinea
standard estimată, u, a mediei:
s
u= , (2)
n
unde n este numărul de măsurări repetate. (Incertitudinea standard a mediei a fost denumită în
trecut de asemenea "abatere standard a mediei" sau "eroare standard a mediei").
7.1.2 Calculul incertitudinii standard pentru o evaluare de tip B
Atunci când se dispune de o informaţie insuficientă (în anumite evaluări de tip B), se pot
estima numai o limită superioară şi o limită inferioară de incertitudine. Va trebui în asemenea
cazuri presupus că valoarea variabilei se află, cu egală probabilitate, undeva între aceste
limite, adică o distribuţie dreptunghiulară sau uniformă (echiprobabilă). Incertitudinea
standard pentru o distribuţie dreptunghiulară este dată de
a
, (3)
3
unde a este jumătate din domeniul (semi-lărgimea) dintre limitele superioară şi inferioară.
Distribuţia dreptunghiulară (uniformă) intervine relativ des în practică, dar dacă aveţi un
motiv să vă aşteptaţi la un alt tip de distribuţie, luaţi-o pe aceasta ca bază de calcul. De
exemplu, puteţi presupune de obicei că incertitudinile "importate" din certificatul de etalonare
al unui instrument de măsurat au o distribuţie normală.
7.1.3 Conversiunea incertitudinilor de la o unitate de măsură la alta
Incertitudinile componente trebuie să fie exprimate în aceeaşi unitate de măsură înainte de a fi

compuse. Se spune, conform zicalei, că nu se pot "compara mere cu pere".
De exemplu, la măsurarea unei lungimi, incertitudinea de măsurare va trebui exprimată, în

final, în unităţi de lungime. Una din sursele de incertitudine poate fi variaţia temperaturii în
încăpere. Deşi sursa acestei incertitudini este temperatura, efectul se exprimă în lungime, şi el
trebuie introdus în unităţi de lungime. Dacă, de exemplu, se cunoaşte că materialul care este
măsurat se dilată cu 0,1 procente la creşterea temperaturii cu un grad, o incertitudine de ±2 °C
a temperaturii va da o incertitudine de ±0,2 cm a lungimii unei piese de 100 cm din materialul
respectiv.
20
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
După ce incertitudinile standard au fost exprimate în unităţi compatibile, se poate calcula

incertitudinea compusă printr-una din următoarele metode.
7.2 Compunerea incertitudinilor standard
Incertitudinile standard individuale calculate prin evaluări de tip A şi de tip B pot fi compuse
corect prin "însumare în cuadratură" ("radical din suma pătratelor"). Rezultatul acestei
operaţii se numeşte incertitudine standard compusă, notată cu uc sau uc(y).
Însumarea în cuadratură este foarte simplă atunci când rezultatul măsurării se obţine ca o
sumă sau diferenţă de termeni. Cazurile mai complicate sunt tratate mai jos, şi anume când
rezultatul se obţine prin multiplicare sau divizare, ca şi prin intermediul altor funcţii.
7.2.1 Însumarea pătratică pentru adunare şi scădere
Cazul cel mai simplu este acela în care rezultatul este suma sau diferenţa unei serii de valori
măsurate. De exemplu, să presupunem că doriţi să măsuraţi lungimea totală a unui gard
format din panouri de lungimi diferite. Dacă incertitudinile standard (în metri) ale lungimilor
panourilor sunt notate cu a, b, c, etc., incertitudinea standard compusă (în metri) a lungimii
întregului gard se găseşte prin ridicarea la pătrat a incertitudinilor individuale, adunarea lor şi
apoi extragerea rădăcinii pătrate a sumei, adică
incertitudinea compusă = a 2 +b 2 +c 2 +... (4)
7.2.2 Însumarea pătratică pentru înmulţire şi împărţire
În cazurile mai complicate, este avantajos să se lucreze cu incertitudini relative, pentru

simplificarea calculelor.
De exemplu, să presupunem că se doreşte determinarea ariei, A, a unui covor dreptunghiular,

prin înmulţirea lungimii, L, cu lăţimea, W (adică A=L×W). Incertitudinea relativă a ariei
covorului se poate determina în funcţie de incertitudinile relative ale lungimii şi lăţimii.
Pentru lungimea L cu incertitudinea u(L), incertitudinea relativă este u(L)/L. Pentru lăţimea W
incertitudinea relativă este u(W)/W. Cu aceste notaţii, incertitudinea relativă u(A)/A a ariei este
dată de
u (A)
( u (LL) ) +( uW(W ) )
2 2
= (5)
A
21
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Într-un caz în care rezultatul se obţine prin înmulţirea a trei factori, ecuaţia (5) ar avea trei
asemenea termeni, ş.a.m.d. Aceeaşi ecuaţie poate fi folosită (sub exact aceeaşi formă) în cazul
în care rezultatul este un cât a două valori (adică un număr împărţit la un alt număr, de ex. o
lungime împărţită la o lăţime). Cu alte cuvinte, această formă a ecuaţiei se aplică în toate
cazurile când operaţiile sunt înmulţiri sau împărţiri.
7.2.3 Însumarea pătratică pentru funcţii mai complicate
Când un număr este ridicat la pătrat (de ex. Z2) în calculul rezultatului final al unei măsurări,
incertitudinea relativă datorită componentei ridicate la pătrat este de forma
2u ( Z )
(6)
Z
Când intervine o rădăcină pătrată (de ex. Z ) în calculul rezultatului final al unei măsurări,
incertitudinea relativă datorită acestei componente este de forma
u( Z )
(7)
2Z
Bine înţeles, în anumite măsurări apar formule care combină adunarea, scăderea, înmulţirea şi
împărţirea, etc. De exemplu, dacă se măsoară o rezistenţă R şi o tensiune V, şi apoi se
calculează puterea P utilizând relaţia
V2
P= (8)
R
incertitudinea relativă u(P)/P a puterii este dată de
u (P )
( 2uV(V ) ) +( u (RR) )
2 2
= (9)
P
În general, atunci când calculul se face în mai mulţi paşi, compunerea incertitudinilor standard
în cuadratură se poate face de asemenea în mai mulţi paşi, utilizând formele adecvate pentru
adunare, înmulţire etc. la fiecare pas. Compunerea incertitudinilor standard în cazul unor
formule mai complicate este prezentată mai complet în alte lucrări (de ex. Publicaţia UKAS
M 3003).
22
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
7.3 Corelaţia
Ecuaţiile date mai sus, în secţiunea 7.2, pentru calculul incertitudinii standard compuse sunt
valabile numai dacă incertitudinile standard de intrare sunt independente între ele, adică nu
sunt corelate. Aceasta înseamnă că, de obicei, va trebui să ne întrebăm dacă toate contribuţiile
la incertitudine sunt independente. Ar putea una din erorile mari de intrare cauza creşterea
unei alte erori? Ar putea una din influenţele exterioare, de exemplu temperatura, să aibă un
efect similar asupra mai multor aspecte ale incertitudinii în acelaşi timp – în mod vizibil sau
invizibil? Deseori erorile individuale sunt independente. Dar dacă ele nu sunt, vor fi necesare
unele calcule suplimentare. Acestea nu sunt prezentate aici, în acest ghid pentru începători,
dar ele pot fi găsite în câteva din lecturile suplimentare enumerate în capitolul 16.
7.4 Factorul de extindere k
După ce am redus toate componentele de incertitudine la nivelul de incertitudini standard,

pentru a le compune şi a determina incertitudinea standard compusă, putem să le "re-scalăm"
în funcţie de gradul de încredere dorit. Incertitudinea standard compusă poate fi considerată
ca echivalentă cu "1 × abatere standard", dar se poate trece la o incertitudine globală
exprimată pentru un alt nivel de încredere, de ex. de 95%. Aceasta se poate efectua utilizând
un factor de extindere, k. Prin multiplicarea incertitudinii standard compuse, uc, cu un factor
de extindere, se obţine un rezultat care se numeşte incertitudine extinsă, notată de obicei cu U,
adică
U = k uc (10)
Diferite valori ale factorului de extindere conduc la diferite niveluri de încredere pentru
incertitudinea extinsă.
Cel mai obişnuit, re-scalăm incertitudinea compusă utilizând un factor de extindere k = 2,

pentru a ajunge la un nivel de încredere de aprox. 95 procente (k = 2 este corect dacă
incertitudinea standard compusă are o distribuţie normală. Aceasta este de obicei o
presupunere rezonabilă, dar justificarea ei este explicată în alte lucrări, unele fiind citate în
capitolul 16).
Alte câteva valori ale factorului de extindere (pentru o distribuţie normală) sunt:
k=1 pentru un nivel de încredere de aprox. 68%

k = 2,58 pentru un nivel de încredere de 99%
k=3 pentru un nivel de încredere de 99,7%
Pentru alte forme, mai puţin obişnuite, ale legii de distribuţie factorii de extindere au alte
valori.
23
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Reciproc, de câte ori o incertitudine extinsă este asociată unui factor de extindere dat, se poate
afla incertitudinea standard prin împărţire la valoarea factorului de extindere (pe această bază,
se găseşte incertitudinea standard compusă conform secţiunilor 7.1 şi 7.2). Aceasta înseamnă
că incertitudinile extinse date în certificatele de etalonare, dacă sunt exprimate în mod
adecvat, pot fi "convertite" în incertitudini standard.
8 Cum se exprimă rezultatul
Este important ca rezultatul să fie exprimat astfel încât cititorul să poată utiliza informaţia.
Principalele lucruri care trebuie menţionate sunt următoarele:
 Rezultatul măsurării, împreună cu incertitudinea, de ex. "Lungimea barei este 20 cm

±1 cm."
 Specificarea factorului de extindere şi a nivelului de încredere. O exprimare

recomandabilă este: "Incertitudinea raportată este bazată pe o incertitudine standard
multiplicată cu un factor de extindere k = 2, la un nivel de încredere de aprox. 95%."
şi
 Modul cum a fost estimată incertitudinea (vă puteţi referi la o publicaţie în care este
descrisă metoda, de ex. Publicaţia UKAS M 3003).
9 Exemplu – model de calcul al incertitudinii
Mai jos este dat un exemplu simplu complet de analiză de incertitudine. El nu este un
exemplu real în toate detaliile, dar s-a căutat ca să fie simplu şi destul de clar pentru a ilustra
metoda. Mai întâi sunt descrise măsurarea şi analiza de incertitudine. În al doilea rând, este
arătată analiza de incertitudine sub forma unui tabel ("tabel de lucru" sau "buget de
incertitudini").
9.1 Măsurarea – ce lungime are o bucată de sfoară?
Să presupunem că dorim să facem o estimare cât mai bună a lungimii unei bucăţi de sfoară.
Urmând paşii descrişi în secţiunea 6.2, procesul este următorul.
24
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
 Erori posibile datorite procesului de măsurare, sau persoanei care face măsurarea:
Figura 6. Cât - Cât de bine se poate alinia capătul de început al sforii cu începutul ruletei?
de lungă este
o bucată de - Poate fi ruleta aşezată paralel cu sfoara?
sfoară? - Care este repetabilitatea măsurării?
Puteţi să vă gândiţi şi la alte cauze de erori?
Pasul 2. Efectuaţi măsurările necesare. Executaţi şi consemnaţi măsurările de lungime.

Pentru a fi mai meticulos, repetaţi măsurările în total de 10 ori, aliniind din nou de fiecare
dată capetele ruletei şi al sforii (în realitate nu foarte probabil!). Să presupunem că aţi
calculat valoare medie şi aţi găsit 5,017 metri (m), şi abaterea standard experimentală
0,0021 m (adică 2,1 milimetri).
Pentru o măsurare îngrijită, va trebui de asemenea să consemnaţi:

- când aţi efectuat-o
- în ce condiţii, de ex. în poziţie orizontală sau verticală, inversând capetele
Exemplul 3: Calculul incertitudinii lungimii
ruletei sau nu, uneicu
alte detalii bucăţi
priviredelasfoară
alinierea ruletei cu sfoara
- condiţiile de mediu (dacă consideraţi că acestea pot afecta rezultatele)
Pasul 1. Decideţi ce doriţi
- oricesă obţineţi din măsurările
altceva care dumneavoastră. Decideţi care
poate fi relevant.
sunt măsurările şi calculele necesare pentru a ajunge la rezultatul final. Aveţi
nevoie să efectuaţi o măsurare de lungime, utilizând o ruletă. Pe lângă citirea propriu-
zisă a lungimiiPasul
pe ruletă, mai trebuie
3. Estimaţi să luaţi în consideraţie:
incertitudinea fiecărei mărimi de intrare care intervine în rezultatul
final. Exprimaţi toate incertitudinile în termeni similari (incertitudine standard, u).
 Erori posibile datoritelaruletei:
Uitaţi-vă toate sursele de incertitudine posibile şi estimaţi valoarea fiecăreia. Să
presupunem că:
- Sunt necesare corecţii, sau etalonarea arată o exactitate bună a ei – şi care
este incertitudinea
Ruleta a fostetalonării?
etalonată. Nu necesită corecţii, iar incertitudinea de etalonare este 0,1%
din valoarea citită, la factor de extindere k = 2 (pentru o distribuţie normală). În acest
- Prezintăcaz, ruleta
0,1%tendinţe de alungire?
din 5,017 m este aproximativ 5 mm. Împărţind la 2 se obţine incertitudinea
standard (pentru k = 1) egală cu u = 2,5 mm.
- S-a scurtat cumva din cauza îndoirii? Ce modificări a putut suferi de la
ultima etalonare? ruletei sunt milimetri. Citirea reperului cel mai apropiat dă o eroare care
 Diviziunile
nu depăşeşte ±0,5 mm. Putem considera distribuţia incertitudinii dreptunghiulară
- Care este rezoluţia ei,
(uniformă) cât estereale
(citirile diviziunea
pot ficeasituate
mai mică (de ex.înmilimetri)?
oriunde intervalul de 1 mm), cu
semilărgimea intervalului de 0,5 mm. Pentru a obţine incertitudinea standard,
 Erori posibile datorite obiectului supus măsurării:
împărţim semilărgimea la 3 şi obţinem aprox. u = 0,3 mm.
- Sfoara este rectilinie? Este ea întinsă prea mult sau prea puţin?
 Ruleta are o poziţie dreaptă, dar putem presupune că sfoara are inevitabil unele mici
- curburisau
Temperatura în lungul său. De
umiditatea aceea, măsurarea
mediului (sau orice va subestima
altceva) probabil
poate afecta lungimea reală a
sforii.
lungimea ei? Apreciem că această subestimare este de cel mult 0,2%, iar incertitudinea
asociată este tot 0,2%. Se poate presupune – în absenţa altei informaţii – că această
- incertitudine
Capetele este definite,
sforii sunt bine uniform sau
distribuită. Împărţind semilărgimea incertitudinii (10 mm)
sunt roase?
la 3 se obţine incertitudinea standard u = 5,8 mm (rotunjit la 0,1 mm).
25
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
26
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Toate cele de mai sus sunt estimări

Lungimea de tip B.
raportată Mai
este jos urmează
media estimarea
a 10 măsurări de tipasupra
repetate A. sforii aşezate
orizontal. Rezultatul este corectat pentru a ţine seama că sfoara nu este
 Abaterea standard complet
ne spunerectilinie
cât de repetabilă este amplasarea
la măsurare. ruletei
Incertitudinea şi câtestimată
a fost de mult conform
contribuie aceasta metodei
la incertitudinea
din Ghidulvalorii medii. Abaterea
începătorului standard experimentală
pentru incertitudinea a
de măsurare.
mediei celor 10 citiri se găseşte aplicând formula de la secţiunea 3.6:
s 2,1
= = 0,7 mm (rotunjit la 0,1 mm)
n 10
Presupunem că nu avem alte incertitudini de considerat în acest exemplu (în realitate, ar

trebui incluse probabil şi alte efecte).
Pasul 4. Decideţi dacă erorile mărimilor de intrare sunt independente între ele (dacă
aveţi temeiuri să consideraţi contrariul, vor fi necesare unele calcule sau informaţii
suplimentare). În acest caz, putem spune că ele sunt toate independente.
Pasul 5. Calculaţi rezultatul măsurării (inclusiv toate corecţiile cunoscute, ţinând

seama de ex. de etalonare). Rezultatul se obţine din valoarea medie, împreună cu
corecţia necesară pentru a ţine seama de curbura sforii, adică:
5,017 m + 0,010 m = 5,027 m
Pasul 6. Determinaţi abaterea standard compusă pornind de la toate aspectele

individuale. Singurul calcul necesar la determinarea rezultatului a fost adăugarea unei
corecţii, astfel că însumarea în cuadratură poate fi utilizată sub forma ei simplă (conform
ecuaţiei de la secţiunea 7.2). Incertitudinile standard se compun ca
incertitudinea standard compusă = 2,52 +0,32 +5,82 +0,72

= 6,4 mm (rotunjit la 0,1 mm)
Pasul 7. Exprimaţi incertitudinea în funcţie de factorul de extindere (a se vedea

secţiunea 7.4), împreună cu valoarea intervalului de incertitudine, şi exprimaţi nivelul
de încredere. Pentru un factor de extindere k = 2, se multiplică incertitudinea standard
compusă cu 2, ceea ce dă o incertitudine standard extinsă de 12,8 mm (adică 0,0128 m).
Rezultă un nivel de încredere de cca 95%.
Pasul 8. Consemnaţi rezultatul măsurării şi incertitudinea, şi descrieţi cum au fost ele

obţinute. Se poate scrie:
Lungimea sforii a fost 5,027 m ±0,013 m. Incertitudinea extinsă raportată este bazată pe
o incertitudine standard multiplicată cu un factor de extindere k = 2, rezultând un nivel
de încredere de cca 95%.
27
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
9.2 Analiza incertitudinilor – exemplu de bilanţ al incertitudinilor
Ca auxiliar în procesul de calcul, este util ca analiza de incertitudine să fie centralizată într-un
tabel de lucru numit "buget de incertitudini", care arată ca Tabelul 1 de mai jos.
Tabelul 1. Exemplu de "bilanţ al incertitudinilor"
Sursa incertitudinii Valoare Distribuţia de Divizor Incertitudine

probabilitate standard
Incertitudinea de etalonare 5,0 mm Normală 2 2,5 mm
Rezoluţia (valoarea diviziunii) 0,5 mm* Dreptunghiulară 3 0,3 mm
Lipsa de rectilinitate a sforii 10,0 mm* Dreptunghiulară 3 5,8 mm
Incertitudinea standard a mediei 0,7 mm Normală 1 0,7 mm

a 10 citiri repetate
Incertitudinea standard compusă Presupusă normală 6,4 mm
Incertitudinea extinsă Presupusă normală 12,8 mm
(k = 2)
*Aici s-a folosit (±) semilărgimea împărţită la 3.
10 Alte raportări (de ex. conformitatea cu specificaţiile)
Atunci când se trag concluzii din rezultatele măsurărilor, nu trebuie uitată incertitudinea de
măsurare. Acest lucru este important mai ales dacă măsurările sunt utilizate pentru a decide
dacă o specificaţie este îndeplinită sau nu.
Uneori un rezultat poate fi situat în mod clar în interiorul sau în afara limitelor specificaţiei,
dar incertitudinea se poate suprapune parţial (poate întretăia) limita specificată. Cele patru
cazuri distincte posibile sunt arătate în figura 7.
28
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
L im it a s u p e r io a r ă
s p e c if ic a tă
L im it a in f e r io a r ă
s p e c if ic a tă
Figura 7. Patru cazuri ale poziţiei relative a rezultatului unei măsurări şi incertitudinii ei,
faţă de limitele stabilite prin specificaţii (similar, incertitudinea poată să întretaie limita
inferioară specificată).
În cazul (a), atât rezultatul cât şi incertitudinea sunt situate în interiorul limitelor specificate.
În acest caz decizia este "corespunde".
În cazul (d), atât rezultatul cât şi incertitudinea sunt situate în afara limitelor specificate. Cazul
este clasat ca "nu corespunde".
În cazurile (b) şi (c) rezultatul, împreună cu incertitudinea sa, intersectează limita specificată,
astfel că nu se poate stabili dacă se află în interiorul sau în exteriorul specificaţiei. În acest caz
nu se poate raporta o concluzie netă privind conformitatea cu specificaţiile.
11 Cum se poate reduce incertitudinea de măsurare
Reţineţi că totdeauna este la fel de importantă minimizarea incertitudinilor ca şi cuantificarea

lor. Există câteva reguli de bună practică care ne pot ajuta să reducem incertitudinile în
general la efectuarea de măsurări. Iată câteva recomandări:
 Etalonaţi instrumentele de măsurat (sau daţi-le la etalonat pentru dumneavoastră) şi

utilizaţi corecţiile din certificatul de etalonare.
 Aplicaţi corecţii pentru a compensa orice fel de erori cunoscute.
 Asiguraţi-vă că măsurările dumneavoastră sunt trasabile la etaloanele naţionale – prin

utilizarea de etalonări care pot fi raportate la etaloane naţionale printr-un lanţ neîntrerupt
de măsurări. Puteţi avea o încredere mărită în trasabilitatea măsurărilor dumneavoastră
dacă ele au calitatea asigurată printr-o acreditare a laboratorului (UKAS în Marea
Britanie).
29
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
 Alegeţi cele mai bune instrumente de măsurat şi utilizaţi mijloacele de etalonare cu cele
mai mici incertitudini.
 Verificaţi măsurările prin repetarea lor, sau punând pe altcineva să le repete din timp în
timp, ori utilizând alte modalităţi de verificare. Cea mai bună cale de verificare poate fi
măsurarea printr-o altă metodă.
 Verificaţi-vă calculele, şi de asemenea numerele copiate dintr-un loc în altul.
 Utilizaţi un buget de incertitudini pentru a identifica cele mai mari incertitudini, şi

concentraţi-vă în special asupra lor.
 Fiţi conştient că într-un lanţ de etalonări succesive, incertitudinea creşte la fiecare treaptă
a lanţului.
12 Alte "bune practici" de măsurare
În general, utilizaţi acele bune practici recunoscute în măsurări, ca de exemplu:
 Respectaţi instrucţiunile producătorului pentru utilizarea şi întreţinerea instrumentelor.
 Utilizaţi personal calificat, şi asiguraţi o pregătire adecvată în măsurări.
 Verificaţi şi validaţi software-ul, pentru a fi sigur că el funcţionează corect.
 Utilizaţi corect rotunjirea numerelor în calculele dumneavoastră (a se vedea secţiunea

13.4).
 Ţineţi o evidenţă bună a măsurărilor şi calculelor dumneavoastră. Notaţi citirile în

momentul în care ele au fost efectuate. Însemnaţi-vă orice informaţie suplimentară care
poate fi relevantă. Dacă unele măsurări mai vechi sunt contestate, asemenea evidenţe sunt
foarte utile.
Multe bune practici în măsurări sunt tratate pe larg în alte lucrări, de exemplu în standardul
internaţional ISO/IEC 17025 "Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercare
şi de etalonare" (a se vedea "Lecturi suplimentare", capitolul 16).
30
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
13 Utilizarea calculatorului
Când se utilizează calculatoare de birou (de buzunar) sau computere pentru a efectua calcule
de incertitudine, este nevoie de anumite cunoştinţe pentru a evita erorile posibile.
13.1 Tastele calculatorului
Tasta x ("x barat") permite determinarea valorii medii (mediei aritmetice) a numerelor
introduse în memoria calculatorului.
Tasta n-1 ("sigma n minus unu") (marcată uneori cu "s") dă abaterea standard experimentală a
"populaţiei" bazată pe eşantionul dumneavoastră limitat (în practică, orice set de citiri este un
mic eşantion dintr-o "populaţie infinită" de citiri posibile). Tasta n-1 sau s este cea pe care o
puteţi folosi pentru abaterea standard experimentală atunci când calculaţi incertitudinea
standard pentru "evaluarea de tip A", ca în secţiunea 7.1.1.
Calculatorul dumneavoastră poate avea de asemenea o tastă marcată cu n. În mod normal nu
trebuie să folosiţi această tastă pentru estimarea incertitudinii: tasta n dă abaterea standard a
eşantionului propriu-zis, şi nu dă "estimaţia" pentru "populaţia" mai mare pe care urmăriţi să
o caracterizaţi. Este adevărat că, pentru un număr foarte mare de citiri, n va fi foarte apropiat
de n-1. Dar în situaţiile reale ale măsurărilor, cu un număr moderat de citiri, va trebui să nu
folosiţi n.
13.2 Erori de calculator şi de software
Un calculator este util pentru calcule aritmetice complicate, dar el poate fi şi o sursă de erori
31
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Calculatoarele pot greşi! În particular, ele pot da uneori rezultate neaşteptate, atunci când
aveţi de a face cu numere cu foarte multe cifre. De exemplu, unele calculatoare vor da în mod
greşit rezultatul;
0,000 000 2 × 0,000 000 2 = 0 (exact),
deşi răspunsul corect este 0,000 000 000 000 04 (evident, ar fi mai bine ca acest calcul să fie
exprimat ca 2×10-7×2×10-7 = 4×10-14). Chiar computerele pot suferi de o asemenea eroare de
rotunjire. Spre a descoperi problemele de acest gen, software-ul de incertitudini trebuie
verificat printr-un calcul "manual" pentru a fi siguri că cele două metode dau acelaşi rezultat.
În vederea evitării problemele de rotunjire, este recomandabil să se lucreze în calcule cu
numere "transformate" (prin ceea ce se numeşte uneori "scalare" sau "codificare a datelor").
13.3 Scalarea
Exemplul 4 arată cum se efectuează "scalarea", pentru a evita erorile de software şi de

calculator, sau a face mai uşor calculul aritmetic şi când se lucrează fără calculator.
Exemplul 4: Calculul mediei şi al abaterii standard experimentale a valorilor

1,000 000 03; 1,000 000 06 şi 1,000 000 12
Lucrând în numere întregi, se poate găsi uşor media aritmetică a numerelor 3; 6 şi 12

(care este 7), şi apoi se poate deduce că media numerelor originale este 1,000 000 07.
Pas cu pas: se scade numărul întreg (1) din 1,000 000 03; 1,000 000 06 şi 1,000 000 12,
ceea ce dă
0,000 000 03; 0,000 000 06 şi 0,000 000 12
apoi se înmulţeşte cu 100 000 000 (108) pentru a "translata" întregul calcul la numere
întregi, adică
3; 6 şi 12
Se face media,
3+6+12
=7,
3
se inversează operaţia de înmulţire, împărţind de data aceasta cu 108, adică
7 : 100 000 000 = 0,000 000 07
şi adăugând în final 1, rezultă
1,000 000 07
32
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
"Scalarea" pentru calculul abaterii standard experimentale sa face în mod similar. Datele
transformate sunt, ca şi înainte:
3; 6 şi 12
şi media transformată este 7.
Abaterea standard experimentală se găseşte fie utilizând un calculator, fie ca înainte (în
secţiunea 3.6), cu formula
s = S in+1 ( xi - x )2
( n - 1)
Se determină diferenţele dintre fiecare citire şi medie, adică
-4 -1 şi -5
se ridică la pătrat
16 1 şi 25
se însumează şi se împarte la n – 1, adică
16 +1 + 25
= 21
2
şi se extrage rădăcina pătrată:
21 = 4,6 (rotunjit la o zecime).
Rezultatul (4,6) este în final transformat înapoi ("rescalat") la ordinul de mărime original,
rezultând 0,000 000 046. (A se observa că nu este 1,000 000 046, întrucât abaterea
standard a unui set de numere "translatate" este neschimbat).
13.4 Rotunjirea
Calculatoarele şi lucrul cu tabele pot asigura rezultate cu un număr mare de cifre zecimale. De
obicei este necesară rotunjirea rezultatelor, după câteva reguli cum sunt cele ce urmează:
 Utilizaţi o rotunjire rezonabilă în calcule. Incertitudinea unei măsurări determină în

general câte cifre zecimale trebuie să raportaţi în rezultatul final. De exemplu, dacă
incertitudinea rezultatului conţine o singură cifră zecimală, rezultatul măsurării trebuie
raportat, de regulă, tot cu o singură cifră zecimală,
33
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
de ex. 20,1 cm ±0,2 cm
 Efectuaţi calculele (intermediare) cu cel puţin o cifră zecimală în plus faţă de cele
necesare în final. Fiţi atent la numărul de cifre semnificative care trebuie păstrate atunci
când faceţi înmulţiri sau împărţiri, ori alte calcule complexe.
 Rotunjirea valorilor trebuie executată numai la terminarea calculelor, pentru a evita erorile
de rotunjire. De exemplu, dacă 2,346 este rotunjit în sus la 2,35 într-un moment timpuriu
al calculului, mai târziu ar putea fi rotunjit tot în sus, la 2,4. Dar dacă el este păstrat sub
forma iniţială, la 2,346, va fi rotunjit corect la 2,3 în stadiul final.
 Deşi rezultatele trebuie rotunjite în final fie în sus, fie în jos, depinzând de ultima cifră,
regula pentru rotunjirea incertitudinilor este diferită. Incertitudinea finală se rotunjeşte în
sus, până la următoarea cifră mai mare, nu în jos.
14 Completarea cunoştinţelor şi punerea în practică
Acum aveţi cele mai importante cunoştinţe despre estimarea incertitudinilor. Cu toate acestea,
veţi avea nevoie de îndrumări suplimentare înainte de a le putea aplica în practică.
Se pot găsi mai multe informaţii în lucrările enumerate în secţiunea 16, "Lecturi
suplimentare". Indicaţii detaliate cu privire la modul corect şi temeinic de a efectua analiza
incertitudinii de măsurare sunt date în documentul M 3003 "Exprimarea incertitudinii şi
încrederii în măsurări" publicat de UKAS (Serviciul de Acreditări al Marii Britanii).
Îndrumări similare pot fi găsite în EA-4/02 "Exprimarea incertitudinii de măsurare în
etalonări". Sunt documente destinate în principal laboratoarelor care doresc acreditare pentru
etalonări şi încercări. Acestea oferă o ghidare completă pentru estimarea incertitudinilor de
măsurare, împreună cu exemple din domenii diferite ale măsurărilor. Ele dau de asemenea
definiţii tehnice ale termenilor referitori la incertitudine şi listează simbolurile întâlnite în mod
curent ale acestora. Se ocupă şi de cazuri speciale, precum şi de unele aspecte particulare care
trebuie uneori luate în considerare pentru calculul pe deplin corect al incertitudinii.
15 Câteva avertizări
Analiza incertitudinilor constituie un subiect în continuă evoluţie. S-au produs anumite

schimbări subtile de abordare în ultimii ani. Mai mult, regulile date în acest ghid pentru
începători nu sunt "absolute". Există o mulţime de cazuri speciale în care se aplică reguli uşor
diferite. Este loc chiar pentru dezbateri asupra unor aspecte de fineţe în estimarea
34
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
incertitudinilor în anumite situaţii. Dar, cu toate acestea, sfaturile date în acest ghid reprezintă
ceea ce se poate numi "bună practică normală".
Cunoştinţele date aici nu înseamnă tot se poate spune despre acest subiect. Cazurile speciale
nu au fost tratate. Printre acestea se numără:
 utilizarea de statistici pe eşantioane mici de date (tipic, sub 10)
 dacă una din componentele incertitudinii este cu mult mai mare decât celelalte
 dacă unele din intrările considerate în calcul sunt corelate
 dacă legea de distribuţie are o formă neobişnuită
 dacă incertitudinea nu este a unui singur rezultat, ci se referă la "fitarea" (ajustarea) unei
curbe sau a unei drepte la un număr de puncte
Aceste cazuri sunt tratate în unele din lucrările citate mai jos, în "Lecturi suplimentare".
16 Lecturi suplimentare
[1] BIPM, IEC, IFCC, ISO, IUPAC, IUPAP, OIML. Guide to the Expression of
Uncertainty in Measurement. International Organization for Standardization, Geneva.
ISBN 92-67-10188-9, First Edition 1993, corrected and reprinted 1995. BSI
Equivalent: BSI PD, 6461: 1995, Vocabulary of Metrology, Part 3. Guide to the
Expression of Uncertainty in Measurement. British Standards Institution, London.
Echivalent ASRO, Standard Român: SR 13434, Ghid pentru evaluarea şi exprimarea
incertitudinii de măsurare, ediţia 1, iulie 1999 (N.T.)
[2] BIPM, IEC, IFCC, ISO, IUPAC, IUPAP, OIML. International Vocabulary of Basic
and General Terms in Metrology Second Edition 1993. International Organization for
Standardization, Geneva. Echivalent IRS, Standard Român: SR 13251, Vocabular
internaţional de termeni fundamentali şi generali în metrologie, ediţia 1, aprilie 1996
(N.T.)
[3] Chatfield, C. (1983) Statistics for Technology. Third Edition. (New York: Chapman
and Hall. )
[4] Dietrich, C.F. (1991), Uncertainty, calibration and probability. Second Edition.
(Bristol: Adam Hilger.)
[5] EA-4/02 Expression of the Uncertainty of Measurement in Calibration, 1999,

European co-operation for Accreditation.
[6] International Standard ISO 3534-1 Statistics - vocabulary and symbols - Part I:
35
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Probability and General Statistical Terms, Organization for Standardization, Geneva.
[7] PD 6461: Part 1: 1995 Vocabulary of Metrology, Part 1. Basic and general terms
(international), British Standards Institution, London.
[8] EURACHEM/CIT AC Guide: Quantifying Uncertainty in Analytical Measurement,

Second Edition 2000.
[9] UKAS publication M 3003 The Expression of Uncertainty and Confidence in

Measurement Edition 1, December 1997.1
[10] International Standard ISO/IEC 17025 General Requirements for the competence of
testing and calibration laboratories, First Edition 1999, International organization for
Standardization, Geneva. Echivalent în limba română: SR EN ISO/CEI 17025:2005
Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări. (N.T.)
În momentul publicării, la adresele web următoare se puteau găsi informaţii utile despre
estimarea incertitudinii de măsurare:
http://physics.nist.gov/cuu/Uncertainty/index.htmI
http://www.ukas.com/new_docs/technical-uncertain.htm
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Alte lucrări şi adrese utile, în limba română (N.T.):
Emil Petrescu, Dan G. Stoichiţoiu, Viorel Gh. Vodă: Incertitudinea de măsurare (sub egida
SRAC). Editura Mediarex, Bucureşti, 222 pag., ISBN 973-85626-7-8
http://www.renar.ro
http://www.srac.ro
http://www.brml.ro
36
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Anexa A - Pentru înţelegerea terminologiei

În vocabularul de mai jos sunt explicaţi câţiva termeni importanţi. Nu sunt date definiţii
precise sau riguroase. Ele pot fi găsite în alte lucrări, de exemplu în Vocabularul internaţional
de termeni fundamentali şi generali în metrologie. Definiţii utile şi corecte pot fi de asemenea
găsite în publicaţia UKAS M 3003 Exprimarea incertitudinii şi încrederii în măsurări (A se
vedea "Lecturi suplimentare" în capitolul 16).
abatere standard o măsură a dispersiei unui set de rezultate, care caracterizează diferenţele
acestora faţă de valoarea medie. Când nu este posibilă obţinerea unui set
infinit de rezultate (în practică acest lucru nu este posibil) se utilizează
abaterea standard experimentală
abatere standard estimaţie a abaterii standard a unei "populaţii" bazată pe un eşantion

experimentală limitat
buget de (tabel) totalizator al calculelor de incertitudine

incertitudini
citire valoare observată şi consemnată într-o măsurare
corecţie număr adăugat la citirea unui instrument pentru a compensa o eroare, un

decalaj sau o eroare de justeţe (în mod similar, o citire poate fi
multiplicată sau divizată cu un factor de corecţie pentru a corecta
valoarea)
corelaţie interdependenţă sau relaţie între date sau mărimi măsurate
distribuţie distribuţie ale căror valori sunt situate cu probabilităţi egale oriunde în
dreptunghiulară interiorul unui domeniu
distribuţie (v. distribuţie normală)

gaussiană
distribuţie distribuţie de valori de o formă caracteristică (curba lui Gauss) cu valorile

normală apropiate de medie mai frecvente decât cele depărtate
distribuţie distribuţie ale căror valori sunt situate cu probabilităţi egale oriunde în
uniformă interiorul unui domeniu
domeniu diferenţă între valoarea cea mai mare şi cea mai mică dintr-un set de
valori
eroare abatere sau deviaţie (pozitivă sau negativă) de la valoarea corectă
37
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
eroare aleatorie eroare ale căror efecte variază întâmplător
eroare de justeţe eroare sistematică (a unui mijloc de măsurare)
eroare de operator greşeală (grosolană)
eroare sistematică abatere (a valorii medii, pozitivă sau negativă) de la valoarea corectă
etalonare comparare a unui instrument cu o referinţă sau cu un etalon, pentru a

determina erorile valorilor indicate de instrument. În unele cazuri, prin
etalonare se stabileşte o relaţie între intrarea şi ieşirea unui instrument; de
exemplu, etalonarea unui termometru cu rezistenţă furnizează relaţia
dintre ieşire (în ohmi) şi temperatura de intrare (în grade Celsius, sau în
kelvini)
evaluare de tip A evaluare a incertitudinii prin metode statistice

a incertitudinii
evaluare de tip B evaluare a incertitudinii prin alte metode decât cele statistice
a incertitudinii
exactitate grad de concordanţă între rezultatul unei măsurări şi valoarea adevărată

(exactitatea este un termen doar calitativ).
factor de număr cu care se multiplică incertitudinea standard compusă pentru a

extindere obţine incertitudinea extinsă la un anumit nivel de încredere
incertitudine a expresie cuantificată a îndoielii asupra rezultatului măsurării

unei măsurări
incertitudine incertitudine standard (sau incertitudine standard compusă) multiplicată

extinsă cu un factor de extindere k, pentru un anumit nivel de încredere
incertitudine incertitudine a unei măsurări exprimată ca o marjă echivalentă cu plus sau

standard minus (±) o abatere standard
interval (interval marjă (interval) în interiorul căreia "valoarea adevărată" de măsurat poate
de încredere) fi considerată că se află, cu un anumit nivel de încredere
măsurand o anumită mărime supusă măsurării
medie (medie valoarea medie a unui set de numere

aritmetică)
nivel de încredere număr (de ex. 95%) care exprimă gradul de încredere într-un rezultat
38
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
precizie termen cu înţeles de "fineţe sau rezoluţie" dar utilizat greşit, în loc de
"exactitate" sau "incertitudine". Trebuie evitat pe cât posibil
repetabilitate (a grad de concordanţă între rezultatele unor măsurări repetate ale aceleiaşi
unui instrument mărimi în aceleaşi condiţii
sau a rezultatelor
măsurării)
reproductibilitate grad de concordanţă între rezultatele unor măsurări repetate ale aceleiaşi
(a unui instrument mărimi în condiţii schimbate de măsurare (de ex. de către un operator
sau a rezultatelor diferit, printr-o metodă diferită sau la un moment de timp diferit)
măsurării)
rezoluţie diferenţă minimă (între valorile unui măsurand) care poate fi distinsă (de
ex. o modificare de o cifră de ultimul rang pe un afişaj digital)
rezultat (al unei valoare obţinută într-o măsurare, înainte sau după aplicarea unei corecţii
măsurări) sau mediere
sensibilitate variaţie a răspunsului (unui instrument) raportată la variaţia

corespunzătoare a stimulului
valoare adevărată valoare care ar fi obţinută printr-o măsurare perfectă
39

Ghid Incertitudine - 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Incertitudine - 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul începătorului

Ghidul începătorului pentru incertitudinea de măsurare

Rezumat. Acest ghid pentru începători constituie o lucrare introductivă în subiectul

National Physical Laboratory

Acest ghid a fost realizat în cadrul proiectului "Competing Precisely" – o campanie de

Cuvânt înainte ............................................................................................................. 7

2 Incertitudinea de măsurare ................................................................................. 8

3 Statistici de bază asupra mulţimilor de numere ............................................... 10

4 De unde provin erorile şi incertitudinile? .......................................................... 14

5 Tipurile generale de incertitudini în orice măsurare ........................................ 16

6 Cum se calculează incertitudinea de măsurare? ............................................... 18

8 Cum se exprimă rezultatul .................................................................................. 24

9 Exemplu – model de calcul al incertitudinii ...................................................... 24

10 Alte raportări (de ex. conformitatea cu specificaţiile) ...................................... 28

11 Cum se poate reduce incertitudinea de măsurare ............................................. 29

12 Alte "bune practici" de măsurare ...................................................................... 30

13 Utilizarea calculatorului ...................................................................................... 31

14 Completarea cunoştinţelor şi punerea în practică ............................................ 34

15 Câteva avertizări .................................................................................................. 34

16 Lecturi suplimentare ........................................................................................... 35

Anexa A - Pentru înţelegerea terminologiei ............................................................. 37

1.1 Ce este măsurarea?

Măsurările se efectuează totdeauna utilizând un instrument oarecare. Riglele, cronometrele,

1.2 Ce nu este o măsurare?

2.1 Ce este incertitudinea de măsurare?

Incertitudinea de măsurare ne spune ceva despre calitatea măsurării.

2.2 Exprimarea incertitudinii de măsurare

20 cm ±1 cm, la un nivel de încredere de 95%.

2.3 Eroare şi incertitudine

Este important să nu se facă o confuzie între termenii "eroare" şi incertitudine".

Incertitudinea este o cuantificare a îndoielii despre rezultatul măsurării.

2.4 De ce este importantă incertitudinea de măsurare?

Incertitudinea de măsurare ne poate interesa pur şi simplu deoarece dorim să efectuăm

Măsurările pe care le efectuaţi pot face parte dintr-o:

 etalonare – în care incertitudinea de măsurare trebuie raportată în certificat

 determinarea unei toleranţe – în care este nevoie de a cunoaşte incertitudinea înainte de a

3 Statistici de bază asupra mulţimilor de numere

3.1 "Măsoară de trei ori, taie o dată" ... eroare de operator

3.2 Calcule statistice de bază

3.3 Cea mai bună estimare – media unui număr de citiri

Figura 1. Reprezentarea "cu bile" a unui set de valori şi a valorii medii

3.4 Câte citiri trebuie mediate?

Exemplul 1. Determinarea mediei aritmetice a unui număr de valori

Presupunem că avem un set de 10 citiri. Pentru găsirea mediei, adunăm valorile şi

Suma acestor valori este: 170

3.5 Dispersia ... abaterea standard

3.6 Calculul abaterii standard experimentale

Exemplul 2 arată cum se calculează o estimaţie a abaterii standard.

Exemplul 2. Calculul abaterii standard experimentale a unui set de valori

Să presupunem că avem un set de n citiri (fie tot cele 10 citiri ca în exemplul

În continuare, se calculează diferenţele dintre fiecare citire şi valoarea medie, adică

şi pătratele lor, adică

Abaterea standard experimentală, s, se calculează ca rădăcina pătrată a acestei sume,

(rotunjită până la o cifră zecimală).

Un sfat pentru utilizarea calculatorului: Folosiţi un calculator de birou (cu funcţii

3.7 De câte citiri e nevoie pentru a determina o abatere standard

4 De unde provin erorile şi incertitudinile?

 Instrumentul de măsurat – instrumentele sunt afectate de erori care cuprind erori

 Obiectul supus măsurării – care poate fi instabil (închipuiţi-vă că vreţi să măsuraţi

 Procesul de măsurare – efectuarea măsurării în sine poate fi dificilă. De exemplu,

 Incertitudini "importate" – etalonarea instrumentului dumneavoastră este afectată de o

Alinierea vizuală depinde de calificarea operatorului. O mişcare a observatorului poate face

 Calificarea operatorului – anumite măsurări depind de calificarea şi de aprecierea