PR O Z

VOL. IV
A
NOTE ZILNICE

l . IV
Vo
Editura PRINTECH
Coperta volumului a fost realizată de fiul meu
Ionescu George Alexandru
 George Ion Ionescu

CUVÂNT ÎNAINTE

Acest volum de note, extrase, citate şi comentarii ne poate arăta cât de mult se învaţă din
viaţă, din fapte, din experienţă, din studii şi din lectură.
Am notat în cele ce urmează ceea ce mi s-a părut mai important, mai înţelept sau mai
specific din cărţile care mi-au încântat tinereţea sau maturitatea; fiindcă se poate învăţa şi
din lectură, şi din studiu, şi chiar dintr-un film sau din emisiunile de televiziune. E bine
să-ţi notezi fie şi numai o frază, dacă are o valoare deosebită, chiar şi dintr-o reclamă. Ieri,
de exemplu, am notat: „Cu această zi nu ai sa te mai întâlneşti niciodată, şi la fel cu cea de
ieri; în faţă ai numai prezentul”. „Timpul, spunea Benjamin Franklin, este materia din care
este făcută viaţa.” Foloseşte deci fiecare clipă; din fiecare activitate, din fiecare acţiune şi din
fiecare carte bună poţi învăţa ceva; până la urmă ne creem în parte chiar pe noi înşine, iată
de ce consider că o carte cu citate din cărţile mai importante care ne-au încântat tinereţea
şi viaţa, se justifică, încep deci cu notele din cartea lui Thome: „Misiune specială” şi le
adaug comentariile mele. Continui cu alte câteva note din cărţi care mi-au încântat tinereţea.
Şi observaţi: tot ce facem din plăcere - nu e muncă. Chiar dacă ne place, ceea ce facem
din obligaţie, nu mai este plăcere. Dacă aduce folos să construieşti un lucru sau să te faci
folositor altuia, atunci activitatea aceea este muncă. Şi revenind, ceea ce facem din obligaţie,
nu mai este plăcere. (Eu)
Titlul acestui volum mi-a fost inspirat de un volum al domnului jurnalist Sârbu, exilat
prin anii 80’ la Craiova; după trei sau patru ani s-a produs „Revoluţia” (Loviluţia) din 1989.
În aceşti ani domnul jurnalist a scris o carte intitulată: „Jurnalul unui jurnalist fără jurnal”
pe baza notelor sale zilnice, carte cu care m-am delectat prin anii 90’, urmată de un volum II
cu acelaşi titlu, de trei ori mai subţire decât precedentul şi poate mai puţin reuşit! (Volumul
I, scris în „exil”, se născuse sub inspiraţia revoltei şi a exilului şi fusese foarte reuşit.) Acest
exil intern îi priise domnului jurnalist, iar Eu, care sunt un rebel, am fost aproape întreaga
viaţă într-un „exil intern” (doamna care îmi scrie zice „se spune şi mazilit”), termen pe care
şi eu îl agreez, dar din acest punct de vedere aproape toată populaţia României fusese de fapt
„mazilită”! Sau „exilată”, cum zic eu. Adăugând aceste însemnări ale mele la notele pe care
le scriu de şaptezeci de ani când citesc o carte, când aud o expresie sau o glumă cu adevărat
spirituală, sau când citesc o carte pe care o admir! A rezultat volumul II de „Proză”, urmat
de un volum III; acest volum III s-a bazat pe mărturiile care mi-au fost făcute în calitate
de inspector general la educaţie, profesor universitar la Politehnică, profesor la Casa de
Cultură a Ministerului de Interne şi preşedinte al mai multor cenacluri literare pentru cadre
didactice şi studenţi la Insitutul (acum Universitatea) Politehnic(ă) din Bucureşti şi intitulat
„Destine”. Acest volum IV de proză continuă această activitate cu note zilnice, extrase,
amintiri, evocări şi alte minuni, care am crezut că e bine să nu moară cu totul odată cu mine.
Notă G.I.: Am să scriu peste tot „Eu” cu literă mare, ca să se ştie ce e important, ca în limba
engleză. La fel voi scrie cu literă mare şi cuvintele importante, substantivele (Aşa cum se face
în limba germană! Tot nemţii mai cu cap!) şi am înglobat şi câteva pagini cu note şi extrase
din câteva cărţi care m-au impresionat. Şi aici, şi-a spus cuvântul obişnuinţa de a studia, mai
întâi muzica, solfegiile şi pianul timp de patru ani la conservator, arta teatrală timp de doi
ani la Teatrul Armatei (în adolescenţă), studiile universitare efectuate timp de cincisprezece
ani din viaţă la trei facultăţi, în tot acest timp lucrând ca profesor universitar (plătit) şi ca
inspector general pentru învăţământul superior tehnic postuniversitar (neplătit, pe gratis,
dar pentru patriotism şi pentru onoare). Toate acestea m-au obligat la studiu, notări, rezumate
şi repetiţii. Munca de cercetare, care nu se poate efectua fără a studia profund şi eficace tot
ce poţi afla despre munca înaintaşilor, români sau străini, prieteni sau duşmani, efectuată pe
faţă sau în secret (cercetările cu adevărat importante sunt de obicei secrete!), cel puţin cât
eştiunicul cunoscător al rezultatelor fiind şi autorul sau coautorul lor, m-a obligat din nou

3
George Ion Ionescu
să iau note, să fac rezumate şi să mă informez foarte rapid asupra cercetărilor efectuate până
atunci.
Iată de exemplu cu ce afirmaţii pe care le-am considerat (aveam „ilustra” vârstă de
cincisprezece ani) potrivite să ilustreze primul meu „viitor volum”, care a şi apărut cam pe
când aveam deja treizeci de ani:
● Nu trezi câinii adormiţi; înainte de a da cu băţul (sau cu piatra) uită-te al cui e câinele!
(Comentariu actual, după aproape şaptezeci de ani: „Nu trezi câinii adormiţi; se tezesc şi
singuri!”)
● Cine zice, ăla e!
● Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.
● Hoţul fuge strigând „Hoţul!”.
● Nu împrumuta bani la prieteni, fiindcă odată cu banii pierzi şi prietenii!
Şi alte două învăţături din învăţătura evreiască pe care o admir şi o ador:
● Banii împrumutaţi între rude sunt bani pierduţi! (Nota actuală: Şi la fel banii împrumutaţi
între prieteni!)
● Banii nu se dau fără chitanţă! (Tot din învăţătura evreiască!)
● Nu semna chitanţe sau vreo factură în alb; e cel mai lesnicios dar şi cel mai sigur drum
spre puşcărie... (cugetare proprie G.I.)
M-am gândit apoi că se pot înşira şi nota câteva zeci sau sute de mii şi milioane de zicale
şi proverbe din care amintim câteva pentru plasticitatea şi expresivitatea lor:
● Chiar şi atunci când este crescut între armăsari, măgarul tot măgar rămâne.
● Ce-şi face omul cu mâna lui, nici dracu’ nu-i desface!
Doamna cu care lucrez mă ironizează: „Ce-şi face omul cu mâna lui se cheamă lucru manual!”
● Răul pe care şi-l face fiecare singur nu i-l poate face nici cel mai mare duşman! (Turcia)
● Numai cu unghia ta proprie te poţi scărpina bine! (Proverb, România)
● Dracul nu face (nu construieşte) biserici!
● Când treci pe lângă o biserică, fă-ţi o cruce mare, că dracu’ e bătrân!
Mai târziu aveam să aflu de la francezi că: „Cine vrea să prânzească sau să cineze cu dracu’
trebuie să folosească o lingură lungă.” (Doamna care scrie se miră: De ce? Răspund: Fiindcă
nu e bine să stai prea aproape de dracu’! O păţeşti!)
Mai târziu m-am inspirat din experienţa înaintaşilor iluştri, a clasicilor, a profesorilor
mei, a bătrânilor şi a tinerilor şi am scris o serie de Îndemnuri şi Constatări pe care le voi
prezenta aproape imediat. Până atunci, pentru a vă arăta cum au apărut destul de multe note,
iată o poezie pe baza câtorva gânduri pe care le dospeam de mai de mult şi pe care am scris-o
în timp ce aşteptam la o audienţă. Am intitulat-o: „Ambiţioşii”.
Unul se străduia să fie bogat!
Eu l-am întrebat:
Se zice că la New York a murit John Jay
Nu vezi că spre 90 de ani eşti înnaintat?
Om cu multe chei!
Încă te străduieşti să fii putred de bogat?
Şi pe crucea lui s-a scris un epitaf,
Ca ce chilipir?
Tras la şapirograf:
Vrei să fii cel mai bogat mort din cimitir?
Aici se odihneşte John Jay, irlandez catolic
Om destoinic!
Altul se străduia să fie înţelept!
Toată viaţa a apărat Libertatea şi Dreptatea!
Şi glăsuia picnit, dintr-o limbă de lemn:
Şi-a murit în lupta pentru libertate!
Vleau să ajung la înţelepciune!
Şi întotdeauna a avut dreptate!
Vleau o minune!
Dar ca un făcut,
Dar, omule, ai 90 şiii...!
Nu a murit mai puţin
Şi abia poţi să te mai ţii!
Decât dacă nu ar fi avut!
Vleau să fiu isteţ şi celeblu!
Şi m-am gândit: Ăsta da martir!
Şi m-am gândit: Şi ăsta se vrea martir!
Cel mai îndărătnic om din cimitir!
Cel mai deştept mort din cimitir!
● Ieri, 31 octombrie 2017, am fost primit în Uniunea Scriitorilor din România, într-o

4
 George Ion Ionescu
şedinţă a Cenaclului „Mircea Eliade” care a avut loc la Sala Dalles; le-am spus: vreţi să fiu
cel mai cel mort din cimitirul Ghencea? Că pe toţi i-au îngropat la Bellu!
Pentru a ilustra modul în care am selectat materialele din acest volum, pe lângă gândurile,
comentariile şi opniile mele, ilustrez pentru cititor cu extrasele dintr-un articol al domnului
ziarist Adrian Nicolae Popescu, apărut în revista „Magazin” din octombrie 2017 şi intitulat:
„Cele şapte păcate capitale” (Note extrase de mine, G.I.)
Lista celor şapte păcate capitale ar fi fost scrisă abia în secolul al patrulea în Egipt, de
Evagrie Ponticul, un anahoret, adică un călugăr care trăia în izolare.
La început, acesta a menţionat de fapt opt plăceri nefaste: lăcomia, murdăria, avariţia,
melancolia, furia, lenea, vanitatea şi orgoliul.
Un secol mai târziu, alt anahoret, Ioan Cassian, a redus această listă la şapte păcate capitale:
lenea, orgoliul, lăcomia, desfrâul, avariţia, furia şi mândria. Această listă este acceptată şi
astăzi de Biserica Catolică.
Din această listă lipsesc o serie de păcate grave, şi chiar cel mai groaznic păcat, păcatul
crimei! Domnul Adrian Nicolae Popescu ne explică provenienţa termenului „Capital” care
vine de la cuvântul latin caput care înseamnă „cap”.
Sfântul Toma din Aquino (secolul al XIII-lea) considera că ar fi mai potrivit să se vorbească
despre „cele şapte vicii fundamentale”, şi introducea ideea ierarhizării acestora, lenea fiind
supranumită uneori „mama tuturor viciilor”! (Eu, G.I., consider că începutul tuturor viciilor
este invidia, că la vicii trebuie adăugate ura şi prostia.), şi cu asta abia începem o listă fără
de sfârşit care poate cuprinde bârfa, complotul, prostia, şi adăugaţi dumneavoastră tot ce
credeţi că este de ajuns de important şi semnificativ! Mulţumim încă o dată domnului ziarist
Adrian Nicolae Popescu pentru acest articol.
Consider că pot continua cu prezentarea a ceea ce gândeam, notam, extrăgeam şi păstram
când împlinisem cam patruzeci de ani, intitulând (acum aşa zic!) pompos aceste note:
Din experienţa unei vieţi; Îndemnuri şi Constatări, culese de profesorul George Ionescu
1. Fiecare om răspunde pentru faptele sale.
2. Avem şi vom avea probleme şi necazuri în viaţa asta, până ce murim, şi poate şi după aceea,
pe lumea cealaltă!
3.Fiecare îşi trăieşte viaţa şi soarta aa cum şi-a făcut-o/făurit-o!
4. Dumnezeu îi ajută cu precădere pe aceia care mai întâi se ajută singuri! (Biblia)
Fiindcă, zice transilvăneanul:”Dumnezeu îţi dă, dar în traistă nu-ţi bagă!”
5. Fii atent la gândurile tale, căci ele vor deveni cuvinte;
Fii atent la cuvintele tale căci ele vor deveni fapte;
Fii atent la faptele tale, căci ele vor deveni obiceiuri;
Fii atent la obiceiurile tale, căci ele vor deveni Caracterul şi Destinul tău!
(Aşa cum mi le-am amintit eu, G.I., în această reluare liberă.)
(Evocare din Talmud)
6. „Ca să cunoşti viitorul unui om nu trebuie să fii clarvăzător. Viitorul unui om îl cunoşti după
faptele sale, după cum vorbeşte (după cuvintele sale), după purtarea sa, şi după ce i se citeşte pe
faţă.” (Din învăţămintele Coranului)
7. Nu mai aştepta de la alţii să facă ceva pentru tine; mai bine gândeşte-te ce poţi face tu
pentru tine, pentru familia ta şi pentru ceilalţi! (G.I.)
8. Binele nu se mai poate cunoaşte de atâta rău!
Dar... mai închide ochii!
Nouă şi când ne-a fost bine, ne-a fost rău! (Zic unii)
9. Dacă se dovedeşte că un om nu se ţine de cuvânt, uită că el există! Şi începe prin a-l ocoli! (G.I.)
10. Scrie cum auzi şi citeşte cum este scris! Cerea un mare filolog sârb; şi nimeni nu l-a putut contrazice!
11. Mai binele este duşmanul binelui şi drumul spre iad este pavat cu bune intenţii!
12. Când treci pe lângă o biserică fă-ţi o cruce mare şi adâncă, fiindcă dracul e bătrân!
(Şi nu face biserici!)
13. Mai întâi gândeşte, pe urmă acţionează, dar nu te opri niciodată din lucrul început!
(Dicton românesc şi evreiesc!)

5
George Ion Ionescu
14. Pentru fiecare lucru un loc anume,
Şi fiecare lucru la locul său! (Povăţuire flamandă)
15. Ce-şi face omul cu mâna lui nici dracu’ nu-i desface! (Proverb românesc), fiindcă:
Numai cu unghia ta proprie te scarpini bine!
16. Totdeauna când judeci un proces, să asculţi mai întâi ce spune şi cealaltă parte. (Auditer et
altera pars”, dicton latin), dar să crezi de la fiecare parte numai jumătate (doar 50%); pe urmă
judecă cu mintea ta, cu experienţa ta proprie de viaţă şi cu ce ăţi arată capul tău şi abia pe urmă
acţionează!, Sau condamnă! (Din învăţăturile mamei mele)
17. Cel ce nu se ţine de cuvânt,
Îşi pregăteşte iute calea spre mormânt! (Zicătoare populară)
18. Frunză verde coji de ouă, dacă faci treabă, fă-o! (Zicători)
19. Frunză verde flori de băţ, dacă n-ai de treabă, fă-ţ’! olteneşti)
20. Domnul nostru cel din ceruri
Noi pe tine te rugăm,
Lumineaz-a noastră minte,
De nevastă s-ascultăm!
(Lucruri bune să-nvăţăm!) (Rugăciune - Diversiune!)
21. Căci, zice Talmudul (Cartea de învăţături evreiască), dacă nevasta nu-ţi ajunge la nivelul
tău, pune-i un scăunel! Fiindcă, atunci când toţi şi-au pierdut sau îşi pierd capul, femeia încă
gândeşte cu poala rochiei ei!
22. Fiindcă, îmi spunea o bătrână doamnă, bărbaţii sunt doar/numai, nişte copii mari, şi
teribil de orgolioşi! (Dar adăuga ea, nu e rău să ai câte unul lângă casa femeii!)
23. Faceţi ce puteţi, cu ce aveţi, unde sunteţi/vă aflaţi! Acum, nu aşteptaţi! Cum? Nevoia te învaţă...!
24. Ce se face bine, se face îndeajuns de repede! (Spunea împăratul roman Octavian Augustus)
(Şi a clădit Via Appia, şoseaua Roma-Brindisi la Marea Adriatică, apeductele Romei, canalele
de scurgere din cartierul imperial, care funcţionează şi astăzi, după două mii de ani, dacă sunt
curăţate la vreme!)
25. Cum nu se poate face un lucru, ştie orice prost; tu gândeşte, descurcă-te şi acţionează!
(Eu, G.I.: „Din experienţa unei vieţi”)
26. Nu te mai văicări, că te văicăreşti degeaba! Nu mai regreta, că regreţi degeaba! (G.I.)
27. Nu mai tot aştepta să facă alţii lucrurile pentru tine; mai bine gândeşte-te şi fă tot ce poţi
face tu pentru ceilalţi! (Vezi şi nr. 7)
28. Cine cleveteşte, îşi face rău mai întâi lui însuşi, pe urmă celui care-l ascultă, şi abia pe
urmă celui pe care-l cleveteşte/bârfeşte!
29. Remember: „Faceţi ce puteţi, cu ce aveţi, unde sunteţi, acum! Nu mai aşteptaţi să vi se tot
dea! Acţionaţi! Cum? Nevoia te învaţă!” (Parafrază după un îndemn al preşedintelui Theodore
Roosevelt (1898-1902) (vezi şi nr. 19) După ce m-am mai maturizat, am parafat: Nu nevoia, ci
nevasta te învaţă! Mă maturizasem!
30. CARITATE: Cine nu practică milostenia (îndurarea, caritatea) şi pentru cel bolnav, şi
pentru cel sănătos, şi pentru cel bătrân, şi pentru cel tânăr, şi pentru cel sărac, şi pentru cel bogat,
pentru toţi nefericiţii, îndureraţii şi dezmoşteniţii, acela nu este om/evreu adevărat!
(Parafrază G.I. la/pe unul din preceptele (învăţămintele) fundamentale ale iudaismului.)
31. Pe cel/Celui pe care vor să-l piardă, zeii (Jupiter, Jovis, Dumnezeu, Minerva, Atena şi toţi
ceilalţi) îi iau mai întâi minţile! (Din vechea înţelepciune greco-romană)
32. Fortuna/Norocul îi ajută şi îi iubeşte pe cei tineri şi pe cei îndrăzneţi!
33. Lumea este a/aparţine femeilor frumoase şi copiilor lor! (Eu: Eu, G.I.: Din experienţa unei vieţi)
34. Metamorfoză: Când suntem tineri, unii suntem tauri, alţii dulăi... Până când femeile
(frumoase) ne transformă în căţei care se învârt în jurul lor; pe urmă ne fac doi copii şi ne
transformăm în cămilele (sau boii!) care cară pentru familiile lor; la bătrâneţe, ce mai sunt eu?,
am întrebat o fostă frumuseţe. „Nu vă supăraţi dacă vă spun?”, mi-a răspuns. „Nu! Exclamare!”.
„Cal, asta sunteţi! Că armăsar oţi fi fost dumneavoastră în tinereţe; se mai văd încă urme şi
semne!” Dar asta s-a cam terminat!
35. Nimeni nu-i judecă pe învingători! (Constatare 2017, după 45 de ani. Şi din păcate, nici pe

6
 George Ion Ionescu
judecători, procurori şi alţi împărţitori de dreptate şi din păcate, şi de nedreptate!)
36. „Vae, victis!” Spuneau latinii. Ştiau ei ce spun! Vai de cei învinşi!
37. În viaţă, ca şi într-o bătălie, „Aşteptăm ca fiecare om să-şi facă datoria!”
(Amiralul Nelson înainte de Bătălia de la Trafalgar)
38. Pentru cel care poate să aştepte (şi ştie să aştepte!), fiecare lucru vine la timpul său.
39. To remember: „Ce se face bine, se face îndeajuns de repede.” spunea primul împărat al
Romei, Octavian Augustus. „Festina lente!”, adică: „Grăbeşte-te încet!”, a fost a doua mare deviză
împărătească. „Am găsit o Romă din chirpici şi am lăsat o Romă de marmură!” spunea Octavian
Augustus. Şi a lăsat sistemul de colectare a apelor uzate din cartierul imperial al Romei, care
funcţionează şi astăzi după două mii de ani; Via Appia pe care pot trece şi astăzi autoturismele,
apeductele Romei, viaductele, monumentele şi templele Romei... Ordinea şi legile într-un întreg
imperiu care se întindea pe trei continente, adică pe cea mai mare parte a Europei, Orientului
Apropiat şi Africii de Nord! (vezi şi nr. 24)
40. „Cine/Cel ce scoate sabia, de sabie va pieri!” (Iisus din Nazareth)
(Eu, G.I.: Şi cu ofiţerii, ce ne facem?!)
41. Părinţii mănâncă aguridă şi copiilor şi se strepezesc dinţii! (Biblia)
42. În felul lui, Timpul le rezolvă şi le îndreaptă pe toate. (Nota G.I.: Sau le uită!)
43. Aminteşte-ţi: „Nu tot ceea ce este posibil, devin realitate” (Hegel)
şi „Nu tot ce dorim este şi posibil!” (din nou Hegel!)
44. Pe înţelept îl cunoşti după cum tace; pe prost îl cunoşti după cum deschide gura, şi vorbeşte!
(Dicton Antic)
45. Ignoranţa este mama aroganţei.
46. Cine are ochi de auzit, să audă, cine are ochi de văzut, să vadă! Cine are minte de judecat,
să judece; iar cine poate să înţeleagă, să asculte, să judece şi să acţioneze! Şi să înfăptuiască, dacă
poate! (Învăţăminte culese de mine, G.I.) din toate Timpurile.)
47. E orb cel care nu vrea să vadă, e surd cel care nu vrea s-audă, nu înţelege cel care nu vrea
să înţeleagă, şi la uşa unui surd poţi să baţi o veşnicie!
48. „Toujours il faut isoler et surmonter séparément chaune de difficultés.” (L’empereur Octavian
Augustus) „Totdeauna trebuie să izolezi şi să treci separat dincolo de fiecare dicifultate.)
(Citat după o culegere de texte franceze)
49. „Ce ai semănat, aceea culegi!” (Biblia)
50. Cine seamănă vânt, culege furtună. (Biblia)
51. „Lucişe menşe, da lucişe.” (Mai bine mai puţin, dar mai bine!) (Proverb rusesc şi universal,
deviza lui Lenin)
52. „Iubeşte ca şi cum nimeni nu te-a făcut să suferi.” (Îndemnul zilei)
53. „Munceşte ca un sclav (rob), porunceşte ca un rege, şi creează ca un zeu!”(Const. Brâncuşi)
54. „Jeden Tag ein stücken weiter „În fiecare zi, să faci un pas mai departe
Jeden Tag ein wenig gescheiter, În fiecare zi, să fii un pic mai isteţ
Immer froch und gluck, und fleißig!” Totdeauna vesel, fericit şi harnic!”
(Îndemn pentru copiii din clasa a cincea)
55. „Was ist zuviel ist ungesund!”
(Ce e prea mult, e nesănătos!) (Proverb german)
(Ce e prea mult, nu-i bun!) (Proverb românesc)
56. De multe ori, „le demain vien trop vite!”
„Viitorul vine prea repede!” (Proverb francez)
57. „Ca să schimbi ceva în bine în jurul tău, începe cu tine însuţi!”
(Din îndemnurile Bisericii Ortodoxe din România)
58. Mânia nu este periculoasă numai pentru cei din preajma ta; ea este periculoasă în primul
rând pentru tine însuţi, pentru că: 1) Îţi întunecă judecata şi nu mai poţi acţiona la propria ta
valoare; 2) Mânia te face să acţionezi necugetat şi mereu în pagubă; 3) Mânia te îndepărtează
de cei care te pot ajuta şi îţi vor binele; 4) Eşti uşor de manipulat şi de folosit de către cei vicleni
care îţi vor răul! Învaţă, deci, să te stăpâneşti! Ori te stăpâneşti tu, ori te vor stăpâni alţii, ori vei
pieri. (Din învăţăturile bătrânilor mei, G.I.)

7
George Ion Ionescu
Şi nu uita un comentariu popular: „Ce isprăvi ai putut face, Drace!” (G.I.)
59. Cel ce nu se poate stăpâni pe sine însuşi, nu-i poate stăpâni nici pe ceilalţi, nici atacurile
nemeritate şi laşe, nici răutătile vicleniei, nici prostia rău intenţionată... El este, sau devine!,
sclavul uşor de stăpânit al celorlalţi!
60. Unii „tineri” s-au născut obosiţi şi trăiesc (doar) pentru a se odihni...! (Notă din presă)
61. „Reforma clasei politice (şi nu numai, n.n.) se poate face numai prin cultură, prin educaţie,
prin experienţă şi prin exemplu! (Politicianul liberal Radu Câmpeanu, la 80 de ani, în ziarul
„Cronica română”) N.n.: În toate domeniile este necesară o educaţie continuă a adulţilor şi mai
ales a conducătorilor, întrucât mulţi dintre ei nu au mai deschis o carte de când au terminat
facultatea (sau n-au terminat-o!); cei mai mulţi politicieni gândesc la nivelul clasei a zecea, în
cazul fericit când mai gândesc cu propriul creier! Iar cei mai mulţi, îndeplinind condiţiile necesare
de vârstă, recad în mintea copiilor. (G.I.)
62. „Lucrul cel mai imoral din lume este să fii peste măsură de bogat, într-o ţară săracă!”
(Corneliu Vadim Tudor în „Aforisme”) (N.n.: Vezi şi Papa Benedict al XVI-lea: „Al şaptelea
păcat capital al lumii moderne este îmbogăţirea peste măsură.”)
63. „Tinereţea este o stare a spiritului.” s-a spus despre genialul compozitor şi muzician George
Enescu, atunci când era deja bătrân!)
64. „Arta este un idol, un ideal şi o imagine făurită de noi a perfecţiunii cosmice.” (După o
idee a muzicologului Doru Popovici)
65. „Cauzele cele drepte nu pierd niciodată!” (Mihail Kogălniceanu)
66. O Rugăciune: „Doamne (n.n. Dumnezeule), ocroteşte familia mea şi pe mine, iartă greşelile
mele şi ajută-mă să mă feresc de vanitate şi disperare. Dă-mi înţelepciunea de a face ceea ce este
bine şi just şi fă din mine instrumentul voinţei tale!”
Rugăciunea din biletul depus de senatorul Barack Obama (ulterior preşedintele ales al SUA) la
Zidul Plângerii rămas de la Templul din Ierusalim.
67. Dacă unul îţi spune că eşti măgar, nu-l lua în seamă; dacă doi îţi spun că eşti măgar,
gândeşte-te de ce-o spun; dar dacă trei inşi sau mai mulţi îţi spun că eşti (un) măgar, pune-ţi
căpăstrul! (Zicătoare Orientală)
68. „Ca să poţi înţelege un om, trebuie mai întâi să te încalţi cu pantofii lui!” (Zicătoare
americană)
69. Numai cu unghia ta proprie te scarpini bine! (Zicătoare românească)
70. „Tel maître, tel valet!” (La aşa stăpân, aşa slugă!) (pe măsură!) sau: „Cum îi turcu’, şi
pistolu’” (Zicători româneşti şi nu numai.) Dar: Stăpânul zgârcit îşi învaţă (face) sluga hoaţă!
71. De vrei să fii bine servit
Să fii tu însuţi, ţie, slugă! (Proverb european)
72. Numai nebunii se tot uită în urmă, regretând mereu un trecut care nu se mai întoarce
niciodată!, zic Eu, G.I.!
73. Puneţi problemele la prezent, nu la nivelul istoriei antice, repovestind într-una întâmplări
din trecut!
74. „Les demains viennent toujours (souvent) trope vite”, but Yesterday is very far away.
75. Un prilej trebuie folosit imediat ce se prezintă. (G.I.)
76. On sait jamais comment se quitter,
Tout simplement sans dire un adieu... (Une chanson)
Nu se ştie niciodată cum te părăseşti,
Simplu, fără a spune un adio...!
77. „Mă tem mai întâi de Dumnezeu, şi după Dumnezeu, cel mai mult mă tem de cei care nu se
tem de El.” (Poetul persan Saadi)
78. Să nu ai încredere în guvernanţi, în finanţe (în bănci) şi în dragoste!” (Zicătoare braziliană)
79. „Stăpânul zgârcit îşi învaţă sluga hoaţă!” (Zicătoare românească) (Am repetat zicătoarea,
dar merită!) „Leneşul mai mult aleargă, şi scumpul mai mult păgubeşte!” „Câinele moare de
alergătură şi prostul de grija altuia!” „Scump la tărâţe şi ieftin la făină.” (Zicători româneşti de
adâncă înţelepciune! Vă rugăm să continuaţi dumneavoastră!)
80. Din sfaturile unui ţigan bulibaşă bătrân:

8
 George Ion Ionescu
1) Nu te încrede în bani! Te vor robi şi până la urmă te vor înşela şi te vor pierde!
2) Nu te încrede în femeie! Te va trăda!
3) Nu-ţi vinde libertatea! E ultima ta avere!
4) Să trăieşti mult, dar să ai grijă şi să mori la vreme! Asta este o înaltă înţelepciune!
5) Ce ţi-e scris în frunte ţi-e pus şi nu există cineva, ceva (sau vreun cal! zic mongolii) care să
poată să te scoată din soarta ta! (şleaul tău!)
6) Nu te încrede în prieteni, ca să nu ai deziluzii prea mari!
Profesorul Grigore Moisil spunea: Şi duşmanii cei mai aprigi, tot din prieteni se trag! (apar!)
81. „Am crezut că reumatismul e o glumă; nu e!” spunea Octavian Paler.
82. „Ce spune poporul acela este adevărul; aşa spune şi Biblia: „Glasul celor mulţi şi Dumnezeu
îl ascultă!”. Şi dacă spune poporul că un ministru e hoţ iar regele este prost, poţi să fii convins că
aşa este. Numai un copil a putut să strige din mulţime: „Regele e gol”.
83. „Cele mai multe lucruri nu reuşesc pentru că nici nu au fost încercate.” (Proverb englezesc)

Şapte reguli pentru prelungirea vieţii (Note din presa medială de popularizare)
1. Dormi 6-8 ore noaptea! 2. Masa esenţială să fie cea de dimineaţă! 3. Mesele să fie la aceeaşi
oră! 4. Fără alcool!! 5. Cafea puţină şi ţigări deloc!! (O salată după fripturi, ţigări etc.) 6. O oră
de mers pe jos zilnic (sau 1/2 ore de alergare!) 7. Greutate constantă (NU cure de slăbire, diete, etc.)
N.n. Nu fii leneş! Sănătatea se cucereşte!
Dr. Ghiliceanu, internist şi chirurg, către mine (sfat): „Domnule profesor, două săptămâni
să faci şi să respecţi tot ce spun doctorii: diete, cure, medicamente, etc.; pe urmă, două zile fă-
ţi de cap! Mănâncă şi bea tot ce vrei! Că altfel te omoară doctorii ăştia cu zile, cu dietele şi
medicamentele lor.
● Într-o anume măsură (sau la nevoie) sucul de mere înlocuieşte somnul.
● Nu uita: Merele, ceapa, usturoiul, mierea, polenul, caisele, tomatele, hreanul ş.a.m.d. au
toate calităţi divine, fiindcă toate legmele şi fructele vin din grădina lui Dumnezeu!
● Les systèmes pfilosophiques passent, les expériences demeurent!
(Sistemele filozofice trec, experienţele rămân!)
Note din cartea „Lumea de dincolo” de Florin Gheorghiţă
● Capacităţile divine esenţiale de manifestare - iniţial latente - sunt: Voinţa, Inteligenţa,
Activitatea şi Iubirea.
● Adevăratele componente superioare ale fiinţei umane sunt conştiinţa, voinţa, gândirea
inteligentă, sentimentele, memoria şi capacităţile creatoare.
● Pentru aurele având culoarea portocalie, cunoscutul clarvăzător american Edgar Cayce
aprecia că nuanţele mai închise rezultă din tendinţa de a fi represiv pe când nuanţele deschise apar
pentru unii din tendinţele pentru chibzuială, iar pentru alţii din înclinaţiile pentru meditaţie,
fiind specifice dominării corpurilor din materii mentale.
● „Acolo”, orice fiinţă umană care în viaţa de la sol a avut gândirea şimanifestările dominate
de plăcerile, dorinţele, emoţiile, fricile, satisfacţiile trupeşti şi materiale - deci o „polarizare
astrală” - se va regăsi împreună - şi va putea intra în comunicare - doar cu fiinţe care au corpul
astral constituit din aceleaşi tipuri de materii fine, şi deci emit şi recepţionează informaţii numai
în acelaşi domeniu al lungimilor de undă.
● Într-un mediu vibrator al egoismului, al orgoliilor, al răutăţii, al fricilor în care permanent
„confraţii” îşi vor împodobi chipurile cu culorile specifice, îşi vor aplica lovituri nepermise şi se
vor chinui, iar spectrele lor vor avea o culoare maronie-roşcată (căcănie!).

9
George Ion Ionescu
Note din cartea lui Edgar Thomé: Misiune specială, 1940-1944

Thomé a fost un colonel de paraşutişti francez, în cel de-al Doilea Război Mondial. Când a
început războiul era student în Teologie la un seminar, pentru a deveni preot. După ofensiva
din 1940, când germanii au intrat în Paris, Thomé s-a dus în vizită la nişte rude, pădurari,
care locuiau într-o pădure căzută sub ocupaţia germană; întorcându-se acasă cu bicicleta, a
fost prins de o patrulă germană care i-a declarat că vizitele în păduri erau total interzise şi
l-au dus la Comenduirea germană. Acolo, un plutonier german l-a bătut pe tânărul francez
până noaptea târziu. După care l-a aruncat în închisoare (însângerat!) în aşteptarea vreunui
ofiţer de serviciu. Ofiţerul de serviciu german sosit a doua zi văzând starea de om însângerat
şi leşinat a tânărului francez, l-a pedepsit pe plutonier cu şapte zile de carceră şi şi-a cerut
scuze! Pe atunci, în Franţa erau încă expuse afişe cu un soldat german alintând un copil
francez sub lozinca: „Fiţi încrezători în soldatul german!” Tânărul Thomé, nemaisperând
să se poată înţelege vreodată cu germanii, (deşi două milioane de francezi au colaborat cu
ei, cu germanii, şi numai un sfert de milion de francezi au primit carnetul de participant la
rezistenţa franceză!), a intrat în rezistenţă, a plecat în Anglia, s-a înrolat în Forţele Franceze
Libere şi a fost trimis de către englezi la trupele de paraşutişti. Obişnuit din familie cu
pădurea, vânătoarea şi viaţa în aer liber, tânărul Thomé ajunge după un an locotenent în
Forţele Aliate, şi este paraşutat cu un pluton de paraşutişti în centrul Franţei. Cu acest pluton
de paraşutişti i-a prizonieri 240 de germani, cucereşte un mare depozit de muniţii, şi printr-o
întâmplare, cu numai o grupă de paraşutişti, primeşte predarea portului Cherbourg, pierzând
doar trei sau patru oameni! Este declarat erou, şi avansat în câţiva ani până la gradul de
colonel, cu care iese din armată şi se retrage la proprietăţile familiei. Generalul De Gaulle îl
decorează cu cea mai mare decoraţie franceză şi îi oferă gradul de general pe care Thomé îl
refuză, declarând că vrea să poată hotărî singur ce va avea de făcut! La 76 de ani îşi publică
această carte de memorii cu totul (sau aproape) extraordinară! Am conspectat-o de două ori
(G.I.), şi tot aş mai fi avut câte ceva de învăţat! Vă invit şi pe dumneavoastră, citind aceste
note, extrase şi comentarii, să vă delectaţi şi dacă mai puteţi, să şi învăţaţi câte ceva!
● „Încă de la începutul instrucţiei i-am silit pe toţi cei instruiţi să memoreze fără greş
schema elementară a unei succesiuni de operaţii, singurul lucru care, după părerea mea (a
lui Thomé, n.n.) merită să fie reţinut din întregul manual militar:
1) Situaţia; 2) Misiunea; 3) Direcţia; 4) Punctul de atins; 5) Formaţia; 6) Sprijinul; 7)
Itinerariul; 8) Momentul plecării; 9) Itinerariul de repliere; 10) Mijloacele de care dispui
(sau care-ţi stau la dispoziţie, n.n.).
● „Forţa lupului e în haită. Forţa haitei e în lup.”
(Rudyard Kipling a scris asta undeva în „Cărţile junglei”)
● „O trupă care atacă scoţând strigătul de război, dă fiecăruia dintre membrii ei sentimentul
că aparţine aceleiaşi falange, unice şi invincibile (de neînvins, n.n.). Urlând, individul se
eliberează de propria lui spaimă şi se linişteşte auzind acelaşi strigăt scos de soţii/tovarăşii lui.”
● „E mult mai uşor să-l înveţi trucuri noi pe un mânz, decât să dezveţi un cal bătrân de
năravurile lui rele. Cu cât noii trupeţi ştiu mai puţine lucruri, cu atât mai bine; raporturile
noastre se vor simplifica în aceeaşi măsură.”
● „Nu-mi plac nici vorbăria şi nici exuberanţa care maschează întotdeauna lipsa curajului
adevărat, a simţului măsurii şi a adevăratului sânge rece.”
● „Uneori, duritatea spartană e mult mai umană decât mila.”
● „Machiavellii de sub prefectură care pretindeau să guverneze Franţa, au îmbrobodit
un întreg popor, promiţându-i un trai facil, şi l-au dat pe mâna sclaviei ocupaţiei naziste.
Churchill n-a promis poporului său pentru viitorul imediat decât sudoare, sânge şi lacrimi!”
● „Oricum ar fi, funcţionarii şi jandarmii sunt categorii pe care e mai bine să le eviţi.”
● „În război, niciodată nimic nu-i definitiv câştigat câtă vreme adversarul n-a depus armele.”
● „There are more things on earth and in heaven, theh are dreamt in your philosophy,
Horatio!” (Hamlet, actul II) (Sunt mai multe lucruri în cer şi pe pământ decât poate cuprinde
10
 George Ion Ionescu
filozofia ta, Horaţiu!)
● „Să vrei înseamnă să poţi!”
● „Celor încredinţaţi responsabilităţii noastre imediate nu le putem pretinde niciodată
nimic pe care să nu-l fi putut face noi înşine.”
(N.B.: Nu: „Înainte, băieţi!”, ci „După mine, băieţi!”, sublinierea G.I.)
● „Agresivitatea e frica fricii. Dacă nu-ţi mai e teamă de nimic, înseamnă că începi să ai
curaj!” (Thomé)
● „E o lege istorică: Învingătorii îşi însuşesc imediat viciile învinşilor.”
(Scriitorul francez Roger Martin Dugard)
Proverbe englezeşti citate din cartea paraşutistului franco-englez, Edgard Thomé, antrenat
în Anglia (1943-1944), apărută la noi în 1986:
● „The less said about the better!”
(Cu cât vorbeşti mai puţin despre un anumit lucru / subiect, cu atât mai bine!)
● „Şi a muri e o artă.”, spunea un proverb hindus; „Numai cei generoşi o cunosc.”
● „Hope for the best, expect the worst!”
(Speră că totul va fi bine, dar aşteaptă-te la ce-i mai rău!)
● „Dacă ai intrat în horă, trebuie să joci!” (Proverb universal)
● „Când n-ai ceea ce iubeşti, trebuie să iubeşti ceea ce ai!”
(Zicătoare militară şi universală)
● „Dacă prietenul tău te înşeală o dată. Dacă te înşeală de două ori, e vina ta! N-ar mai fi
trebuit să fie pentru tine un prieten!” (Proverb universal selectat de mine, G.I., şi completat
cu un proverb tătar, auzit în Turcia.)
● „Unii sunt surzi ca un cămătar la rugăminţile unor călugăriţe strângătoare de pomeni.”
(Edgard Thomé)
● „La uşa unui surd poţi să baţi o veşnicie!” (Proverb grecesc)
● „E orb cel care nu vrea să vadă!” (Biblia)
● Ca şi pentru beţivi, există un Dumnezeu al nevinovaţilor. (N.n., al nărozilor, aiuriţilor şi
distraţilor.)
● „Well, we’ll cross this bridge when we came to it.”
(O să trecem podul când vom ajunge la el.)
● „Cu riscul mai mult decât sigur de a trece drept un romantic întârziat sau un întârziat
mental şi împotriva tuturor snobismelor la modă, totdeauna îl voi prefera pe centurionul gata
de luptă romanului decăzut în desfrâu şi tuturor filozofiilor – triada bărbătească a celţilor:
1) Să-i cinsteşti pe zei; 2) Să nu faci nimic josnic; 3) Să-ţi exersezi curajul!
● „Mâine va trebui să ne ocupăm mai serios de treburi, altfel se vor ocupa ele de noi!”
● „Să stai mereu la pândă te scuteşte desigur de multe necazuri, dar până la urmă rişti să
nu mai fii decât o fiară!”
● „De când oamenii se bat între ei, experienţa i-a făcut să descopere un principiu
indiscutabil: Cel mai potrivit fel de a te apăra este să ataci!
Aşa se face că din adâncul timpurilor, deşi la început nu aveam nici o umbră de şansă
rezonabilă, am supravieţuit!”
● „Atacul leului; fuga lupului!” Axioma asta dragă lui Bayard ilustrează exact regula
esenţială şi intangibilă a unităţilor de gherilă. (Bayard a fost cavalerul fără teamă şi fără
prihană prin excelenţă. (1470-1524))
● „Să-ţi faci o părere cu privire la război şi la moarte! Ca şi cum ar fi vorba despre două
lucruri atât de stupide, încât sfidează judecata!”
● „Încrederea reticentă nu-i decât o formă de impostură!”
● „Nu cred în autoritatea galoanelor, mă îngrozesc şi mă întristează!” (Thomé)
(Eu, G.I., aş fi zic: Mă oripilează!)
● „Faţă de incuria birocraţilor, scepticismul resemnat al oştenilor bătrâni a proclamat o
lege de aur: Articolul 22: „Descurcă-te cum poţi!”
(Nota G.I.: Compară cu dictonul enunţat de mine şi afişat în laborator:
„Cum nu se poate face un lucru, ştie orice prost! Tu, descurcă-te!”

11
George Ion Ionescu
(Afişat de mine în laboratorul de tehnică nucleară de la IPB prin anii 70’.)
● „În toate armatele lumii, răzbunarea Venerei a scos din luptă mai mulţi oameni decât
toate bătăliile.”
● Îmi vine în minte un vechi dicton militar: „Să nu laşi niciodată pe mâine ceea ce un alt
nărod poate face în locul tău chiar azi!”
● „Învingătorul este întotdeauna cel care găseşte, în ultima secundă, un ultim strop de
curaj.” (Nota G.I.: Îmi amintesc ce-mi spunea generalul Bălăcescu: Bătălia se câştigă cu
gioarsele, cu ultimele rezerve, cu ciurucurile, după ce materialul de bază şi armamentul
nou s-a uzat în aprigele lupte de ofensivă de la începutul bătăliilor.) (După ce a comandat
garnizoana de la Elista, un oraş aflat între Don şi Volga în 1943, fostul maior Bălăcescu îmi
spunea: o bună parte din localitate era compusă din şoproane în care din trei în trei metri era
aprins câte un foc de vatră şi stătea o familie, cu oile, caprele şi măgarul ei sau ce mai avea;
când ne-am retras, femeile ne-au huiduit. Le-am întrebat: De ce? – Pentru că plecaţi, iar noi
rămânem la dispoziţia N.K.V.D.-ului! Ne aşteaptă frontul, sau în cel mai bun caz, unităţile
sanitare! Cu voi, începusem să trăim!)
● „A comanda înseamnă, mai înainte de toate, a ţine la cineva, a convinge în loc de a
constrânge şi, înainte de toate/de orice!, a da exemplu cu propria-ţi persoană, propria-ţi
comportare şi propriu-ţi timp; să fii primul la adunarea pe care ai fixat-o tu însuţi; să te
veghezi în/la toate amănuntele (în aparenţă neînsemnate!), care alcătuiesc viaţa unei trupe
(colectivităţi, n.n.) fericite; să îndrepţi nedreptăţile; să vezi în fiecare om un companion pe
care trebuie să-l ajuţi să se regăsească, să se afirme, să capete încredere în sine, şi mai ales,
să-l faci capabil să conteze numai şi numai pe el însuşi!”
(Edgard Thomé, Misiune specială (Special Air Service), 1940-1945)

● N.n.: Mărturia lui Thomé mi-a plăcut atât de mult încât am citit-o şi am conspectat-o de
două ori; partea care urmează reprezintă conspectul celei de a doua citiri. (G.I.) Este probabil
ca unele proverbe şi citate să se fi repetat; îmi cer scuze, cred însă că meritau reluate din
cauza valorii şi profundei lor semnificaţii. Urmează ca cititorul să aprecieze sau să condamne
eventualele greşeli.

Alte note din cartea lui Edgard Thomé: MISIUNE SPECIALĂ (a doua conspectare)
Misiunile unui paraşutist, spion, ofiţer etc. (1940-1945)
(Cartea a apărut în 1996, când autorul avea 76 de ani)
● „Curajul nu e, la urma urmei, decât o chestiune de bun simţ.” (Georges Bernanos)
● „Venise războiul. Iar armata în timp de război, e singurul loc unde unui bărbat îi şade bine
să se afle dacă vrea să-i poată privi pe ceilalţi fără să roşească, iar cerul fără să tremure.”
● „Trecusem de la un nivel de viaţă ridicat (n.n.) în armată, într-un mediu cu bună ştiinţă
vulgar,. Meschin, laş şi agresiv.”
● „Pe nesimţite, eram la locul meu. Oamenii îmi dădeau ascultare fără să mă văd nevoit să
strig, să ameninţ sau să pedepsesc.”
● „Reţinusem din lecturile mele din Lyautey că «nimic cu-adevărat mare nu se înfăptuieşte
vreodată fără entuziasm». Din păcate, (n.n.)
● „Nimic nu-i pregătise pe ofiţeri să prindă din zbor o situaţie de luptă, să cântărească într-o
clipă forţele, starea de spirit şi intenţiile probabile ale adversarului, apoi să-l surprindă printr-o
contralovitură imparabilă şi, profitând de efectul surprizei, să sporească, până la demenţă,
confuzia şi panica, încât să-l pună pe fugă.” (N.N.: Tactica de luptă propusă de Thomé, pentru
trupele de paraşutişti).
● „În timpul înfrângerii Franţei din 1944 (n.n.), depăşim ofiţeri cu barba nerasă, nedeosebindu-
se cu nimic de trupă; se îndreptau şi ei pasivi, spre captivitate. Ce-or fi învăţat oare în şcoala
militară? Din ziua aceea, cred, am început să nutresc un dispreţ oarecum indulgent faţă de
ierarhie, galoane, onoruri, eghileţi, tinichele şi steluţe.”
● „Am cunoscut cai irlandezi, mistreţi, câini boxeri care, aşa animale cum erau, impuneau fie
12
 George Ion Ionescu
şi numai prin demnitatea înfăţişării lor. Cei câţiva bărbaţi remarcabili pe care i-am cunoscut şi
admirat aveau comun acelaşi lucru: calitatea ţinutei, siguranţa liniştită, şi nici galoanele, nici
eghileţii nu le sporeau prestigiul.”
● „Să vrei înseamnă să poţi.”
● „Mult mai târziu am descoperit un proverb care rezumă toată înţelepciunea englezească:
«Well! We’ll cross this bridge, when we come to it.» (O să ne gândim cum să trecem peste podul ăsta
atunci când o să ajungem la el.) De atunci, ceea ce trebuia făcut a doua zi nu mi-a mai tulburat
niciodată somnul.”
● „There are more things on earth and in heaven, Horatio, than are dreamt in your philosophy.”
(Hamlet, actul II) (Cerul şi pământul cuprind mai multe lucruri, Horaţiu, decât visele din filozofia ta.
(N.n.: Aminteşte-ţi şi proverbul din bătrâni: „Lumea e mai mare, copile, decât se vede pe fereastră.”)
● „În război, nimic nu-i câştigat vreodată, câtă vreme adversarul n-a depus armele.”
● „Oricum ar fi, poliţiştii, funcţionarii şi jandarmii sunt o categorie pe care e mai bine
totdeauna să o eviţi.” (învăţătură franţuzească)
● „Nu-i nevoie să nădăjduieşti pentru a întreprinde, nici să reuşeşti ca să perseverezi.” (deviza
ducelui Whilliam de Orania care a fost ales (şi a devenit) regele Angliei).
(N.n: Vezi şi deviza lui Fritjof Nansen, cel care a atins/ajuns primul la Polul Nord: „Ai reuşit,
continuă; n-ai reuşit, continuă.”)
● „Giulgiul nu are buzunare.” (proverb englezesc)
● „Agresivitatea e frica fricii.”
● „Cel mai bun mijloc de a învinge rămâne tot atacul, aşa încât la atac!” (Thomé)
(N.n.:Aminteşte-ţi zicala: Atacul e cea mai bună apărare!)
● „Când n-ai ceea ce iubeşti, trebuie să iubeşti ceea ce ai!” (N.n.: Cum ne spunea un vârstnic
şi înţelept plutonier când făceam şcoala de ofiţeri acum şaizeci de ani: Domnilor elevi, trebuie să
învăţăm că e lucruri care se poate (sic!), şi e imposibilităţi care nu se poate! (sic))
● Din învăţăturile unui bătrân ofiţer: „Să-ţi priveşti adversarul în faţă, să refuzi să-i te supui,
să te baţi! Şi să nu ceri îndurare niciodată!
● „Uneori, duritatea spartană e mai umană decât mila.”
● „Nu-mi place nici vorbăria, nici exuberanţa, care maschează întotdeauna absenţa (lipsa
n.n.) curajului adevărat, a simţului măsurii şi a adevăratului sânge rece.”
● „Dacă prietenul tău te înşală o dată, e vina lui. Dacă te înşală de două ori, e vina ta; n-ar
mai fi trebuit să fie pentru tine un prieten.” Aşa glăsuieşte proverbul arab.
N.N: Proverbul românesc spune: „Fereşte,mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani mă feresc singur.”
Iar proverbul mongol zice: „Dacă te înşală o dată, e vina lui; e un viclean. Dacă te înşală şi a
doua oară, e vina ta; eşti un naiv.”(Citat din memorie)
● „Arta militară e o artă simplă, e numai aplicaţie.” (Napoleon)
● „Hope for the best, expect the worst.” , încă un proverb englezesc impregnat de un realism
lucid: „Speră că va fi mai bine, dar aşteaptă-te la ce-i mai rău.”
● „Războiul e o meserie şi un lucru serios. (ca şi viaţa n.n.) „Smintiţii şi vorbăreţii nu ies teferi
din el. E o partidă de şah, în care moartea pedepseşte greşelile, nu e o distracţie.”
● „Învingătorul este totdeauna acela care găseşte în ultima secunda un ultim strop de curaj.”
● „La oameni viteji, spadă scurtă.”
(Zicătoare din Evul mediu; Romanii îşi înarmau legiunile cu spade scurte.)
● „În război (ca şi în viaţă, n.n.) neglijenţa costă prea scump, pentru ca să ne-o putem îngădui.”
● „Să nu laşi niciodată pe mâine, ceea ce un alt nerod poate face în locul tău chiar azi.” (Vechi
dicton militar zice Tomé)
● „Nu, nu cred nici în diavol, nici în Dumnezeu, dar cred într-o anumită raţiune a lucrurilor.”
(Thomé)
● „Fericita facultate a uitării, care ne ajută (ne face, n.n.) să putem trăi în lumea asta dementă!”
● „Fiţi prudenţi! În toate armatele lumii, răzbunarea Venerei a scos din luptă mai mulţi oameni
decât toate bătăliile!” (Thomé)
● „Faţă de invazia birocraţilor, scepticismul resemnat al oştenilor bătrâni a proclamat o lege de
aur!: «Articolul 22: Descurcă-te cum poţi!»” (Nota mea: Îmi amintesc deviza pe care o scrisesem cu

13
George Ion Ionescu
litere înalte de 30 de centimetri pe peretele laboratorului în care pregăteam cu viitorii absolvenţi
ai facultăţii de Electronică din IPB construirea aparatelor pentru examenul de licenţă: „Cum nu
se poate face un lucru ştie orice prost; tu, descurca-te!”
● „Când eram tânăr, domnule locotenent, ne-aţi învăţat că trebuie să ne purtăm (comportăm,
n.n.) ca nişte seniori. De când s-a terminat războiul, m-am gândit la dumneavoastră şi n-am făcut
niciodată nimic pentru care să merit să mă mustraţi!” (Declaraţia unuia din subofiţerii ţării
pregătiţi de Thomé)
● „Filozofia exemplară a oamenilor de ştiinţă cere să nu consideri nimic exact (dovedit, n.n.)
până când n-ai verificat tu însuţi!” (Thomé)
● „Nu poţi să-ţi dai vreo părere când vine vorba despre două lucruri atât de stupide încât
sfidează judecata: războiul şi moartea!” (Thomé)
● „Atacul leului ... fuga lupului!” (Axioma lui Bayard, conetabil al Franţei (1320-1380))
● „Şi a muri este o artă.” Spune un proverb hindus. Numai cei generoşi o cunosc (Thomé)
● „E nevoie de eroism sau de disperare ca să te baţi, când iluziile au murit. Nu dispuneam de
eroism, în schimb nu eram departe de disperare!” (Thomé)
● „De când oamenii se bat între ei, experienţa i-a făcut să descopere un principiu indiscutabil:
cel mai potrivit fel de a te apăra este să ataci!” (Thomé)
● Din învăţăturile englezeşti: „The less said about the better” (Cu cât vorbeşti mai puţin (despre
un lucru, n.n.) cu atât mai bine!”
● „Sticky e tipul desăvârşit al ofiţerului RAF (Royal Air Force), veşnic destins, curtenitor şi
binevoitor. (Tanti Elena spunea apăsat: „Mitocanul se naşte ofensat!”), ca toţi cei care sunt
confruntaţi zilnic cu moartea şi care găsesc că viaţa e prea frumoasă ca să ne-i stricăm cu calcule
egoiste, meschinării sau capricii de primadonă. E un maestru în meseria lui. Nu lasă nimic la voia
întâmplării, îşi face treaba cu seriozitate, dar se fereşte mai presus de orice să se ia pe sine în serios.”
● „După părerea mea, un ofiţer care nu-i zgârcit cu viaţa oamenilor, nu-i decât un impostor
criminal şi, cu cât se află mai sus în grad, cu atât îl găsesc mai vrednic de dispreţ.” Până aici,
Thomé. Tatăl meu, colonel medic, era de aceeaşi părere. Zicea: „Pe front, şi nu numai, viaţa
noastră sunt trupele noastre.”
● Există şi un proverb indian care spune: „Cu cât maimuţa se caţără mai sus, cu atât îşi arată
fundul mai bine”, iar primul proverb militar învăţat de mine în armată spunea: „Prostul ... la
comandă se cunoaşte!” Dă-i unui prost puterea şi îşi va arăta cu prisosinţă incapacitatea, defectele
şi bădărănia!” Iar mareşalul Maltke afirma răspicat: „Dacă ai un ofiţer dovedit prost, dă-l afară!
Şi mai ales dacă e şi harnic!”. De ce?”, a fost întrebat. „Fiindcă ... prostul harnic face prăpăd!”.
● „Se pare că în creierul idioţilor nu poate încăpea ideea ca te poţi bate, şi încă în mod eficace,
fără să ai nici morţi, nici răniţi, şi că succesul armelor nu se măsoară în niciun fel după volumul
sângelui vărsat.” Până aici, Thomé. Unchiul Mitică, căpitan, şi de pe front, colonel de cavalerie,
spunea: „Cruţă-ţi trupele! Ele sunt viaţa ta” Nu ataci tancurile ziua, cum au făcut eroii polonezi
în 1939! Asta se plăteşte mult prea scump!”
● „Experienţele mele din luptă mi-au confirmat cu prisosinţă inepţia criminală a unei ascultări
resemnate!” (Thomé) Iar tatăl meu spunea: „Sunt şi ordine abuzive pe care nu trebui cu nici un
chip să le asculţi! Unii, ca să ia o decoraţie sau un grad, sacrifică cu bună ştiinţă, sute de soldaţi!
Mai bine dacă n-ai încotro, îi împuşti pe ei!” „ A căzut ... în luptă!”

EDUCAŢIE
● „În Anglia, la cursurile de luptători paraşutişti (n.n.) nici o clipă de trândăveală. Te scoli
în fugă şi te duci la culcare în pas alergător. Suntem instruiţi intensiv şi ne simţim prinşi într-un
angrenaj, ca la banda rulantă. Nici un fel de pauză, nici un fel de odihnă. Nimic de zis, însă,
ofiţerii nu răcnesc nici un ordin. Zic doar: „Faceţi ca mine!” Iar ei fac cu mult mai mult şi mai
bine decât noi. A comanda înseamnă exact asta.”
● „Din zori şi până când se întunecă nu ne oprim decât pentru un prânz spartan, luat la
repezeală. Când ajungem în dormitoare, după un duş rece ca gheaţa, adormim chiar în clipa în
care ne trântim în pat. Dar, înainte de a ne cufunda într-un somn fără vise, trebuie să dăm dovadă
de o viclenie de indian ca să dezamorsăm capcanele ale căror fire invizibile se încrucişează pe

14
 George Ion Ionescu
duşumea. Vai de cei distraţi, sau prea grăbiţi! Un detonator le explodează la picioare ori sub pat,
veioza le zboară în ţăndări şi, cu oarecare ghinion, ajung să doarmă la infirmerie.”
● „Organizăm mari jocuri în care jumătate din „troop” o atacă pe cealaltă, turniruri de
„close-combat”, raiduri de o săptămână pe înălţimile Scoţiei, unde trebuie să îţi duci zilele fără
raţii alimentare, să dormi noaptea sub cerul liber, să traversezi râurile pe poduri improvizate, de
frânghie, să mărşăluieşti patruzeci de kilometri ducând o greutate de patruzeci de livre (1 livră
= 453 grame, n.n.), să escaladezi faleze, să cobori în prăpăstii, să-ţi strângi cureaua ... şi să-ţi
păstrezi zâmbetul pe buze!
● „Toţi băieţii au câştigat o mare încredere în ei înşişi. Sunt convins că într-asta stă singura
îndatorire a unui educator; să-şi conducă oamenii în aşa fel, încât să se poată lipsi de el, să-l
renege la nevoie, dacă asta îi poate constrânge la a nu conta decât pe propriile lor resurse. Până
şi căprioara îşi alungă puiul după ce acesta a învăţat să pască.
(N.N. vezi şi Mossadul, care îşi educă elevii să se ascundă şi să se apere punându-i (pe bune!)
sub urmărirea poliţiei!)
● „Forţa lupului e în haită. Forţa haitei e în lup.” (Rudyard Kipling în Cartea Junglei)
● „Încă de la începutul instrucţiei, i-am silit să memoreze fără greş schema reglementară a unei
succesiuni de operaţiuni, singurul lucru care, după părerea mea merită să fie reţinut din manualul
militar: 1) Situaţia; 2) Misiunea; 3) Direcţia; 4) Punctul de atins (N.n.: ţinta şi scopul); 5) Formaţia;
6) Sprijinul; 7) Itinerariul; 8) Momentul plecării; 9) Itinerariul de repliere; 10) Mijloace.”
● Nota mea, G.I.: Ţin minte că la cursul de strategie ni s-a explicat (s-au enumerat) factorii
victoriei: 1) Trăinicia spatelui frontului (Economie; Industrie; Agricultură; Mijloace de
comunicaţie; Producţie şi Comerţ; 2) Numărul şi calitatea diviziilor; 3) Armamentul; 4) Moralul
armatei; 5) Capacitatea organizatorică a cadrelor de comandament (N.B. În multe întreprinderi,
capacitatea, pregătirea, experienţa şi strădania a 20% din cadre şi personal, determină până
la 80% din randamentul întreprinderii! Se spunea: Cadrele hotărăsc totul şi aşa era! N.B. În
vremurile care s-au scurs de atunci (poate 60 de ani!) s-au mai adăugat (sau au ieşit în evidenţă)
şi vechii factori: spionaj şi contraspionaj; sabotajul şi războiul din spatele frontului (inclusiv
războiul de partizani) şi noii factori: capacitatea de comunicare; războiul electronic; războiul
psihic; războiul neconvenţional (meteorologic; cutremure; dezastre „naturale”, dar de fapt
provocate (tsunami artificial; erupţii şi dezastre vulcanice etc.). La toate acestea se adăugau
războiul chimic, bacteriologic, şi mai nou, nuclear. Primii cinci factori ne erau prezentaţi ca fiind
enunţaţi (poate doar simplificaţi) de Stalin, dar cred că fuseseră definiţi clar de genialul Jukov,
autorul principal al succeselor sovietice în bătăliile de la Stalingrad, Kursk, Varşovia şi Berlin.
Aşa de bine ne-au fost definiţi atunci (acum 60 de ani!) factorii victoriei la cursurile pentru
ofiţerii de transmisiuni pentru care eram pregătiţi, încât nici astăzi (repet, după peste 60 de ani)
nu i-am uitat; au rămas clari şi definitorii.
● „A comanda înseamnă, înainte de toate, a ţine la cineva, a convinge în loc de a constrânge, a
da exemplu cu propria-ţi persoană şi propriu-ţi timp; să fii primul la adunarea pe care ai fixat-o
tu însuţi; să veghezi la toate amănuntele, în aparenţă neînsemnate, care alcătuiesc viaţa unei
trupe fericite; să îndrepţi nedreptăţile; să vezi în fiecare om un companion (tovarăş, coleg, n.n.) pe
care trebuie să-l ajuţi să se regăsească, să se afirme, să capete încredere în sine şi, mai ales, să-l
facă capabil să conteze numai pe el însuşi.”
Până aici, Edgar Thomé, adăugirea mea, G.I.: Mulţi psihologi consideră că prima caracteristică
a inteligenţei este îndoiala; să nu crezi în nimic, să te îndoieşti de orice, să verifici orice ţi se
afirmă! A doua calitate (sau caracteristică) a inteligenţei este reprezentată de capacitatea de a
face legătura între lucruri aparent (la prima vedere) disparate. Urmează ca a treia caracteristică
a inteligenţei capacitatea de a da explicaţii, de a stabili legături cauzale şi raţionale. Vă rugăm
(Nota G.I) să continuaţi dumneavoastră!
● „Cu riscul mai mult decât sigur de a trece drept un romantic întârziat sau un întârziat
(alienat, n.n.) mintal şi împotriva tuturor snobismelor la modă, totdeauna îl voi prefera pe
centurionul gata de luptă, romanului decăzut în desfrâu şi tuturor filozofilor – triada bărbătească
a celţilor: „Să-i cinsteşti pe zei; să nu faci nimic josnic; să-ţi exersezi curajul.” (Thomé)

15
George Ion Ionescu

Note zilnice (continuare)

Dovezi ale existenţei poporului român:

1. Unitatea de limbă; 2. Unitatea de teritoriu; 3. Unitatea psihică de tradiţii, de obiceiuri şi
de spiritualitate (acelaşi psihism); 4. Unitatea economică; 5. Unitatea de ţară (în primul rând
economică, dar şi de drumuri, transporturi, comunicaţiile etc.
Factorii victoriei (După Stalin şi Jukov):
1. Trăinicia spatelui frontului; 2. Numărul şi calitatea diviziilor; 3. Moralul armatei; 4.
Capacitatea organizatorică şi de conducere a cadrelor de comandament.
Noi adăugăm: 1. Calitatea comunicaţiilor de toate felurile; 2. Capacitatea transporturilor;
3. Spionajul şi informaţiile. (Adăugaţi dumneavoastră ce mai credeţi că este important. Eu
am semnalat doar ce am reţinut de la diferitele cursuri din şcolile de ofiţeri pe care le-am
urmat în decursul vieţii.)
Reluăm Notele zilnice:
● „Ordinea este salvatoare, iar dezordinea i-a pierdut pe mulţi.” (Împăratul Traian)
● „Ce se face bine, se face îndeajuns de repede.” (Împăratul Octavian Augustus)
● „Grăbeşte-te încet:” a fost cu adevărat o mare deviză împărătească. (N.n.)
● „Il est interdit d’interdire!” (Principiul francez al libertăţii de întreprindere, de gândire
şi de acţiune)
● „Prin noi înşine!” (Principiul I al liberalismului)
● „Experienţa este un lucru foarte bun, pe care însă îl dobândeşti abia la bătrâneţe când
nu mai ai mare nevoie de ea!”
● Constatare: Tipul era unul din cei pe care şi binele (puţinul bine pe care-l făcuse!) îl
făcuse rău, dar destulul rău pe care-l făcuse, îl făcuse bine! Şi se mai şi mândrea cu asta!
● Inteligenţa fără caracter nu valorează nimic!
● „Fiecare sac îşi găseşte petecul, după cum fiecare sărac îşi găseşte patronul (stăpânul).”
(România şi internaţional)
● Totdeauna şi oriunde, apreciază ceea ce ai! Unii spun că dacă nu apreciezi ceea ce ai, ţi
se ia şi ce ţi s-a dat! (Internaţional)
● Există momente în viaţă care împart timpul în două părţi: înainte şi după!
● Nu suntem niciodată cine credem că suntem – sau am dori să fim! (G.I.)
● „Moartea nu vine odată cu vârsta, ci odată cu uitarea.” (Gabriel Marquez)
● Nu trebuie să priveşti în urmă, fiindcă vei ajunge înapoi! (Se spune!)
● „M-am gândit în închisoare că eu am meritat pedeapsa, dar familia mea nu!” (Căinţe
târzii)
● „Nu putem face bani cu armele în mâini!” (Lucky Luciano, unul din şefii mafiei
americane)
● „După legile firii, apăsarea generează reacţia celor vizaţi.” (G.D. Iscru, Istoric)
● „Nu-mi da sfaturi! Ştiu să greşesc şi singur!” (Idee atribuită lui Immanuel Kant)
● „Turistul e un vagabond care are bani.” (Michel Chrestien)
● „Fii totdeauna gata să dai. Nu fi zgârcit şi nu regreta binele făcut, deoarece în haina cea
de pe urmă nu vei mai avea nici un buzunar.” (Paul Heyse)
● „Am câştiga mai mult dacă ne-am arăta cum suntem, decât dacă am căuta să părem doar
ceea ce nu suntem.” (La Rouchefoucauld)
● „Săracului îi lipsesc multe, zgârcitului îi lipsesc toate.” (Seneca)
● „Cel ce rabdă este cel mai tare.” (V. Hugo)
● „Mai bine să suferi răul, decât să-l faci.” (Florian)
● „ Să nu arunci pietre în fântâna din care ai băut.” (Talmudul)
● „Unde este multă libertate, este şi multă rătăcire.” (Schiller)
● „A fi domn e o-ntâmplare,
16
 George Ion Ionescu
A fi Om e-un lucru mare!” (România)
● „Cine greşeşte, plăteşte!”
Dacă greşeşti, plăteşti! Uneori chiar cu viaţa!
● „Frica vine de la diavol; speranţa şi nădejdea vin de la Dumnezeu!”
● „Beţia puterii întunecă raţiunea.”
● „Puterea corupe! Puterea absolută corupe absolut!”
● „Trebuie să apreciem oamenii cât încă sunt lângă noi.”
Proverbe şi zicători rebele
● „Câte bube rele, în fundul (cu...ul) babei mele.” (România)
● „În fundul (cu...ul) smeritului sălășluiește dracul.” (România)
● „Unchiule, de ce nu te însori?” „De ce să fac nefericită o femeie, când pot să fac fericite
mai multe?!”
● Cinicul: „De ce să cumpăr o vacă întreagă pentru un litru de lapte?”
● O celibatară convinsă: „De ce să-mi aduc în pat un taur, un măgar sau un bou întreg,
pentru un cârnat de 200 de grame?”
(Proverbele acestea pot fi citate şi continuate şi de dumneavoastră. Sunt auzite pe toate
drumurile!)
Şi acum, câteva proverbe, zicători şi citate de la olteni învăţate!
● „Cum e, mă oltene, nevastă-ta?”
„...Ştiu şi eu? ... De frumoasă – nu-i urâtă, da-i deşteaptă, proasta dracului!”
● „Vă bătură, mă oltene, vă bătură!?”
„...Păi ne bătură, că ei fură doi, şi noi furăm singuri!”
● „Fututul şi bătutul nu se iau înapoi.” (Zicătoare)
● „Frunză verde, foi de băţ, Dacă n-ai de treabă, fă-ţ!” (Zicătoare)
● „Frunză verde, foi de ouă, dacă faci o treabă, fă-o!” (De aici înainte, completaţi
dumneavoastră!)
● „Se ţine bine mătuşi-ta de 90 de ani?” „Se ţine! Se ţine de mese, de scaune, de dulap, de
ce apucă!” (De la Dan Purec)
● „Decât o companie nepotrivită, mai bine singură!” (Cântăreaţa Bianca Ionescu)
● „Pe femeile frumoase timpul le ajută, nu le schimbă.” (Sofia Ittescu)
● „Precum briliantul, muzica durează veşnic!” (Din ideile timpurilor)
● „Succesul este opera celor tari şi obsesia celor slabi.” (Sofia Ittescu)
● Dragostea cu forţa se numeşte viol! (Citat din literatura clasică)
● Când văd atâţia oameni deosebiţi, atâtea femei spirituale, când mă gândesc câte genii
a produs omenirea de-a lungul Istoriei, mă sperii! Pe urmă, arunc o privire în jur – şi mă
liniştesc! (G.I.)
● Există, vedem asta în aşa-zisă „vremea noastră” şi vremuri de dictatură a neamului
prost! (G.I.)
● Nu degeaba se spune: „Mitocanul se naşte ofensat!”
● „Aristocraţii nu se conformează tradiţiilor ci modei.” (G.K. Chesterton)
● Umilinţa e mama giganţilor!
● „Lucrurile mari pot fi văzute numai din vale, dar de pe culme vezi şi lucrurile mici!”
(Chesterton)
● „Trebuie să săruţi mulţi broscoi înainte de a-ţi descoperi prinţul!” (Constată ea)
● „Norocul vine de unde nu te-aştepţi!” (Zicală românească)
● „Minciuna are picioare scurte.” (Asta se ştie încă din Antichitate)
● „Graba strică treaba! Dar o strică aşa de bine, încât totul trebuie refăcut.”
Şi acum, pentru variaţie, câteva învăţăminte dintr-o Revistă a Farmaciei! Începem cu
editorialul din mai 2017 a revistei „Farmacia Ta”, scris de doamna doctor Otilia Ostroţki:
„Noi înşine suntem inamicul nostru numărul unu!”
Aproape în fiecare zi sunt descoperite noi gene care predispun la anumite boli, ceea ce
poate creea impresia că încă de la naştere suntem programaţi să ne confruntăm cu probleme
de sănătate.

17
George Ion Ionescu
Privind lucrurile aşa, a fi sănătos devine o chestiune de noroc, rezervată doar câştigătorilor
loteriei genetice. A-ţi pune întreaga existenţă sub semnul hazardului nu este doar un lucru
inexact, ci şi demoralizant. Prin urmare, propunerea noastră este să regândim, de la cap
la coadă, felul în care abordăm sănătatea; vorba lui Virgiliu – „să nu-ţi pui nădejdea decât
în tine însuţi”. Nu suntem neputincioşi şi putem preveni înainte să tratăm. Culmea e că,
de fapt, nu trebuie să renunţăm la nimic, ci doar să fim moderaţi. Să muncim echilibrat,
să ne bucurăm de spaţiul familial, să nu punem la suflet lucruri, situaţii, oameni care ne
dovedesc prin fapte inutilitatea existenţei lor în viaţa noastră, să fim fericiţi alături de toţi
ceilalţi pentru care prezenţa noastră este o oază de linişte, să zâmbim când simţim gustul
unei mâncări care ne farmecă papilele gustative, să permitem chipului nostru să se lumineze
în preajma oamenilor dragi. Fizicul şi psihicul nostru sunt în permanenţă în interconexiune.
Aveţi grijă de voi tot timpul şi nu uitaţi de aliatul vostru de nădejde – Farmacia Ta, revista
care te menţine sănătos!”
● Sfaturi din acelaşi număr al Revistei pentru scăderea glicemiei (doctor Ruxandra
Constantina):
● „Frunzele şi fructele de afin, frunzele de măslin, de dud negru, de salvie, nuc şi urzică, de
anghinare şi cicoare. Scorţişoara, păpădia, tecile de fasole, ginsengul, normalizează glicemia.
Sucul de urzici, spanac, salată verde, cartofi, varză şi morcovi, sucul de mere, sunt mereu
binevenite, câte 150-250 ml/zi.
Şi acum, opt factori agravanţi ai alergiilor (doctor Roxana Mateescu):
1. Schimbările climatice; 2. Aerul poluat; 3. Stresul; 4. Vârsta; 5. Agenţii antibacterieni,
cum sunt cei conţinuţi în unele produse cosmetice; 6. Unele substanţe conţinute în materialul
plastic; 7. Unele produse de curăţenie care atacă în mod direct căile respiratorii şi produc
apariţia astmului; 8. Pardoseala de linoleum şi alte materiale plastice.
Puteţi folosi şi dumneavoastră toate numerele din revista „Farmacia ta” pentru a completa
aceste liste cu sfaturi. Încercaţi! Noi vă semnalăm doar că, de exemplu, ceaiul pentru prostată
trebuie să cuprindă: 1. Salvie; 2. Gălbenele; 3. Urzică; 4. Cătină; 5. Ghimpe; 6. Pătlagină; 7.
Coada calului; 8. Coada şoricelului, şi mai adăugaţi şi dumneavoastră!
Reluăm Notele zilnice:
● „Există Moş Crăciun?” Pentru cei mai mulţi adulţi, el nu mai există! Dar va trăi, totuşi,
va supravieţui Moş Crăciun? Fără îndoială! Dumneavoastră nu aveţi copii?
● „Femeile frumoase sunt un pericol public”, i-am spus eu unei doamne. „Numai că sunt
un pericol şi pentru ele personal!”, mi-a răspuns dânsa.
● „Eşti singur? Eşti în proastă companie!”, a spus un pictor celebru.
● „A picta este un dar; dacă îl ai, nu vei mai putea face nimic altceva.” (Chagall)
Noi adăugăm: A căuta este un dar; a construi este un alt dar şi aşa mai departe; dacă le
ai, nu vei mai putea face nimic altceva!
● „Un corp sănătos este în primul rând rezultatul unei minţi sănătoase, iar o minte
sănătoasă este un dar de la Dumnezeu şi de la părinţi! Păstrează-le!”
● „Răbdarea dă întotdeauna roade.”
● „Minuni sunt multe, dar nici una mai mare decât Omul!” (Dicton grecesc antic)
● „A ajuns funia la par!” (România)
● „Natura dăruieşte, cui ştie s-o contemple, revelaţia lui Dumnezeu”, spunea un comentator.
● „Dacă stai să te gândeşti la efemeritatea lucrurilor şi a ideilor, nu mai realizezi nimic!”
(Constatare G.I.)
● „Avem nevoie de inimă, de minte şi de curaj!” (Nana Mouskouri)
● „Scrie cum auzi, şi citeşte aşa cum este scris.”, spunea un învăţat sârb devenit celebru.
● „Cum îţi aşterni, aşa dormi!” (România)
● „A chacun, sa place!” (Fiecăruia, locul ce i se cuvine!) (Franţa)
● „Moartea e acel lucru care nu li se întâmplă decât celorlalţi!” (Credinţă universală)
● „O ţară trebuie să ştie cum să-şi asume trecutul, fără de care nu are nici un viitor, altfel,
ar fi condamnată să îl retrăiască!” (Zicea un Ivan)
● Reluăm din Pavel din Tars: „Dar unde dragoste nu e, nimic nu e

18
 George Ion Ionescu
Nici soare nu-i, nici viaţă nu-i,
Iar eu mă simt al nimănui
Acolo unde nu eşti tu.” (Cuvintele unui cântec)
● „Când eşti fericit, nu mai simţi singurătatea.”
● „Poveştile vin din Est; Banii vin din Vest!” (Zicală rusească actuală, de prin anul 2000)
● „Să nu uitaţi că toate apele au culoarea înnecului.” (Sofia Ittescu)
● „Norocul e prea puţin şi omenirea prea multă! Ăsta e nenorocul ei! (I.L. Caragiale)
Citate din presă:
● „Unde se îngrămădesc banii, vin şi grijile.” (Horaţiu)
● „Bărbaţii care nu se căsătoresc trăiesc mai puţin, dar se sinucid mai mult.” (Dr.
Fonssagrives)
● „Onoarea este ca şi tinereţea; odată pierdută ea nu se mai redobândeşte.” (Cantu)
● „Sfârşitul filozofiei este că trebuie să ştii să creezi.” (Geibel)
● „Fireşte, experienţa ia (cere) o groază de bani, dar te şi învaţă cum nu te-ar putea învăţa
nici un profesor.” (Carlysle)
● „Datoriile făcute în tinereţe sunt ruina omului la maturitate.” (Dr. Johnson)
● „Fericirea se află în speranţă.” (Chateaubriand)
● „E bine ca fiecare să se bizuie numai pe sine însuşi.” (Schiller)
● „Uitarea defectelor proprii dă naştere la îndrăzneală.” (Democritus)
● Şi acum, câteva afirmaţii despre MÂNIE:
● „A te mânia e ca şi cum s-ar răzbuna tot pe tine greşeala altuia.” (Swift)
● „Mânia este o nebunie de scurtă durată.” (Seneca)
● „A nu te mânia, este un semn de mare înţelepciune.” (Platon)
● „A face ceva în clipe de mânie, e ca şi cum te-ai sui pe o corabie pe timp de furtună.”
(Dos Passos)
● Reluăm notele zilnice:
● „Dorinţa de a ieşi în faţa rampei face dintr-un om onest un ticălos.” (Sofia Ittescu)
● „A avea mult înseamnă a stăpâni puţin.” (Sofia Ittescu)
● „Prezentul pur este avansul pur al trecutului care nu înghite viitorul.” (Sofia Ittescu)
● „Să spuneţi zilnic: Ştiu că sunt prost, dar când mă uit în jur, prind curaj!” Sofia Ittescu
către un interlocutor. ● „Proştii mor, dar prostia rămâne” (se simte aici influenţa lui Ion
Creangă)
● Reluăm o învăţătură foarte actuală; „ Ce-ai păţit, domnule, la poliţie?” „Păi, ce să păţesc?
Şapte zile m-au bătut ca să vorbesc!” „Şi pe urmă?” „Pe urmă, m-au bătut alte şapte zile ca
să tac!”
● „Pesimistul este doar un optimist ceva mai bine informat!”
● „Şi cel mai lung drum începe tot cu primul pas.” (Proverb Chinezesc.)
● „La vremuri noi, tot noi!” (Formulă DNA, încă actuală)
● „Nu trebuie să judeci o carte doar după copertă!” (Spunea o poliţistă-profesor) „Nu
totul e ceea ce pare!”
● „Cei care au prieteni, sunt mai sănătoşi, trăiesc mai mult şi sunt mult mai bogaţi!” (Din
înţelepciunea secolelor)
● „Cui nu i-a dat Dumnezeu copii, i-a dat dracul nepoţi!” (Zicătoare reluată de noi din
cauza importanţei ei, din înţelepciunea popoarelor)
● „Virtutea şi înţelepciunea se vând ieftin!” (Constatare tristă)
● „Să ne iubim cât suntem încă tineri,
Cât părul tău mai este castaniu!” (Din înţelepciunea unui cântec)
● „Cei care nu învaţă din greşeli, le repetă.” (Constatarea mea, G.I.)
● „Adevărul nu poate fi îngropat pentru totdeauna; el reînvie din propria-i cenuşă!”
● „Mieux veut tard que jamais.” (Mai bine mai târziu decât niciodată.)
● „Nimeni nu este aşa cum pare.” (Zicătoare turcească)
● „Se spune că veştile rele aleargă şi se răspândesc mai repede.” (Credinţă populară)
● „Adevărul este de partea vitejilor.” (Din jurământul ienicerilor)

19
George Ion Ionescu
● „Nu faptul că am pierdut, ci gândul că trebuia să câştigăm ne omoară cu zile.” (Franck
Shorter)
● „Ce nu ne omoară, ne face mai puternici.” (Replică dintr-un film) (N.n.: Oare?)
● „Trecutul nu ne părăseşte niciodată; ne bântuie ca să nu-l uităm! Şi dacă nu-l uităm
niciodată, destinul ne condamnă să-l repetăm.”
● „Să ajutăm oamenii cât încă sunt lângă noi! După aceea nu se mai poate.”
● „Sentimentele negative provoacă suferinţă.” (Din învăţătura budhistă)
● „Bărbaţii care nu-şi ascultă nevasta, ajung rău; bărbaţii care nu se însoară ajung şi mai
rău! Şi îi îngroapă, de multe ori, primăria!” (Constatarea mea tragică, G.I.)
● „Lumea se schimbă în fiecare clipă; ţine pasul cu lumea!” (Ni se spunea la o emisiune
televizată. Şi m-am gândit: Dacă ar fi posibil...)
● Constatare: Vedem un vapor eşuat de către un pilot chior: România lui Băsescu! (două
mii şi ceva)
● „Nici o faptă bună nu va rămâne nepedepsită.” (Zicătoare americană)
● „Dezinformarea este vârful de lance al războiului psihologic. Natura activităţii şi a
muncii serviciilor secrete a impus această învăţătură.”
● „Lupta pentru putere nu este o noutate (Generalul Pleşiţă) a comuniştilor. Lupta pentru
putere este un fenomen natural, o plagă inevitabilă, cu toate teoriile noastre despre moralitate.
Şi democraţia este tot o dictatură, tot o formă de luptă pentru putere; Dictatura celor bogaţi
care constituie şi clasa politică azi, la noi, dar mai ales în ţările dezvoltate.” (Generalul N.
Pleşiţă, în cartea: Ochii şi urechile poporului, 2002)
● „Teme-te de cel care nu mai are nimic de pierdut.” (Învăţătură iezuită)
● „Cel ce-şi face casă mai înaltă decât acoperişul bisericii, nu va apuca să se bucure de
dânsa.” (Zicătoare românească)
● „Diplomaţii sunt doar ciocli îmbrăcaţi în livrea de aur.” (Zice poporul)
● „Durerea este mizeria absolută.” (Dicton medical)
● „Prietenii ţi-i alegi; comandanţii nu! Rudele ţi le dă soarta.” (Zicătoare din Poliţie)
● „Viaţa fiecăruia este un stress; dar capacitatea de adaptare a fiecăruia este foarte diferită.”
● Pe cei buni, îi ia Dumnezeu la el; pe cei răi, îi mai ia şi dracul; iar pe cei foarte răi, nici
dracu’ nu mai vreai să-i ia! Ăştia trăiesc cel mai mult. (G.I.)
Câteva cuvinte despre monogamie şi poliandrie (Constatări G.I.):
● Cei mai mulţi bărbaţi înţeleg cu multă greutate (dacă înţeleg cu adevărat pe deplin ceva
vreodată!) că cele mai multe femei nu pot fi numai ale lor! Şi mai ales, nu pot să admită şi să
înţeleagă că şi femeile pe care le consideră (greşit!) numai ale lor, pot fi sau pot dori să fie
sau sunt deja bigame, poliandre şi sunt cel puţin (sau aproape!) predestinate să „se dea” mai
multor bărbaţi, pentru a procrea (se crede!) copii mai capabili şi mai reuşiţi! Ele, de multe
ori nici nu o ştiu, dar o fac! În toată lumea mamiferelor e la fel!
Numai bărbaţii, poligami predestinaţi şi mândri de asta, sau nu vor să admită sau să
înţeleagă cel puţin, că femeia lor, chiar cu angajamente formale de cununie, şi chiar dacă
şi femeia crede asta, nu va fi niciodată numai a unuia singur, că tocmai această monogamie
forţată cândva de un patriarhat impus de ambiţia bărbaţilor, stăpâni pe turme şi cirezi, este
împotriva firii... Nu se poate admite sclavia femeii în planul sexual. Ele o ştiu şi o contestă
efectiv, prin ceea ce fac, iar bărbaţii orgolioşi şi naivi calcă din strachină în strachină!
● Chiar dacă îţi place ploaia sau nu îţi place ploaia care cade din cer, tot nu poţi să te
închizi într-o cutie!
● Nici calul nu-l poţi opri când e nărăvaş şi nici o femeie care vrea să te părăsească şi să
plece! (G.I.)
● Cine se înfurie, vorbeşte mult! Cine vorbeşte mult, spune prostii! (G.I.)
● „Moscova nu crede în lacrimi, Moscova crede numai în fapte! Moscova se pregăteşte
de război!”, au constatat unii istorici, iar rusoaicele au adăugat: „Iar Rusia crede în iubire!”
● „Imperiile se durează cu oameni tineri şi se pierd cu cei bătrâni.” (G.I.)
● „Adevărul are mai multe feţe.” (Proverb chinezesc)
● „Oamenii speriaţi sunt foarte primejdioşi şi n-avem nevoie de ei!” (Constatare generală)

20
 George Ion Ionescu
● „Prima lege a unui căpitan de navă este să-şi apere nava. A doua lege este să-şi apere
oamenii; atunci şi oamenii lui o să-l apere pe el!”
● „Poţi comanda de unul singur o navă, dar singur n-o poţi face să se mişte (să meargă)!”
● „Unii sunt nişte tirani şi socotesc că biciul e un răspuns la toate. Dar viaţa pe pământ e
altfel; bani înseamnă putere, fie că eşti rege sau moşier, căpetenie sau neguţător, sau numai
un mărunt arendaş. Iar fără putere nu poţi să aperi nici ce ai dobândit şi nici să îmbunătăţeşti
sau măcar să influenţezi soarta altora.”
● „Cum vremea e o doamnă, şi doamnele sunt capricioase, te poţi aştepta la orice!” (Zicea
un meteorolog)
● „Doamnă/sau Domnule, cu dânsa, discuţia e nepotrivită: E-vită!”, spuse doctorul
veterinar în surdină. (N.n.: Ştia el ce spune!)
● „Poziţia femeii este în orice societate măsura exactă a stadiului de dezvoltare a acesteia.”;
afirma cu îndreptăţire marele istoric romantic suedez Geljer. În epoca noastră părem să nu fim
deloc conştienţi că o sicietate în sânul căreia femeia este nu numai respectată, adesea răsfăţată,
dar chiar capabilă de iniţiative economice, de resposabilităţi politice şi de activităţi literare,
era în chip necesar bazată pe o civilizaţie remarcabil de dezvoltată. Acest adevăr esenţial merită
să fie amintit, mai ales în Franţa, unde copiii noştri sunt învăţaţi încă în şcoli că „Vikingii erau
nişte sălbatici veniţi din nord care cântau în timpul luptelor.” (Fr. Durant: Vikingii)
● „Arheologia şi studiul textelor vechi au restituit cu o migăloasă fidelitate chipul
surprinzător de bogat şi de mobil al civilizaţiei vikinge. Subiect plin de inteligenţă, civilizaţia
vikingă a fost admirabil adaptată vocaţiei sale, pe care suntem tentaţi să o numim funcţională;
corăbiile, armele, taberele militare, oraşele ilustrează de minune o constantă preocupare de
eficacitatea raţională. Chiar scopul diferitelor instrumente ale omului şi societăţii dezvluie o
nevoie spontană de frumuseţe plastică, fie că aceasta provine din însăşi concepţia obiectului,
fie că ea îl conduce pe meşteşugari la ornamentarea materialului prelucrat. Dar în spatele
faţadei aporturilor externe, prin căutările şi tendinţele originale, observatorul discenrte o
nelinişte grandioasă, metafizică confirmată prin poezia epocii, în care simţim încă vibrând în
secret, dar cu intensitate, după un mileniu, sufletul acestei civilizaţii.” (Fr. Durant: Vikingii)
Învăţături orientale (China-Coreea)
● „Dacă un om încearcă să se răzbune, familia lui va pieri; dacă un prinţ încearcă să se
răzbune, ţara lui va pieri!”
● „Un popor sau o ţară nu poate fi fericită dacă prinţul (regele) ei este nefericit.”
● „Moartea nu înseamnă sfârşitul tuturor lucrurilor.”
Reluăm notele zilnice:
● „Fiecare fir de sparanghel se teme şi de umbra lui.” (Zicătoare cehă)
● „Cine se teme de praf, n-are ce căuta la moară.” (Zicătoare cehă)
● „Nu plonja într-o apă necunoscută.” (Proverb american)
● „Nobleţea fiecăruia este dată de ceea ce a realizat.” (G.I.)
● „Modestia? Las-o s-o poarte proştii... că au de ce!” (G.I.)
● „Fiecare diavol are hazul şi farmecul lui de flăcări; nu-l subapreciaţi! Cu Poezia e la
fel!” (G.I.)
● „Ultima supă? Supa de cuişoare de sicriu!” (Radu Dragomir de la Paris)
● „De ce Sfinxul e femeie?
Poate pentru că orice femeie e un Sfinx!” (G.I.)
● „Poate pentru că nici o femeie nu răspunde la întrebări! Ea doar pune probleme!” (G.I.)
● Cumnatul lui Dumnezeu „Şloim, cum de te lauzi că eşti cumnatul lui Dumnezeu?!”
„Păi să vezi şi dumneata: Socru-meu, Harry, Dumnezeu să-l ierte, a avut două fete; pe
prima am luat-o eu iar/şi pe cealaltă a luat-o Dumnezeu! Ei? Nu se cheamă că sunt cumnatul
lui Dumnezeu?
● „Un pas spre vis,
Un pas spre moarte,
Pe masă, printre firele uscate,
Noua noastră carte!” (Eu, G.I., Piatra Neamţ, august 1999)

21
George Ion Ionescu
● Mărturisire: „Mi-e frică să mă uit în adâncul psihicului unui om; adesea ceea ce văd
acolo mă înspăimântă, sau cel puţin mă înfricoşează şi mă ruşinează!” (Un bătrân medic
psihiatru)
● „Dânsa, în afară de un mare număr de talente pe planul diferitelor dorinţe ca şi pe
planul impulsiilor sexuale, era de o naivitate ... înduioşătoare! Pe planul cunoştinţelor, era
de o ignoranţă enciclopedică, dar cel puţin pe planul moralei sexuale, era complet şi absolut
amorală!” (Constatare G.I.)
● „Proştii se căznesc să te facă să înţelegi ceea ce nu au înţeles ei.” (G.I.)
● „Prostul (ca şi orişice şef sau director) are întotdeauna dreptate, chiar şi atunci când nu
are şi mai ales atunci!” (Şi mai dau lecţii şi nevestelor!) (G.I.)
● „Ici, il est interdit d’interdire!” (O lozincă dintr-o revoluţie)
● „Un ban luat e mai bun decât un ban dat!” (Un meseriaş realist)
● „Ştirile nu dorm niciodată!” (Radioul, ziarele, presa şi televiziunea)
● Nişte tinere agasate de nişte bătrâni în Cişmigiu, le-au replicat: „Voi ne reproşaţi că
alergăm moarte după sulă; iar voi alergaţi cu sula moartă după noi!”
● „Cântecele frumoase sunt triste! Oare de ce? Reflectă oare, ele, atât de bine viaţa?”
● „Omul gospodar face iarna car şi vara sanie:” (România)
● „Marii nebuni n-au îndoieli.” (Citat din presă) Noi adăugăm: Nici proştii!
● „Fire-ai al dracului cu cine te-a îmbrăcat de dimineaţă!” (Zicală românească)
● Remarca unui îndrăgostit: „Acest pix scrie foarte frumos. Aş vrea să am şi eu unul la
fel. De unde-l pot lua? Pot veni la tine? Al tău fidel, Teo-beleo, cel care s-a luat la trântă cu
„ducă-se pe pustii” pentru tine.”
● „Neîndemânarea este tot un soi de prostie, dar mai mijlocită; urmările însă sunt
aceleaşi!” (G.I.)
● „Numai proştii plănuiesc să se îndrăgostească.” (Constatare G.I.)
● „Cei care şi-au pierdut sufletele nu mai cred în nimic.” (Din viaţă)
● „Vai de acela care ţine minte pedeapsa, şi uită greşeala!” (Nicolae Iorga)
● „Nimic nu e mai rece decât o iubire moartă.” (Actriţa Romy Schneider)
● „Un pesimist nu este până la urmă decât tot un optimist, dar ceva mai bine informat.”
(Zice lumea)
● „Nu există nimic mai îngrozitor decât un optimist care începe să se sperie.” (James
Hilton)
● „În faţa dezastrului, toate regulile bunei cuviinţe sunt/devin inexistente.” (James Hilton
în „Umbre”)
(N.n. Vezi şi Euripide, în „Ifigenia în Taurida”: „În faţa dezastrului (tragediei), ruşinea
păleşte”)
● „Imediat ce ne dedicăm complet unei opere, aceasta începe să devină parte integrantă
din personalitatea noastră, chiar şi atunci când simţi că întreaga fiinţă ţi se revoltă împotriva
ei.” (James Hilton)
● Când eşti cu cineva faţă în faţă, e mult mai greu să te ascunzi.
● „Iar păianjenul i-a spus vrăjitorului care-l ancheta: Vă dau un sfat! Temeţi-vă mai mult
de linişte decât de zgomote.”
● „Rănile din dragoste nu se vindecă niciodată.”
● Constatare: Progresul în cultură este mult prea lent în comparaţie cu cel tehnic.
● „Inima are raţiuni şi reacţiuni pe care raţiunea nu le poate explica.” (Dicton atribuit lui
Blaise Pascal)
● Cu tot progresul, omul a rămas „o fiară”. (Constatare generală)
● Există şi un triumf al mitocăniei asupra bunului-simţ. (N.n., din păcate!)
● Libertatea aduce ordinea; libertinajul aduce dezordinea! (G.I.)
● „Astăzi toată lumea vrea să se acopere de glorie, dar cei mai mulţi nu reuşesc să se
acopere decât de indiferenţă sau chiar de ruşine!”
● Dânsa: „Mama mi-a spus ca orice mi-ai spune tu, să zic NU!” Şi el: „Ai cumva ceva
împotrivă ca să nu te sărut?”

22
 George Ion Ionescu
● „Cine roagă pe altul cu sfială, îl învaţă să refuze.”
● „Never complain, never explain.” (Să nu te plângi niciodată; şi să nu dai niciodată
explicaţii!) (Deviza Catherinei Deneuve)
● M-am întrebat odată: „Ce ştie oare mintea omenească în comparaţie cu visul?” (Din
însemnările mele G.I.)
● „De ce urli, domnule, aşa?!
„Se scufundă vaporul, domnule căpitan!”
„Şi ce treabă ai dumitale?! E vaporul dumitale?!”
● „Chelner, friptura asta e mică, miroase urât şi e teribil de proastă!”
„Scuzaţi, domnule! Viţica era prea tânără, n-a fost parfumată şi n-a avut nici timpul să
facă şcoala primară!”
● „Aşa?” O cunoşti pe soţia mea?!”
„Da, cred că am avut plăcerea...”
„Atunci n-a fost soţia mea!”
● Două tinere prietene se sfătuiesc:
„Auzi, dragă, m-a cerut Gicu de nevastă. E el cam trecut, cam pleşuv, cam şters... Tu l-ai
lua de bărbat?”
„Ca să fiu sinceră, răspunde ce-a de-a doua, în locul tău... şi însărcinată în două luni, eu
aş lua pe oricine!”
● „E tare dureros că primul Dv. Soţ a murit la atât de puţin timp după căsătorie!”
„Ca să vezi dragă, aşa spunea şi actualul meu soţ!”
● „Cum zici că a contribuit în mod esenţial soacra ca să te laşi de băutură?”
„Uite-aşa! Ştii, când beam vedeam dublu şi decât două soacre...!”
● „Chelner, vinul ăsta e teribil de cald!”
„Scuzaţi, domnule, i-am spus băiatului să-i pună apă rece, dar a uitat!”
● „Chelner, uite ce gaură are faţa asta de masă!”
„Imediat, domnule! Imediat aduc ac şi aţă!”
● „Pot vorbi cu directorul?”
„Acum doarme! Se odihneşte puţin...”
„În miezul zilei?!... Atunci, poate cu secretara...”
„Domnule dragă, n-ai înţeles ce ţi-am spus adineaori?!”
● Soţia directorului: „Cum se îmbracă noua ta secretară, dragă?”
Directorul, neatent: „Aaa, repede, repede!”
● „V-am lăsat săraci şi proşti, v-am regăsit şi mai săraci şi mai proşti!” (Se spune că ar fi
constatat cândva Brâncuşi; ce s-a schimbat?)
● „Medicina este darul zeilor.” (Dicton antic)
● „Medicina şi taina vindecării sunt daruri ale zeilor.”
● „Niciodată nu e prea târziu ca să înveţi” s-a zis; numai că ceea ce nu se face la vreme,
nu se mai face niciodată.” (Constatare G.I.)
● „Iar m-a căutat tâmpitul ăla de frate-meu?”
„E posibil, căci dumnealui se aseamănă perfect cu domnul conte.”
● „Este adevărat că bărbaţii căsătoriţi trăiesc mai mult decât celibatarii?”
„Nu s-a dovedit încă; dar în orice caz, viaţa li se pare mult mai lungă decât celor
necăsătoriţi.”
● „Cine îşi blestemă copiii, îşi tulbură casa şi viaţa! Iar cine-şi tulbură casa, va moşteni
vânt!” (G.I.)
● „Cine vrea să mănânce (să cineze) cu dracul, trebuie să aibă o lingură lungă.” (Învăţătură
populară)
● „Fanatismul şi ignoranţa nu dorm niciodată!” (Constatare universală)
● Uneori „Un muzeu mai mult ascunde decât arată...” (Constatare G.I.)
● „Domnule... Vă rog?! ... Văd că-i faceţi curte doamnei...?!
„Poate”
„Dacă vă încântă să mâncaţi aceeaşi mâncare vreme de cincisprezece ani ani, să auziţi

23
George Ion Ionescu
aceeaşi conversaţie tot timp de cincisprezece ani, şi aceleaşi lamentări de trei ori pe zi, vă
rog!”
„...O cunoaşteţi aşa de bine pe doamna?!”
„...Într-adevăr! E soţia mea!”
● „Ce vă împingeţi, domnule, aşa în mine?”
„Dar nu mă împing, doamnă!”
„Atunci lăsaţi pe altcineva, poate vrea domnul, poate vrea domnul, dacă nu vreţi
dumneavoastră.”
● „Veselia omului e ca mirosul florilor; ea nu se înalţă din sufletele veştede.” (Nicolae
Iorga)
● „Şi pe cei buni şi pe cei răi îi poartă pământul; şi pe cei buni şi pe cei răi îi încălzeşte
soarele; şi asupra celor buni şi asupra celor răi suflă vântul; şi pe cei buni şi pe cei răi îi spală
apa.” (Mahabharata)
● „Cât îi pământu’ şi iarba
Să nu-i faci umbră degeaba!” (Citat dintr-un cântec popular românesc)
● „Succesul a fost întotdeauna un fiu al îndrăznelii.”
● „A tăcea înseamnă a consimţi.” (Principiu de drept din jurisprudenţa Romană)
● „Găina care cotcodăceşte seara, dimineaţa nu face ouă.” (Proverb românesc)
● „Războiul este continuarea politicii, cu alte mijloace, violente.” (Carl von Clausenwitz)
● „Războiul este tot un aspect al politicii, o latură a sa.” (Carl von Clausenwitz)
● „Nu există justiţie în afara adevărului, iar adevărul este întotdeauna ştiinţific.” (O
definiţie dintr-o carte de criminalistică)
● „Nu avem dreptul să judecăm ceea ce nu putem înţelege.” (Din învăţăturile Veşniciei şi
ale Istoriei)
● „Un gentleman este o persoană care-i consideră pe toţi ceilalţi deasupra lui, dar care
este deasupra oricărei jigniri, bănuieli sau critici!” (Definiţie britanică)
● „Du-te cu vântul viitorului şi lasă ochii minţii tale să îţi călăuzească paşii!” (Îndemn
filozofic)
● „Când ai realizat asta, ai învins trecutul şi ai învins prezentul!” (N.n., zicem noi: Oare?)
● „Oriunde se află dulcele, acolo vei găsi şi amarul.” (Petronius)
● Criticilor mei
Ce să am cu ei?!
Au vreun temei?
Căci aşa ni-e dat de soartă,
Când caravana trece,
Câinii latră! (Scrisă cândva pentru o replică, G.I.)
● Pentru viitorul studiu al prostiei: PROŞTII
● „Prostul când face duş, se crede la Niagara.”
● „Nu se duce la munte fiindcă e aerul prea tare!”
● „Ca să vadă o femeie goală, prostul se însoară!”
● „Prostul nu intră în mare ca să nu se ude, sau să se înnece!”
● „Când se uită în oglindă vede doi deştepţi!”
● „Când rămâne singur, prostul se plictiseşte; e în proastă companie!”
După cum vedeţi, comentariile sunt cam răutăcioase dar foarte realiste; completaţi-le
dumneavoastră!
● Bunica mea avea o vorbă: „E lume multă! Oameni tare puţini!”
● „Dacă scoţi arma, de armă mori!”
(Versiunea modernă a biblicului: Cine scoate sabia, de sabie va pieri!)
● „Ceea ce nu pot să rezolve oamenii, rezolvă Timpul.” Spune Talmudul. Şi mai adaugă
despre oameni: „Anotimpurile se schimbă, oamenii nu!”
● Reamintim cele şapte păcate fundamentale (poate opt!):1) Lăcomia; 2) Mândria (trufia);
3) Avariţia (Zgârcenia); 4) Lenea; 5) Adulterul; 6) Minciuna; 7) Ignoranţa şi probabil 8)
Prostia!

24
 George Ion Ionescu
● Reamintim şi cele şapte arte liberale: 1) Pictura; 2) Sculptura; 3) Grafica şi desenul; 4)
Arhitectura; 5) Poezia; 6) Muzica; 7) Dansul.
● Când curajul vine prea târziu, vine degeaba!
● Un talent, oricare ar fi el,
Trebuie cultivat!
● Talentul nu aşteaptă
Ca vremea (timpul) să-l măsoare!
Tot ce prea mult aşteaptă,
În aşteptare moare! (Aşa cred eu, G.I.)
● „Nimic nu-i mai primejdios decât şantajarea unui criminal!” (Hercule Poirot)
● Ai copii – ai bucurii; Dar şi griji cu carul! (G.I.)
● Doi din mine n-o să facă, dar nici unul bun!
● „Ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim.” (Culese de la meseriaşi)
● „Timpul este suficient pentru cel care ştie să-l folosească.” (Dicton elveţian)
● „Utopiile nu sunt decât nişte adevăruri premature.” (Lamartine)
● Viaţa este atât de agitată, încât nu ne mai rămâne nici un pic de timp pentru altceva.
(G.I.)
● Când sunt bolnavi, cei mai mulţi medici fac greşeala de a se trata singuri. (Constatare)
● Cei care nu valorează nimic, îi desconsideră (interesat, de obicei!) pe cei care valorează
ceva, şi îi urăsc pe cei care-i laudă pe cei valoroşi. (Constatare)
● Întrebare: „Domnule profesor, ştiţi de ce au inventat evreii căsătoria?”
„... Ca să nu mai plătească la alte femei.” (Înţelegeţi dumneavoastră cui! La dame!)
● „Never complain, never explain! Never regrets!” (Niciodată să nu te plângi, niciodată
să nu dai explicaţii! Niciodată să nu regreţi!)
(Deviza Catherinei Deneuve)
● „Poţi duce un cal la apă, dar nu-l poţi obliga să bea.” (Proverb din Sahara)
● „Când apare lupu’ la stână, câinii se înfrăţesc!” (Zicală universală)
● „O democraţie care nu dă pâine, nu e bună!” (Lech Walesa)
● „Pisica cu clopoţei nu prinde şoareci!” (România)
● „Nimic nu e ceea ce pare.” (Zicală universală)
● „Ca să faci economie, investeşte în calitate; excelenţa face diferenţa!”
● Viaţa nu vine niciodată cu asigurări incluse.
● Singurătatea e o boală mortală! Şi la bătrâneţe e o boală care se ia! (Constatarea mea)
● Transilvanul: „Nu trebuie să fii supărat că o călcat strâmb! Doar nu e slană să să gate!
● O spală, o aranjează şi-o face nouă! (Morală populară)
● Dumnezeu către o călugăriţă: „Eu ţi-am dat-o ca s-o dai!
Nu să vii cu ea în Rai!” (Zicală populară)
● „La umbra marilor copaci nu creşte iarbă!”
(Brâncuşi când a plecat de la Rodin în atelierul căruia era ... un fel de pietrar!)
● „La moară la Făgădău
Macină şi bun şi rău!” (Din Banat)
● Nimeni nu aruncă (nu dă) cu piatra în pomul care nu poartă roade. (România)
● „Vântul suflă vârfurile, nu văile!”
● „Obrazul subţire cu bune maniere se ţine!” (N.n. şi se menţine)
● „Te menţii în fală cu cheltuială!” (Zicători populare)
● „Îţi dai seama ce e mai important în viaţă doar când pierzi acel ceva.” (Replică din
literatură, din poezie, etc.; de acord cu zicătoarea la modul absolut, G.I.)
● „Fizica e mult prea complicată ca s-o lăsăm pe mâna fizicienilor.” (Au spus Gamow şi
Minkovski, se pare: Războiul e mult prea complicat pentru a fi lăsat doar pe mâna militarilor,
fie ei chiar şi generali, iar politica se dovedeşte mult prea complicată (şi de neînţeles) pentru
politicieni! Ce rezultă de aici? Rezultă doar că nimeni nu trebuie să-şi dea aere! Numai prin
colaborare se poate realiza ceva.) (Din constatările mele)
● „Ticălosul rămâne ticălos, indiferent câte distincţii are!” (A. Tonov în lucrarea: Discuţie

25
George Ion Ionescu
despre Jukov)
● „Dacă nu curge, să pice; dacă nu ungi, scârţâie; iar dacă furi, trebuie să ungi!” (Din
literatura poliţistă)
● „Peştele se împute de la cap!” (Ştie poporul nostru ce ştie!)
● Se constată şi apoi se stabileşte adevărul că sadismul şi laşitatea sunt inseparabile.
● Principii ebraice nemuritoare: „Dacă eu nu sunt pentru mine, atunci cine? Şi dacă nu
acum, atunci când?” (Filozoful evreu Hillel, 40 î.e.n.-40 e.n.)
● „Inteligenţa conducătorului este apreciată în primul rând după oamenii pe care îi are
în preajma sa.” (Machiavelli)
● Circulau pe timpul venirii la putere a lui Napoleon, aforisme ca acestea: „Trecutul m-a
înşelat, prezentul mă chinuieşte, viitorul mă înspăimântă.”
● Până la venirea la putere a lui Napoleon, în domeniul finanţelor nu se putea vorbi de
dezordine, ordinea în finanţe continua pur şi simplu să nu existe!
● „Sărăciei i se poate da o aparenţă de bunăstare, oricât de puţin ar reprezenta ea; în
Franţa însă nu exista decât neantul, şi un pasiv înspăimântător.” (Comentariu din epocă)
● „Nu este mai bine oare să te laşi cuprins de impetuozitatea unei activităţi, decât să încerci
s-o împiedici?” („Tribunul” francez Sedillez despre realizările civile ale lui Napoleon)
● Eu, G.I., ziceam : „Unii oameni sunt ca pământul, ca fermierii care-l lucrează; ei rămân
acolo unde s-au născut şi sunt sarea pământului; alţii, sunt precum călăreţii din zare şi trec
ca vântul câmpiilor; ei trec şi se duc pentru a nu se mai întoarce niciodată.”
● „Tot ceea ce este genial este simplu.” (Citat din literatura militară)
● „La boli ne gândim, cu ele ne alegem.”
„Când ne gândim la boli, boli ne atragem!” (Credinţe populare)
● „Spune-mi cu cine te împrieteneşti, ca ă-ţi spun cine eşti.” (Vorbă din bătrâni)
● „Adevărul iese la iveală cu cât pui mai multe întrebări.” (Poliţist anchetator)
● „Muzica este limbajul sufletului.” (Citat din literatură)
● „Se pare că ura aduce boli incurabile.”
● „Ura la care nu renunţi prin iertare, înseamnă ce?” (Doctorul Dulcan)
● „Primim de la Univers ceea ce-i dăm.”
● „Dacă nu poţi să-i ierţi pe ceilalţi din dragoste pentru ei, iartă-i cel puţin din dragoste
pentru tine!” (Doctor Dulcan)
● „Ura, disperarea şi războiul plutesc deasupra lumii ca nişte nori negri.”
● „Între oameni răi, care fac rău şi urăsc, şi nebuni, nu este decât o deosebire de grad.”
● „Ca să fie bun, un vin trebuie să îndeplinească cinci calităţi: să fie alb, să fie rece, să fie
dulce, să fie mult şi să fie gratis!” (Fănuş Neagu)
● „Bârfa nu este decât o formă preferată de conversaţie.” Spunea o femeie deşteaptă, şi
adăuga: „Pentru o situaţie delicată sau dificilă, e nevoie de cel puţin două persoane!”
● „Ce nu te doboară, te întăreşte!” (Credinţă din literatură)
● „Tinereţea-i mândră floare,
Cine-o pierde, rău îi pare,
Nu-mi pare rău de nimic,
Numai după lume-un pic!” (Cântece populare)
● „Bunul gust este cel mai bun mod de a economisi.” (Din literatura eleganţei)
● „Este un fapt verificat de multă vreme: Mistificatorul chiar crede în basmele sale!” (Din
înţelepciunea populară)
● „Nenorocul este că norocul este prea puţin, iar nenorocirea prea multă.” (Părere
adoptată şi de marele I.L. Caragiale)
● „Alt nenoroc este că prostia e incurabilă,
Nu o vindecă nici un medicament! Şi se mai şi ia!” (Din constatările mele, G.I.)
● Preotul: „De data asta te iert, tinere, ai păcătuit!”
Tânărul: „Şi cu câtă plăcere, părinte!”
● „Gândeşte-te! Că încă nu a fost interzis prin lege!”
(Deviză afişată la intrarea într-o Casă de Cultură)

26
 George Ion Ionescu
● „Iubirea adevărată nu are sfârşit!” (Din devizele tinereţii)
● „Hope is the last to die!” (Speranţa moare (întotdeauna) ultima; proverb englezesc)
● „Excelenţa face diferenţa.” (Spunea o reclamă)
● Dictaturile s-au instaurat pe baza clamării unor idei nobile.
● Nimic nu este ceea ce pare.
● Singurătatea este o condiţie umană.
● „În natură nimic nu rămâne la fel. Natura a blestemat încremenirea!” (Goethe)
● Prostului nu trebuie să-i spui că e prost; cine ştie ce înţelege! (G.I.)
● În timp, toate lucrurile se schimbă; e în firea lucrurilor!
● „De ce nu te însori, unchiule?” îl întrebam pe unchiul Mitică.
„De ce să fac nefericită o femeie, când pot să fac fericite mai multe? Ele abia aşteaptă,
săracele!” ... şi nu s-a însurat niciodată!
● Bancul cu vrăbiuţa:
Iarnă. Ger. Zăpadă. O vrăbiuţă vede o vacă şi se bucură; vaca se bălega! Fericită, vrăbiuţa
şi-a zis: „Uite unde mă duc eu, mâncare, căldură şi adăpost!” Şi a intrat în produsul vacii.
Un uliu a observat mişcările şi s-a repezit în picaj; se zice că şoimii în picaj depăşesc 200
de kilometri la oră! A înhăţat vrăbiuţa, şi s-a dus!
Cele trei morale ale anecdotei:
1) Nu oricine te bagă în c... (rahat) îţi e duşman!
2) Nu oricine te scoate din c... (rahat) îţi e prieten!
3) Dacă tot ai intrat în rahat, ascunde-te, înghite şi taci!
Învăţătura noastră? Dacă această anecdotă universală v-a plăcut, înghiţiţi şi tăceţi!
Dacă această anecdotă nu v-a plăcut, la fel! (G.I.)
● „Eşti ceea ce construieşti!”, spunea o reclamă a unei firme de construcţii.
● La Roma, un bărbat era considerat adulescens până la douăzeci de ani, iuvenis de la
douăzeci la patruzeci, iar de la patruzeci la şaizeci vir, adică adult sau bărbat, în plină putere
a bărbăţiei! Reamintim că de la vir vine şi viril, virulent, ş.a.m.d. Deci, rezultă clar valoarea
care se acorda în vechea Romă bărbăţiei (citat parţial după Danila Montanari într-o lucrare
despre Roma Antică).
● Se spunea, tot în Roma Antică: Lingua factiosus, iners opera, adică: Bun de gură şi
neputincios la/în fapte! Sau cu alte cuvinte: „Câinele care latră, nu muşcă!”.
● „Literatura este arta de a descoperi realitatea, şi chiar extraordinarul.” (Citat din
emisiunile culturale)
● Din păcate există şi o altă realitate: În România există localităţi fără librării şi fără
biblioteci, şi chiar fără cabinete medicale! Uneori chiar şi şcoala, fără a mai vorbi de căminul
cultural, este o amintire!
● Cărţile sunt nişte prieteni tăcuţi dar credincioşi şi foarte folositori.
Despre rău:
● Există oameni care emit energie negativă inspirând spaimă şi stârnind nelinişti la cei
din jur. (G.I.)
● Unii oameni atrag empatia negativă şi ajung să fie un izvor de acest tip de energie, care
până la urmă îi răpune şi pe ei!
● Răul dorit altuia se întoarce împotriva ta, îmbolnăvindu-te; răul nu trebuie luat în
glumă! (G.I.)
● Când lucrezi cu răul să-ţi fie frică să nu te autodevorezi!
● Omul luptă cu puterile din el; după unii preoţi, om sănătos este doar sfântul!
● Există o putere a faptelor, dar şi o putere a vorbelor...! (G.I.)
● Să nu înjuraţi şi să nu doriţi nimănui răul. Când chemi pe dracul să ia pe cineva, dracul
soseşte imediat! Răul atrage răul! (Din experienţa proprie, G.I.)
● Unii preoţi îi sfătuiau pe ţărani: „Nu-i mai spune vitei boală! Să te ia boala! Că vine
boala (sau diavolul, N.n.) şi o ia!”
● Unii indivizi au creierul plat adică lipsit de circumvoluţiuni cerebrale. (Constatare de
la Emisiunile TV)

27
George Ion Ionescu
● „Când se pot lipi blestemele? Când ai nedreptăţit o persoană!”
● ...Când gândim ceva rău, nu le facem pe plac zeilor, dar deseori avem dreptate. (Din
gândirea antică romană)
● „Pentru un suveran este mai de preferat să fie temut decât iubit.” (Machiavelli)
● „Popoarele nu şi-au putut mări bogăţia nici puterea fără a institui vreo formă oarecare
de democraţie.” (Machiavelli)
● „Oligarhia, adică puterea şi domnia celor puţini şi avuţi, nu se poate menţine din
cauza împotrivirii celor dezmoşteniţi şi fără a instaura vreo formă oarecare de democraţie.”
(Machiavelli)
● Lucrurile pe care le iubim cel mai mult sunt cele care ne distrug. (Constatare din viaţă,
G.I.)
● „Când apar regretele, ne pustiim.” (Replică dintr-un film rusesc)
● „Faptul că nu ştim ziua morţii noastre nu ne face nemuritori, dar ne dă unele speranţe
pentru a putea supravieţui.” (Replică din filmul Solaris)
● Viaţa nu poate fi pusă în ecuaţie şi la fel sentimentele, gradul de iubire şi tot ce ţine de
emoţie. (replici din filme şi constatări din realitate)
● Un truism: În viaţă nu poţi avea chiar totul.
● Repetăm: „Oligarhia este puterea celor puţini dar nu poate dăinui din cauza împotrivirii
claselor dezmoştenite.” (Machiavelii).
● Şi două citate din cântece populare:
„Eşti frumoasă ca o floare „Cată-ţi tu de Cerul tău
Într-o iarnă fără soare.” Şi eu de pământul meu!”
Şi o urare răutăcioasă:
„Cu ochii să vă zăriţi
Dar să fiţi tot despărţiţi.”
● Când nu mai are argumente, prostul râde! Se spune în popor: „Râde ca proasta-n târg.”
● „O pipă dă unui om deştept prilejul să gândească, iar unui prost ceva de ţinut în gură.”
(Trishmann)
● „La 74 de ani te mai ţii de femei, omule?” Florin Piersic răspunde: „Te mai ţii: de pereţi,
de mobile şi chiar şi de femei, ca să nu cazi!”
● „Scrie cum auzi şi citeşte cum este scris!” (Regulile unui fonetician sârb, respectate în
toată lumea în lingvistică în limitele posibilităţilor.)
● „Lumea poate trăi fără credinţă, dar nu poate trăi fără dreptate!” (Vizirul selgiucid
Nizam Mülk)
● Din învăţătura cercului otoman al echităţii: „Nu există stat fără armată, nici armată fără
bani, nici bani fără supuşi mulţumiţi, nici supuşi mulţumiţi fără dreptate, iar fără dreptate
nu mai există nici stat.”
● Teoretic, în statul musulman sultanul este apărătorul legii sfinte.
● Cine te poate ajuta dacă tu însuţi nu vrei?
E orb cel care nu vrea să vadă; iar la uşa unui surd poţi să baţi o veşnicie; e surd, mai
ales, cel care nu vrea să audă.
● Financial information makes financial sens.
● Hinduşii cred că pentru a te apropia de Dumnezeu trebuie să te îndepărtezi (să te rupi)
de lucrurile materiale şi de pasiuni.
● „Singurii demoni sunt cel dinăuntrul nostru şi acolo ar trebui să ne ducem toate
bătăliile.” (Gandhi)
● Tot ce facem contează; pentru tot ce facem ni se cere socoteală; iar pentru ce nu facem
suntem pedepsiţi!
● „Care e cea mai uşoară moarte?
Moartea altuia!” (Zaharia Stancu)
● „Care e cel mai bun vin? Cel din Creta, din Cipru sau de unde?”
Răspuns: „Cel mai bun vin e vinul de acasă!”
● Vorba lui Moculescu bătrânul: „Ce e cu voi? Nu vă place vârsta mea, fiindcă am 70 de ani?

28
 George Ion Ionescu
Cui nu-i place vârsta mea, să nu o apuce!”
● Proverbul zilei: Moarte fără râs şi nuntă fără plâns nu se poate! Dar de obicei se spune
invers. N.n. Dar cea mai tristă nuntă rămâne tot „nunta fără lăutari!”.
● Cei care nu învaţă din Istorie, vor repeta greşelile predecesorilor; cei care învaţă ceva
din istorie nu vor mai face aceleaşi greşeli ca predecesorii; vor face altele!
● O doamnă mai vârstnică şi înţeleaptă spunea: „Oamenii sunt nişte animale credule; iar
bărbaţii sunt doar nişte copii mari şi cam naivi.”
● Morala vârstei:
1) Doi bătrâni pe o bancă în Cişmigiu: „Mergem la fete?” „Eu nu prea mai pot să
merg!”
2) „Hai la fete că te ducem noi! Pe braţe!”
3) „Mergem, că nu bate vântul să ne dea jos.” (şi scoate degetul arătător în afară, îl
umezeşte şi îl ridică în sus!).
Doi bătrâni către două fete tinere: „Ce alergaţi aşa după...? Sunteţi moarte după...”
Răspuns: „Mai bine să fim noi moarte după ceea ce ziceţi voi că alergă, decât cum alergaţi
voi după noi cu scula aia moartă!”
Sfatul nostru: Cine poate, înţelege şi face! Cine nu, dă sfaturi!
● Banii şi puterea sunt pericole mortale şi îi omoară pe toţi cei care aleargă după ele.
● Dumnezeu a creat pământul, iar Olandezii au creat Olanda! Tu, ce ai creat? Ce laşi în
urmă?
● Trecutul e o amintire, viitorul e un vis, iar în faţa noastră avem (domneşte!) numai
prezentul.
● TRADITION, HONOUR, DISCIPLINE, EXCELLENCE! (principiile unor anumite
şcoli pregătitoare din USA, Marea Britanie, ş.a.m.d.)
● Pe omul deştept îl vezi după ochi, iar pe prost îl cunoşti imediat ce deschide gura!
● „De ce ai făcut cucoană parastasul ăsta atât de bogat? Chiar te bucuri atât de mult că a murit?!”
● Îţi dai seama cât valorează un lucru sau o persoană doar atunci când nu mai poţi să-l ai;
un om atunci când l-ai pierdut; o femeie când nu te mai iubeşte; de aceea spun evreii: „Omul
nu trebuie judecat cât încă este în viaţă. Abia după ce el numai este îţi dai seama ce mult a
valorat şi cât de mult ai pierdut!” (G.I.)
● Jumătate din drumul către fericire este meditaţia; a doua jumătate este înţelepciunea,
iar împlinirea înţelepciunii este renunţarea şi tăcerea. (G.I.)
● Numai Dumnezeu face şi ştie ce face; noi, oamenii, doar vorbim... (G.I.: Gânduri şi idei)
● E uşor să guvernezi o ţară de domni; dar este cu mult mai greu să guvernezi un cartier
plin de mahalagii, de cai şi de mulţi câini! (G.I.)
● Urare: „Să nu faci ceva ce eu n-aş face!” (G.I.)
● În orice proces, eveniment, ş.a.m.d. fiecare vede ceea ce vrea să vadă! (G.I.)
● „Doamne! Sunt aşa de săraci, dar sunt aşa de fericiţi că nici nu-şi dau seama cât de
săraci sunt!” (Şalom Alehem)
● Constatare populară: „Erau proşti, de săraci ce erau!”
● Cum n-ai bani, cum începi să miroşi a prost!
● Concluzie populară: Când n-ai bani, să nu te duci în piaţă! Acolo prostia se vede, şi nu
mai ai unde să te ascunzi!”
● „Sărac cum am fost azi, aşa cum am fost de când mă ştiu şi din totdeauna, n-am mai fost
niciodată.” (Ion Creangă)
● Un proverb rusesc cândva foarte popular spunea: Femeia nebătută e ca pomul nescuturat;
nu dă roade! Iar oltenii întrebaţi „De ce-ţi baţi nevasta? Ştii măcar de ce?” Răspundeau: „Eu
nu ştiu, ştie ea!” Iar un proverb la fel de ticălos declara: „Femeia trebuie bătută fiindcă altfel
e ca sacul nescuturat; dar să nu o baţi prea tare fiindcă se scurge toată făina şi rămâne doar
tărâţa.” Şi fără să vreau, m-am gândit ca matematician şi fizician la principiul reciprocităţii:
Ce ar fi fost să li se aplice acestor nărozi propriile lor învăţăminte! Să vedeţi ce-ar mai fi urlat
atunci pentru... drepturi egale! (G.I.)
● Pe mulţi îi păzeşte de răufăcători, sărăcia... (G.I.)

29
George Ion Ionescu
● Orice avocat vorbeşte dintr-un anumit punct de vedere.
● „Cel care vrea să-şi facă rău singur, nu dă greş niciodată.” (Proverb marocan)
● „Cu vârsta, toţi incapabilii care n-au fost în stare nici măcar să seducă (sau să mintă!)
o femeie, se laudă că au fost răsculaţi, revoluţionari sau prefecţi de poliţie! (Din experienţa
mea proprie, G.I.) Aşa cum spune proverbul: După război mulţi viteji se-arată!”
● Viaţa ne învaţă că cel mai de preţ bun pe care-l poţi avea sunt prietenii tăi. (G.I.)
● „Am învăţat că viaţa e doar o suită de veniri şi plecări.”, spunea un pilot.
● „Un coleg mi se confesa: Am să-ţi spun ce am învăţat la marină:
1) Ţineţi gura;
2) Nu te oferi niciodată voluntar;
3) Unde nu-i cap e vai de picioare;
4) Dacă nu înveţi nici măcar din propria-ţi experienţă, le meriţi pe toate!
5) Iar după toate înghite şi taci!
● Unde sunt două femei începe o bârfă; când apare o a treia, se discută probleme
gospodăreşti; cu a patra pătrundem în bucătărie; când sunt mai multe se discută probleme
de modă, de biserică, de copii şi de şcoală!
Când se adună (se întâlnesc) doi bărbaţi apare rivalitatea şi competiţia; când apare al
treilea începe lupta de opinii; de la patru bărbaţi în sus, politica; iar când sunt 10 bărbaţi, e
război!... Ce preferaţi? (G.I.) De aia spune poporul nostru cel înţelept: „Fă-mă, Doamne, bob
de mei şi m-aruncă-ntre femei!” L-aţi auzit vreodată pe vreunul zicând: „Şi m-arunc între
bărbaţi?”, Doamne fereşte.
● Timpul e o slugă bună, dar e un rău stăpân.
● Taci tu ca să vorbească faptele tale despre tine.
● „Ştiinţa fără conştiinţă este doar ruină şi moartea sufletului.” (Rabelais)
● „Toate genurile literare sunt bune, în afară de genul plicticos.” (Voltaire)
● În veacul trecut (XIX) unii bancheri evitau monedele; pentru ei singurele poliţe de
valoare erau bancnotele care aveau pe ele portrete şi semnături!
● „Cine se culcă nemâncat, se scoală devreme.” (Proverb românesc)
● „Toţi suferim de o boală fatală: Viaţa!” „Şi ăla de ce-a murit?” „De peste 85 de ani!” (Din
Poldark)
● „Se spunea despre un anume ins că dacă te împrieteneşti cu el, nu mai ai nevoie de
duşmani!”
● Un şofer a dat următoarea definiţie a democraţiei: „Unii jură, şi noi plătim!”
● „Cine se scoală de dimineaţă, sapă groapa altuia!” (Proverb românesc actualizat)
Justificare: „Păi dacă e gropar!”
● „Moartea este cel mai intim lucru din viaţa unui om.”
● „Orice câine încolţit muşcă!” (Proverb chinezesc)
● „Orice război e un risc; ştii cum îl începi, dar nu ştii cum se termină!”
● „De multe/destule ori nu contează câinele; feriţi-vă de stăpân.” (Sfat dintr-un articol de ziar)
● „Vai, dragă, ce-a slăbit soţul tău! De la ce i se trage?”
„De la pescuit.” „Nu ştiam că pescuitul slăbeşte!”
„Păi, mănâncă ce prinde...!”
● „Dacă-i dai unui om un peşte, îl hrăneşti o zi; dacă-l înveţi să pescuiască, îl hrăneşti
toată viaţa!” (Învăţătură chinezească)
● „Nu începe ceva ce nu poţi termina.” (Îndemn)
● „Până la urmă cei mai săraci fac gălăgia cea mai mare!” (Constatare universală)
● „Toate epocile sunt de tranziţie.” (Borgess)
● Proverbul spune: „Ce naşte din pisică, şoareci mănâncă!”
Şi actualizat: „Ce naşte din pisică, mănâncă păsărică!” (Zicătoare românească populară)
● Se spune că în spatele fiecărui bărbat de succes se află o femeie obosită! (Din glumele de
la TV; dar e oare o glumă sau o cruntă realitate?)
● „Lumea nu e cât se vede pe fereastră.” (Zicătoare populară universală)
● „Dansăm pe scena lumii în teatrul lui Dumnezeu.” (Replică dintr-un serial brazilian)

30
 George Ion Ionescu
● „Unii isteţi continuă să descopere apa caldă, mersul pe jos şi aşa mai departe.” (De la TV)
● Constatare: „Mamele proştilor sunt mereu însărcinate.”
● Unul mi se confesa: „Tata mi-a spus: „Lumea e plină de proşti! Nu fii unul dintre ei!”
I-am răspuns: „Tată, eu am încercat.” (Culeasă de mine, G.I.)
● Din glumele lui Dan Puric: „Ce face mamaie? Se ţine?” ... „Se ţine bine! Se ţine de masă,
de scaun, şi de ce apucă! Dar nu cade!”
● „Cuvintele goale – nori care trec fără să lase ploaie.” (Nicolae Iorga)
● „Pentru a înţelege viaţa trebuie să vorbeşti cu morţii.” (Nota G.I. Când am înţeles asta,
eram singur!)
● „Victoria are o sută de taţi; înfrângerea e totdeauna orfană.” (G.I.)
● „Regula generală e că bogaţii scapă.” (Replică dintr-un film)
● „Viaţa e urâtă, brutală şi scurtă.”, spunea un filozof. Eu, G.I. zic: Greşea, dar numai pe
jumătate!
● „Cel ce te binecuvântează, binecuvântat să fie!
Iar/Şi cel ce te blestemă, blestemat să fie!” (Biblia, Numeri, 24.9)
● O mare cântăreaţă avea deviza: „Never complain, never explain; no regrets!”
● O regulă a fizionomiei din secolele trecute. Se zicea: „Vrăjitorilor, descântătorilor,
fermecătorilor şi ghicitorilor din clipa în care încep să lucreze li se pune pe faţă masca
diavolului.” (Extras dintr-un articol din presa secolului XIX)
● „Ochii sunt bufonii inimii.” (Shakespeare)
● „Ochii sunt oglinda sufletului şi a minţii.”
(Această constatare trebuie completată cu constatarea anatomică: Ochii sunt o prelungire
directă a creierului.)
● „Frumuseţea este fără milă: Nu te uiţi tu la ea ci ea se uită la tine şi nu te iartă.” (Nikos
Kazantzakis: Opinie)
● O doamnă în vârstă zicea: „Cred că bărbatul e un animal ciudat; bărbaţii sunt doar nişte
copii mari...”
● „Cine are copii nu mai poate fi liber”, se zice; iar poporul nostru înţelept completează
„Cui nu i-a dat Dumnezeu copii, i-a dat dracu nepoţi!”
● Comentariul unui cinic: „Ţineţi cont de impotenţi; şi vom fi şi noi prezenţi!”
(După un anonim; feb. 2008)
● „Un renume bun e asemenea unei străchini din lut”, obişnuia să spună mama mea;
amândouă se pot sfărâma; amândouă pot fi reparate, dar niciuna nu va fi din nou aşa cum a
fost. (Robert Graves: Eu, Claudiu, Zeul)
● „Nu te încrede în nimeni, nici în secretarul tău cel mai devotat, nici în prietenul tău
intim, nici în copilul tău iubit, nici în femeia inimii tale, care s-a legat de tine prin jurămintele
cele mai sfinte. Încrede-te numai şi numai în tine însuţi! Sau, dacă nu vrei să te bizui numai
pe tine, atunci bizuie-te pe norocul prostului...!” (Robert Graves: Eu, Claudiu, Zeul)
● Se pare că numele lui SATAN provine din ebraicul HAŞTAN care înseamnă adversar;
iar DRAC provine din latinescul DRACO, care înseamnă ŞARPE MARE!
● „Când nu te mai doare nimic înseamnă că eşti mort!”, zic unii. Dar, o formulă a vindecării
prin sugestie ne învaţă să declarăm mental: „Sunt perfect sănătos şi nu mă doare nimic!” Ce
să crezi din toate aceste sfaturi?
● Repetăm: „Cu prostia nici zeii nu se pot lupta!” (poetul german Schiller)
● „Dumnezeu a creat o plantă pentru fiecare boală, mai puţin pentru prostie!” (Zicătoare
populară din Transilvania)
● „Cine e singur nu poate fi fericit.” (Replică dintr-un film)
● Ernesto Che Guevara spunea că „Viaţa e prea scurtă pentru a fi irosită cu proştii.”
● „Cine doarme toată noaptea,
Nu-i păcat dacă-l ia moartea,
Dar eu nici un ceas nu dorm
Şi-i păcat, Doamne, să mor!” (Cântec popular)
● „Degeaba încerci să-l ajuţi pe cel care nu vrea să fie ajutat.”

31
George Ion Ionescu
● „Degeaba îi explici unuia care nu vrea să înţeleagă.” (Din înţelepciunea populară)
● Foarte mulţi nu pot să înţeleagă. Cei mai mulţi nici nu vor.
● „Băi, Bulă, nevastă-ta a fost fată mare?!
Păi, ştiu şi eu?! Unii zic că a fost, alţii zic că n-a fost...
Dar tu, ce crezi? A fost sau n-a fost fată mare?
... Exagerat de mare!”
● Bulă s-a însurat. Iubitul nevestei îl ia la pumni. Bulă: „Nu mai da, nene!”
Preopinentul: „Bine! Dar să nu mai calci pe aici!”
● Îndemn popular: „Pe smeriţi de-i întâlneşti, Să îi iei cu sacul,
Şi aşa împachetaţi, Să-i trimiţi la dracu’!”
● Cugetări postume: „Moartea este un prag.”; „Moartea nu este cel mai rău lucru care i
se poate întâmpla unui om.”
● „Uneori tăcerea înseamnă încuviinţare!”
● „Decât un car de minte, e mai bun, uneori, un gram de noroc.” (Zicătoare românească)
● „În război nu adevărul contează, ci victoria.” (Dicton atribuit lui Adolf Hitler)
● „Violenţa, sexul, superstiţia şi corupţia sunt unele din cele mai mari racile cultivate de
mass media actuală, voit sau nu, explicit sau nu, gândit şi mai ales negândit.” (Nota G.I.)
● „Noile idei încep prin a aparţine unei minorităţi; după un timp ele sunt declarate
judecăţi, iar la sfârşit se termină prin a fi condamnate ca prejudecăţi.” (G.I.)
● La conferinţele internaţionale se uită mereu de miile de oameni care mor din cauza
lipsei de înţelegere şi a mizeriei; ei sunt declaraţi în mod cinic „victime colaterale”. (Nota
G.I.)
● „Evident, vârfurile ca dumneata nu lucrează cu proştii, dar stau şi mă minunez; cu
dumneata cum de s-au încurcat?”
● „Toţi proştii sunt orgolioşi; atunci când nu sunt şi stupizi, sunt oligofreni.” (Constatare
G.I.)
● „Descartes spunea că organismul omenesc e ca un ceasornic; al meu s-a cam dereglat.”
(Octavian Paller)
● „Numai idioţii nu-şi schimbă niciodată ideile şi opiniile; pentru că ei n-au idei!” (G.I.)
● „Cu prostul neşcolarizat
Te lupţi puţin, şi-ai terminat,
Dar e o muncă colosală,
Cu prostul care are şcoală.” (Marcel Breslaşu)
● Discuţie la New York: „Alo! Şcoala de dans, vorbire aleasă şi maniere elegante?”
„...Draci, dans! Numai vorbire aleasă şi maniere elegante!”
● „Toţi vă vor binele. Nu vi-l lăsaţi luat!” (Stanislav Lem)
● „Proştii nu se schimbă!” (Zicătoare românească)
● „Cine s-a născut prost, aşa moare.” (Altă constatare universală)
● „On n’est pas responsable de ce qu’on est, mais est responsable de la manière de l’être.”
(Nu eşti responsabil de ce eşti, dar eşti responsabil de maniera de a fi.)
● „Prostu’ harnic trebuie dat afară. Face prăpăd!” (Moltke) „De ce?” a fost întrebat. „Iată
de ce, a răspuns Moltke, dacă un ofiţer este inteligent şi harnic, trimite-l la comanda trupelor
sau pe front; se va descurca în orice situaţie! Dacă este inteligent dar leneş, trimite-l la Statul
Major; va face planuri bune dar care se vor aplica abia peste cinci ani; are timp! Dacă este
şi prost şi leneş, trimite-l la manutanţă; trupele vor fi aprovizionate mai târziu, dar atât! Dar
dacă este şi prost şi harnic, dă-l imediat afară, fiindcă prostul harnic face prăpăd!” (N.n.: De
aici şi constatarea din armată „Omu’ (neamu’) prost, la comandă se cunoaşte! Distruge tot!)
● O frumoasă dactilografă scria într-un curs: Belionii (Helionii) sunt emişi de atomii
excitaţi! Electronul se învârte în (c) jurul nucleului! şi aici vedem o aplicaţie de optică...
futanică! (în loc de fotonică)
● „Nu e important dacă lucrezi sau nu. Important este să creadă alţii că lucrezi.” (Tristan
Bernard)
● „O dragoste apusă e ca un vulcan. Niciodată nu poţi zice că a trecut pericolul de a

32
 George Ion Ionescu
izbucni din nou.” (Octavian Goga)
● Şi acum câteva păcate mărturisite popular; zicători din înţelepciunea populară!
1) Fuţi nu fuţi, vremea pulii trece!
2) Fututul şi bătutul nu se iau înapoi! (zicătoare oltenească)
3) Tot ce fuţi, plăteşti! (Proverbul soldatului)
4) Vin la tine la noapte, frumoaso, că mâine plec! (Promisiunea cavaleristului)
5) Vă bătură, mă oltene?
... Păi, ne bătură, că ei fură doi şi noi furăm singuri!
6) Curva o scuipi şi ea zice că plouă! (Zicătoare românească şi universală)
7) „De ce tot repeţi, Anton Antonovici, că Futilovna Sarfutiskaia Cerepulovna e o
curvă? Doar ştie toată lumea, iar ea n-a negat niciodată că se culcă cu toţi!”
La care Anton Antonovici răspunde: „Da! Da’ nu se culcă cu mine!”
● „Legile sunt făcute pentru avocaţi, nu pentru justiţie.” (Un criticist)
● „Prostia nu se lustrează”, constata un spectatot politic.
● „Când o ţară se supune unui străin, n-are stăpân bun.” (Zicătoare românească)
● „Abia când la ignoranţă se adaugă fudulia, prostia e completă.”
● „Pentru ca unul să-şi poată pună mintea la contribuţie, trebuie mai întâi să o şi aibă!”
● „Cine se culcă cu mama, lui îi zic tată!” (Zicătoare de la marginea Bucureştilor)
„Dar la cele şase sau şapte femei care umblă după tata, cum să le mai zic? Îmi dau
dulciuri, zaharicale, fructe... da’ parcă tot nu sunt mama!”
„Dar lui nenea care îţi dă bomboane şi ciocolată nu îi zici tată?”
„Ba da, că tata nu îmi dă decât bătaie.”
„Dar tatăl tău cine e?”
„Nu ştiu exact; dar mama zice una şi tata zice alta! Când vine ăla joia şi mă dau afară
din casă sau mă trimit la joacă, mama zice: „Du-te că vine tac’tu!” iar tata îmi dă un picior în
fund şi îmi spune: „Tauru’ e ăla care vine joia şi îţi dă bomboane! Eu sunt boul!”
● „Tu de ce vii mereu bătut la şcoală?”
„Păi să vezi: Tata i-a zis mamei: Hai, dragă, că ăsta micu’ doarme! Dar mama m-a-ntrebat:
Tu dormi? Şi i-am răspuns: Dorm, mamă! Vezi că minte?, a zis mama, şi mi-a tras o bătaie.”
„Şi alaltăieri cum a fost?”
„Păi atunci m-a întrebat tata: Tu dormi, Guţă? Şi i-am zis: Dorm, tată. Şi mi-a zis: Iar
minţi? Şi mi-a tras şi el o bătaie.”
„Bine, dar când ai venit la şcoală, plin de vânătăi, cum a fost?”
„Păi să vezi: Tata i-a zis mamei: Hai, dragă, că ăsta micu’ doarme! Şi m-am pomenit
întrebând: „Unde?” Şi mi-au tras amândoi o bătaie, că mă doare fundu’ şi acum!”
● Repetăm, spre aducere aminte: „Abia când ignoranţei i se adaugă fudulia, prostia e
completă.”
● „Unii zic că sunt spirituali, când de fapt ei sunt numai răutăcioşi!”
● „Fiecare oraş are un loc unde nu mai contează numele de familie.” (Zicătoare americană)
● „Ştii ce se spune despre femei?
Nu poţi trăi cu ele... dar nici nu poţi trăi fără ele!”
În Europa: Dar nici nu poţi să te hotărăşti într-un fel!
În America: Şi nici nu poţi să le împuşti! Ca pe un negru oarecare!
● „Suntem prizonierii timpului; şi asta, pe vecie.” (Pasternac)
● Gânduri: „Viaţa începe şi sfârşeşte în fiecare zi.
După o vreme, oboseşti să trăieşti...
Să ştii să aştepţi e o virtute.”
● „Every child is our child.” (Replici din filmul Dreptul de a te naşte)
● „Nimeni nu poate sări peste umbra lui.” (Zicătoare din Moldova)
● Dansul fiind o îmbrăţişare prelungită, este doar preludiul actului sexual. Din punct de
vedere strict freudian, el este expresia verticală a unor dorinţe foarte orizontale.
● „Nu te pot vindeca pe tine cu sănătatea mea.” (Soljeniţîn)
● „Omul se cunoaşte după prezenţa lui.” (Zicătoare românească)

33
George Ion Ionescu
● „Les choses ne sont vraies qu’une fois; et je passerai comme cible.”
(Lucrurile nu sunt adevărate decât o singură dată; iar eu voi deveni ţintă.)
(Replică dintr-un film)
● „De ce sunteţi împotriva condicii de prezenţă pentru opt ore zilnic la Institutul de
Matematică, domnule Grigore Moisil?”
„... Păi să vedeţi: mie îmi vin cele mai interesante idei când sunt pe tron, sau când mă
rad; ori a veni opt ore pe zi la Institut, înseamnă că le trebuie curul meu, nu capul meu!”
● „Până la urmă, aşa cum vorbeşti, aşa eşti!” (Comentarii de la o emisiune TV)
● „Si tu est mon ami prend-moi comme je suis; pas autrement.”
(Dacă eşti amicul meu, ia-mă cum sunt; nu altfel.)
● „Viaţa şi dragostea pot fi cele mai minunate lucruri; dar şi cele mai groaznice!”
● „Tot ce ţine de domeniul biologiei, poate fi considerat interesant şi enigmatic, miraculos
şi la limită „pare normal”!
● „Fiind întrebat de către un rege persan „Care sunt cele mai puternice trei lucruri pe
lume”, se pare că înţeleptul Zurubabel ar fi răspuns: „Aurul este mai puternic decât o femeie;
o femeie este mai puternică decât un rege; dar şi mai puternic dect un rege, este Adevărul.”
(Poveste populară pe marginea Mişnei culegerea ebraică de basme, povestiri, rituri şi mituri))
● „Avântul este făcut din umbra unui vis.” (G.I.)
● „Ce trebuie să facem, să facem când vrem noi să facem.” (Shakespeare, Hamlet)
● „Lumea e a femeilor frumoase şi a copiilor lor; toţi ceilalţi sunt robi!”
(Eu, G.I.: Din constatările unei vieţi)
● „Buon tempo, mal tempo, non durera il tuto il tempo!” (Proverb italian)
(Timp bun, timp rău, dar nu va dura o veşnicie!)
● „Unde sunt femei, este viaţă; unde sunt bărbaţi, e război.” (Constatarea mea, G.I.)
● „Răul nu poate fi niciodată o cale spre bine.” (Papa Paul al II-lea)
● „Voinţa lui Dumnezeu e pacea!” (Papa Paul al II-lea)
● La întrebarea: „Care este cel mai mare merit al lui Isus Christos?” Un ţăran spaniol a
răspuns: „Cum care? Doar ştie toată lumea: este fiul Mariei!”
● „Căci vai mie, dacă nu voi vesti de bine!” (Paul din Tars)
● N-am să uit vorba bunicii mele: „Nu te mai văita! Să nu te vaiţi niciodată, că te vaiţi
degeaba!”
● Esenin a spus: „Nu regret, nu mă vait, nu jelesc.” Iar eu repet: Nu mă vait, nu jelesc,
nu regret. (G.I.)
● Un domn îi spunea soţiei: „A sărit un tânăr pe treapta maşinii şi mi-a strigat:
„Încornoratule!”, şi a repetat: „Eşti un încornorat!”. „Fii, dragă, serios!” i-a răspuns soţia,
„Te iei după toţi nebunii?” A doua zi, domnul i s-a plâns soţiei: „Iar a venit nebunul ăla şi-a
strigat la mine: „Încornoratule! Eşti un încornorat! Şi mai eşti şi pârâcios!”
● Un copil remarca: „În casa, asta, în cartieru’ ăsta şi în oraşul ăsta, pe toţi proştii îi aduce
barza! Da’ aici nu se mai regulează nimeni?!”
● „Ce se mai poate lua de pe o secretară goală?”, m-au întrebat studenţii mei. „Nu ştiu!”
le-am răspuns. Şi m-au învăţat: „Secretara!”.
● Un director îi explica puştiului lui: „Eu am de discutat ceva foarte important cu
secretara mea; tu uită-te pe fereastră că treci în clasa a doua şi ai învăţat să numeri, şi pentru
fiecare om cu capul descoperit care trece ai un leu de la mine!”, „Bine, tată!”, a spus puştiul,
şi după vreo câteva minute, strigă bucuros: „Tată! Futaiul ăsta o să te coste scump! Trece o
înmormântare!”
● Tot de la studenţii mei, care „mă şcoleau”: „Frica e mama învăţăturii!”
● „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani mă feresc singur!” spune proverbul
românesc.
● O femeie se culcă cu un bărbat: 1) din interes; 2) pentru bani; 3) pentru avere; 4) din
curiozitate; 5) pentru statutul lui sau al soţiei lui; 6) mai rar, din plăcere; 7) pentru „el”; 8)
din răzbunare; 9) nu ştie nici ea ce i-a venit!
● Se pare că legile naturii comandă: 1) ucide ca să nu fii ucis; 2) mănâncă dacă nu vrei să

34
 George Ion Ionescu
fii mâncat! 3) domină ca să nu fii dominat; 4) fugi dacă nu faci faţă pericolului; 5) vă rugăm
să completaţi dumneavoastră!
GÂNDURI G.I.
● Pentru unii există doar două tipuri de femei: cele de care sunt stăpâniţi şi cele pe care
nu le pot avea.
● Secretul naşte curiozitate ...şi ură! (G.I.)
● Necunoaşterea Istoriei poate naşte monştrii.
● Numai când eşti puternic/bogat decizi.
● Când eşti puternic – ceilalţi vor să te ajute, te admiră şi te felicită. Când eşti bogat eşti/
pari mai inteligent, „eşti” mai spiritual, şi pari cu douăzeci de ani mai tânăr!
● Zicale din „lumea chiulangiilor”:
1) Cine-i harnic şi munceşte, are tot ce vrea!
Cine-i leneş şi chiuleşte, are tot aşa!, sau:
2) Cine-i harnic şi munceşte,
Ori e prost ori nu gândeşte! Şi în încheiere:
3) Noi ne facem că muncim,
Ei se fac că ne plătesc.
● Trepte: Atenţie; Inducţie; Sugestie;
Seducţie; Vrajă; Hipnoză;
Inducţia psihică; Emoţia; continuaţi dumneavoastră.
● Culese din presa scrisă:
1) „Bunătatea este limbajul pe care surdul îl poate auzi şi orbul îl poate vedea.” (Mark
Twain)
2) „Căutăm binele fără a-l găsi vreodată.
În schimb găsim răul fără să-l căutăm.” (Democrit)
3) Răsplata oricărui lucru bine făcut este întotdeauna o sarcină în plus.” (Mark Twain)
4) Iubirea este aripa dăruită de Dumnezeu sufletului pentru a urca la el. (Michelangelo
Buonarotti)
5) „Păstrează-ţi iluziile; după ce ţi s-au spulberat şi ele, mai poţi să exişti dar nu să
trăieşti.” (Mark Twain)
6) „Răbdarea este puterea celui fără putere” (Proverb arab)
7) „Ochelarii ascund multe lucruri – chiar şi o lacrimă în ochi.” (Kierkegaard)
8) „Când norocul ne surâde, întâlnim prieteni; când el este împotriva noastră, întâlnim
o femeie frumoasă.” (Proverb chinezesc)
9) „Trecutul e noapte, iar amintirile doar candele care cu vremea se sting.” (Octavian
Goga)
10) „Pentru a-ţi realiza visele trebuie mai întâi să te trezeşti.” (Proverb arab)
11) „Un om deştept rezolvă problema; un om şi mai deştept, o evită!” (Einstein)
12) „Începi să ştii ce e singurătatea atunci când auzi tăcerea lucrurilor.” (Emil Cioran)
13) „Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindeşte sufletul.
(Constantin Brâncuşi)
14) „Un regat clădit pe nedreptate nu rezistă mult.” (Seneca)
15) „Înainte de a deschide gura, asigură-te că e conectată la creier.” (Proverb italian)
16) „America este singura ţară care a trecut de la barbarie la decadenţă, fără nici o
civilizaţie între ele.”, zicea Oscar Wilde.
17) „Creştinismul este pentru cele ale sufletului, nu pentru cele ale minţii:” (Constantin
Noica)
18) Lucian Blaga spunea: „Poetul este un donator de sânge la spitalul cuvintelor.”
(Comentariul nostru: Prea multă medicină pentru biata poezie.)
19) „Nimeni nu este liber dacă este sclavul corpului său.” (Seneca)
20) „În închisoare am învăţat că libertatea nu are preţ. Niciunul!”
(Concluzia unui american condamnat la patru ani de închisoare în Brazilia pentru
contrabandă de droguri.)

35
George Ion Ionescu
21) Dacă-i dai unui om un peşte, îl hrăneşti o zi; dacă îl înveţi să pescuiască, îl hrăneşti
toată viaţa! (Proverb şi învăţătură chinezească)
De aici înainte, reluăm NOTELE ZILNICE:
● „În politică nu e bine niciodată să spui ce faci, în felul acesta nu mai eşti nevoit să-ţi
calci cuvântul!” spunea un politician.
● „În clipa în care te însori, nu te gândeşti niciodată ce vei face când te va înşela nevasta!
Sau?! Eşti oare prooroc?” (Din notele mele, G.I.)
● „Somnul este cel mai bun aliment, leac şi medicament.”
● „Căruţa hodorogită ajunge (merge) departe.” (Proverb românesc)
● „În curul smeritului sălăşluieşte dracu’!” (Proverb românesc)
● „Ţiganul, când a ajuns împărat, întâi pe tac’su l-a spânzurat!”
● Reluare: „Neamu’ prost la comandă se cunoaşte!” şi
● Altă reluare: „Mitocanu’ se naşte ofensat.”
● Când vezi pe unul că se grozăveşte, aminteşte-i: „Şi plopu’ e-nnalt, dar îl c... ciorile!”
● Când o vezi pe una că se fandoseşte prea tare cu farmecele ei, adu-ţi aminte că până şi
cele mai frumoase ... doamna tot trebuie să se ducă să facă pipi!
● „Contrabanda – e o modă care te prinde – între doi şi şapte ani!” (Comentariu TV, de la
grăniceri)
● „Arta nu se poate învăţa, dar meşteşugul, da!”
● Când ne avântăm în necunoscut, găsim mereu (întotdeauna) ceva nou.
Nu numai despre lume şi ceea ce este ea şi trăim noi, ci şi despre noi. (G.I.)
● „Înţelepciunea, Dreptatea, Forţa Morală şi Cumpătarea au fost definite de unii filozofi
drept cele patru virtuţi esenţiale care trebuie formate (educate, insuflate) unui fiu de către
tatăl lui. Aceasta fiind una din menirile lui de tată, ca tată.” (Din înţelepciunea tradiţională)
● Nimic nu este mai frumos pe lume decât o femeie frumoasă! Pentru noi este cea mai
frumoasă operă de artă a naturii! Iar femeile frumoase răspândesc în jurul lor lumini,
frumuseţe, căldură şi umanitate. De aceea femeile merită orice: toată dragostea, toate
uşurinţele, toată stima şi tot respectul! (G.I.)
● Toată medicina nu face doi bani, dacă nu ţine seama de natură.
● Bolile tumorale sunt o plagă a epocii civilizate iar săracii şi vegetarienii sunt cei mai
afectaţi de bolile civilizaţiei. (Constatare medicală)
● Nu poţi să explorezi mări şi oceane fără să te rupi de ţărm.
● Raţiunea te ajută să-ţi rezolvi problemele, dar imaginaţia ne aduce acolo unde nu putem
ajunge prin simplul raţionament.
● Istoria este scrisă (făcută) de cel care stăpâneşte tehnologia epocii.
● Explorarea nu este doar o parte a istoriei noastre; ea a devenit şi o parte a sufletului
nostru.
● Anul 2017: S-a reuşit înconjurarea Pământului de către avioane aleimentate doar cu
energie solară; teoretic, asemenea aeronave pot zbura la nesfârşit.
● Istoria începuturilor este scrisă de exploratori.
● Acum câteva decenii (acum, după optzeci de ani ai mei, doar îmi mai amintesc!) mă
cătrăneam când câte un bătrân ne dădea lecţii privind meseria şi experienţa meseriei nouă,
unor ingineri tineri, printre care mă număram şi eu; Maistrul nu terminase vreo facultate, nu
avea studii superioare sau diplome, dar avea îndemânare, o pricepere superioară a lucrurilor
şi o viaţă de experienţe, izbânzi şi eşecuri. Pe lângă el, noi eram doar nişte începători; el avea
o diplomă superioară de la ŞCOALA VIEŢII!
● „Prostul face tot ce poate ca să nu treacă neobservat!” (Tudor Muşatescu)
● „Passé présent, présent passé!” Există şi o asemenea butadă Ionesciană (deci enunţată de
Eugen Ionescu), care vrea să însemne: „Le passé est présent, et le présent passe (ou est deja passé!)
Câteva din învăţăturile tatălui meu
1) Procesele mintale cum sunt observarea, memoria, limbajul, gândirea, Imaginaţia, Voinţa,
abilitatea, aptitudinile şi îndemânările, se învaţă stând în mijlocul societăţii, nu fugind de ea.
2) Învăţarea este mijlocul de asemănare a cunoştinţelor, de formare a sentimentelor,

36
 George Ion Ionescu
voinţei, deprinderilor, îndemânărilor şi comportamentului. Pe scurt, Învăţarea este modul
de formare al conştiinţei, comportamentului, îndemânărilor şi chiar a caracterului.
3) Condiţiile de viaţă din mediul exterior economic, social şi cultural, influenţează
şi adesea formează procesele inevitabile care determină copilul să înveţe, silindu-l să se
adapteze mediului exterior şi lumii înconjurătoare.
4) Un corp normal integru, cu toate părţile componente, organe, mediu intern, sistemul
nervos normal şi membre capabile să se adapteze învaţă toate îndemânările şi participă
la progresul evolutiv şi la condiţiile de viaţă din societate; acest corp se adaptează apoi la
schimbările din mediul exterior evolutiv economic, social şi cultural al omenirii în devenire.
5) Corpul sănătos moştenit prin ereditate trebuie menţinut sănătos prin îngrijire, întreţinere şi
antrenament. Acest proces este urmărit cu mai multă atenţie în procesul de educaţie şi în armată.
Reluăm notele zilnice
● „Tăcerea înseamnă complicitate şi laşitate.” (Citat din politică)
● Reamintim o zicală populară: „În curul smeritului sălăşluieşte dracu’!”
(Aşa e că poporul este înţelept?)
● Şi acum o anecdotă: Se zice că femeile s-au dus la Dumnezeu ca să-i ceară să dea o
soartă mai bună şi mai frumoasă copiilor lor. Şi Dumnezeu a fost de acord! Şi le-a întrebat pe
fiecare: Cum ai vrea să fie copilul tău?
Femeia ambiţioasă a răspuns: Să fie mare, să i se închine toţi!
Femeia săracă a răspuns: Să fie cum o fi, Doamne, dar să fie bogat!
Femeia smerită se zice că a răspuns: Să fie supus şi ascultător!
Femeia credincioasă ar fi spus: Să fie credincios, Doamne, şi să asculte învăţăturile!
Iar femeia înţeleaptă a răspuns: Fă-l, Doamne, cum i-o fi soarta, da’ să fie sănătos şi normal,
Doamne, ca să poată munci şi gândi şi să-i ţie şi pe alţii!
Şi de atunci, fiii femeii înţelepte ţin lumea! Muncesc pentru toţi, îi ţin pe toţi şi suferă
pentru toţi! Iar bogaţii, ambiţioşii, închipuiţii şi leneşii profită!
● Numai cu unghia ta proprie te scarpini bine, spune omul din popor; ştie el ce zice.
● Am fost invitat la un cenaclu-şedinţă de poezie ţinut la un restaurant, unde am aflat din
nou că tineretul este uneori genial şi după obiceiul meu mi-am notat câteva idei pe care le-
am aflat acolo:
1. În creierul unui nepuni se bat doi psihiatri!
2. Amanta Timpului şi a Tăcerii este Moartea.
3. Diavolul a fost cândva, la început un înger, ca mine!
4. Poţi să te îndrăgosteşti – de o umbră, iar umbrele se pot îndrăgosti şi iubi între ele!
5. Există o Amintire a Mahalalei Natale, dar şi o Mahala a Amintirilor!
Am plecat de acolomai bogat şi încântat că genialitatea nu o să se piardă niciodată în
România cu nici o generaţie!
● Un director de la un cimitir din Moscova a declarat: „Important e epitaful; morţi se
mai găsesc!”, ca o aluzie la zicala clasică: „Importantă e legea; criminali şi delicvenţi se mai
găasesc!” (Din cartea lui Alexandr Zinoviev: „Homo Sovieticus”)
● „Să nu minţi”, este cea de a noua poruncă a bibliei. Sau, în versiunea mai veche: „Să nu
mărturiseşti strâmb!”. În versiunea indiană, citată de Vadim Tudor: „Dinaintea unui om care
minte, lumea fuge ca dinaintea unui şarpe!”. Iar un înţelept spunea: „Ce câştigă un om care
minte? Faptul că nu mai este crezut nici atunci când spune adevărul!”
● „Viaţa noastră pendulează între adevăr şi minciună”, se plângea acelaşi Vadim Tudor.
● „Există un timp pentru toate!”, spunea eccleziastul.
● „Din păcate, cel puţin la noi, puşcăria nu reeducă, ci distruge tot ce era mai bun în noi/
în om.” (Citat după Vadim Tudor)
● „A greşi e omeneşte; a ierta e dumnezeieşte.” (Dicton creştin oriental)
De aici, câteva NOTE din cartea Feldmareşalului Erich von Manstein (declarat cel mai bun
general german din al Doilea Război Mondial) „VICTORII PIERDUTE” (1944). Carte apărută
sub titlul „Lost victories” în 1982.
1. La război nimic nu este sigur chiar după ce s-a spus şi se pretinde că s-a făcut totul.

37
George Ion Ionescu
2. Nimeni nu poate preciza cu exactitate evoluţia evenimentelor.
3. Hitler avea totuşi un număr de calităţi indispensabile unui comandant suprem: voinţă
de fier, nervi care rezistau la cele mai grave situaţii de criză, o minte ascuţită şi, după cum am
mai remarcat, un anumit talent în problemele operaţionale.
4. Este un fapt îndeobşte cunoscut că o armată este mai puternică în defensivă decât atunci
când atacă.
5. Războiul nu aşteaptă pe nimeni şi nu le lasă niciodată timp să medităm şi să ne reculegem.
6. Sugestia mea era de a lovi (cu tancurile, n.n.) mai puternic acolo unde inamicul era mai
slab; ea nu a fost acceptată de Cartierul General al Corpului Panzer, zice Manstein. (N.n.,
cu toate astea exact asta au făcut germanii în ofensiva din Ardeni în 1940, în ofensiva către
Leningrad în 1941 ş.a.m.d.)
7. În mod cert nici un război nu se desfăşoară după planul conceput de una sau alta din
părţile beligerante. (N.n., pot fi considerate campaniile lui Alexandru cel Mare, Hanibal,
Napoelon, etc. excepţii?)
8. Muritorii de rând trebuie să depună multă muncă şi să facă nenumărate sacrificii pentru
a-şi vedea scopurile realizate.
9. Nici un plan de operaţiuni nu poate fi dus cu exactitate la îndeplinire dincolo de
momentul primei ciocniri cu principalele unităţi inamice.
10. În război se întâmplă adesea ca lucrurile cele mai simple să se dovedească drept cel
mai greu de făcut, întrucât dificultatea reală nu stă în conceperea planului, ci în executarea
lui punct cu punct.
11. O maximă a războiului spune că oricine încearcă să păstreze prea multe teritorii
deodată, nu mai păstrează nici unul.
12. Războiul este o artă în care acurateţea analizelor şi curajul deciziilor constituie
elementele esenţiale. O artă care poate da roade numai în operaţiuni dinamice, mobile,
întrucât numai în astfel de operaţiuni se poate afirma superioritatea structurilor de comandă
şi a trupelor combatante.
De aici încolo, câteva comentarii:
● „Ceea ce am pierdut într-o singură oră, rămâne pierdut pentru totdeauna.” (Schiller)
● „O eroare făcută în primele etape ale desfăşurării operaţiunilor, nu mai poate fi
îndreptată niciodată”. (Moltke)
● Tot Molke sublinia că „liderii militari trebuie să privească dincolo de prima ciocnire şi
să aibă privirea aţintită asupra scopului final”.
● Se pare că Napoleon a creat zicala: „On s’engage partout et on voit.”
● „Generalii germani din al Doilea Război Mondial au fost cei mai desăvârşiţi reprezentanţi
ai profesiei lor din toată lumea. Ar fi putut fi şi mai buni dacă ar fi avut o perspectivă mai
largă şi o înţelegere mai adâncă a lucrurilor. Dar dacă ar fi devenit filozofi ar fi încetat de a
mai fi militari.” (B.H. Liddell Hart, căpitan, cel mai cunoscut istoric militar britanic al celui
de al Doilea Război Mondial)
● „Totul este simplu în război”, a spus Clausewitz.
● Dar tot el a adăugat: „Însă cele mai simple lucruri sunt şi cele mai dificile.”
● „Războiul e o prelungire a politicii, dar cu mijloace diferite.” (Clausewitz)
Războaiele sunt duse în scopuri politice. Armata este doar un instrument folosit pentru
atingerea acestor scopuri politice. Liderii politici stabilesc obiectivele, militarii se străduiesc
să le atingă. Nimic nu ar putea părea mai simplu sau mai evident; aceasta este definiţia
simplificată a războiului: violenţă organizată în scopul obţinerii de avantaje politice. În orice
alte cazuri, conflictele şi crimele sunt imorale şi lipsite de sens. (Nota G.I.: vezi şi porunca a
şasea: Să nu ucizi!)
● „Tragedia tuturor militarilor înţelepţi, instruiţi şi inteligenţi ca Manstein a constat în
faptul că nu puteau să servească cu credinţă patria şi să fie de acord în acelaşi timp cu
metodele şi practicile naziste.” (Comentatorul Martin Blumenson)
● „Strategia este un sistem de improvizaţii.” (Moltke)
● După cum ne arată experienţa militară, nimic nu este mai greu decât să scoţi nişte trupe

38
 George Ion Ionescu
dintr-un loc unde au ajuns din greşeală! (N.n. şi la fel lucrurile rătăcite! „Casa ascunde, nu
fură!” spunea tanti Elena.)
● Schlieffen, general german care a fost autorul planului strategic de invadare a Franţei
prin ocuparea Belgiei în Primul Război Mondial, a spus odată că ambele părţi implicate într-
un conflict, adică atât învingătorul cât şi învinsul, contribuie în mod egal la rezultatul luptei
prin acţiunile pe care le întreprind.
● Când am făcut eu (G.I.) armata în anii 1952-1955, la cursul de strategie (în principal
sovietică, după învăţăturile lui Jukov şi Stalin) am fost învăţaţi că principalii factori ai victoriei
sunt:
1 – Trăinicia spatelui frontului (adică Industria, Economia, Agricultura, Comunicaţiile,
Informaţia, Capacitatea administrativă a statului ş.a.m.d.
2 – Numărul şi calitatea diviziilor.
3 – Armamentul.
4 – Moralul armatei.
5 – Capacitatea Organizatorică a cadrelor de comandament. (Ofiţerii şi conducerea)
6 – Conducerea, Comunicarea, Spionajul (sau folosind un termen actual: Comunicaţiile
şi Informaţia).
● În actuala situaţie (adică după „Loviluţie”), România a pierdut în favoarea Rusiei (prin
simplă cumpărare, falimentare şi vânzare):
- 3 rafinării mari de produse petrolifere, din 5;
- 7 combinate metalurgice (siderurgice), din 9;
- două combinate producătoare de aluminiu (cele mai mari din Europa);
- toate combinatele mecanice producătoare de camioane, tractoare şi tancuri;
- şantierele navale maritime şi o bună parte din cele fluviale:
- toate fabricile de avioane, maşini unelte, optică, tehnică medicală ş.a.m.d.;
- s-au închis combinatele chimice, petrochimice, de medicamente, materiale de
construcţii, ş.a.m.d.;
- au fost închise minele (de către guvern!) şi aşa mai departe, în felul acesta
- se pierde producţia de fier, aur, argint, uraniu, cupru, plumb, telur, metale
rare, mercur şi aşa mai departe, fără ca ruşii să fi tras un singur glonţ sau să fi pierdut un
singur soldat! Ei doar au cumpărat, au falimentat (pretinzând lipsa de comenzi!) au vândut,
au recuperat banii prin vânzarea terenurilor şi au obţinut aceleaşi rezultate strategice ca şi în
urma unui război. Concluzia care se impune:
Suntem învinşi dinainte într-un război care nici măcar nu a început! Americanii ne vor ca
soldăţei, ca divizii şi carne de tun dar nu ca forţă beligerantă!
Concluziile finale trageţi-le dumneavoastră.
● „Dacă vrei să-i învingi pe alţii, ai grijă să rămâi puternic!” (Ministrul chinez al Apărării
în serialul „Cele trei regate”)
● Uneori simplitatea este (constă din) cea mai sofisticată (complexă) realitate!
● Reclama e sufletul comerţului, iar propaganda sufletul politicii!
● Cine are banii are de obicei dreptate, este spiritual şi pare cu 20 de ani mai tânăr!
● Regula nr. 4 dintr-un regulament de antrenare a agenţilor: „Nu crede tot ce auzi! (Sau
tot ce ţi se spune). Nu crede tot ce vezi fiindcă poţi să te înşeli. Nu te lua după ceea ce simţi;
sigur ai să te înşeli. Fii atent cu cei care îţi dau sfaturi; sigur au vreun interes!”
● Viaţa este atât de agitată, încât nu mai rămâne timp şi pentru altceva. (Din constatările
mele)
● „Viaţa e scurtă; moartea e lungă!” (Proverb chinez)
● Recunoaşte-te în ceea ce vezi, ceea ce auzi şi ceea ce simţi.
● Dânsa: Şi când m-am măritat cu el, unde erai îngerule păzitor?
Îngerul păzitor al dânsei: Nu te supăra! Îl păzeam pe logodnicul tău, pe viitorul tău soţ,
să nu-i faci vreun rău! (Încă de pe atunci!) Pentru ca totuşi destinul vostru să se împlinească!
Dânsa: Şi acum, acum de ce eşti tot timpul cu mine?
Îngerul păzitor, umil: Nu te supăra... Şi acum, când îl tot goneşti şi el se tot gândeşte să

39
George Ion Ionescu
se repeadă în faţa vreunui camion, tot pe el îl păzesc, când simt că o ia razna!
Dânsa: Să pleci şi să nu mai vii!
Concluziile vă rugăm să le trageţi dumneavoastră.
● Uitarea. Pacientul: Am început să uit, domnule doctor...
Bătrânul doctor, uşor amuzat: Ce spuneţi?! Şi dumneavoastră?! Şi de când uitaţi?
Pacientul vârstnic: Să uit; domnule doctor, să uit... ce?!
Doctorul, înţelegător: Nu vă faceţi griji! Şi eu, cam uit! Şi uite, trăiesc şi fără amintiri.
● „La Dumnezeu nu se merge, la Dumnezeu se ajunge.” (Albert Camus)
● „Dacă nu crezi în zei, lasă-i în pace.” (Proverb chinezesc)
● „În România Bătaia începe să doară...” (Mircea Badea)
● Alte tradiţii; Alte superstiţii; Alte nume; Altă lume! (India, Islamul, China, Africile,
Amazonia... Antichitatea, Feudalismul, Vrăjitoria... continuaţi dumneavoastră!)
● Speranţa nu rezolvă problemele, chiar dacă moare ultima.
● „Try before you buy!” (Zicătoare americană: Încearcă, înainte de a cumpăra! Iată de ce
a fost inventată căsătoria de probă.)
● Care sunt cei mai norocoşi oameni?
Păi... să vedem: 1) Proştii; 2) Beţivii; 3) Somnambulii; 4) Nebunii!
Şi să te mai plângi că eşti nenorocos!
● Din virtuţile germanilor: Disciplină! Tenacitate! Hărnicie! Meticulozitate!
Noi pe unde om fi?
Ehei! Domnule! Ce-a mai rămas e doar o erată!
● „Eleganţa îţi aduce securitatea şi consideraţia”, spuse subofiţerul german. (Sven Hassel
în cartea „Camarazi de front”)
● Dle judecător, îmi trebuie un timp de gândire...!
Foarte bine! Îţi dau cinci ani!
● Sunt unii care cheltuiesc cu mare uşurinţă... banii nemunciţi de ei!
(Zicătoare din Transilvania)
● O generaţie munceşte, alta adună, a treia strânge... şi următoarea joacă table!
(Zicătoare din Constanţa, România)
● Apropos de reclama la bere a lui Burgerbier, alţii zic Bergenbier! Ia această bere!
Prietenii ştiu de ce! Şi m-am gândit: Iţic divorţează de Raşelica! Doar prietenii ştiu de ce!
● Se pare că cele două mari constante ale vieţii (sau poate trei-patru!) sunt: Naşterea,
Căsătoria, Moartea şi... Impozitele!
● Întâmplarea acţionează întotdeauna împotriva celor nepreveniţi! (sau nepregătiţi!)
● „Foamea te face păcătos.” (Zicătoare germană)
● Unii zic că avarii şi porcii nu sunt buni decât după ce mor!
● Cel mai periculos animal din jungla modernă e un scriitor ratat!
● Prietenii sunt cel mai frumos dar primit de la viaţă. (Constatare antică şi modernă)
● Ai bani, eşti bogat! Dacă nu ai bani, trebuie să ai prieteni! (Zicătoare populară americană)
● Se pare că bătrâneţea este singurul mod (posibilitate) de a trăi mult. (Voltaire)
● Longevitatea este apanajul celor care respiră bine şi se mişcă mult, spunea un medic.
● „Pour vivre mieux l’exercice compte plus que le régime.
A cinquante ans on digère avec le jambes autant qu’avec l’estomac!” (Ca să trăieşti
mai bine, exerciţiul contează mai mult decât regimul (dieta); La cincizeci de ani se digeră cu
gambele în aceeaşi măsură în care se digeră cu stomacul, spunea un alt medic)
● Age quod agis.” (Ceea ce faci, fă temeinic!) (Proverb latin)
● Oaia rătăcită este cea pe care doreşti cel mai mult să o aduci înapoi.
● Există un început pentru orice lucru. (Zicătoare americană; chinezii zic: „Şi un drum de
10000 de lii (5000 km) începe tot cu primul pas”)
● „Garde le silence. et le silence te gardera.” (Păstrează tăcerea şi tăcerea te va păzi.)
(Proverb arab)
● Să trăim bine; să îmbătrânim frumos, ni se cere de către toată lumea; dacă am putea!
● „Les belles histoires commencent toujours avec des ocasiones manquées” disait une

40
 George Ion Ionescu
belle jeune femme. (Toate istoriile frumoase încep cu ocazii pierdute!, spunea o tânără
femeie.)
● Poporul nostru cel înţelept zice: A fi domn e o întâmplare; A fi Om e lucru mare!
● Cine plăteşte, are dreptate! (Aşa zic eu, G.I., cu o experienţă de opt decenii de viaţă.)
● Pentru caracterizarea (definirea) unui individ, sunt definitorii:
1 – Comportamentul;
2 – Afectele (sentimentele), emotivitatea;
3 – Raţiunea.
Când aparcontradicţii între aceste laturi ale caracterului, omul se declară nefericit.
● Pentru cultura de orez, mâlul e aur iar sudoarea, argint! spune un proverb indonezian.
● Prin hambarul gol, bântuie şi urlă foamea şi disperarea. (Proverb asiatic)
● Nici o faptă bună nu va rămâne nepedepsită pe această lume! (Zicătoare populară
americană)
● De-ale lui Grigore Moisil:
● Ce-aveţi, domnule profesor, cu media?!
Uite ce am! Închipuie-ţi că eu stau cu o bucă pe un gheţar şi cu cealaltă bucă pe o
plită încinsă, dar în medie mă simt foarte bine!
● Vino, puiule, să te sărut pe frunte ca să poţi să-i spui lu’ tactu cu care m-ai ameninţat
că te-a pupat profesorul Moisil în fund, că aşa o frunte ca un cur n-am mai întâlnit.
● Profesorul Elly Catz ne învăţa: Minciuna este de trei feluri: minciuna simplă, sperjurul
şi statistica! Şi adăuga: În cazul unora, învăţătura dăunează grav sănătăţii!
● Peţitorul: Fata pe care v-o recomand nu are defecte majore!
Interesatul: ... Dar e urâtă!
Peţitorul: Da, dar ăsta nu e un defect major! În schimb e proastă!
● Radio Erevan: Un ascultător ne întreabă: Femeile care au capul mare, fiind mai
deştepte, sunt curve?
Radio Erevan: Dumneavoastră ce credeţi?
Ascultătorul: Dar femeile cu cap mic, sunt curve?
Radio Erevan: Nu ne mai întrebaţi dacă femeile cu cap mare sau cap mic sunt curve!
Toate femeile care au cap sunt curve!
● „Caut stăpân, dar-ar Dumnezeu să nu găsesc.” (Zicală populară)
● La un examen din România sau din Israel un student a fost întrebat: Dumneata unde
te-ai simţit mai bine? Care patrie o iubeşti mai mult? După ce s-a gândit profund, tânărul a
răspuns: Cred că cel mai mult mi-a plăcut... pe drum!
● „Domnilor elevi, să terminăm odată cu harţa asta între flamanzi şi valoni! De-acum
înainte flamanzii vor sta pe rândul din stânga iar valonii vor sta pe rândul de bănci din
dreapta!” La care, Iţic ridică două degete şi întreabă: „Da’ belgienii unde stau?”
● La o lecţie de religie preotul întreabă: „Eh! Cine vrea să intre în Rai?” Toţi elevii ridică
mâinile; numai micul Iţic ezită; milos, preotul îl întreabă: „Tu nu vrei în Rai?”, „Ba da!”
explodează micul Iţic; „Dar bunicul meu mi-a spus să nu mă vâr niciodată unde e îngheusială,
fiindcă până la urmă toate se sparg în capul nostru şi tot noi plătim toate pagubele!”
● De la studenţii mei. Proverbul „Repetiţia est mater studiorum” trebuie modificat. Până
acum însemna: Repetiţia este mă-sa învăţăturii! Frica este mama învăţăturii!
Iar cei de la seral au modificat şi ei proverbul: „Repetenţia este mama învăţăturii!”
● Niciodată lucrurile nu ies aşa cum te-ai aşteptat! Sau te-aştepţi!
● Cum îţi aşterni, aşa vei dormi! (Zicătoarea leneşului)
● Nu-i nebun cine cere, e nebun cine dă! (Zicătoare atribuită unui judecător!)
● Echipajul unui balon naufragiază cu nacela undeva într-un deşert, sau într-o junglă.
Până la urmă, întâlnesc un necunoscut care îi ajută să se dea jos din nacelă. „Unde suntem?”
întreabă echipajul. „Sunteţi încă în balon!” Puteţi spune ce profesie avea necunoscutul?
...Era un om de ştiinţă; matematician! De ce? Pentru că răspunsul era gândit, era corect şi
era lipsit de orice utilitate.
● „Educaţia este a doua natură” se spune; o fi! Probabil că prima natură (provenienţă) nu

41
George Ion Ionescu
a fost suficientă!
● În visuri ni se împlinesc şi cele mai ascunse dorinţe, dar numai acolo. (G.I.)
● Istoria ne-a obişnuit cu puterea armelor; Dreptul cu puterea judecătorului; Religiile
cu puterile zeilor; Legiuitorii cu puterea legilor; Popoarele cred în puterea lui Dumnezeu;
Epoca Modernă crede în puterea ştiinţei, iar de la Apostolul Pavel am aflat că de multe ori
deasupra tuturor acestor puteri domneşte Puterea Iubirii! Căci dacă „dragoste nu e, nimic
nu e!”, din gândurile mele G.I.
● Umor din presă:
● „Două prietene stau de vorbă:Vai câte minciuni am auzit spunându-se despre mine!”
zice una.
„Ce noroc ai, îi răspunde cealaltă; că dacă s-ar spune adevărul...!”
● „Ca să slăbească, nevastă-mea călăreşte câte două ore în fiecare zi!”
„Şi asta a ajutat-o cu ceva?” se miră prietenul.
„Aş, doar calul săracu’ a slăbit cu vreo douăzeci de kilograme!”
● Două prietene stau de vorbă. „Soţul meu lucrează de trei zile la o fabrică de bere.”
„Şi îi place?” se interesează binevoitoare, vecina. „Nu ştiu, că încă n-a venit acasă!”
● „Auzi, dragă, se zice că rechinul are o vedere foarte slabă şi înghite orice!” spunea o
doamnă. „Ăsta e bun să-l iei de bărbat, dragă!” îi răspunde cealaltă.
● „Ştii, dragule, în nici o poză nu am ieşit aşa cum sunt eu în realitate!”, „Şi nu te
bucuri, dragă?”
● La o manifestaţie se striga: „Să trăiască tovarăşul Stalin că ne-a scăpat de nemţi!”;
Un bătrân strigă şi el: „Să-i dea Dumnezeu sănătate, poate că ne scapă şi de ruşi!”
● Un ţigan este pus să recunoască portretele conducătorilor comunişti: „Tovarăşul
Marx, tovarăşul Engels, tovarăşul Lenin şi tovarăşul... nu-mi mai amintesc!” se plânge el.
„Cum, tovarăşe, tocmai pe actualul conducător nu ţi-l mai aminteşti?!”. La care ţiganul,
spăşit, declară: „Am şi eu o vârstă! Fiecare cu gaşca lui!”
● „Cine nu se teme de nimic, este surprins de primejdie.” (Proverb chinez)
● La suedezi, vara era într-o joi; la norvegieni, într-o vineri; dar şi colo şi colo vara se
termina sâmbăta.
● La spitalul de nebuni, care-i mai nebun, ăla e mai fericit!
● Trăim interlop şi suntem conduşi penal, spunea un deputat. (Iulie 2013)
● „Proavda, viteji” (Adevărul va învinge), deviza lui Jan Huss, devenită deviza Republicii
Cehe.
● Inteligenţa se exportă ieftin şi se importă scump. (Constatare din ţările lumii a treia)
● Dintre toate operele, cea mai frumoasă este o viaţă bine trăită.
(Radu Beligan când avea 93 de ani)
● „Ateii sunt acei oameni care-l tot caută pe Dumnezeu şi nu-l găsesc niciodată.”
(Jules Renard)
● „Cine se teme de moarte, nu se poate bucura nici de viaţă.” (Zicătoare medievală)
● În tramvai: „Daţi-mi locul, domnule!” „Poftim, duduie! Dar ce aveţi?”, „Sunt însărcinată,
domnule!”, „De când, duduie?”, „...Cred că de vreo oră şi jumătate!”
● Mai mult decât e-n stare, omul nu poate face!
● Proverbul „Încercarea moarte n-are” s-a scurtat şi a devenit „Încercarea moarte are!”.
Decizia mea: să nu rişti niciodată; cine riscă, pierde! Dacă rişti, nu poţi decât să pierzi!
● Politica este un raport de forţe.
● La o Mânăstire un preot mai vârstnic îi interpelează pe doi „ucenici”: „Ce faceţi voi
acolo?” „Ne rugăm.” „Păi, uitându-vă după fete şi femei? Cum vă rugaţi?” „Uite cum, părinte:
Doamne, Isuse Christoase, ce picioruşe frumoase!”
„Şi tu îi ţineai isonul? „Da.” „Şi cum ziceai?”
„Domnului să ne rugăm, şi între ele să intrăm.”
„Bă, voi îmi aduceţi aminte de înţelepciunea biblică:
„Unde nu-i cap, e vai de picioare!”
„Dar să vezi ce „vai” e de „între picioare”, părinte!”

42
 George Ion Ionescu
„Bă! Voi aţi păcătuit cu gândul şi sunteţi gata să păcătuiţi şi cu fapta!”
„Dacă ai şti, părinte, cu câtă plăcere! Dar aici nu sunt decât oi şi capre!”
„Caprele sunt la mânăstirea aia de peste vale, dar vouă vă umblă gândurile!”
„Ce-am mai umbla şi noi, părinte, dar n-avem voie!”
● De-ale lui Puiu, paznicul blocului de care eram responsabil acum câţiva ani. Îmi spunea:
„Eram de pază într-o noapte, la bloc, şi de la etajul nouă m-am trezit strigat de o femeie.”
Zicea Puiu că striga femeia: „Cine eşti?” „Cine să fiu, paza blocului!”
La care ea mă interpelează: „Şi mai şi fluieri! Latră dacă eşti de pază, firea-i al dracului!”
(Autentică, prin 2011)
● Rabinul de la Buhuşi era vestit pentru înţelepciunea şi chibzuinţa sa. În acel timp, o mulţime
de „tovarăşi de nădejde şi cu origine sănătoasă”, fuseseră numiţi directori la diferite fabrici şi le
duceau de râpă, către ruină! Un asemenea director, numit şef la fabrica de chibrituri a hotărât
să se sfătuiască cu rabinul de la Buhuşi, ca să-l înveţe ce să facă pentru ca să „meargă fabrica”!
Rabinul i-a spus: „Vino dumneata mâine la prima oră să vedem ce-i de făcut!”. A doua zi, la
prima oră directorul apare la rabin, care-i spune: „Hai să mergem în târg!”. Merg ei şi rabinul
se opreşte şi intră în prima tutungerie; „Aveţi chibrituri?” „Da”, răspunde tutungiul. „Da’ cu
măciulia la capătul celălalt aveţi?” „Omule, că te văd om bătrân, eşti nebun sau îţi baţi joc de
mine? Ieşi afară!”. Iese rabinul şi directorul care îl întreabă curios pe rabin: „Ei, ai găsit ceva?”
„Da, ar fi ceva; prea mulţi proşti!” Merg ei ce merg şi rabinul intră într-o a doua tutungerie
şi întreabă: „Chibrituri cu măciulia la capătul celălalt aveţi?” „Imediat!” răspunde tutungiul.
„Aşteptaţi că vă aduc imediat!” Şi iese întorcându-se cu o cutie deschisă, dar cu chibriturile
aranjate invers. „Câte cutii doriţi să cumpăraţi? Da’ să ştiţi că astea costă cu treizeci de bani mai
mult!” Cumpără rabinul trei cutii şi pleacă cu directorul. „Ei, ai găsit ceva?” „Da, ar mai fi ceva;
prea mulţi hoţi!” La care directorul se opreşte, scoate o cutie de chibrituri şi exclamă: „Rabi,
dragă, nu-nţeleg nimic! Mă tot plimbi pe la tutungerii şi eu tot nu înţeleg nimic!” „Ei, vezi?” îi
spune rabinul, „Chiar nu înţelegi nimic?” „Da!” „Ei, vezi? Ăsta e esenţialul! Ar trebui schimbat
directorul!”
● O glumă veche: „Când poţi să ai încredere în femeie?” l-a întrebat unul pe dracul pe
care tocmai îl servise. „Când ţii în deget inelul ăsta!” i-a spus dracul şi i-a întins un deget!
„Ştii tu unde şi în ce trebuie să îl ţii!” i-a spus dracul.
● Bulă s-a însurat. A doua zi vine la slujbă bătut rău! „Ce-ai păţit?” se miră colegii, „Ai
căzut din helicopter?” „Nu, m-a prins unu’ azi noapte la nevastă-mea!”. „Şi tu ce-ai zis?” „Nu
mai da, nene!” „Şi el ce-a zis?” „Bine, de data asta te iert, da’ să nu te mai prind pe-aici!”
● „Domnule, ăştia de la etajul de jos se destrăbălează! Am văzut cu ochii mei!” „Dar eu nu văd
nimic, doamnă!” „Ia, ia matale lada asta, pune scăunelul ăsta pe ea şi uită-te acum! Ei, se vede?”
● Educaţie: „Cine te-a învăţat să-ţi porecleşti colegii, bă, hipopotamule?! Şi de când sunt
profesorii, dromadere! Catârule! Vezi ce mi-a spus dirigintele tău?!”
● „De ce închide soţia ta ochii după ce se uită în oglindă?!”
„...Vrea să se vadă cât e de frumoasă... când doarme!”
● „Sper să nu vă mai văd pe aici!” le spune directorul unor deţinuţi care-şi ispăşiseră
pedeapsa. „Dar ce? Ai cumva de gând să ieşi la pensie?” îi răspunde unul dintre aceştia. „Sau
crezi cumva că o să ne lăsăm de o meserie aşa de bănoasă?”
● CITATE AMARE (Proverbe olteneşti)
● Frunză verde, flori de ouă, ● Frunză verde, flori de băţ,

Dacă faci o treabă, fă-o! Dacă n-ai de treabă, fă-ţ!

● Învăţătura dăunează grav sănătăţii.
● Cine n-are maşină de tocat carne, are soacră!
● Cine n-are pe careva care să-l piseze, are nevastă! Altfel rămâne boabe!
● Cine-şi ia amantă sau are două neveste, are şi o plată pe măsură: două soacre!
● Şi repetăm: Cui nu i-a dat Dumnezeu copii, i-a dat dracu’ nepoţi!
● „Ce părere ai de tabloul ăsta ciudat; reprezintă răsăritul, sau apusul soarelui?!”
„Cum! Dar este un apus de soare!”
„Dar cum ţi-ai dat seama?”

43
George Ion Ionescu
„Păi să vezi! Îl cunosc bine pe pictor; nu se scoală niciodată înainte de amiază!”
● „De ce oare a făcut Dumnezeu mai întâi bărbatul şi abia pe urmă Femeia?”
„...Dragă, orice maestru (artist) face mai întâi un brouillin, o probă acolo! Şi pe urmă, nu
vroia să-l bată nimeni la cap despre cum trebuie să arate bărbatul; şi arată ca dracu’!”
● „Aveţi mici?”
„Da!”
„Daţi-mi două ţoiuri mici, şi pe urmă o bere rece!”
● Aflat la Bucureşti în aceste zile (era prin 2010), premierul Cehiei i-a sfătuit pe guvernanţii
români: „Să fie atenţi la reformele vecinilor şi să înveţe şi din greşelile lor!”
Considerăm această recomandare ca deosebit de imprudentă. Ai noştri sunt în stare să
înveţe toate greşelile şi să le aplice la perfecţiune!
● „Nu-mi vine să cred că am făcut treisprezece ani de puşcărie pentru un popor de tâmpiţi
care şi-a ales în frunte numai idioţi!” (Petre Ţuţea după eliberarea din închisoare)
Şi acum să trecem la lucruri mai serioase.
● Nici într-un milion de ani proştii nu vor învăţa să nu mai creadă promisiunile şi
minciunile politicienilor. (Din presă, de la TV etc.)
● O femeie frumoasă şi inteligentă e un univers; un bărbat înţelept şi puternic, o lume.
● Acum, la bătrâneţe, suntem doar nişte umbre, şi în curând vom fi doar amintiri. (G.I.)
● Nici o comoară nu merită să mori pentru ea. Poate de aceea umblă vorba că şi comorile
trebuie îngropate! (G.I.)
● Nu minţi! Minciuna se întoarce întotdeauna împotriva ta!
● „Adevărul este rareori pur şi niciodată simplu!” (Oscar Wilde)
● „Don’t fix it, if it is not broken!” (Proverb anglosaxon)
Nu repara ceva până când nu se strică!
● Cunoaşterea, ştiinţa este putere; cine deţine informaţia, deţine şi puterea!
● O femeie poate fi un blestem sau o binecuvântare. Depinde de epocă, educaţie,
împrejurări, condiţionări, inteligenţă, temperament, caracter şi aşa mai departe; numărul
de factori este infinit dar se pare că totul, şi în primul rând alegerea, depinde de noi! Alegeţi
dumneavoastră! Şi mai ales, alegeţi femeia!(G.I.)
● Cum zicea uneori tanti Lenuţa: „Să nu ne luăm avans de scârbă!”
● „Ce ne opreşte să spunem adevărul râzând?” spunea Horaţiu.
● „Copiii sunt grozavi după ce ajung adulţi!” spunea un celibatar convins. Pe urmă i-a trecut!
● Când scrii respectă „regula de aur” a documentării; O informaţie se verifică cel puţin
din două surse diferite!
● „Numai cu bunele maniere faci treabă!” spunea mama. Iar un psiholog adăuga: „Politeţea
nu te costă nimic, dar valorează o avere!”
● Repetăm, deşi am mai spus-o: „Alo! New York-ul! Şcoala de bune maniere, dans şi
vorbire aleasă şi elegantă?” „Draci, dans! Numai bune maniere şi vorbire elegantă!”
● Se ştie că Atacul e cea mai bună apărare; dar şi când eşti atacat de cei din apărare, aduşi
la disperare, să vezi!
● Cine se grăbeşte face greşeli; nu degeaba dictonul „Festina Lente!” (adică „Grăbeşte-te
încet!”) a fost o mare deviză imperială.
● „Vă rugăm să ne scuzaţi
Nu producem cât furaţi!” (Lozincă din Piaţa Universităţii, ianuarie 2012)
● A venit vaporul, / Ca să-l ia pe Chiorul! (aceeaşi locaţie)
● „Noi muncim şi voi furaţi,
Noi rămânem, voi plecaţi!” (Spunea o altă lozincă) (Se pare că greşea; s-a întâmplat
tomai invers!)
● Un preot de la ţară îi sfătuia pe ţărani: Nu mai spuneţi vitei: Luate-ar boala!, că vine
boala şi o ia!
● Pentru a gândi pozitiv, trebuie mai întâi să gândeşti! (De la TV)
● Immanuil Kant spunea undeva: „O afirmaţie este cu atât mai adevărată cu cât încape
mai multă matematică în ea!”

44
 George Ion Ionescu
● Din dictoanele piraţilor:
„Ia tot ce poţi – şi nu da nimic înapoi!”
„Morţii nu spun poveşti.”
„Oamenii sunt mai uşor de căutat şi de găsit când sunt morţi!”
● Talentul e o zestre grozavă şi trebuie să-l plătim scump!
● Trecutul este un duşman care nu uită şi nu mai poate ierta!
● Speranţa este un vis anticipat!
● Se spune despre unii oameni că se scoală la cinci dimineaţa ca să-şi facă duşmani; alţii,
dimpotrivă, se pare că n-ar fi reuşit asta, chiar dacă s-ar fi sculat şi de la patru dimineaţa!
● „Cei mai buni şi cei mai drepţi prieteni sunt săracii; bogaţii nu ştiu nimic despre
prietenie!” (Wolfgang Amadeus Mozart)
● Arta este ecoul Dumnezeirii din noi care ademeneşte Veşnicia să poposească şi pe pragul
casei noastre! (spunea sculptorul poet Pavel Mercescu)
● „Un bătrân care moare este o bibliotecă distrusă.” (Proverb african)
● „Cuvintele sunt pavăza mea.” spunea un scriitor.
● „Trebuie să învingi, altfel eşti pierdut!” (Dicton antic)
● „În viaţă trebuie să fii perseverent şi trebuie să continui să perseverezi chiar dacă ai
eşuat!” (Învăţătură antică)
● „Şi nu iaste o Ţară mai rea decât Ţara Românească, fiindcă nu se termină bine o nebunie,
şi alta se ridică.” (Letopiseţul Cantacuzinesc)
● „You can’t teach an old dog a new trick.” („Nu poţi să înveţi un câine bătrân şmecherii
noi.”) (Spunea un proverb englezesc, echivalentul proverbului nostru: „Ce nu se învaţă la
tinereţe, nu se mai învaţă la bătrâneţe!” şi adăugăm noi: Nu se mai învaţă niciodată!)
● Fiecare îşi duce crucea lui – nimănui nu-i pasă cum îmi duc eu crucea mea.
● Tăcerea cere un preţ.
● Cu orice fiinţă vie m-aş putea lupta, dar cu moartea, ba!
● Din cărţi se învaţă gânduri şi idei, dar viaţa se poate învăţa numai din viaţă.
● Moartea ne învaţă să simţim că viaţa e viaţă!
● Oamenii pot da sfaturi pentru o durere care nu este a lor; imediat ce durerea este a lor,
totul se transformă în suferinţă.
● Toate gândurile bune sunt onorabile.
● „Prefer lipsa unei Constituţii, decât o Constituţie rea.” (Premierul Giscard d’Estaing)
● „Judecata confraţilor de breaslă este cea mai dură!” spunea un compozitor.
● Se pare că fiecare fiinţă are atâta înteligenţă de câtă are nevoie!, spunea soţia mea.
● Problema existenţa unei conştiinţe cosmice presupune multă inteligenţă şi nu are soluţie!
● Femeia frumoasă va fi invidiată şi urâtă de către femeile urâte; şi la fel bărbatul inteligent
va fi invidiat şi urât de către cei răi şi proşti.
● „Unii caută şi nu găsesc; alţii găsesc şi nu sunt mulţumiţi.” (De la soţia mea)
● „Iarnă pe uliţe şi în case.” (Citat celebru din vremurile de restrişte)
● Trebuie să înfrunţi teama ca să poţi scăpa de ea. (G.I.)
● O femeie se plângea: „Tomas mi-a fost infidel!” Noi adăugăm: „Parcă ar exista vreun
bărbat care să nu fie!”
● „Eu rămân cum sunt! Fiecare cu starea lui!” (Proverb spaniol)
● Femeile sunt nemiloase cu bărbaţii care au decăzut!
● S-a spus că tinereţea este o „stare de spirit”. Poate!
● Spunem: Dacă ar fi aşa, organele noastre interne nu ar mai îmbătrâni cu atâta
încăpăţânare, deşi este totuşi evident că şi starea de spirit contează, dar din păcate, ea nu are
un rol determinant. (G.I.)
● Laşitatea este specifică parveniţilor. (Constatarea mea, G.I.)
● „Trufia merge înaintea căderii, iar cine se smereşte, se va înălţa.” (Biblia)
● „Am fost totul şi totul era nimic!” (Aforism atribuit lui Alexandru Macedon, supranumit
„cel Mare”!)
● O legendă despre Alexandru cel Mare spune că ar fi zis: 1) Atunci când mori, nu iei

45
George Ion Ionescu
nimic cu tine, pleci cu mâinile goale; 2) Nici un doctor nu te mai poate salva, chiar dacă eşti
împărat; 3) Tot ce ai adunat, rămâne în urmă. (Relatarea unei doamne)
● Repetăm cea mai celebră butadă a lui Napoleon Bonaparte:
„De sublime au ridicule il n’y a qu’un pas.”
„De la sublim până la ridicol nu e decât un pas!” Noi adăugăm: Abţine-te să-l faci!
● Întotdeauna democraţia a fost compromisă de cei care n-au crezut în ea, dar au folosit-o
pentru propriile lor scopuri şi interese. (Constatarea unui cetăţean dezamăgit)
● Vă urăm să trăiţi cu toţii, numai noi să nu murim! (Urare românească)
● Ori trăim cu toţii, ori muriţi cu toţii! (De-ale lui Caragiale)
● Există o zicală: „Femeia dă şi iartă; bărbatul ia şi uită!”
Iată de ce sexul nu este un mod de plată. Numai banii nu se uită niciodată, spunea un
comentariu. Reamintim şi gluma cu ofiţerul de honvezi ungur, care când o doamnă care făcea
şi prostituţie îi aduce aminte dimineaţa: Dar plata... Banii?” „Doamnă, i-a răspuns ofiţerul,
un ofiţer de honvezi ungur nu ia niciodată bani de la o femeie!”
● În toate acţiunile Mossadului, criteriul principal îl constituie evitarea oricărui risc!
(Dintr-o carte despre spionaj)
Concluzia mea: să nu rişti niciodată nimic! Contrar proverbului care spune că „Cine
riscă, câştigă!”. Experienţa mea de o viaţă mi-a arătat că toţi cei care au riscat ceva, au pierdut
întotdeauna tot ce au avut şi în primul rând casele puse gaj, şi au murit săraci!
● Neserios nu este cel care se cufundă în mister, ci acela care nu mai vrea să iasă.
(Din cartea „Le matin des magiciens”)
● Unde e carte multă, e şi ceva nebunie! (Zicală românească)
Ruşii adaugă: Unde e minte multă, nu se poate să nu fie şi ceva prostie!
● România se află la o răscruce de vânturi, de drumuri şi de istorie, dar şi de interese,
minciună şi trădare! Ce alegeţi? (G.I.)
● Senzualitatea este tot un fel de trădare! (Afirma cineva)
● Unii spun: Numai zeii sunt veşnici şi vii, dar oare sunt autentici?
● Se ştie că, cu cât te ridici mai sus, cu atât devii mai vulnerabil. Spunem:
Fiecare moare cum poate! Cu un cuţit în spate!
● O reclamă spunea: „Aici este cel mai frumos colţ de ţară
Şi cel mai albastru cer de vară.”
Dar... „aici” este peste tot!
● Cine face şi desface toată ziua are ce face! (Zicală populară românească)
● Războaiele rămân aceleaşi, numai conducătorii se schimbă! (N.n.)
● Un neamţ comenta: „La noi, la nemţi, din trei nemţi doi sunt mai prostuţi şi numai unul
este cu adevărat deştept; dar ăla conduce! La voi, la români, din trei inşi doi sunt deştepţi şi
numai unul este mai redus la mine; dar ăla conduce!
● Victoria are mulţi părinţi, iar înfrângerile şi eşecul sunt orfani! (Constatare permanentă)
● Personalitatea unui om nu se poate închide/limita la o simplă profesiune.
● Întrebată dacă există o vârstă pentru dragoste, Mirabela Dauer a răspuns: „Există oare
numai o vreme pentru a respira?”
● O doamnă care condamna furtul, minciuna şi pe toţi cei care nu aveau servici, inclusiv
pe soţul ei, fiind întrebată: „Dar soţul dv...?”, a răspuns scurt: „Serviciul lui sunt eu!”.
● Nimeni nu a realizat vreodată ceva făcându-şi griji. (N.n.)
● Poporul nostru zice: „Prost să fii, noroc să ai, că ai de unde să dai!”. Ştie el ce zice!
● „Asta e soarta boului, viţel adult,
Să stea la poarta noului, niţel mai mult!” (Atribuită lui Marcel Breslaşu)
● „Când pisica-i la plimbare, e rost de destrăbălare!” (Proverb englezesc)
Şi varianta românească: „Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă!” (Ce preferaţi?)
● Observaţie judicioasă: El şi ea şi-au înjurat ieri ...iubire veşnică!
● Poţi fugi de orice şi de oricine; dar nu poţi fugi de tine însuţi! (Dicton antic)
● O, viaţa mea! Sufletul meu! Moartea cu tine este tot viaţă dar fără tine numai moartea mai
poate însemna a trăi! (Din poezia lirică englezească! Şi să mai zici că englezii sunt flegmatici!)

46
 George Ion Ionescu
● „Mereu, mereu, din fapte tot mai rele
Mai rele suferinţe se ivesc.” (John Milton, poet englez, sec. XVII)
● „Cele mai rele minciuni sunt cele pe care ţi le spui tu ţie însuţi!” (Replică dintr-un film)
● După o şedinţă de sex mai furtunoasă, Iţic o întreabă mirat pe Raşelica: „Iubito. de
unde ştii tu atâtea lucruri despre sex (poziţii, respiraţie, inovaţii...)?”.
La care Raşela se uită lung la Iţic şi îl întreabă: „Bine, mă, tâmpitule, tu crezi că toate
astea se învaţă la fără frecvenţă?!”
● Dacă nu ai prieteni, eşti un om sărac!
Prietenii nu îi poţi cumpăra, chiar dacă ai un sac plin cu bani! (Din înţelepciunea universală)
● „Dacă munca era uşoară, o luau boierii!”, zise ţăranul.
● „Nu tot ce se poate cântări, contează;
Şi nu tot ce contează, se poate cântări!” (Einstein)
● „Când ai dat la o parte tot ce este în mod evident neadevărat, ceea ce rămâne, oricât de
incredibil poate să pară, este adevărul!” (Sherlock Holmes către Dr. Watson).
● Am văzut mulţi oameni fără nici o calitate, dar fără defecte nici unul! (G.I.)
● S-a întâmplat că odată un elefant a avortat un şoricel... Şi acela pe jumătate mort!
(Atribuită lui I.L. Caragiale)
● „Fais ce que tu dois,
advienne que pourra!” (Fă ceea ce trebuie indiferent ce va fi!)
(Deviza gradului 30 a Ritului Francmasonic Scoţian)
● Prostul, când nu înelege ceva, râde... Iar proasta ia exemplu de la el! De asta spune
poporul nostru: „Râde ca proasta-n târg!”
● „Doctore, să vezi, acum trei săptămâni, când aveam zi liberă la prăvălie dar n-aveam clienţi,
m-am dus acasă şi Raşela era cu Şloim! Am pus mâna pe topor, şi Şloim mi-a zis: Hai mai bine să
bem o cafea, eu n-o să mai viu în lipsa ta şi nu fi un primitiv! După o săptămână, tot aşa! Neavând
clienţi la prăvălie, m-am dus acasă. Şloim era iar la Raşelica! Am pus mâna pe topor şi el mi-a zis:
Nu fi un primitiv, cum o să mai facem afaceri împreună dacă tu pui mâna pe topor? Mai bine fă
o cafea... Doctorul: Şi ce vrei de la mine? Iţic: Să vezi! Alaltăieri, iar m-am dus acasă şi Şloim cu
Raşelica... Doctorul: Şi care e problema? Iţic: Nu cumva beau prea multă cafea?!
● „Cea mai mare minune este să crezi că poţi face una. Restul e uşor!” (Nicolae Iorga)
● „Pentru dragostea faţă de un trandafir, grădinarul devine sclavul a mii de spini.”
(Proverb turcesc)
● Louis Anderson zicea: Dacă-mi dau drumul la imaginaţie, ajung la închisoare!
● „Viteazul priveşte pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nici nu-l vede.” (Nicolae Iorga)
● „Munca plăteşte, norocul face pomană.”(Nicolae Iorga)
● Există şi o Magie şi o Fascinaţie a Necunoscutului... (G.I.)
● Câtă cunoaştere conţine visul? (G.I.)
● Câtă inteligenţă se ascunde dincolo de subconştient? (Mă întreb; G.I.)
● Domnul Valeriu Butulescu spunea: Un mileniu s-a scris cu pene de gâscă; aşadar gâştele
au mari merite în promovarea culturii!
● Un domn numit întâmplător: Harry Emerson, ca şi celebrul filozof american, zicea:
Lumea se mişcă atât de repede astăzi încât cel care spune că un lucru nu poate fi făcut este
în general întrerupt de cineva care deja îl face!
● „Dacă nu-ţi doreşti ceva, nici n-o să ţi se-ntâmple”, spunea regretata mea soţie.
● Vai de cei slabi! Vai de cei care nu îşi pot menţine poziţia! Aceştia mai trăiesc oare?
Latinii spuneau: „Vae victis!” şi adăugau: „ Una salus victis! Nula salutem sperare!”
(Cei învinşi, mai au o singură scăpare: să nu mai spere nimic!)
● Reguli esenţiale pentru un bărbat; de la bunica mea:
1) Să nu te plângi niciodată de nimic.
2) Să nu te-aud plângându-ţi suferinţele, chiar dacă ele ar fi reale.
3) Să nu reproşezi niciodată nimănui nimic! Că e tot degeaba!
● Tot de la bunica mea: „La ţigan să nu-i zici „cioară”,
Că se supără şi zboară.

47
George Ion Ionescu
Sau se supără şi zbiară.
Crau, crau, crau, crau!”
● Cea mai uşoară pradă pentru diavol este omul furios. Diavolul face cu el ce vrea şi
obţine orice vrea de la el. (Învăţătură arabă)
● Şi prostului îi vin idei – dar nu-l găsesc niciodată acasă.
● „Ipocrizia este cea mai curentă atitudine „etică”, atât la nivel individual, cât şi la cel
colectiv, afişată astăzi.” (Ileana Vulpescu)
● „L’age mur se conjugue mal avec le future” (Vârsta coaptă (matură) se conjugă rău cu
viitorul) (Replică dintr-un film)
● „Onoarea şi câştigul nu încap în acelaşi sac.” (Proverb portughez)
● Vom fi murit şi a doua oară atunci când ni se va uita şi amintirea. (Zic eu, G.I.)
● Dansul este ceva erotic şi nu există pe lumea asta nimic mai provocator decât dansul.
(Constatarea mea, G.I.)
● Monopolul generează corupţie şi tiranie. (Constatare generală)
● „Nu ştiu de ce, dar toţi cei care făceau glume proaste în copilărie, la maturitate au făcut şi
copii proşti!” şi o doamnă adăuga, „Unii chiar au ajuns o glumă proastă!” Felicitări, doamnă!
● „Eşti ceea ce vorbeşti!”, spunea aceeaşi doamnă. „Ceea ce eşti şi ceea ce faci spune cu mult
mai mult despre tine decât tot ceea ce spui şi te lauzi tu!”, spunea filozoful american Emerson.
● „O pipă dă unui om deştept prilejul să gândească, iar unui prost ceva de ţinut în gură.”
(Trishmann)
● „Dacă nu poţi să-i convingi, măcar bagă-i în ceaţă.” (Georges Brassens)
● E mai uşor să ai principii când eşti bogat, dar e mult mai greu să ai principii, dacă nu
imposibil, când eşti sărac! (Constatare a înţelepciunii populare)
● Faptele sunt dovezi depline a cele ce se spun. (Din Cronici)
● „Înălţimile înseamnă singurătate.” (Darie Novăceanu în: „Precolombia”)
● „Să faci tot binele de care eşti în stare; să iubeşti mai ales libertatea, şi chiar atunci când
ar fi vorba de scaunul unei împărăţii, să nu trădezi niciodată Adevărul.” (Beethoven)
● „Au existat şi vor exista mulţi împăraţi, dar a existat un singur Beethoven.” (I-a spus
marele compozitor lui Goethe când, întâlnindu-se amândoi la palat sau în parc cu împăratul
Austriei, Beethoven a aşteptat ca împăratul să salute primul, spre uimirea lui Goethe, care
relatează faptul!)
● „Omul care-şi plimbă câinele este şi el legat în lesă, dar la celălalt capăt.” (Serge Gainsbourg)
● „Nimeni nu acceptă (nu primeşte) sfaturi, dar bani primeşte toată lumea! Prin urmare
banii sunt mai buni decât sfaturile!” (Jonathan Swift)
● „Orice prost, dacă nu-l ţii sub papuc, ţi se urcă în cap, sau cel puţin în spate.” (spunea
domnul G. Wolinski)
● „Toţi ştiu să mintă, dar să dezmintă ştiu doar politicienii.” (G. Wolinski)
● „Dacă un câine muşcă un om, asta nu este o ştire; dar dacă un om muşcă un câine, asta
da, este o ştire!” (Din preceptele jurnalismului actual)
Un cinic spunea: Dacă o haită de câini vagabonzi ucid şi devorează un bătrân, asta da! Este
o ştire! Şi când pittbullii (rasa de câini de luptă) omoară câte un copil, şi asta este o ştire!
● Distanţa cea mai scurtă între două puncte sau între doi oameni este adesea doar o
grămadă de bani! (Constatarea mea G.I.)
● Valoarea este discretă; mediocritatea este vorbăreaţă; iar prostia se laudă! (Constatare G.I.)
● De cele mai multe ori, banii sunt cel mai periculos drog. (G.I.)
● Nomazii spun că locuinţele orăşenilor sunt doar nişte morminte. Ce să le mai răspunzi?!
● Nu banii înseamnă atât de mult, cât lipsa lor! (G.I.)
● Ca să izbândeşti, trebuie să crezi în ceea ce faci!
● „Cum crezi tu că poţi stăpâni oamenii şi îi poţi duce de nas? Numai prin forţa braţului?
Nu! Cu ajutorul minţii tale! Şi prin magie!” (James Clavell: TAI-PAN)
● Preotul de aici spune că Dumnezeu nu e vinovat pentru nimic, că doar noi suntem
responsabili pentru acţiunile noastre! (Replică dintr-un film) (N.n., Aşa o fi?)
● „Obrăznicia şi tupeul anumitor redactori de ziare nu este egalată decât de îngâmfarea şi

48
 George Ion Ionescu
de prostia lor fudulă.” (Constatarea mea, G.I.)
● „Tout le bonheur qu’on a vient du bonheur qu’on donne.” (Sully Prudhomme)
(Toată fericirea noastră vine numai de la fericirea pe care o dăm.)
● Despărţire: „Draga mea, inima-mi bate!
Dar ce vrei tu- Nu se mai poate!”
● „Când tot vorbeşti de diavol/dracu’, vine el! Vine şi singur!” (Constatare populară)
● „L’être humaine appartient à la terre ou il este né!” (Proverb african)
(Omul aparţine cu fiinţa lui pământului pe care s-a născut.)
● Viaţa e un risc! (Constatare personală)
● În/La tribunale cel mai greu lucru e să salvezi oamenii nevinovaţi. (Constatare personală)
● „Aveţi bideu la baie?...” „Aşa şi-aşa!” (Dan Puric)
● Dragostea în vis nu e destinată ochiului dar uşurează bucuria lui! (Dintr-un film)
● „Jeden Tag ein wenig weiter În fiecare zi puţin mai departe
Jeden Tag ein wenig gescheiter, În fiecare zi să fii ceva mai isteţ,
Immer froh und glück, und fleißig!” Totdeauna vesel, fericit şi harnic!
(Îndemn dintr-un manual de limba germană pentru clasa a cincea).
● „Ein Man, ein Wort (Un bărbat, un cuvânt;
Eine Frau, ein Wörterbuch! O femeie, un dicţionar întreg!)
● „Morgen, morgen, nur nicht Heute, Sagen alle faulen Leute! (Proverb german)
(Mâine, mâine, numai nu astăzi, spun toţi oamenii leneşi!)
● „Cel mai trist lucru în dragoste este că uneori sufletul ţi-l ia cine n-are nevoie de el!”
(Nicolae Iorga)
● „Întunericul nu trebuie să-l luminăm ca să-l putem vedea.” (Lucian Blaga)
● „Mila străinului e ca umbra spinului!” (Zicătoare românească)
● „Nu plânge niciodată când eşti machiată!” (Sfatul unei actriţe)
● „Ai pierdut un lucru? Ai găsit zece! Sau poate vei găsi!”
● „Bucuria este ca o busolă care-ţi arată direcţia vieţii.” (Sfatul unui prieten duhovnic)
● Până la urmă viaţa se reduce la un trecut şi la nişte amintiri care se estompează în ceaţă.
(Constatarea mea, G.I.)
● „Educaţia este totalitatea activităţilor de formare a deprinderilor, a îndemânărilor, de
folosire a aptitudinilor, de elaborare a proceselor de gândire şi de formare în definitiv a
fiinţei copilului sau/şi a adultului.” (Constatare personală)
● „Cei şapte ani de acasă cuprind educaţia socializării şi a respectului;
educaţia se face în primul rând în familie, în şcoală, în atelier, la bibliotecă, la joacă,
în sport, şi contribuie la socializarea individului.
(N.n.: Altfel se comportă un om care a trecut prin şcoală, prin viaţă, prin greutăţi sau prin
puşcării, decât cel izolat în vârful muntelui, într-o pădure sau între gheţurile şi frigurile Nordului!)
● „Ce legătură există între vis şi telepatie?” m-am întrebat.
Un vis poate fi un răspuns la o problemă care te frământă; visul poate fi un răspuns
la o întrebare, sau la întrebările pe care ni le punem în stare de veghe şi la care nu putem
răspunde.
Magia însăşi poate fi albă (benefică), neagră (malefică), sau poate să nu fie deloc!
În orice caz, telepatia, ca şi clarviziunea, magia şi atâtea alte preocupări, rămân încă
nişte probleme care presupun că vor avea cândva şi o rezolvare.
● Se spune că eşti ceea ce mănânci; şi totuşi se constată că trupul unor oameni aparţinând
unor triburi de eschimoşi are acelaşi conţinut de C14 ca şi carnea de focă! Iar foca nu mănâncă
decât peşte!
● „Astăzi ai două alternative: te aliniezi sau te alienezi!” (Dr. Alexandru Ciocâlteu, poet,
medic şi om de ştiinţă român)
● „Nu primeşti nimic dacă nu dai ceva!” (Nota G.I.)
● „Pentru o femeie, dragostea pentru un bărbat este uneori la fel de importantă ca şi
dragostea pentru Dumnezeu.” spunea Maica Stareţă.
● „Trebuie să-ţi îndeplineşti menirea pentru care ai fost creat!” Este o datorie!

49
George Ion Ionescu
● Maica Stareţă spunea că „Atunci când Dumnezeu îţi închide o uşă undeva, în altă parte
îţi deschide o fereastră!”
● Doi pui de veveriţă se uitau unul la altul într-un trunchi gol, scobit, şi nu se vedeau!De ce?
M-am gândit şi m-am tot gândit, fără să aflu de ce! Pe urmă am aflat: unul se uita miercurea,
iar celălalt vinerea!
● Iubirea e o boală grea şi se termină cu un fel de moarte! (Constatare personală)
● „Semnificaţia nebuniei nu poate fi decât una singură: negarea.” (Const. Enăchescu)
● „Nebunia este subiectivitate pură.” (C. Enăchescu, medic)
● „Delirul este modul de a judeca prin negaţie.” (C. Enăchescu)
● „Cât durează dragostea la prima vedere? Puţin!” (Din experienţa de viaţă a adolescenţilor)
● Note dintr-un film ştiinţific remarcabil despre foc:
Noi construim uneltele şi uneltele ne construiesc pe noi.
Focul ne-a oferit căldură, tehnologie, o armă pentru apărare şi un mijloc de a ne
prepara hrana!
Focul ne-a dăruit metale iar metalul ne-a dăruit civilizaţia modernă.
Cel mai elocvent exemplu de cucerire a naturii este focul!
Praful de puşcă a apărut ca un echivalent al nemuririi. (Aşa se credea!)
Focul reprezintă un mijloc pentru a săpa canale; un mijloc pentru construi minele,
şi cel mai important lucru, se credea că este un mijloc de a pune capăt războiului!
Focul a făcut toate astea, dar pe urmă au apărut dinamita, gazele de luptă,
aruncătoarele de flăcări, şi tunurile, care au desăvârşit dezastrele incendiilor!
(N.n.: Se pare că fiecare lucru nu poate apare decât însoţit de opusul său!)
● S-a spus: „Se poate orice.” Nu e sigur! Dar e sigur faptul că orice opinie publică poate
fi greşită pentru că aşa a fost concepută!
● „Nădejdea creştină învinge până şi deznădejdea păgână.”
● „Poţi fugi dar nu te poţi ascunde.”
● „Dacă eşti în libertate, dar eşti vinovat, vei fi prins!”
● Uneori trebuie să te rătăceşti pentru a găsi ceva. Calea? Sau doar pentru a găsi o cale de
scăpare?
● „Războaiele nu se câştigă prin evacuări!” (Churchill după dezastrul de la Dunquerque)
● „Austeritatea se face pe spinarea oamenilor săraci.” (Afirmaţie din Parlamentul European)
● „Există multe ţări, dar o singură patrie!”
● Repetăm o lozincă de la o manifestaţie: „Vă rugăm să ne scuzaţi,
Nu producem cât furaţi!”
● „Săriţi cu toţii şi strigaţi tare:
România nu e de vânzare!” (De la demonstraţia din 18 ianuarie 2012)
● „Ieri Ceauşescu şi Armata, Ieri: Ceauşescu judecat
Azi Băsescu şi amanta!” Pentru sângele vărsat!
Azi: Băsescu judecat
Pentru tot ce s-a furat!
● „Nimeni nu poate să stea degeaba fără să facă nimic; doar morţii!” (Zic eu, G.I.)
● Din răspunsurile mele (G.I.): Care-i cea mai puternică otravă? Ura!
Dar cea mai corozivă? Invidia!
Adăugăm: Care este cea mai uşoară moarte? Moartea altuia!
(Nu mai ştiu dacă Mihai Beniuc a zis asta, sau Zaharia Stancu, sau poate amândoi!)
● Din folclorul românesc: Noi suntem neam de români,
Nu avem din veci stăpâni!
● „Nevoia te învaţă şi ce e fără de voie!” (Zicătoare românească)
● Întrebări copilăreşti: „De ce are omul vorbă?”
„De ce cad frunzele?”
„Unde se duc cei ce nu mai sunt? Şi altele!
Încercaţi să răspundeţi dumneavoastră! Se pare că doar copiii încearcă să dea şi răspunsuri.
● Când a ieşit la pensie, colegul şi vecinul meu Puiu Croitoru, căruia îi plecaseră şi soţia şi fata

50
 George Ion Ionescu
în Germania fiind nemţoaice, îmi spunea: „De când am ieşit la pensie nu-mi mai văd capul de
treburi şi nu mai am o clipă liberă! Mă întreb cum de mai găseam timp să mă duc şi la serviciu!”
● Alcoolul mă ajută să uit de toate; de exemplu aseară la Night Club... am uitat că sunt însurat!
● Minciuna cea mai credibilă este cea care conţine şi un grăunte de adevăr. Dar italienii
declară: „Si non e vero, e ben trovato!”, adică: „Dacă minciuna e gogonată, e cu atât mai bine
găsită (mai credibilă)!”
● Cel mai important pas e cel care urmează!
● Dumnezeu când a făcut lumea, de aceea a făcut femeia mai la urmă, ca să o facă mai
frumoasă...
● O lume fără femei se poate imagina, dar nu merită să existe. (G.I.)
● O chemare ciudată: Dânsa: „Ia proteza din pahar! Muşcă-mă şi fii brutal!” (Atribuită
unei tinere octogenare sau june de 78 de ani.)
● „Inima are raţiunile ei pe care raţiunea nu le cunoaşte.” (Blaise Pascal)
● Printre cei iniţiaţi, se spune că dacă undeva ţi se deschide o uşă, trebuie să intri! (G.I.)
● „Celebritatea umblă repede!” (spunea o stea)
● Scurtăturile se dovedesc întotdeauna a fi cel mai lung drum! (Din înţelepciunea drumeţului)
● Întotdeauna trebuie să plăteşti scump ceea ce îţi doreşti. (Constatare universală)
● Sufletul omului este atât de complicat (complex) încât scoate la iveală contradicţii de
neîmpăcat. (Constatare din literatură)
● „Mater semper certa; pater semper incertus.” (Proverb latin, adică: Mama este întotdeauna
sigură; pe când tatăl...!)
● Nu întotdeauna cei vinovaţi plătesc pentru faptele lor, mai ales cei bogaţi şi puternici.
● Definiţii contradictorii
„Un pesimist este doar un optimist mai bine informat; iar un optimist este doar un
pesimist renegat!”
● Glumă sau realitate? Pseudoraţionament sau anecdotă?
„Un albanez înşeală trei turci. Un turc înşeală trei persani. Un persan înseală trei indieni.
Un indian înşeală trei chinezi; Un chinez înşeală trei greci; iar un grec înşeală trei albanezi!” Şi
cercul s-a închis! Dar de fapt în acest caz în orice parte a cercului încap toate naţionalităţile şi
cercul se poate continua şi se închide unde vreţi dumneavoastră! Iar prejudecăţile şi simpatiile
înfloresc oricum şi de oriunde! Dar cum zicea micul Iţic din Belgia atunci când învăţătorul a
cerut elevilor flamanzi şi valoni să stea în clasă pe rânduri diferite ca să nu se mai încaiere!;
„Da’ belgienii unde stau?”
● Acelaşi mititel Iţic nu a ridicat mâna când toată clasa a ridicat-o dorind să intre în Rai.
„Tu de ce nu ridici mâna? Nu vrei să intri în Rai?”, îl întrebă învăţătorul.
„Ba da, plânse micul Iţic. Da’ mi-a spus bunicu’ să nu mă duc unde e vreo înghesuială,
că până la urmă se lasă cu ceartă şi bătaie şi tot noi plătim toate pagubele!”
● Facem cu toţii parte dintr-un spectacol etern! Jucăm pe scena teatrului lui Dumnezeu
într-o tragedie fără sfârşit! (Din literatura braziliană)
● Unul se înneca! Se auzi un strigăt: „Ajutor!” Altul strigă: „Ajută-l tu! Nu vezi că are
nevoie de ajutor?” Iar al treilea strigă: „N-are nevoie! Se înneacă el şi singur!”
● Banii spun mai multe despre tine decât spui tu despre ei! (Dintr-o emisiune TV)
● „Timpul este suficient pentru oricine îl foloseşte!” (Leonardo da Vinci)
N.n.: Dar oare câţi ştiu să-l folosească?
● Într-o discuţie filozofică s-a pus problema ce meseriaş sau om este mai folositor!
„Agricultorul! El ne hrăneşte pe toţi!”, a spus primul filozof.
„Da, dar pe lume sunt foarte mulţi tâlhari şi hoţi! Războinicul este mai însemnat,
pentru că ne apără de toţi aceştia!”
„Bine, dar armele războinicului sunt făcute de fierar! Deci acest meşteşugar este şi
mai important! Dar Judecătorul îl judecă şi îi condamnă pe toţi; Regele este deasupra lor, dar
şi el ascultă de Preot pe care îl sfătuieşte chiar Dumnezeu care le hotărăşte pe toate!”
„Da! Dar el este în cer, iar pe pământ se întâmplă fel de fel de tulburări şi deci
poliţistul este şi mai însemnat! Bine, continuă alt filozof, dar Nobilul organizează întreaga

51
George Ion Ionescu
societate! Bogătaşul finanţează toate lucrările şi oferă mijloacele necesare! Meşteşugarul de
orice specialitate ar fi, este de neînlocuit! Cine este mai important? Cine are însemnătate mai
mare? Continuaţi dumneavoastră!
Autorul acestor rânduri declară că nu poate răspunde la această întrebare.
Cine este mai presus? Agricultorul, meşteşugarul, războinicul, preotul, regele sau poate
Doctorul? Sigur este doar faptul că, după Dumnezeu, vin doctorii, şi abia pe urmă vin sfinţii
şi toţi ceilalţi! Poate oamenii cumsecade sau sfinţii? Şi tot aşa, şi tot aşa la nesfârşit... Sigur
este doar faptul că după Dumnezeu vin doctorii şi abia pe urmă vin sfinţii şi toţi ceilalţi!
● „The past is gone, and the future is impredictible!” (Trecutul s-a dus, iar viitorul nu
poate fi prezis; rămâne Prezentul! G.I.)
● „Judecata mulţimii conţine întotdeauna un adevăr, chiar dacă este denaturat prin
răutate.” (Titu Maiorescu, scriitor român)
● La un concurs de matematică, fizică ş.a.m.d. câştigat din nou de elevii români, un profesor
belgian care conducea delegaţia respectivă, i-a spus colegului meu Dan Iordache care conducea
elevii români: „Ce le daţi voi copiilor din România de ies primii? Noi le dăm tot ce vor dar ai
noştri nu iau premii!” La care Iordache i-a răspuns: „Da! Dar ai noştri nu sunt proşti!”
● „Nu confunda norocul cu îndemânarea!” (Proverb chinezesc)
● Cu toţii suntem poligami şi femeile poliandre, dar nu vrem să o recunoaştem.
În realitate, fiecare face parte dintr-un mic grup care are relaţii (de fapt este ca şi
căsătorit) cu un alt mic grup şi aşa mai departe. Celibatarii ştiu foarte bine asta când îşi
consultă agenda de telefoane pentru a stabili o „întâlnire”. (din constatările mele G.I.)
● „Soţului tău îi plac bărbaţii? Nu te enerva, dragă! Şi ţie îţi plac la fel de mult!”
● Soţia lui a hotărât să se dezbrace... de prejudecăţi!
● Sabia scoasă din teacă trebuie folosită. (Zicătoare a samurailor japonezi)
● Femeile sunt frumoase ca să le placă bărbaţii; iar bărbaţii trăiesc mai puţin decât femeile
(zic gurile afurisite) pentru că le mănâncă femeile zilele! O fi adevărat? Nu ştiu! Dar este
sigur că în lumea modernă în toate ţările în care se fac statistici se dovedeşte clar că femeile
trăiesc cu opt până la zece ani mai mult decât bărbaţii! Poate că aşa este şi drept! (G.I.)
● Psihiatrul: „Eu când îl văd pe unul prea optimist, mă întreb ce boală are!”
● În creierul unui nebun se bat doi psihiatri! Spunea un om „cu experienţă”!
● Cel mai bun mod de a trece peste suferinţă este fie să nu o bagi în seamă, fie să-ţi faci de lucru!
● Niciodată nu se găseşte loc şi timp pentru a spune adevărul. (Constatarea mea G.I.)
● „Ce fericire că nebunia nu se ia precum vărsatul de vânt!”, suspină condamnatul la
moarte, „Bine că nu m-au condamnat la arderea de viu!”
● Ce poţi cumpăra cu bani, e ieftin! (Constatare G.I.)
● Femeia e o perfecţiune a naturii la care s-a lucrat milioane de ani. (G.I.)
● S-a constatat că privarea de somn reduce performanţele intelectuale; iar privarea totală
de somn produce moartea!
● 1) Cine face – tace; 2) Cine vorbeşte, de obicei doar se laudă; 3) Lăudăroşii sunt de
obicei mincinoşi şi nu realizează ce au afirmat! (Observaţie G.I.)
● „Când asculţi muzică de Bach e ca şi cum l-ai asista pe Dumnezeu atunci când a creat
lumea!” (Goethe)
● Unele caracteristici culturale ale evreilor din ghetou:
– dansul pe loc; – veselia tristă; – râsul reţinut. (Din constatările mele, G.I.)
● E adevărat că voi, evreii, la orice întrebare răspundeţi cu altă întrebare?!
...Da’ de ce mă-ntrebi?!
● La şedinţă, evreul: Ca să încheiem, întreb: „Mai are cineva vreo întrebare?”
● Orice paradis (Dumnezeu, credinţele, miturile) are nevoie de Satana ca să nu dea
faliment. Eu, G.I., adaug: Unii zic: Uite de asta avem şi noi nevoie de ţigani... şi de evrei!
● Cine nu-şi cunoaşte trecutul, nu merită să aibă viitor. (Afirmă unii istorici)
● „Obiectele de artă sunt oglinzi în care fiecare vede ceea ce vrea să vadă; ele nu necesită
vreo explicaţie.” (Constantin Brâncuşi)
● Cu toţii pierdem în lupta cu moartea; Omul liber pierde plăcerea de a trăi; Sclavul,

52
 George Ion Ionescu
durerea de a fi sclav! (Din constatătile mele, G.I.)
● „Cine n-are scrupule în nimic, e mic în toate, dar e scelerat în mare!” (Schopenhauer)
● „Fiecare om valorează (este) atâţia oameni câte limbi străine ştie!” (Proverb din
Transilvania)
● Transilvăneanul zice: „Am io Dumnezău meu, Care-mi spune să nu beu!
Că numita beutură, Duce la pizmă şi ură!”
● „Cine poate condamna lampa că s-a stins când nu mai are (a terminat) petrolul?
(Zicătoare arabă)
● „Sufletele josnice nu se bizuie decât pe nobleţea celorlalţi.” (Jules Renard)
● „Banca este locul unde ţi se împrumută o umbrelă pe timp frumos şi ţi se cere să o
înapoiezi când începe să toarne cu găleata!” (Robert Frost)
● „Nu te agita atât; lucrurile cele mai bune se petrec atunci când te aştepţi mai puţin.”
(Gabriel Garcia Marquez) (N.n.: Sau se întâmplă când dormi!)
● Schizofrenia merge uneori, mână în mână cu dragostea! (replică de la un psihiatru)
● „Cine trebuie să aleagă repede se păcăleşte repede.” (Lao Tse)
● „Politeţea nu costă nimic dar cumpără orice!” (Montaigne) (Dicton reluat cu succes de
Dale Carnegie în cartea devenită celebră: „Arta de a reuşi în viaţă”)
● „Quand ou se couche avec de chiens, on va avoir de puces!” (Proverb francez)
(Când se culcă cu câinii, va avea purici!)
● Tout passe – tout lasse... (Toate trec – toate ne obosesc!)
● Marile suferinţe dau naştere marilor valori morale. (Constatare din literatură)
● Qui peut, fait! Qui ne peut pas – enseigne! (Cine poate, face! Cine nu poate, îi învaţă pe
alţii!) (Constatare universală)
● „Nu poţi ferici pe cineva după bunul tău plac; oamenii sunt liberi să sufere.”, spunea
Bancherul Tolomei.
● „Nu te faci regină ca să fii fericită, ci pentru ca să domneşti.”, îi spunea regina mamă
tinerei domniţe. (Din literatura franceză istorică)
● „Uneori e mai bine să fii norocos, decât deştept!”, spune poporul nostru cel înţelept.
● Să nu zici „hop!” până n-ăi sări! (Proverb – România)
● Experienţa ne-a învăţat un adevăr care poate fi amar: Să ştii cine plăteşte şi cine decide!
Şi când! Pe urmă, se aranjează toate, se pare. Dar, zic eu, G.I., până la urmă oalele sparte tot
aşa rămân! Iar poporul nostru zice cu umor: „Şi tot turcul, adică eu, tu, noi, plăteşte!”
● Creaţia se întoarce întotdeauna împotriva creatorului ei.
● Prostul este sigur de orice; înţeleptul se îndoieşte de toate! (Constatare)
● Uneori remediul (sau leacul) e mai rău decât greşeala (sau boala). (Proverb brazilian)
● Italienii zic: „Puşca, calu’ şi nevasta nu se împrumută!” (Proverbul a rămas valabil şi acum,
dar câţi îl respectă?)
● „Sunt unii oameni care nu pot spune adevărul, alţii care nu pot spune minciuni şi mulţi
alţii care nu pot face diferenţa între adevăr şi minciună.” (Friedrich Nietzsche)
● „Fiecare ar trebui să aibă două feluri de prieteni; unii cărora să le vorbească, şi alţii pe
care să-i vorbească.” (Sir Samuel Garth)
● „Cine ascultă toate sfaturile care i se dau, nu mai are timp să fie el însuşi!” (Goldoni)
● Îndemn dintr-un film (comedie): „Dacă vrei ceva, ia!”
● „Pădurea este un simbol care conţine moartea!” (Mircea Eliade)
● Pe prost nu-l poţi proteja împotriva propriei prostii, nici împotriva prostiei altora! (G.I.)
● „Dacă totul merge prost, înseamnă că merge.” (Din legile lui Murphy)
● Doi băieţi şi două fetiţe văd în drum un cotoi şi o pisică dedându-se eternului joc al
perpetuării speciei. „Ce frumos se joacă!”, spune una din fetiţe. La care băieţelul mai mic îi
spune celuilalt: „Le spunem şi lor? Sau le lăsăm să moară proaste?”
● Viaţa şi banii sunt ca argintul viu, şi când vin şi când dispar, nu ştii unde s-au dus şi
când au trecut. Totul trece, durere sau noroc, nimic nu ţine viaţa-n loc!, spunea un cântec.
● Se credea cândva şi se mai crede şi acum pe undeva că dacă spargi o oglindă urmează
şapte ani de ghinion; că dacă omori o pisică, provoci o nenorocire, sau cel puţin şapte

53
George Ion Ionescu
ghinioane! Şi m-am gândit: Parcă e nevoie să spargi o oglindă sau să omori o pisică pentru a
avea ghinion sau a provoca o nenorocire!
● Alta e problema cu trecutul; trecutul nu se termină niciodată; El nu trece şi nu dispare
niciodată! (Cosntatarea mea, G.I., şi a altora)
● Furia este începutul nebuniei; mânia dezlănţuită este doar anticamera morţii! (G.I.)
● Lucrurile naturale nu sunt ruşinoase. (Naturalia non turpia sunt, Proverb latin)
● „Lucrul amestecat, pute ca un... rahat! Şi miroase! (Zice poporul nostru înţelept şi amărât.)
● „Tot ce este plăcut în viaţă este ilegal, imoral, inutil sau îngraşă!” (Adaptarea mea, G.I.,
din Legile lui Murphy)
● Iată ce poate produce o literă greşită; o dactilografă scria: Nu mai putem! Suntem...
epulizaţi.” Şi nimeni n-a putut explica ce înseamnă asta! Iar în altă parte, în loc de afirmaţia
clasică: „Electronul se învârte în jurul nucleului” a scris „jurul” cu „c”!
● Glume semisinistre. Doi tipi discutau:
„A murit soacră-mea!” Al doilea tip: „Cum ai făcut?! Ai otrăvit-o?”
Răspuns: „Nu! Şi-a muşcat singură limba!”
● Variantă: „Ai auzit că pe vipera aia de Popeasca a muşcat-o o viperă?” „Da?! Şi nu a
murit?! „Ba da, a murit, vipera...!” Stau şi mă întreb: „Care?”
● Ştire din presă: „Prezervativele standard sunt prea mari pentru germani! Lungimea
medie... este în Germania de 14 cm (nu ni se spune în ce fază), dar foarte mulţi germani se
situează sub acest nivel!
Firmele din Germania care produc aceste prezervative au anunţat că pentru comerţul
local vor trece la dimensiuni mai mici!” (Ştiri dintr-un ziar din Essen! Glumă sau ...?)
● Un preot la spovedanie nu se putea abţine să nu facă morală tinerilor! El îi spune lui
Bulă: Aţi fost la Maria aia din deal chiar câte trei inşi odată?! Sau la Ghergina de la vie! Sau...
la vădană! Asta e! Spune!”
Bulă, ieşind de la spovedanie: „Hai fraţilor, că am mai primit trei adrese!”
● Omul este nefericit până în momentul în care optează pentru altceva; pentru o altă stare
de exemplu!
● Când eram tânăr, mă întrebam: „De ce suntem pe lume? Ce rost are viaţa? Are vreun sens, sau
trebuie să-i dăm noi unul?” Şi nu găseam răspuns! Nici acum, în apropierea morţii, nu am găsit! (G.I.)
● Credinţa este ceea ce rămâne când omul rămâne singur cu Dumnezeu, spune o definiţie
a credinţei. Dar Dumnezeu nu poate încăpea într-un templu, şi nici măcar în Univers!
● „Cine nu este de părerea mea, nu este împotriva mea”, zic eu, contrar principiului
politic criminal care afirmă „Cine nu este cu noi, este împotriva noastră!”
● „Copacul bătrân geme dar nu se prăbuşeşte!” (Proverb german)
● „Nimeni nu poate deveni atât de bogat încât să-şi poată cumpăra tinereţea înapoi.”
(Oscar Wilde)
● „Lucrurile bune vin la cei care aşteaptă, şi le aşteaptă!” (Spune o replică dintr-un film
englezesc)
„Dar ele se află acolo unde nu suntem noi.” (Spune proverbul polonez)
● „Cu ce este câştigat omul care are tot pământul, dar nu mai are suflet?” (Biblia)
Iar Lev Tolstoi, în schiţa: „Cât pământ îi trebuie unui om”, povesteşte cum un cneaz
scăpătat s-a dus la un trib asiatic la care puteai primi atâta pământ cât puteai înconjura într-o
zi din goana calului; şi pentru asta trebuia doar să faci câteva daruri bătrânilor tribului;
fostul cneaz a alergat aşa de tare şi aşa de mult pământ a înconjurat, încât seara, de oboseală,
a murit. A doua zi de dimineaţă, doi tartari i-au săpat o groapă, lungă de un stânjen şi lată de
o jumătate de stânjen (un stânjen are cam doi metri pe un metru!)! Şi ne întreabă Lev Tolstoi:
„Spuneţi: cât pământ îi trebuie unui om?”
● Nu trebuie să alergăm după problemele noastre; trebuie să le rezolvăm! (Zicătură
chinezească) Comentariul nostru: Fie că alergăm după ele, fie că nu alergăm, ele tot aleargă
după noi şi ne aleargă toată viaţa!
● Pavel Coruţ ne prevenea: „De câte ori aştepţi răul, îl chemi!” Şi adăuga: „Când vă
rugaţi, să ziceţi: „Dumnezeu mă inspiră, mă ajută şi mă ocroteşte în tot ce întreprind!”

54
 George Ion Ionescu
● Zeii primordiali rămân tot Elli şi Ely, Adonai şi Iehova, Ormudz şi Ahriman, şi toţi ceilalţi
pe care îi recunoaştem la diferitele popoare: Zamolxe, Gebeleisis, Zeus, Atena (Minerva),
Apollo şi Artemis-Bendis, Hera, Venus şi indiana Laksmi, Shiva, Brahma, Vishnu şi Kali!
Puteţi continua şi dumneavoastră, lista nu se termină niciodată, aşa cum nu se termină nici
mulţimea şi puterile zeilor, şi cu toată înverşunarea unora, ei continuă să existe prin milenii,
vremuri, prigoniri şi adorări!
● Se zice că atunci când Brigitte Bardot a vizitat Germania Democrată, premierul Walter
Ulbricht, cucerit de farmecul ei, o întreabă: „Doamnă Bardot, pot să fac ceva pentru
dumneavoastră?” „Da, domnule Ulbricht, daţi paşapoarte tuturor cetăţenilor care le cer!”
„Ah! Nebunatico!”, i-a răspuns Ulbricht; vrei să rămânem singuri?
● „Prostimea e multă!”, spunea Mircea Badea. Şi dacă ar fi să ne luăm după tatăl primarului
Sorin Oprescu, „pulimea” e şi mai multă!”
● La o anchetă privind introducerea noţiunii de mulţime încă de la preşcolari, un puşti
genial de şase ani a fost întrebat de un inspector care se credea spiritual: „Care este „inversa”
unei mulţimi?”; la care puştiul a răspuns imediat: „Inversa unei mulţimi este „puţimea”
(N.n.: Aşa întrebare, răspuns genial!) Şi să mai zici că nu avem inspectori exageraţi sau chiar
proşti şi copii deştepţi! Sau poate geniali!
● „Căutăm binele fără a-l găsi vreodată, în schimb găsim răul fără a-l căuta.” (Democrit)
● „Dacă vrei să faci pe cineva bogat nu-i spori puterea, ci ia-i din dorinţe.” (Epicur)
● „Caracterul nostru este reprezentat de ceea ce facem când credem că nu ne vede nimeni.”
(Jackson Brown)
● Tânguire: „Doamne! Crucea pe care ne-ai dat-o e prea greu de purtat...!”
● Qui s’aiment se taquiment, Cei care se iubesc se tachinează,
Les extremes se touchent, Extremele se ating!
Contraria contraris curantur! Contrariile aleargă unul către celălalt!
● „Scoateţi din sufletul vostru dragostea pentru frumos, şi veţi scoate tot farmecul vieţii.”
(Rousseau)
● „Doamnă, vino să te sărut; eşti aşa de frumoasa! Poţi folosi ceea ce eşti.”
„Dar nu pot spune decât ceea ce sunt!”
„Ceea ce eşti spune mai mult decât ceea ce vorbeşti!” (Emerson, filozof american)
Iar ceea ce faci contează şi spune mai mult decât ceea ce spui tu! (Zic Eu, G.I.)
● „Viitorul unui păcat este nebănuit, iar importanţa lui nemăsurat de mare.” (Din
învăţăturile antice)
● O pictură poate păstra ceea ce timpul distruge. (O afirmaţie atribuită lui Caravaggio)
● Acolo unde diavolul nu poate ajunge, trimite un catolic! (Zicătoare a reformaţilor din
Evul Mediu)
● Când îţi intră în casă un oaspete, îţi intră pe uşă Dumnezeu, chiar dacă oaspetele este
catolic! (Zicătoare din Evul Mediu)
● Nenorocirea Mexicului a fost şi este că se află prea departe de Dumnezeu şi prea aproape
de Statele Unite ale Americii! (Zicătoare mexicană apărută după ce Nord-Americanii le-au
răpit în secolul al XIX-lea jumătate din teritoriul naţional.)
● Cu cât sunt mai multe legende, cu atât sunt mai puţine fapte.
● Există mulţi care îşi vând sufletul diavolului. (Din Evul Mediu)
● Oamenii iubesc legendele mai mult decât adevărul.
● Un singur cuvânt poate schimba totul.
● Cine poate îndrepta ceea ce a făcut Dumnezeu? Şi dacă a făcut strâmb, nu mai putem
decât să privim!
● Cu cât sunt mai mulţi visători, cu atât se realizează mai puţine.
● Tout que est excesiv devient derisoir. (Taleyrand)
(Tot ceea ce este excesiv devine derizoriu.)
● Doamnă, vorbiţi cu soţul când faceţi sex?
Da, în cazul în care mă sună!
● „Presupun, strigă soţia, că ai vreun motiv ca să vii acasă la şase dimineaţa şi duhnind a

55
George Ion Ionescu
băutură!”... „Da! răspunde soţul, vreau să iau micul dejun!”
● Vrem nu vrem, ne place nu ne place, TV reprezintă o nouă formă de cultură; la fel
a fost când a apărut cinematograful, radioul, şi la vremea ei, tipografia. Cum nu putem
merge înapoi, va trebui, totuşi, să ne adaptăm sau să pierim pe plan cultural, politic şi
chiar intelectual; TV merge înainte şi încearcă să ne înstrăineze de toate celelalte forme de
cultură.
● Cunoaşte-l pe prost în cel care râde întruna, şi pe făţarnic în cel care nu râde niciodată.
● Ceea ce faci azi va avea urmări mâine. Ceea ce alegi azi, vei avea mâine. (N.n.: Sau nu
vei avea niciodată!)
● Dacă eşti născut în zodia „Taur”, poţi să devii bou în fiecare zi.
● „Viaţa sufletească are acelaşi îndepărtat trecut ca şi viaţa biologică; amândouă sunt într-o
strânsă corelaţie în legea biogenică ce le stă la bază.” (C. Rădulescu-Motru, Curs de psihlogie)
● „Nihil est in intelectu quod non prius fuerit in sensu.” (Locke)
(Nu este nimic în intelect care să nu fi fost mai înainte în simţuri.)
● „Atenţia nu este un factor, ci este însăşi funcţia de obiectivare a intuiţiei.” (Rădulescu-Motru)
● Activitatea musculară câştigă prin exerciţiu şi pierde prin oboseală.
● Ontogeneza repetă filogeneza.
● Teme-te de ceea ce nu poţi controla. (Un îndemn al tatălui meu)
● Teme-te de înscenări şi păzeşte-te de toate pericolele pe care le poţi evita.
● Marea este o doamnă căreia trebuie să-i acorzi tot respectul; ea este marea mamă a femeilor
văduve. (Dicton al marinarilor bretoni)
Grecii vechi spuneau: Oamenii se împart în trei: Cei vii, cei morţi şi cei de pe mare.
● Adevărata civilizaţie înseamnă că oamenii se străduiesc reciproc să-şi facă viaţa mai
plăcută prin gingăşie sufletească, printr-o atenţie deosebită, prin fapte dezinteresate, prin
tot ceea ce nu poate fi înregistrat dar are o mare valoare de viaţă; când îţi dai seama că
timpul şi banii nu auo prea mare importanţă şi că ceea ce contează cu adevărat sunt doar
oamenii şi relaţiile paşnice de bună convieţuire între oameni, abia atunci ai câştigat puţină
înţelepciune! (G.I.)
● „Nu există decât o singură blasfemie şi aceasta este nedreptatea.” (Robert Green Ingersoll)
● „Nu există decât o singură categorie care se gândeşte la bani mai mult decât bogaţii; aceştia
sunt săracii.” (Oscar Wilde)
● Prudenţa nu exclude bravura şi ştim că sufletul energic o întruchipează.
● La nimic nu serveşte să te zbaţi şi să te zbuciumi în chip zadarnic, pierzându-te în cuvântări
nefolositoare.
● „Acela care este ameninţat de un pericol, de orice natură ar fi, trebuie să rămână impasibil,
concentrându-şi facultăţile asupra celui mai sigur mijloc de a se sustrage primejdiei.”
(Yoritomo Tashi în cartea: „Puterea calmului”, 1997)
● „Un discipol zelos al calmului nu trebuie să fie niciodată surprins sau cel puţin îi este
interzis să-şi arate tulburarea.” (Yoritomo Tashi)
● A nu vorbi decât necesarul, a robi cuvintele care doresc să evadeze din închisoarea
buzelor, este un lucru de pus imediat în practică. Însă e nevoie de energie pentru a stăpâni
manifestările necorecte şi a deveni temnicerul propriilor gânduri. (Yoritomo Tashi)
● Calmul este singurul agent al clarităţii, fără de care este cu neputinţă să se perceapă
lucrurile sub adevăratul lor aspect. O examinare superficială nu este suficientă; ea poate
duce la constatări inexacte. (Yoritomo Tashi)
● Despre Armonia Conjugală şi modul ei de utilizare a scris şi domnul Adrian-Nicolae
Popescu. În cele ce urmează, cităm şi rezumăm afirmaţiile Domniei Sale.
„Viaţa în doi nu e deloc un fluviu lung şi liniştit. Nu de puţine ori, în calea sa apar obstacole,
însă atunci nu acuzele şi suspiciunile îndreptate către celălalt reprezintă soluţia depăşirii
impasului. Dimpotrivă, e momentul ca fiecare să se aplece asupra propriilor dificultăţi şi să
analizeze ce nu merge la el însuşi, înainte să-şi stigmatizeze partenerul. Există şi secrete ale
vieţii conjugale armonioase? E doar unfel de a spune. Am vorbi mai degrabă despre o serie
de repere esenţiale. Să vedem!” (Text prescurtat)

56
 George Ion Ionescu
„I. POZITIV II. NEGATIV
1. O dependenţă acceptată. 1. Refuzul diferenţei, înseamnă să ceri
2. Respect reciproc. de la celălalt să aibă aceleaşi aşteptări
3. O întoarcere către celălalt şi către cuplu. ca şi tine însă egalitatea dintre sexe nu
4. Dorinţe secrete. (Acceptă ideea că nu înseamnă inexistenţa diferenţelor.
întotdeauna te afli în centrul de interes al 2. Lipsa proiectelor de viaţă; evitaţi să
celuilalt.) trăiţi de pe o zi pe alta.
5. Un echilibru corect. 3. Sacrificiul: Dacă viaţa în doi merge rău,
Dragostea durabilă se sprijină pe trei piloni: trecând peste personalitatea
5.1. Avântul erotic care duce la partenerului, acest lucru poate conduce
atracţia sexuală. la anihilarea unuia dintre cei doi.
5.2. Capacitatea de a dovedi tandreţe 4. Dependenţa de celălalt poate merge
faţă de celălalt. până la neputinţa aproape patologică
5.3. Partea de datorie şi de reponsabilitate de desprindere.
în cadrul relaţiei. 5. Fatalismul. Înseamnă a trăi cu
certitudinea că întâlnirea cu celălalt
reprezintă mai degrabă fructul
destinului decât o alegere.
● „De ce eşti trist, măi Vasile?”... „Mi-a murit boul!”
„Nu fi trist, măi Vasile! Uite-aşa ne ducem toţi, unul după altul!”
● „Nu m-amestec, nu mă bag, Dacă-i vorba de ciomag!” (Zicătoare românească)
● „În curul (fundul) smeritului sălăsluieşte dracu’!” (Zicătoare din cartierul meu, Dealu’ Spirii)
● „De ochii tăi să mor
Îmi e dor...” (Strofă dintr-un cântec)
● Pe copii îi tâmpesc educatorii şi adulţii! Şi din neprihănitul, crudul şi curatul suflet de copil
răsar/apar fanaticii, făţarnicii, prigonitorii, sălbaticii şi uneori criminalii.”
● În viaţă, cel mai trist lucru e talentul irosit. (G.I.)
● Pe oameni (pe ceilalţi) trebuie să-i percepi (să-i iei, să-i accepţi) aşa cum sunt ei. (G.I.)
● Tot în lume este devenirea, transformarea şi... prăbuşirea! (G.I.)
● Un mare om politic român spunea: „Pentru ca să ai succes în politică trebuie să îndeplineşti
două condiţii: să fii ireproşabil în viaţa privată şi să fii dezinteresat în viaţa publică.
● Viaţa nu este niciodată ceea ce pare. (Nota G.I.)
● Dans la vie les choses simple sont le plus precieux.
(În viaţă, lucrurile simple sunt cele mai preţioase.)
● Munca este cel mai bun medicament şi cea mai bună alinare. (Constatare universală)
● Dumnezeu îl ajută pe cel care se ajută mai întâi singur.
Şi acum câteva glume; mai întâi evreieşti:
● Şloim, ştii ce i-a trecut ieri prin cap lui Iţic? Nu! Nu? Un glonţ uite-aşa de mare!
(Glumă din timpul războaielor israelo-arabe)
● Iţic: Sunt disperat, fiul meu a trecut la creştinism!
Rabinul: Nu te mai căina! Şi fiul meu a trecut!
Ecoul din sinagogă (Dumnezeu): Şi fiul meu! Şi fiul meu!
Comentariul meu, G.I.: Evreii au creat Biblia (Tora), Cele 10 porunci şi Talmudul şi nu
le-au păstrat numai pentru ei şi le-am adoptat şi eu pentru că am văzut că sunt bune. (G.I.)
Pe urmă au creat creştinismul... Şi când au văzut ce-a ieşit, l-au dat celorlalţi: europeni,
asiatici, americani...
Pe urmă au creat comunismul, fiindcă şi aici contribuţia evreilor a fost esenţială; şi când
au văzut ce-a ieşit l-au dat la ruşi!
Şi pe urmă, împreună cu americanii, au creat bomba atomică, şi când au văzut ce-a ieşit
au dat-o la japonezi!
Dumneavoastră nu credeţi că şi eu vreau să fiu evreu?!
● Iţic: Rabi, nu mă simt bine!
Rabi: Nu-i nimic! Ia medicamentele şi trece şi asta!

57
George Ion Ionescu
După o lună; Iţic: Rabi, nu mai pot să respir!
Rabi: Nu-i nimic! Ia-ţi medicamentele, că trece şi asta!
După încă o lună, Rabi se duce la Iţic care nu mai putea să meargă şi îl întreabă:
Ce e cu tine, bietule?! La care Iţic răspunde: Rabi, mor!
Rabi, înduioşat, îl linişteşte pe Iţic: Nu-ţi mai face griji, măi Iţic; Trece şi asta!
● Iţic se duce la Rabi: Mi s-au îmbolnăvit gâştele! Recomandă-mi un medicament!
Bine! zice rabi, Să revii după două săptămâni. După două săptămâni, Iţic revine şi-i
spune îngrijorat lui rabi: Mi-a murit un sfert din gâşte! Nu-i nimic, în spune rabi,
schimbăm medicamentul! Vino peste două săptămâni! După alte două săptămâni, Iţic
îi spune speriat lui Rabi: Mi-au mai murit jumătate din gâşte! Nu-i nimic, îi răspunde
rabi, schimbăm medicamentul şi continuăm! Vino peste două săptămâni! După alte
săptămâni Iţic i se plânge lui rabi: Ce mă fac? Mi-au murit toate gâştele! Alte leacuri
nu ai? Eu mai am leacuri, îi răspunde rabi, dar tu nu mai ai gâşte!
● Şloim! strigă Raşelica. L-ai împuşcat şi pe ăsta! Păi, ce voiai să fac?! Dacă l-am prins la tine!
Doar nu era să te împuşc pe tine!
Şloim, strigă din nou Raşelica. În ritmul ăsta în câteva luni ai să-ţi omori toţi prietenii,
şi-ai să rămâi singur! Aşa-ţi trebuie, dacă nu ştii să-ţi preţuieşti prietenii! Şi n-o să mai
vină nimeni la tine, iar eu o să plec la mama!
● Se zice că franţuzoaica, surprinsă de soţ cu un amant, exclamă: „Ce bine! O să facem amor
în trei!” Iar Raşelica surprinsă de o bătaie la uşă deschide şi se întoarce în pat întrebându-l
mirată pe Iţic care tocmai intrase: „Tu eşti, Iţic?” „Da, iubire!” „Da’ ăsta cine e?!” se miră
Rashela bătând în trupul celui culcat în pat!
● Se zice că Raşelica îl întreabă pe Iţic: „De ce eşti îngrijorat?” „Am să-i dau o datorie
lui Şloim şi mâine e scadenţa!” În acele timpuri, străzile din ghetou dacă aveau doi metri
lărgime; Raşelica se întoarce şi strigă peste stradă: „Şloim!” „Da!” se aude de „peste stradă”.
Să ştii că Iţic nu are bani să-ţi dea datoria la scadenţă!” Şi către Iţic: „Lasă să-şi facă el griji!
De ce să-ţi faci griji numai tu?”
● Iţic se duce la rabi: „Sunt disperat! Soţia mea iar a născut! Suntem vreo şapte inşi
într-o odaie şi o marchiză! Mă sufoc! Nu mai pot! Mă sinucid! Dă-mi un sfat!” La care rabi îi
răspunde: „Fii calm, că altfel dai faliment şi la prăvălie şi acasă! Ai o capră?” „Da” răspunde
mirat Iţic. „Bag-o în casă!”. „Bine, rabi, dar cum poţi să-mi ceri asta?!” „Fă ce-ţi spun şi să
vii peste o săptămână la mine!” După o săptămână, Iţic se prezintă la rabi şi iar începe: „Nu
mai pot! Sunt disperat! Mă sinucid! Capra face căcăreze şi se bese!” Rabi îl întreabă: „Oi ai?”
„Două” răspunde Iţic mirat. „Bagă-le în casă” spune rabi, „Şi să vii peste două săptămâni
din nou la mine; nici o vorbă!” Iţic pleacă şi bagă oile în casă cum îi ordonase rabi. După
o săptămână se duce din nou la rabi: „Nu mai pot! Mă sinucid! Oile şi capra behăie, fac
căcăreze şi put! Nu mai pot! Mă sinucid!” „Vacă ai?” întreabă calm rabi. „Am! Ca să am lapte
la cei cinci copii!” „Bag-o în marchiză, şi să vii peste o săptămână din nou la mine!” „Da’,
rabi...” „Nici o vorbă! Te-aştept peste o săptămână, nu mai devreme! Şi să faci ce ţi-am spus!”
După încă o săptămână, Iţic vine la rabi cu mâinile desfăcute, roşu la faţă şi strigă: „Nu mai
pot! Mă sinucid!” „Taci şi fă ce-ţi spun!” îi răspunde rabi. „Scoate din casă capra şi oile;
scoate vaca din marchiză şi peste o săptămână să vii la mine! Nu mai devreme!”
După încă o săptămână, Iţic vine la rabi cu o bucată mare de brânză, cu o oală cu lapte şi
spune: „Să trăieşti, rabi! Tu eşti mare, tu eşti drept, tu eşti înţelept!” „Ei, Iţic! Ai făcut ce ţi-
am spus? Acum ai loc în casă?” „Am rabi, să te binecuvânteze Dumnezeu şi să-ţi dea sănătate!
Când am scos şi vaca şi capra şi oile din casă, nici nu-ţi imaginezi ce loc s-a făcut!” „Te mai
sinucizi? Mai eşti disperat?” îl întreabă rabi. „Nu, rabi, să-ţi dea Dumnezeu sănătate! Am loc
în casă, am aer curat, nu mai am căcăreze şi nici balegă şi nici nu-ţi dai seama cât sunt de
fericit! Să te binecuvânteze Dumnezeu!”
● Se zice că Anton Antonovici ajunge în Iad, unde se întâlneşte cu Iţic Iţicovici, ajuns
acolo Mare Contabil al Distribuirii Chinurilor! Şi în amintirea Istoriilor de odinioară, Anton
Antonovici îi spune lui Iţic Iţicovici: „Fă-mi şi mie o favoare! Dă-mi voie să-mi aleg chinul!”
„Bine!”, îi spune Iţic, „Vino să vezi.” Şi văd ei chinurile Iadului; pe unul îl ardeau de viu

58
 George Ion Ionescu
şi când se transforma în cenuşă îl înviau şi îl ardeau din nou, pe altul îl fierbeau, pe altul îl
tăiau în bucăţi şi îl făceau la loc! Şi vede Anton Antonovici un bătrân strepezit care mângâia
o femeie... Şi-i cere lui Iţic Iţicovici: „Dă-mi chinul ăsta! Pe ăsta îl vreau!”. „Nu se poate!”, îi
răspunde Iţic Iţicovici, „Ăsta e chinul ei!”.
● Fiind întrebat: „De ce-i spui ăleia: „Iubita mea”? Nu vezi că nu se uită la tine?
„Pentru că asta este treaba mea!”, răspunde acela ţâfnos.
„Dar ea nu te iubeşte! Ţi-am spus: Nu vezi că nu se uită la tine?”
„Asta este treaba ei!”
● De aici încolo, revenim la Notele şi însemnările zilnice
● Să mulţumeşti pe toată lumea e imposibil.
Dar să-i enervezi pe toţi... e floare la ureche!
(Deviză afişată într-un birou al serviciului „Personal”!)
● Când o femeie îi spune soţului ei: Boule!, ştie ea cu cine s-a măritat şi cui i-a pus coarne!
● Ce tot îmi ceri, domnule, datoria aceea?! Nu ţi-am spus că o să-ţi rămân dator?!
● Mirare: Cum poate, domnule să dureze după vârsta de şaptezeci de ani un act sexual
trei zile?!
...Păi să vezi, domnule, că se poate!...
Cum aşa?!
Păi uite cum: O zi te rogi...! O zi încerci...!
Şi a treia zi ce faci?!
...A treia zi te scuzi!
● Un om, dovedit paraşutist, cade de la etajul doi. El se ridică şi dă să plece; mirată,
lumea îl întreabă: Aţi păţit ceva?; Nu!, răspunde el, că doar sunt paraşutist!; Dar unde este
paraşuta?; Aaa, paraşuta a rămas sus; o bate bărbat-su!
● La inundaţii. Sună telefonul. Alo? Casa Bulă? ... Doar bulă! Casa au luat-o apele ieri!
● O femeie vede în faţa unei case un bătrânel care şedea pe un scaun. „Vai ce bine arătaţi!”
îi spune ea. „Cum aţi procedat ca să arătaţi aşa?!” „Păi să vedeţi, fumez trei pachete de ţigări
pe zi, beau şase sticle de whisky pe săptămână şi nu fac niciodată sport!”
„Nemaipomenită reţetă! Şi câţi ani aveţi?” .... „Douăzeci şi şase!”
● Învăţătoarea îl întreabă pe Gigel: „Ce lucrează tatăl tău?” „Aaa, e parlamentar!” „Dar al
tău, Bulă?” „Păi, să vedeţi, doamnă; nici al meu nu lucrează!”
● „Atunci când Isus Christos a spus că va trimite oamenilor un Mângâietor, Zeul Bachus
a crezut că se face aluzie la el!” (Lucian Blaga)
● „Când o femeie tace, să n-o întrerupă nimeni, pentru nimic în lume!” (E. Castaldo)
● A fost minunat când s-a descoperit America, dar ar fi fost şi mai minunat dacă s-ar fi
trecut pe alături sau pe lângă ea!” Mark Twain)
● La psihiatru: Domnule doctor! Uite, tot vine un nor de viespi către mine! (Şi dă din
mâini) Şi le tot îndepărtez, dar ele continuă să vină mereu! La care doctorul începe şi el să
dea din mâini: Şi ce le tot îndrepţi domnule către mine? Ce le îndrepţi către mine?!
● „Pe drumurile noastre nu se mai aventurează nici măcar spiritele rele!” (Comentă el)
● Domnule doctor, de fiecare dată când beau cafea, mănânc ceaşca! La care doctorul
întreabă: Şi toarta? ... Nu! Toarta o las! ... Ce greşeală! spune doctorul, Toarta e cea mai bună!
● La farmacie: „Vă rog să mă lăsaţi pe mine înainte! Am pe cineva în pat!” ... Oamenii,
miloşi, îi fac loc. „Trei prezervative, vă rog!” spune grăbitul.
● Un pescar se lăuda unui nebun: „Am prins un crap mare şi i-am spus : O să te duc la
cină!” ... „Şi crapul ce-a răspuns?” întreabă „prietenul”. „N-ar fi mai bine să mergem la
cnematograf?” mi-a răspuns crapul.
● În autobuz: „Domnule, vă rog să-mi daţi locul, sunt însărcinată!” ... „De când, că nu se
vede nimic?” se miră omul. ... „De vreo jumătate de oră!”, îi răspunde „domnişoara”!
Reluăm gândurile de zi cu zi:
● Avec les souffrances, vient la sagacite! (Odată cu suferinţele vine şi înţelepciunea!)
● Gândirea este un cutremur al nervilor. (Mihail Eminescu)
● Noi suntem pentru zei ceea ce sunt muştele pentru copii; ei ne ucid pentru a se amuza.”

59
George Ion Ionescu
(Shakespeare)
● E o mare nebunie să trăieşti sărac ca să mori bogat. (Juvenal)
● Dragostea şi înţelepciunea copilului este jocul; jocul şi înţelepciunea tânărului este
dragostea; iar jocul şi dragostea bătrânului este înţelepciunea!” (Dicton latin)
(N.n.: Cel puţin aşa se spune!) Dar să vezi ce încurcături mai iese şi din astea! (G.I.)
● Precum o zi bine întrebuinţată aduce un somn liniştit, tot aşa o viaţă bine trăită se
încheie cu o dulce şi împărătească moarte. (Leonardo da Vinci)
● Dacă vrei să ai parte de simpatia poporului, promite-le tuturor beneficii materiale! Aşa
se atinge ţinta; omul din popor este indiferent la glorie şi la onoruri! (Dar nu şi la bani!, N.n.)
(Cardinalul Mazarin)
● În Franţa entuziasmul este un pericol public şi permanent. Din cauza lui facem tot felul
de prostii! (Guy de Maupassant)
● Prietenii obişnuiesc să ne părăsească în momentele de nefericire; în schimb, duşmanii
sunt tovarăşii noştri credincioşi până la moarte. (Zicătoare franţuzească)
● Există o prejudecată naturală care îl face pe om să-l dispreţuiască pe cel căruia i-a fost
subaltern mult timp după ce acela i-a devenit superios sau cel puţin egal. (Alexis de Tocqueville)
● Dacă adversarul este temător sau stupid şi dacă tu posezi o splendidă insolenţă, o voce
răsunătoare şi tupeu, ai şanse considerabile de succes. (Dicton atribuit lui Schopenhauer)
● Cele mai mari idei, cele mai profunde cugetări şi cea mai bună poezie se nasc toate în
tăcere. (Guy Bedos)
● „Nimic mai greu decât să cârmuieşti proştii. Ei au un instinct de împotrivire organică!
Toată viaţa n-am putut să sufăr prostia. Am avut aproape dureri fizice!” (I.L. Caragiale)
● „V-am lăsat proşti şi săraci; v-am regăsit şi mai proşti şi mai săraci!” (Afirmaţie atribuită
lui Brâncuşi)
● „Geniul politic românesc este geniul tranziţiei, adaptarea la realităţi cumplite.”
(C.Brâncuşi)
● „Umblăm de colo colo după deşertăciuni, de parcă aşa am vrea să ne câştigăm viaţa
veşnică.” (Jean Calvin)
● „Cei puternici se înţeleg între ei, oricât de duşmani ar fi.” (Georges Clemenceau)
● „Bufniţele, aceste glande ale nopţii...” (Ilarie Voronca)
● „A iubi înseamnă să accepţi să fii proprietatea cuiva.” (Eugen Ionescu)
● „Revoluţia sexuală s-a furişat ca un şarpe în şcolile noastre, în familiile noastre şi peste
tot în societate.” (Pat Robertson)
● Somn: Modificările celulare prin care trece creierul în timpul somnului sunt foarte
importante pentru funcţionarea memoriei de lungă durată. Este prima descoperire despre
cum creierul, la un nivel celular, îşi întăreşte conexiunile neuronale în timpul somnului.
(Informaţie consemnată prin anii 1990’)
● „Nu contează cât de bogat sau de faimos eşti. La înmormântarea ta va conta doar starea
vremii.” (Michael Pritchard)
● „Sărac şi fericit” sigur nu este o vorbă creată de un sărac! (Mason Cooley)
● „Noi credem că ceea ce facem e doar o picătură în ocean, dar fără acest strop oceanul ar
fi mai mic.” (Maica Tereza)
Cele ce urmează sunt doar afirmaţii hazardate, zicem noi!
● „Parisul este haznaua în care se scurg roadele plăcerilor întregii Europe.” (Saint Simon)
● „Nu-mi iubesc semenii! Îi detest! Nici nu-i iau în seamă! Îi las să se prelingă peste mine
ca nişte picături murdare de ploaie!” (Virginia Woolf)
● „Suprimaţi prostituatele şi veţi tulbura societatea prin libertinaj.” (Sfântul Augustin)
● „Opinia publică n-are memorie.” (Nae Ionescu) (N.n.: Aşa credea el! Se pare că lucrurile
stau altfel!)
● „Vom renunţa la lux dar nu şi la plăcerile lui.” (Winston Churchill)
● „Sănătosul este doar un bolnav care se ignoră.” (Spun doctorii)
● „Este înţelept nu acela care se întristează de ceea ce-i lipseşte, ci acela care se bucură
de ceea ce are.” (Democrit)

60
 George Ion Ionescu
● Mai devreme sau mai târziu va birui cine e mai cinstit şi mai tare în credinţa lui. (Spunea
Octavian Goga) (N.n.: Din păcate, experienţa istoriei a arătat, aproape întotdeauna, altceva!)
● Ce ţară mai e şi asta în care delaţiunea este punct fundamental de doctrină socială şi în
care eşti pedepsit fără a fi ascultat? (Duiliu Zamfirescu)
● Când intervine o chestiune de bani, toată lumea este de aceeaşi religie. (Voltaire)
● Îl recunoşti pe prost după cum râde într-una, şi pe făţarnic fiindcă nu râde niciodată.
(N.n.: se pare că ne repetăm, dar ne cerem şi scuze; merită să ne repetăm în acest caz!)
● Fiecare lucru este frumos în felul lui, dar sunt prea puţini ochi ca să observe asta. (Confucius)
● Toţi cei care ştiu puţin vor să arate pretutindeni ceea ce ştiu. (Benito Feijoo)
● Să crezi că o fiinţă nu suferă pentru că ochii ei nu exprimă nimic este o greşeală. G. Greene)
● Credeţi că banii sunt rădăcina tuturor relelor? Dar v-aţi întrebat vreodată care este
rădăcina banilor? (Ayn Rand)
● „E bine să te înduioşezi de nenorocirea prietenilor tăi, dar şi mai bine este să le vii în
ajutor!” (Voltaire)
● „Apele liniştite sunt cele mai periculoase.” (Immanuel Kant)
● „Atunci când un înţelept îţi spune că eşti prost trebuie să îţi dea de gândit! Atunci când
un prost îţi spune că eşti prost, poţi să-l ignori! Singura problemă care rămâne este de unde
ştii care-i prostul şi care-i înţeleptul?” (Dostoievski)
● Reamintim şi o altă anecdotă-zicătoare: Când un om văzând că te clatini fiindcă nu te
simţi bine, îţi spune că eşti beat, poţi să nu-l iei în seamă; când doi oameni văzându-te palid
şi ameţit te întreabă şi ei acelaşi lucru, pune-ţi problema! „Ce am?”
Dar când şi un al treilea, după ce ai băut, te întreabă dacă (sau îţi spune că!) eşti beat,
du-te şi te culcă! (G.I.)
● „Homo homini lupus est.” (Plaut) (Omul este lup pentru om)
● „Sunt om şi nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este străin.” (Terenţiu)
● „Pe cel pe care norocul îl favorizează prea mult, pe acela îl face prost!” (Syrus)
● „E pluribus unum.” (Din mai mulţi unul.) (Vergiliu) (Inscripţie aflată pe stema SUA.)
● „Haina îl face pe om.” (Quintilian) (Un alt proverb spune contrariul: Nu haina îl face pe om!,
iar casele de mode adaugă: Haina nu îl face pe om, dar îl îmbracă!) (Hotărâţi dumneavoastră!)
● Vox Populi, vox Dei! (Vocea poporului este vocea lui Dumnezeu!) (Adăugăm: Nu totdeauna!
Iar un principiu economic bine stabilit afirmă că 80...90% din profiturile unei întreprinderi
sunt determinate de politica şi planurile corecte sau greşite ale celor 10% din personal care
conduc întreprinderea! Este însă clar că dacă poporul a stabilit un adevăr, acesta nu mai
poate fi discutat!)
● „Nu poţi să te abaţi de la destinul tău căci el te împresoară neîntrerupt”, spunea Seneca.
● Tacit afirma: „Duşmăniile cele mai înverşunate sunt cele ale rudelor!”. Iar profesorul
Grigore Moisil completa: „Cei mai mulţi şi mai răi duşmani provin din foştii noştrii prieteni!”
● Calea către moarte: 1) Bârfa şi clevetirea; 2) Răutăţile; 3) Invidia; 4) Ura; 5) Omorul;
6) Moartea propriu-zisă. (Din constatările mele G.I.)
● Prostia e de obicei contagioasă. (Poporul nostru zice: molipsitoare!)
● Mai există o vorbă în popor: „Nu mai face pe prostul, că rămâi aşa!”
● Academicianul Grigore Moisil: „Se făcea că eram la o şedinţă a Academiei, adormisem
şi visam; şi când m-am trezit eram chiar într-o şedinţă a Academiei şi visam că mă trezesc!
● Discuţie: Şi atunci i-am spus nevesti-mii: Ce facem­ dacă unul din noi moare întâi? Eu
mă mut la ţară la mama! mi-a răspuns ea. Şi dumneata ce i-ai răspuns? I-am răspuns: O să
fac şi eu la fel!”
● Podoaba cuplului este femeia. (G.I.)
● Patinajul artistic înseamnă geniu muzical-sportiv şi o simfonie a mişcării! (G.I.)
● Aş putea fi putred de bogat la cât de prost sunt uneori! (Declaraţie a lui Mircea Badea la TV)
● O femeie geloasă găseşte totdeauna mai multe motive decât şi-ar dori. (Din folclorul
hispanic)
● Eşti încă tânăr, dar vine şi un moment când cunoşti mai mulţi dintre cei morţi decât cei
care sunt încă vii...

61
George Ion Ionescu
● La ospiciu: Cine eşti dumneata?... Winston Churchill!
Bine, dar ieri ai declarat că te cheamă Margaret Thatcher!
Da! Dar ăla era numele meu de fată!
● După o lună de căsătorie, soarta face ca tinerilor căsătoriţi să li se repartizeze bilete de
concediu diferite: el la munte, ea la mare! Trec cele două sau trei săptămâni de concediu,
revedere, pupături, festival... somn! Prin somn ea dă cu mâna de trupul unui bărbat şi se
sperie: Vai, bărbatu-meu!... La care el, confuz şi speriat, sare pe fereastră!
● Tot cu doi tineri căsătoriţi. La restaurant, El: Tu ce preferi, iubito? Ce îţi place ţie cel
mai mult? Dânsa: Tu chiar nu ştii ce-mi place mie cel mai mult? El: Ştiu!
● Întrebări şi răspunsuri:
● „Ştii dumneata cum arată o «maimuţă cântăreaţă»?”
„Nu! Nu ştiu!” „Bine! Atunci uită-te în oglindă!”
● „Ştii dumneata cum începe numele doctorului care a descoperit boala uitării? Boala
Alzheimer!” „Nu ştiu!” „Uite-aşa începe!”
● „Întotdeauna un prost, dacă este un prost îndeajuns de mare, va găsi un alt prost şi mai
mare care să-l admire!”
● Când nu mai are argumente, prostul râde! E şi ăsta un argument!
● „Ce începe prost, se termină şi mai prost.” (Din Legile lui Murphy)
● Victoria are o mie de părinţi; înfrângerea nici unul! (Proverb chinezesc)
● „Timpul este cel mai bun sfătuitor.” (Pericle)
● Dacă faci reproşuri, vei fi răsplătit pe măsură! (G.I.) (Cu alte reproşuri!)
● „Tot ce iubeşti, plăteşti! Sau ţi se plăteşte.”
● Les maladies ont une histoire. (Bolile au toate o istorie!) (Jaques le Goff, Ed. Seuil)
● Ce face omul cu mâna lui, nici dracu’ nu-i desface. (Zicătoare românească)
● Numai cu unghia ta proprie te scarpini bine! (Zicătoare arabă şi universală)
● Greutăţile arată adevărata faţă a omului. (Proverb din toate timpurile)
● Cine se teme de muritori, înseamnă că nu crede în Dumnezeu!
● Şi mai ales, nu uita!
Ai ziua de mâine de partea ta! (G.I.)
● Ştii de ce s-a omorât cartea de matematică? întreabă un copil.
...Avea prea multe probleme! îi răspunse cel de-al doilea copil.
● Nu te naşti femeie, ci devii femeie! (Învăţătură a femeilor din Rusia)
● O glumă armenească: Se poate face dragoste cu o fereastră deschisă?
Radio Erevan răspunde: Da! Dar n-ar fi mai bine să încercaţi cu o femeie?
● Şi acum, o glumă din lumea copiilor: Bine, copii, zice învăţătoarea, ca să faceţi o faptă
bună aţi ajutat, o clasă întreagă, o femeie în vârstă să treacă strada?
Bulă: Păi să vedeţi, doamnă! Dacă nu vroia!
● Bulă, spune-mi ce ţi-a plăcut mai mult şi mai mult la parcul de distracţii pentru copii?
La care Bulă răspunde scurt: Mămicile!
● Teoria ca teoria, da’ practica ne omoară! Practica bate gramatica! spun elevii.
Iar în limbaj popular: Tiuria ca tiuria, praftica ne omoară!
● Proştii au succes mai ales pentru că nu reprezintă o concurenţă. (G.I.)
● Şi proştii îşi doresc să fie fericiţi! Şi de obicei, fiind inconştienţi, reuşesc! (G.I.)
● Libertatea este dreptul de a face ceea ce îngăduie legea. (O definiţie a libertăţii)
● „Ziariştii sunt istoricii clipei prezente.” (Albert Camus)
● Se pare că autoironia muşcătoare a românilor este moştenită.. de la sumerieni!
Astfel, creatorii celei mai avansate civilizaţii antice numeau munca... kin, iar slujba
(Serviciul) sila! (Culeasă de mine de la Eugen Delcea)
● Forţa unui zid este dată de apărătorii săi. (Idee atribuită lui Gingis Han)
● Ca să fii un om liber trebuie mai întâi să gândeşti ca un om liber.
● Adevărul poate fi mult mai şocant decât ficţiunea! (Din presa zilnică)
● Orice măgar poate dărâma o şură sau o magazie, dar numai un tâmplar poate să o construiască!
● Să nu regreţi niciodată ceea ce nu poţi să îndrepţi. (G.I.)

62
 George Ion Ionescu
● Când nu poţi acţiona asupra unei adversităţi, fie ea chiar şi o nedreptate, fiindcă îţi lipseşte
forţa respectivă, treci mai departe! Numai nebunul se îndreaptă singur spre nenorocire! (G-I.)
● „Mare noroc să fii scriitor; cărţile, rămân!” (Simone de Beauvoir)
● Din experienţa ciudată a unui proces ce mi s-a intentat, şi în care am fost propriul meu
avocat, am ajuns la concluzia că uneori cea mai bună pledoarie este tăcerea! (G.I.)
● Vine un moment când trebuie să găseşti pentru supravieţuire, o soluţie! Astfel, când s-a
produs îngheţul general în Europa foştii vânători-culegători au trebuit să se adapteze traiului
(vieţii) în pustiul de gheaţă; a venit apoi un alt moment după care foştii vânători-culegători
au fost obligaţi să cultive cereale şi să crească animale! Cei care nu s-au adaptat au pierit. Şi
nu i-a întrebat nimeni dacă le place sau nu ceea ce trebuie să facă! (G.I.)
● Omul este măsura tuturor lucrurilor. (Arhitectul filozof grec din antichitate Protagoras)
● Incompetenţa dăunează grav sănătăţii! Şi prostia, adăugăm noi!
(Lozincă afişată de un post TV)
● Citându-l pe Epicur, pot să declar şi eu că nu-mi lipseşte nimic pentru a fi fericit pentru
că nu-mi doresc nimic în plus faţă de ceea ce am. (Din concluziile mele de la patruzeci de
ani) (G.I.)
● Nici nu i-a trecut prin cap că ea l-ar putea înşela. Dar uite că ea s-a hotărât să-l înşele! Înseamnă
că el o iubeşte pe ea mai mult decât îl iubeşte ea pe el! (Replică din filmul german „Alexander Platz”)
Şi acum, câteva din însemnările mele de maturitate:
● Psihologia fanaticului ţine într-un fel de viciu şi este nesănătoasă.
● Fanatismul nu este lipsit de pericol, nici pentru cel în cauză, nici pentru cei din jur.
● O pasiune trebuie respectată oricât de absurdă ar părea! Şi chiar dacă devine patimă!
● În marea lor majoritate, geloşii nu se mulţumesc să-şi strice propria lor viaţă şi pe urmă
şi pe cea a partenerului! E puţin?
● Gelozia e un sentiment distructiv; nu întâmplător fiecare al douăzecilea omor are drept
cauză gelozia. Gelozia otrăveşte viaţa, ucide dragostea prin neîncredere şi prin suspiciune,
şi conduce la crimă!
● Gelozia este unul din cele mai puternice sentimente; ea îşi acaparează total nefericita
victimă. Cel asupra căruia se abate uraganul emoţiilor negativ provocate de gelozie este în
stare de orice, de la reglarea conturilor cu cel care l-a provocat şi trădat, până la sinucidere!
Nu întâmplător, repetăm, aproape douăzeci la sută din crimele care au loc în familie au drept
cauză gelozia. Acestea sunt considerate, desigur, cazuri extreme!
● Femeile capricioase devin, cu trecerea anilor, nişte călăi rafinaţi. Fiindcă aşa a e firea
omenească, dacă exploatezi pe cineva, o faci cu tot mai multă iscusinţă.
● Orice om este cu mult mai complicat decât stereotipurile. În fiecare dintre noi există un
amestec foarte divers. Şi nici o trăsătură de caracter nu există în stare pură. (G.I.)
● Nu aştepta să apară un suflet bun care să-ţi rezolve toate problemele şi să te facă fericit(ă).
Asta o poţi face numai tu! Şi nu uita: Cu adevărat fericit este numai acela care ştie să iubească
viaţa! Preţuieşte lucrurile bune care îţi apar în cale şi uită-le repede pe cele rele!
De aici reluăm însemnările zilnice:
● „Oricine poate realiza orice (ceva!) atâta vreme cât nu este interesat de vreo răsplată.”
(Aforism atribuit lui Eisenhower)
● Importantă este ideea că fiecare poate face ceva important. (Din iluziile presei)
● Ai grijă ce spui, ai grijă ce faci, ai grijă cu cine vorbeşti; cineva te ascultă, reţine, şi scrie.
(Din idiosincrazia secolului XX)
● Câinii bătuţi nu mai latră! (Constatare populară; eu, G.I., adaug: Şi oamenii la fel!)
● Disciplina înseamnă control. (Postulat din educaţie, militărie şi ... adăugaţi Dv.)
● Este mai uşor să eviţi o problemă dificilă decât să-i faci faţă! (Din cartea: „Fii Calm!”)
● Nu uita că reacţia la o situaţie nevrotică (nedreptate, ticăloşie etc.) este aproape
întotdeauna mai nesănătoasă decât nedreptatea însăşi. (G.I.)
● There are not statues for you (for us), my dear! (Nu există statui pentru tine (pentru noi),
dragule! (Zicătoare englezească)
● La tragedie moderne, c’est la politique. (Tragedia modernă este politica!) (Bonaparte)
63
George Ion Ionescu
● Speranţa moare ultima! (Spune proverbul)
● Speranţa e un lucru bun, poate cel mai bun dintoate lucrurile! (Spunea un film)
Şi lucrurile bune nu mor!
Nota noastră: Aici se înşela. Toate lucrurile, chiar şi cele mai bune, mor! Chiar şi cele
nemuritoare!
● Afirmaţii hazardate: Optimistul: „Şi războiul ăsta l-am pierdut!”
Pesimistul: „Bine, bine, aşa o fi! Dar când?
● Există: O luptă pentru existenţă
Lupta pentru perpetuarea speciei
Selecţia naturală, şi alte contradicţii esenţiale la care se adaugă:
Selecţia artificială şi poluarea universală
Schimbarea climei
Necontenitele războaie care ameninţă să se transforme în război mondial!
La care omul de rând, sau Bulă, exclamă: Asta ne mai lipsea!
● Un exemplu clasic de evoluţie inegală este exemplul maimuţelor antropoide care au
evoluat către homo erectus mai lent decât pitecantropul; un alt exemplu celebru este evoluţia
mai înceată a lui homo neandertalensis, exterminat de homo sapiens care inventase arcul,
dezvoltase graiul articulat şi diferitele îndemânări; Şi aici apar contradicţiile care până la
urmă se dovedesc ucigaşe, şi fără soluţie! Încercaţi şi dumneavoastră să vă explicaţi evoluţiile
şi mersul istoriei; Dacă reuşiţi, învăţaţi-ne şi pe noi!
● Ar mai exista şi exemplul celor doi pistolari texani care se duelau; în duel de obicei
învinge sherif-ul, onest, pregătit fizic şi moral şi apărător al legii; în practică au învins de
obicei pistolarii mai puţin evoluaţi, dar mai iuţi şi mai îndemânatici!
● Puterea este acolo unde este ştiinţa, s-a spus cândva. Noi adăugăm:
Puterea este acolo unde sunt banii!
Puterea este acolo unde este armata şi poliţia! Restul este doar o legendă.
● Toleranţa reciprocă este o condiţie a supravieţuirii; nu rareori, animalele, ca şi oamenii
care se duelau, au murit în duel, sau au fost ucise de o altă haită! („Când doi se ceartă, al
treilea câştigă!”)
● În ţara asta, România asta a noastră, au fost dintotdeauna mai multe cozi de topor decât
topoare, spunea un filozof român, şi din păcate în prezent situaţia s-a înrăutăţit! (G.I.)
● „În domeniul public cea mai mare imoralitate este să te apuci de ceva la care nu te
pricepi.” (Napoleon)
● Singurul lucru pe care îl putem învăţa din istorie este că nimeni nu învaţă mai nimic din
istorie, spunea un istoric; şi din păcate nici el nu a învăţat mare lucru!
● Se spune că trecutul e o promisiune pentru viitor; noi întrebăm: Dar prezentul?
● Când vinul se acreşte, îl arunci; şi oamenii la fel!
● Proverbul spune: „Ce naşte din pisică, şoareci mănâncă!” Poporul nostru adaugă: „Iar
ce naşte din pisică, mănâncă păsărică!”
● Succesul înseamnă atingerea unor obiective.
● „Fiecare popor îşi are conducătorii pe care îi merită.” (Dicton din sociologie)
● În prezent, îmi spunea un psihiatru, tâlharii şi delicvenţii din politică se împart în trei
categorii: tâlharii de la guvernare, tâlharii din opoziţie şi tâlharii propriu-zişi, care sunt şi
cei mai oneşti fiind tâlharii pe faţă! (Relatare făcută de mie de doctorul psihiatru W., căruia
i se ceruse să declare nişte oameni bătrâni în incapacitate de a lua decizii, pentru a li se lua
averea; doctorul W. refuzase şi îşi dăduse demisia din funcţia de director al Spitalului de
alienaţi şi psihiatrie.)
● E greu să-i convingi pe mulţi că istoria e scrisă de învingători; în America de spanioli şi
de americanii anglo-saxoni; în China de mongoli şi de manciurieni; o vreme, în Europa, de
francezi, şi tot aşa! Se pare că în viaţă totul se plăteşte! Şi în istorie la fel.
● Democraţia ar trebui completată de o meritocraţie; omul potrivit şi pregătit la locul
potrivit! Un nepriceput nu poate conduce o activitate pentru care nu este potrivit şi nici
pregătit, chiar dacă este ales prin vot universal! Dacă există vreo „competenţă” astăzi, este

64
 George Ion Ionescu
desigur mafia incompetenţilor! Această mafie a incompetenţilor este de zece ori mai unită
decât grupările democratice şi, în orice caz, mult mai eficientă!
● Cel care-i suspectează mereu pe ceilalţi, ascunde întotdeauna ceva. (Zicătoare grecească)
● Cine sparge o oglindă va avea şapte ani de singurătate şi alţi şapte ani de ghinioane.
(Spune superstiţia populară) De parcă ar fi nevoie de atâţia ani ca să ai parte de ghinioane
sau de singurătate! (G.I.)
● „Iubirea nu se poate îndeplini decât prin jertfă!” (Sună frumos dar din păcate tragicul
întrece teoria: amintiţi-vă de Tristan şi Isolda, de Romeo şi Julieta, de Aida şi Radames,
şi de cine mai vreţi dumneavoastră! Amintiţi-vă cum s-au terminat toate marile poveşti de
dragoste!)
● „Copiii vin atunci când nu-i aştepţi, şi pleacă tocmai atunci când ai mai mare nevoie de
ei.” Dacă dumneavoastră ştiţi altfel, corectaţi-ne.
● „Soţia mea e un înger!” se lăuda un soţ îndrăgostit.
La care, prietenul care îl asculta îi răspunde: „Dacă mă gândesc bine, nici a mea nu e om!”
● Totdeauna oamenii văd ceea ce vor să vadă. Şi pe urmă declară ceea ce li se pare că au
văzut! (Constatări de pe la tribunale)
● Orice mănânc a fost dovedit de vreun doctor că ar fi otrăvitor iar ceea ce nu mănânc a
fost dovedit ca indispensabil pentru viaţă! (George Bernard Shaw) Dar eu continui să mănânc,
ca să nu mor de foame!
Comentariu: Ar fi fost mai potrivit să se întrebe: Cum de mai trăiesc?!
Îndrăznesc să completez şi eu (G.I.) cu una din legile (adoptate de toată lumea) ale lui
Murphy:
„Tot ce faci este ilegal, imoral, inutil, sau este nesănătos şi îngraşă!
Iar o doamnă prietenă cu mine, auzind asta, a completat: „Ai să fii cel mai sănătos mort
din cimitir!”
Din notele mele zilnice selectez:
● „Est modus in rebus.”, spuneau strămoşii noştri latini. Adică: „Este o măsură în lucruri”
(în toate); „Totul cu măsură”, spuneau vechii greci, iar un principiu din yoga ne învăţa: „Să
nu încerci nimic peste puterile tale!” Germanii spun: „Was ist zuviel ist ungesund”; adică „Tot
ce este prea mult este nesănătos”, iar englezii declară scurt: „Enough is enough”, adică ceea
ce ajunge, este suficient! Să reţinem, deci, „Nici o exagerare! Tot ce exagerezi se plăteşte
foarte scump şi se întoarce împotriva ta!”
● Democraţia este dictatura legii, se zice; noi adăugăm: „Dar tot dictatură rămâne!”
● Alţii decretează: „Banii fac legea”. Noi întrebăm: „Dar nu cumva şi cei care fac legea...
fac bani?” Mai nou, s-a spus: „Cine are informaţia, are puterea!” Probabil, însă, că şi puterea
o au cei care pot aduna informaţia! şi care se zbat tot să facă bani! Se pare că în lume toate
afirmaţiile sunt adevărate, şi la fel contrariul lor!
● Preluăm din literatura şi presa noastră o culegere scurtă de cugetări politice româneşti:
* Politica e cauza tuturor relelor din Ţara Românească. (Mihail Eminescu)
* După ce apune Soarele, orice licurici crede că îi este locţiitor. (I.G. Duca)
* Cea dintâi datorie a omului menit faptelor mari este să nu îngăduie oamenilor
mediocri putinţa de a-l abate din drum. (Vintilă Brătianu)
* Este o adevărată voluptate să fii crezut idiot de către un imbecil! (Istrate Micescu)
* Ce este Parlamentul? Este el, oare, o adunare de virtuţi, de înalte inteligenţe, de
elite ale Naţiunii? Vai! Este o adunătură de nulităţi şi de egoisme, unde stau în frunte câţiva
artişti ai cuvântului, unii şmecheri răufăcători, care curând devin călăuzele turmei şi stăpânii
tuturor! (Ion Mihalache)
* O dată vede naşul democraţia finei. (Ion Petrovici)
* Fiecare generaţie topeşte, din nou, icoana oamenilor într-adevăr mari şi, la fiecare
topire, zgura îngrămădită de calomnie! (Nr. N. Lupu)
* Când te înjură o anumită presă, bucură-te! Te înjură pentru că îţi slujeşti cu vrednicie
Neamul! (Octavian Goga)
* Ţăranul este cel mai sănătos element, cel mai puţin demoralizat din întregul popor.

65
George Ion Ionescu
(Gh. Tătărescu)
Până aici, vechii politicieni; de aici încolo, „noutăţile”!
● Canalizarea noastră, spunea ironic o adolescentă, este reprezentată cel mai bine, şi nu
numai simbolic, de balta aflată în faţa porţii! Ce baltă frumoasă avem!
● Cum spunea un maistru-inginer de-al nostru: „Cu prostia este ca şi cu genetica: nu te
naşti neapărat cu ea, da’ se moşteneşte!”
● „În mişcare este ceva care influenţează şi înviorează gândirea.” (Jean Jacques Rousseau)
● „Alimentaţia raţională prelungeşte viaţa, adăugând ani vieţii şi viaţă anilor!” spun medicii
şi înţelepţii lumii. Dar peste toate, mai vin şi cu îndemnul: „Faceţi mişcare! Mişcarea înseamnă
viaţă!”. Şi ce se constată? Se constată că cine poate, leneveşte şi se îngraşă! Să fie această atitudine
un răspuns la proverbul: „Tot ce-i (prea) mult nu-i bun!” Poate şi cu îndemnurile prea multe
e la fel! (G.I.)
● Între noi şi Dumnezeu sunt doctorii! (G.I.) Poate că mă repet, dar spuneţi-mi
dumneavoastră, cu cine vă întâlniţi cu mai mare plăcere şi interes după patruzeci de ani
decât cu ei!
● Mai bine mai târziu decât niciodată! spune proverbul. Dar... niciodată vine mereu! (G.I.)
● „Omul este ca vinul; vârsta fie îl face mai bun, fie îl transformă în oţet” (Învăţătură din
lumea viticultorilor)
● „Toţi şi toate au un sfârşit.” (Coranul)
● „Inima nu cunoaşte reguli!” (Turcia)
● „De ce ţi-e frică, de aia nu scapi!” (România)
● „Decât să stai în picioare, mai bine să stai aşezat;
Decât să stai aşezat, mai bine să stai culcat!
Decât să stai culcat, mai bine să dormi!
Decât să dormi, mai bine să fii mort! (să fi murit!)
Decât să fii mort, mai bine să nu te fi născut!”
(Variantă chino-indiană a unor vechi învăţături orientale. Nu rămâne decât ca dumneavoastră
să vă alegeţi ce vă convine mai bine!)
● A la guerre comme à la guerre! (La război ca la război!) (Orice este permis!) Variantă:
În război, ca şi în dragoste, totul (orice) este permis!
În junglă, între fiare, ca şi în războiul de partizani, nu există decât o regulă: „Nici o regulă!”
Nu se respectă nimic! Orice este permis. Şi aşa se şi procedează!
Mulţi au transferat legea asta a junglei şi în societatea omenească. Regulile ei (lipsa ei de
reguli) ar suna cam aşa:
1. Totul este permis. (Nu ai nici o restricţie, nici o limită, nu ai de respectat nici o regulă!)
2. Mănâncă, dacă nu vrei să fii mâncat!
3. Ucide, dacă nu vrei să fii ucis!
4. Peştele cel mare îl mănâncă pe cel mic!
5. Numai duşmanul mort nu e periculos!
6. Atacă primul! 7. Convinge-te că duşmanul căzut e mort. 8. Dacă nu este mort, mai loveşte-l
o dată! 9. Şi reţine: nu există decât o singură regulă: „Nici o regulă! Nici o interdicţie!”
● Spaima este animalică.
● Never say never! (Niciodată să nu spui „niciodată”!)
Amintiţi-vă de filmul: „Love story”.
● Ultimul obstacol în calea tiraniei este libertatea presei.
(Poate că de aceea toate guvernele, fără excepţie, urăsc presa liberă.)
● Paza bună trece primejdia rea. (România, proverb)
● Prudenţa este mama înţelepciunii. (Dicton latin)
● „Dacă ai o mie de prieteni, e puţin; dacă ai un singur duşman, e mult!” (Proverb chinezesc)
● Când mă plângeam cumnatului meu Ovidiu D. că mă doare ceva (doar aveam peste 80
de ani!) îmi spunea: „Tu nu te mai uiţi prin buletin?”
Iar surioara mea, soţia lui, îmi spunea cu bunăvoinţă: „Mai uită-te şi tu prin oglindă!”
● Şi acum câteva comentarii despre viaţa din Roma Antică, ale doamnei Daniela Montanari,
66
 George Ion Ionescu
scriitoare contemporană din Roma, persoană foarte bine informată asupra Romei Antice:
„Contrastul dintre cocioabele acelea dărăpănate din cartierul dezmoşteniţilor sorţii şi
luxoasele reşedinţe de pe coline era strigător la cer; la Roma, bogăţia nemăsurată convieţuia
poartă în poartă cu sărăcia, luxul cu foamea, rafinamentul cu dezolarea.”
O notă din cartea „Mistere în Roma Antică”, a doamnei Daniela Montanari, 2007)
● „Cel care mănâncă în fiecare zi şi doarme într-un aşternut curat, se arată deseori generos
cu cei sărmani; pomana nu înseamnă cine ştie ce sacrificiu, şi după ce ai făcut-o te poţi
întoare fără remuşcări în patul moale de acasă şi la mesele îmbelşugate simţindu-te mai plin
de bunătate. Astfel încât patricianul, scotocindu-se după un alt assos, nu dădu decât peste
un denarius de argint pe care i-l dădu zâmbind acelei amărâte fetiţe.” (Daniela Montanari)
Comentariu: Astăzi, ca şi în trecutul secol XX, nu se întâmplă oare la fel? Cine nu a auzit
de dezmoştenitele ţări ale „Lumii a treia?”. Numai scara s-a schimbat! Iar zguduirile ucigaşe,
criminale la scară mondială din India, Rusia, China, Coreea şi adăugaţi dumneavoastră ţările
Americii de Sud, ţările Africii, şi aşa mai departe, nu au condus la Revoluţii, răsturnări şi
atâtea crime? Cum spunea Madame Roland înainte de a fi dusă la eşafod (1793): „O liberté,
que de crimes on commet en ton nom!” (O, Libertate! Câte crime se comit în numele tău!)
De parcă ar fi trăit în Revoluţia Rusă, în Primul sau cel de-al Doilea Război Mondial, sub
Stalin şi sub Hitler, în Războiul din Spania, din Coreea, şi în toate celelalte războaie din
secolul XX.!
● Preţuim lucrurile abia sau doar după ce le pierdem; şi abia atunci când nu mai putem
să le-ndreptăm sau nu mai pot fi înlocuite! (G.I.)
● „Ajungă-i fiecărei zile răutatea ei!” (zice poporul nostru cel înţelept)
● Nu ceea ce ai în suflet, ci ceea ce faci te defineşte!
● Prostul se căzneşte să te facă să înţelegi cum a reuşit el să nu înţeleagă nimic sau aproape,
din tot ceea ce i s-a explicat! Sau, mai grav, cum a reuşit el să nu înţeleagă problema! Şi pe
urmă tot el te întreabă: „Ai înţeles?”
● La verité d’un homme c’est souvent ce qu’il cache, disent les français.
(Adevărul unui om este adesea ceea ce el ascunde!, spun francezii.)
● Partea tare a căsătoriei este că ambele părţi pot fi dezamăgite! (G.I.)
● Toţi proştii se căznesc să te facă să înţelegi ceea ce nu au înţeles ei. (Aceasta este o
repetiţie, dar merită!)
● În lumea asta nimic nu e pe gratis, nici măcar zâmbetul...! (G.I.)
● „Clientela noastră vrea să vadă manechine, nu rivale!”, spunea patroana unei case de modă.
● El avea un cal, şi calul n-avea nimic împotrivă. (de la TV? din teribilismele lui Mircea Badea?)
● „Only love can make a memory.” (A song to remember from a film)
Numai dragostea poate să formeze o memorie, sau să creeze o amintire. (Un cântec de neuitat)
● Dintr-o emisiune a lui Mircea Badea: „Cine conduce, este cel care are cătuşele!”
● „N-am încredere în oamenii care defilează!” (Un pilot de linie)
● Şeful este cel care, mai ales el, are mai multă nevoie de ceilalţi decât au nevoie ceilalţi de el.
● Cu toţii am vrea să ne mai întoarcem în trecut şi să îndreptăm câte ceva! (G.I.)
● Se spune că viaţa ta curată te fereşte de frica morţii.
● „Spune faţa, cum ţi-e viaţa!” (Sau cum îi e viaţa) (Zicătoare din Transilvania)
● „Când n-ai cai, lucrezi şi cu măgari!” (Replică dintr-un film francez)
● Nu contează ce vrei, ci contează ce faci. (G.I.)
● „În România ridicolul nu doare!” (De la TV)
● „Paguba şi câştigul sunt fraţi de cruce.” (Zicătoare românească)
● „A ieşit dracul din biserică şchiop şi cu coarne de ţap!” (Zicătoare românească adaptată G.I.)
● „Dracu’ mai ştie cui i se închină şi diavolul ăsta”, exclamă el. (Nici noi nu ştim, dar ne
închinăm de zor!) (G.I.)
● Vorba aia: „Ciolanu’ şi caftanu’!” (Culeasă de mine, G.I.)
● Un boier tânăr declara: „Sluga credincioasă nu-i plăcută, îndrăzneşte să facă reproşuri
şi dă sfaturi!” (Culeasă de mine G.I. din literatura medievală)
● Pasiunea şi pacea doar la nevoie pot convieţui.

67
George Ion Ionescu
● „Dacă ai voinţă, poţi să muţi şi munţii din loc, dar dacă ai şi creier îi laşi acolo unde sunt
că e mai bine.” (Pierre Bourgaoult)
● „Este foarte periculos să fii sincer, în condiţiile în care nu eşti şi prost!” (G.B. Shaw)
● „Dar tu de ce eşti întotdeauna atât de prost dispus?”
„Din experienţă!” a răspuns el. (De la TV)
● „Unii mint chiar şi atunci când nu iau cuvântul, alţii când vorbesc, iar alţii mint prin
omisiune!” Şi completăm: iar destule femei frumoase mint cu multă naturaleţe de nevoie sau
din plăcere, chiar şi atunci când respiră!
● „Minciuna este de trei feluri: minciuna simplă, sperjurul şi statistica!” Ne învăţa
profesorul nostru de psihologie, Elly Katz. El însuşi mai avea multe de învăţat!, cred eu.
Dar nu apăruse încă televiziunea!
● În realitate trăim tot atât prin ceea ce facem cât şi prin ceea ce nu facem. (G.I.)
● Constatăm (eram la sfârşit de februarie 2007) că se tot înmulţeşte turma imbecililor cu
pretenţii, care aproape că a ajuns o cireadă! (G.I.)
● „Pământul este leagănul omenirii, dar nimeni nu poate să trăiască numai în leagăn!”
(Constantin Ţiolkovski)
● Repetăm: „Ştrul, ştii ce i-a trecut prin cap lui Iţic alaltăieri?” „Nu!” „Un glont uite-aşa
de mare!” (Din războaiele israelo-arabe: 1948, 1956, 1967, 1973, 1981 şi ... ?!)
● Logic nu e decât ceea ce oamenii cred că e! (G.I.)
● „Să nu-ţi fie frică de opoziţie! Ţine minte că zmeul se ridică împotriva vântului! Nu cu
vântul! (Hamilton W. Mable)
● „Este mai bine să taci şi să fii luat de prost, decât să vorbeşti şi să confirmi că eşti!”,
spunea Abraham Lincoln)
● „Ştiinţa fără conştiinţă este ruina sufletului.” (Rabelais)
● „Prietenii vin şi pleacă, duşmanii se adună şi rămân!” (Dicton latin)
● „Omul e sursa problemelor sale!” (Dicton din psihologie)
● „Poate că cei umili vor moşteni pământul, dar nici unul nu va avea îndrăzneala de a-şi
cere moştenirea!” (Glumă americană)
● „Există o mulţime de câini care umblă după oase.” (Proverb din Texas)
● „Singura cale de a reuşi este aceea de a înfrunta totul.” (Joseph Conrad)
● „Nu uitaţi că jumătate din soluţia oricărei probleme se găseşte chiar în însuşi enunţul
problemei!” (Afirmaţia coautorului cărţii „Strategii de viaţă”)
● De dincolo de mormânt, Octavian Paler ne mai învaţă câte ceva:
1. Am învăţat că nu poţi face pe cineva să te iubească; tot ce poţi face este să fii o
persoană iubită. Restul... depinde de ceilalţi!
2. Am învăţat că oricât mi-ar păsa mie de ceilalţi, altora (celorlalţi) s-ar putea să nici
nu le pese!
3. Am învăţat că durează şi ani întregi ca să câştigi încrederea unora, şi doar câteva
secunde ca să o pierzi!
4. Am învăţat că nu contează CE ai în viaţă, ci pe CINE l-ai învăţat să aibă!
5. Am învăţat că nu trebuie să te compari cu ceea ce pot alţii să facă mai bine, ci cu ceea
ce poţi să faci TU!
6. Am învăţat că nu contează ce li se întâmplă oamenilor, ci contează ceea ce pot să fac
eu pentru a le rezolva problemele!
7. Am învăţat că trebuie să te desparţi de cei dragi cu cuvinte calde, fiindcă s-ar putea
să fie ultima oară când îi vezi!
Mai zice Octavian Paller: „Am învăţat că oricum ai tăia un lucru, orice lucru are două
feţe!”, aici avem altă părere: Orice lucru are foarte multe feţe, iar diamantul nu este decât
cel mai evident şi mai apropiat exemplu atunci când este şlefuit. Caracterul unui om, ca şi
faptele lui şi tot ceea ce există, au foarte multe feţe! (G.I.)
● Şi acum ne întoarcem în Roma Antică:
„Senatori!, spunea Caius Iulius Cezar, toţi cei care hotărăsc cu privire la pricini îndoielnice
trebuie să fie străini de ură, de părtinire, de mânie şi de milă. Cel care nu este însufleţit de

68
 George Ion Ionescu
asemenea sentimente, cu greu poate să găsească adevărul, şi nimeni nu a reuşit vreodată să-
şi satisfacă (stăpânească, n.n.) în acelaşi timp şi patimile şi interesele! Îndepărtaţi tot ceea ce
întunecă raţiunea şi veţi fi tari, căci dacă pasiunea va pune stăpânire pe minţile voastre veţi fi
fără de putere!” (Aşa se zice că ar fi spus Cezar; citat de mine din cartea lui Vl. Hanga)
● De la mama mea, exemplu de înţelepciune în cartierul Dealu’ Spirii din Bucureşti,
epitrop atât la Biserica ortodoxă din „Puişor”, cât şi la cea Unită de pe strada Acvila, veneau
adesea „femei la judecată” pentru diferite „pricini”, am învăţat următoarele „reguli”
ale minţii: 1. Mai întâi să asculţi ce spune şi altă parte! („Auditer et altera pars.” este un
principiu de drept latin, dar 2. Să crezi de la fiecare parte numai jumătate (50%!); 3. Pe urmă,
să te concentrezi să laşi departe toate emoţiile şi prejudecăţile şi să-ţi foloseşti toate puterile,
experienţa şi cunoştinţele pentru a judeca ce ţi s-a spus; 4. Abia pe urmă să iei o hotărâre
şi să te pronunţi şi 5. Să controlezi că hotărârea a fost corectă şi aplicată până la sfârşit; 6.
Poţi să revii asupra judecăţii şi hotărârii dacă apar fapte noi sau dacă se dovedeşte necesar,
fiindcă numai moartea este definitivă!
Când au venit comuniştii, au ales-o deputat de cartier; ea le-a spus: „Dar eu am simpatizat
cu liberalii!” „Nu contează, i s-a răspuns; dumneata ai patru copii studenţi, un soţ medic
criminalist şi colonel şi la dumneata vin femeile din Dealu’ Spirii, românce, evreice şi ţigănci
să le judeci! De dumneata avem nevoie!” Comuniştii aveau nevoie de cadre femei cu pregătire
superioară. Suferind de inimă, mama a murit câţiva ani mai târziu în urma unui infarct.
Comuniştii au dus-o la groapă cu muzică militară. Faptele rămân fapte! (G.I.)
● Suzana Gâdea, profesor la Facultatea de Metalurgie din Universitatea Politehnică
Bucureşti, profesor universitar şi, din lipsă de cadre, Ministru al Culturii o vreme, a fost
împinsă până la Biroul Executiv al Comitetului Central P.C.R. După Loviluţie, fără nici o
vină, a fost condamnată la şase ani de închisoare, din care a făcut trei; după ce a ieşit din
închisoare a mai trăit puţin şi a murit. Oare asta ar fi fost şi soarta mamei? (G.I.) Comuniştii
duceau mare lipsă de cadre feminine educate şi calificate! De fapt „lupta de clasă” şi aşa-zisa
„origine sănătoasă”, adică sărăcia erau numai de faţată! De prin 1950 şi ceva nu angajau în
muncile de răspundere decât cadre calificate provenite din fosta mare burghezie! (G.I.)
● Din ZICĂTORILE MEDIEVALE NORDICE:
„Cu femeile e întotdeauna un iad!”
Eu adaug: „Iar fără ele, altul!”
● Eu G.I. zic: „Acolo unde este o femeie, acolo este şi Dumnezeu!”
● Gloria zilelor de ieri... frunze uscate de laur! (G.I.)
(Cu cununi de laur erau răsplătiţi învingătorii la olimpiadele greceşti.)
● „Din păcate, cea mai mare parte a oamenilor sunt proşti, îngâmfaţi, inculţi şi invidioşi!”,
se plângea unul. „Dar tu cum eşti?”, l-am întrebat. (G.I.)
● Un ins îşi caracteriza, după divorţ, fosta nevastă: „Era ipocrită, încrezută şi perversă!” Şi
m-am gândit: „Dar tu cum de n-ai văzut toate astea înainte de a te căsători cu ea?! Şi dacă le-
ai văzut, cum de te-ai mai căsătorit?! Nu ştii ce zice proverbul? Cine se aseamănă, se adună!”
● Lacomul îşi umple mai întâi gura până când nu mai poate mesteca! Şi pe urmă se plânge
că este bolnav! (G.I.)
● „Mitocanul se naşte ofensat”, m-a învăţat tanti Elena, „şi tot aşa moare!”.
Adaug: Dacă nu-l omoară cineva!
● Un proverb indian glăsuieşte: „Cine este drag inimii noastre, ne este aproape, chiar
dacă locuieşte departe; cine nu este în inima noastră este departe de noi, chiar dacă locuieşte
aproape.” Noi comentăm: O fi de vină... distanţa?
● Ruşii spun: „Pentru dragoste, distanţa este ceea ce vântul este pentru foc: flăcările mici
le stinge, iar pe cele mari, le face vâlvătăi!” (Proverb rusesc)
Reluăm formularea: „Depărtarea este pentru dragoste ceea ce este vântul pentru foc;
pe cel mic îl stinge, iar pe cel mare îl înteţeşte!” (Alegeţi dumneavoastră formularea care vă
place mai mult.)
● „Cimitirele sunt pline de oameni indispensabili!” (sau care se credeau de neînlocuit)
Dar omenirea a trecut şi peste asta!

69
George Ion Ionescu
● „Odată cu noi, mor încă o dată toţi morţii noştri! Sau trăiesc din nou!” (G.I.)
● Toţi oamenii şi mahalagii afirmă: Noi suntem primii! Noi suntem cei mai cei! Copiii
noştri sunt cei mai isteţi şi cei mai frumoşi! Leneşii noştri sunt cei mai harnici, iar proştii
noştri sunt cei mai deştepţi! (N.n. Asta o pot dovedi, fără putinţă de îndoială, mamele lor!)
Iar noi suntem cei mai buni părinţi, cei mai viteji fricoşi, cei mai capabili iubiţi (chiar virili!),
cei mai reuşiţi neisprăviţi şi cei mai lăudăroşi modeşti, smeriţi, şi din nou cei mai cei suntem
noi,( vorba actuală, după noi, tot noi!). Asta o pot dovedi şi mărturisi iubitele noastre, amantele
noastre, ... şi chiar soţiile noastre înainte de divorţ! Sau când nu mai sunt certate cu noi! Se
aude?!) (Nota G.I.: Dar câte nu se mai aud! Până şi prin Tribunale!)
● Un soţ este pentru unele soţii un produs care nu valorează cine ştie ce! Dar ştii cu adevărat
ce valorează abia când ajungi la divorţ; până atunci, spunea o doamnă, nu ştii ce valorează
până când nu ajungi acasă ca să-l despachetezi! Vorba lui Coco Chanel: „Je ne couchais jamais
avec!” (Adică nu ştii ce valorează până nu te culci cu el; că doar nu poţi să te bazezi numai pe
ce spune el şi numai pe laude!) Alte doamne declară: Dragostea nu face nici doi bani, sau nici
două parale, iar bărbatul e bine să-l ai pe lângă casă atunci când ai nevoie de el.
Mai sentimental, eu G.I. declar, după patruzeci de ani de căsătorie, ca să se ştie că ştiu
ce spun sau zic: „Poate că dragostea nu face nici doi bani, dar înseamnă TOTUL!”
● Când mi s-a propus să fiu şi un pic de „diplomat” (adică spion), le-am spus:
„Un spion prins este un spion mort! Lăsaţi-mă să fiu doar diplomat!”
● Diplomaţii sunt singura categorie de spioni admişi oficial, şi asta din toate timpurile! Şi
mai sunt şi decoraţi!
Asta pe bază de reciprocitate, şi fiindcă fiecare conducător de ţară doreşte să fie bine
informat. Dar, subliniez eu G.I.:
În materie de spionaj, realitatea depăşeşte întotdeauna ficţiunea!
● „Pentru războaiele moderne, informaţia şi cotrainformaţia (adică în fond spionajul) s-au
impus mai mult decât în toate conflictele şi activităţile din secolele anterioare, ajungând la
rangul de coordonate esenţiale, menite să determine originile, desfăşurările şi – de ce nu? –
deznodămintele războaielor.” (Citat din Ghe. Buzatu: „Războiul Mondial al Spionilor”)
Să ne reamintim că în bătălia navală de la Midway dintre americani şi japonezi, amerianii
au scufundat patru portavioane iar japonezii numai unul singur; americanii cunoşteau codul
secret naval japonez şi puteau prevedea toate mişcările flotei japoneze! La Kursk, în cea
mai are bătălie de tancuri din toate timpurile, Jukov a dezlănţuit un cumplit bombardament
de artilerie cu numai şase-opt ore înainte de începutul încleştării finale, asupra trupelor
germane (aproape trei sferturi de milion de oameni, mii de tancuri şi avioane etc.) adunate
pe poziţii de plecare din prima linie, ucigând sute de mii de germani; în bătălia care a urmat,
germanii au fost zdrobiţi. Ruşii cunoşteau codul german şi ştiau când s-au adunat germanii
în prima linie pentru atac, unde şi i-au zdrobit chiar înainte de a începe atacul. Iată încă un
exemplu privind importanţa spionajului. Cine greşeşte, plăteşte...!
● Până la urmă, este inteligent, genial, ş.a.m.d. cel care este victorios. Celălalt ...
● Este inteligent cel care reuşeşte să iasă dintr-o situaţie conflictuală directă; dar, spun
unii filozofi şi chinezii (Sun Tzu: „Arta Războiului”) şi mai inteligent este cel care reuşeşte
să nu intre într-o situaţie conflictuală. Spre surprinderea mea, o asemenea concluzie mi-a
fost enunţată şi de un fermier din Giurgiu!, dovadă că înţelepciunea este distribuită şi ea cu
înţelepciune!
● Latinii spuneau: „Una Salus Victis! Nullam Salutem Sperare !” adică: Cei învinşi, nu
mai au decât o singură salvare; să nu mai spere în nici o salvare! (A spus Vergilius)
● Biblia însă ne învaţă: „Nădăjduieşte, chiar şi în deznădejdea ta!”
● Nu întotdeauna trebuie să întoarcem pagina; uneori trebuie s-o rupem!
● „Ceea ce gândeşti bine, formulezi clar!” (Boileau)
● Păzeşte-te de oamenii care cred că au întotdeauna dreptate! Nu degeaba ortodoxia a
socotit că primul dintre păcatele capitale este trufia! (Orgoliul) Şi în mod obişnuit, practicarea
trufiei conduce la dezastre!
● Gluma (sau poate realitatea!) spune că numai directorii, tiranii, nevestele şi... proştii au

70
 George Ion Ionescu
întotdeauna dreptate, chiar şi atunci când nu au şi (adăugăm noi) mai ales atunci!
● Moartea casei. Ideea morţii casei care odată cu cei care au locuit-o, moare şi ea, este
veche; se crede că după o vreme rămâne din vechiul conac, reşedinţă, doar o ruină, bântuită
o vreme doar de fantome; pe urmă ruina este părăsită chiar şi de acestea!
● „Bătrâneţea viguroasă duce cu sine răsplata unei vieţi cumpătate şi înţelepte.”, spune
un proverb armean.
● Dar „Necruţătorul timp duce cu sine totul, chiar şi cuminţenia.”, spune alt proverb.
● Nu poţi în nici un fel să împiedici pe cineva să-şi trăiască viaţa cum vrea – şi cum poate,
adăugăm noi. (Citat din înţelepciunea lumii)
● „Dacă nu putem să fim buni, să încercăm măcar să fim politicoşi!” (Nicolae Steinhardt)
● „Los ideas no se matan!” (Ideile nu pot fi ucise) (Spune o zicătoare spaniolă, şi aşa a zis
şi plutonierul mulatru cubanez când a fost pus să-l execute pe Fidel Castro şi i-a dat drumul
de sub escortă.
● „Parce que on ne peut pas prolonger la vie, il faut l’intensifier.”
(Pentru că viaţa nu poate fi prelungită, ea trebuie intensificată!)
● „Les mortes ne meurent pas, tant qu’on se souvient d’eux.”
(Morţii nu mor cu totul, atâta vreme cât ne amintim de ei!) (Zicătoare franţuzească)
● „Secretul împărtăşit cu cineva, nu mai e secret.” (Zicătoare arabă)
● „Un secret nu poate fi considerat ca atare decât dacă-l ştii doar tu şi acela care este unul
singur, adică Dumnezeu!” (Din înţelepciunea orientală)
● „Oamenii nu sunt mereu/totdeauna/niciodată ceea ce par a fi!” (Învăţătură înţeleaptă
care se predă la toate cursurile de filozofie, psihlogie şi în toate şcolile de poliţie!)
● „Misiunea mea este să îmi omor timpul; a lui – să mă omoare pe mine!” spunea un filozof.
● „Un om singur este întotdeauna într-o foarte proastă companie.” (Spunea poetul Paul Valery)
● „Spiritualitatea acoperă noţiuni foarte diverse şi este cazul să o considerăm (zic eu, G.I.)
ca un elixir al tinereţii.”
● Indivizii cu o viaţă socială mai activă prezintă o mortalitate de patru sau de cinci ori mai
mică decât a celor care au prea puţine relaţii sociale sau sunt mai prost integraţi în societate.
● Memoria şi inteligenţa nu se uzează repede decât dacă nu ne servim de ele!
● Dezvoltarea unei vieţi relaţionale, pe lângă cea raţională, este o garanţie de longevitate.
● „Diplomaţia este poliţia în costum de gală.” (Napoleon)
Eu, G.I., adaug: „Diplomaţii sunt singurii spioni acceptaţi oficial şi decoraţi periodic.”
● Violenţa nu este scopul, violenţa este numai mijlocul!
● Unii zic: Violenţa este ultimul argument al celor care au rămas fără argumente!
● „Oamenii se duc ca şi vremurile, guvernele sunt trecătoare, ca şi tot ceea ce există şi se
schimbă; poliţia rămâne!” (Honoré de Balzac)
● Regele Eduard al VIII-lea al Angliei spunea: „Lucrul care m-a impresionat cel mai mult
în America a fost modul în care părinţii se supun copiilor.”
● Albert Camus prezicea: „Care va să zică, va trebui într-o bună zi, să alegem între Rusia
şi America?”
● George Washington afirma: „Un popor fără religie nu poate fi condus decât cu tunurile.”
● „Dă-le, Doamne, minte la americani până când nu vor face Planeta biftec!”
(Corneliu Vadim Tudor)
● „De mă voi scula, pe mulţi am să popesc şi eu!” (Alexandru Lăpuşneanu)
● „Până la moarte te luptă pentru adevăr, iar Dumnezeu se va lupta pentru tine!” (Biblia)
● „Dacă nu poţi să păcătuieşti, măcar dă sfaturi!”
● „Nu te plânge că eşti strivit dacă te-ai făcut vierme!” (Nicolae Iorga)
● „Dispreţul trebuie distribuit cu economie, din cauza numărului mare al celor care-l
merită.” (Chateaubriand)
● Din gândurile unei bătrâne doamne: 1. Bărbaţii sunt partea mai înapoiată, mai neevoluată
şi mai retrogradă a omenirii! 2. Bărbaţii acţionează, femeile realizează! 3. Bărbaţii sunt ca
nişte copii mari, nu au ei prea multă minte, dar nu e rău să ai câte unul pe lângă casă!

71
George Ion Ionescu
● Femeile sunt mai bine dotate decât bărbaţii, ele aud orice declaraţie, chiar şi numai
şoptită, fiindcă au... ureche muzicală!
● Tot bătrâna doamnă declara: Există o mulţime de bărbaţi care nu gândesc cum trebuie,
nu judecă şi nu acţionează când trebuie, cum trebuie, şi greşesc mereu locul! Prea adesea ei
nu judecă şi nu acţionează când trebuie şi cum trebuie, la locul potrivit şi cu capul potrivit!
● „Am greşit, dar nu vă iert!” spunea tot bătrâna doamnă.
● „Femeile sunt ca păsările: acasă, vrăbii; afară, păuni; între patru ochi, porumbiţe; şi,
după împrejurări, corbi care ne pot scoate ochii!” (Max Weber)
● Dânsa hotăra: „Tu coşi, el găteşte!” Mirat, unul din cei desemnaţi, întreabă: „Dar tu, ce
faci?” La care dânsa a răspuns: „Eu conduc!”
● Comparaţi dumneavoastră cu anecdota celor doi papagali.
„Cât costă papagalul ăsta?” „O mie de euro!” i s-a răspuns.
„Dar ce ştie să facă?” „Ăsta vorbeşte franţuzeşte!”
„Dar ăsta cât costă?” „Două mii de euro!”
„Dar ăsta ce ştie?!” „Ştie franţuzeşte şi nemţeşte!”
„Dar ăsta?” întreabă cumpărătorul. „Cinci mii de euro!”
Dar ăsta ce ştie?!” se miră clientul. „Ăsta nu ştie nimic! Nu cunoaşte nici o limbă! Nici
măcar nu ştie să vorbească! Dar este şeful lor!”
● „Cum e mă, oltene, nevastă-ta?”
„Deh, de frumoasă, nu-i urâtă; da-i deşteaptă proasta dracului!”
● Frumuseţea înseamnă putere! Mulţi nu vor să recunoască, dar toţi se conformează! (G.I.)
● „Nebune fiinţe a mai făcut şi Dumnezeu, şi le-a zis femei!”, zicea un filozof!
● Iar un poet se plângea: „O, Eva, tu cea mai nebună dintre toate,
De ce-ai lăsat (făcut!) atâtea strănepoate!”
● Peste tot există o dictatură, mai amabilă sau mai puţin amabilă a nevestelor, numai că cei
mai mulţi bărbaţi nu vor să o recunoască! (Adevăr cu caracter universal!)
● În casa lui omul înţelept are întotdeauna ultimul cuvânt: „Cum spui tu, dragă! Cum vrei
tu, dragă! Cum crezi tu că e mai bine, dragă! Acesta este ultimul cuvânt al bărbatului înţelept!
● În ochii mei, o femeie care a făcut şi a crescut doi copii este deja o parte a divinităţii!
● Dumnezeu nu este numai Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh ci şi Dumnezeul Femeie, Issis,
Astartea, Minerva şi Atena, Bendis şi Artemis, şi evident Rada Indiana, Lakshmi, Afrodita-
Venus, Hera-Junona, şi sfânta Maică Maria a Domnului Isus Hristos pe care nici cel mai mare
Dumnezeu nu l-ar fi putut zămisli dacă nu ar fi fost ajutat de o femeie! Femeile sunt o parte a
dumnezeirii! Să fie Dumnezeu-Creatorul doar un bărbat? În măsura în care există un creator,
prin lipsa acestui element feminin constitutiv din Divinitate, aceasta este neterminată fiindcă
nici un element masculin – bărbat – om, nu o poate înlocui! Nu numai că Femeii i se face o
mare nedreptate, dar se face şi o mare greşeală (gafă!) prin neîndeplinirea Divinităţii însăşi!
Zic eu, G.I.: Oare înţelepţii (fie ei şi numai bărbaţi!) nu au nimic de zis?
● Partea slabă a Islamului o constituie tocmai limitarea posibilităţilor şi drepturilor
femeii; astfel femeia nu avea, şi în unele ţări islamice încă nu are, dreptul de a depune
mărturie în tribunal, dreptul de a avea o proprietate personală; nu capătă aceste drepturi
decât dacă rămâne văduvă şi uneori nici atunci! În unele ţări islamice femeile nu erau nici
măcar recenzate! Din cauza aceasta se renunţă forţat la jumătate din forţa de muncă în
afara familiei, la jumătate (sau aproape) din forţa creativă a naţiunii şi la jumătate din toate
posibilităţile pe care orice om întreg, fie el bărbat sau femeie, le are! Poate din cauza aceasta
Islamul a rămas încet încet în urma societăţilor occidentale. Despre modul în care Islamul
a nesocotit, a neglijat, şi a lipsit de posibilităţi femeia s-au mai pronunţat şi alţii! Femeile
încalcă ori de câte ori pot aceste interdicţii şi limitări, pe care noi le considerăm anormale şi
foarte vătămătoare pentru societate.
În unele ţări islamice, în anumite zile de sărbătoare femeile căpătau unele drepturi ca şi
sclavii romani de sărbătoarea Saturnaliilor! Se zice că uneori de la câte o fereastră de harem
atârna o frânghie pentru cei care ar fi îndrăznit să urce; în cazul surprinderii, pedeapsa era
moartea!

72
 George Ion Ionescu
Completaţi dumneavoastră, dacă aţi fost în ţările islamice, cu ce ştiţi, aţi observat, aţi
admis sau aţi condamnat, asupra situaţiei femeilor; sunt multe de comentat!
● ETAPELE DEZBINĂRII: 1) Mofturi; 2) Capricii; 3) Reproşuri; 4) Istericale; 5) Divorţ!
Dar poate fi şi (sau se adaugă!): 1) Strigăte; 2) Urlete; 3) Bătăi şi ... multe altele! Final: tribunal!
● Şi bărbaţii pot fi critici, mai ales atunci când încep discuţiile zilnice la vecini:
Eu te-am luat că mi-ai fost dragă!
Nu mi-ai spus că ai nărav!
Tu mi-ai spus atât: Fii brav!
Îmi vedeam de drum!
N-ajungeam cu mintea trează,
Unde sunt acum! Jumate’ nebun!
Dar: inima mea nu mă lasă
Până nu te-aduc acasă! Şi te scot din drum! (Dezamăgitul)
● În dragoste nu trebuie să spui niciodată „Îmi pare rău.” (Din filmul „Love Story”)
● „Iubirea e un blestem sau o binecuvântare.” (Replică dintr-un film)
● Un bărbat şi o femeie: un început!
● O femeie frumoasă: o poveste care abia începe;
Un copil: o lume într-un basm!
● „Oamenii de ştiinţă au descoperit că materia se compune din elemente; chimiştii chiar
au stabilit Tabelul lui Mendeleev, fizicienii au descoperit câmpurile de forţă şi particulele
elementare, dar nimeni nu a reuşit încă să explice şi să clasifice elementul: AMOR!Se spune
că ar fi afirmat o preafrumoasă femeie.
● Chiar şi o zeiţă sau o femeie frumoasă şi înţeleaptă are momente când poate să fie sau
devine o femeie oarecare.
● Copiii sunt cei mai cuminţi atunci când dorm. (Mi-a spus mie o mămică! Sărut-mâna!)
● „Puiule, să ştii că barza ţi-a adus un frăţior! Nu vrei să-l vezi?”
„Nu! Eu vreau să văd barza!”
● Un glumeţ comenta: „Ştiţi ce face barza după ce aduce un copil? Se încheie la pantaloni!”
● Cităm din presă: „312 certuri pe an”, un miniarticol foarte spiritual:
„Problemele mici provoacă „dureri” mari cuplurilor, putând duce şi la despărţire. Un
prosop umed uitat în pat, „plimbatul” cu telecomanda de la un canal la altul, lipsa sulului de
hârtie de la baie sau luminile uitate aprinse sunt doar câteva exemple care pot strica armonia
în cuplu. Statisticile realizate de site-ul www.batterbathrooms.com, pe un eşantion de 3000
de adulţi care trăiesc în cuplu, arată că asemenea mici inconveniente provoacă anual, în
medie, 312 certuri, iar ziua critică de ceartă este joia, pe la ora 8.00 seara, când se apropie
sfârşitul săptămânii de lucru şi se resimte oboseala! Statisticile mai arată că bărbaţii sunt, în
general, mai toleranţi la „istericalele” casnice şi răbufnesc mai greu, preferând să „strângă”
din dinţi când ceva nu le convine.” (autor: Sânziana Stancu, 2011)
● Spuneau unele guri afurisite că pe unul l-au condamnat nişte tribunale mai spirituale
doar la trei luni pentru inducerea în eroare a justiţiei şi mărturie mincinoasă; era purtător
ilegal de sulă. Şi asta în ţara respectivă se pedepsea.
● Între bătrâni: „Şi chiar ai invitat-o pe fata aia frumoasă din parc la tine şi chiar a venit?!”,
„Da!” „Şi ce i-ai făcut?” „Păi, ce era să-i fac, nimic! Ah, pardon, i-am făcut o cafea şi a băut-o
cu plăcere!” „Şi ce-a zis?” „M-a întrebat dacă n-am nişte bani să-i împrumut ca să-şi plătească
chiria.” „Şi tu ce-ai făcut?” „Păi i-am dat ca să-şi plătească o rată!” „Şi ea ce-a zis?” „Păi a zis
că o să mai vină pe la mine! Şi o să aducă şi o prietenă, fiindcă s-a simţit foarte bine. Aşa că
le aştept! Cel puţin n-o să mai fiu atât de singur!”
● „Vom fi iarăşi ce-am fost, şi mai mult decât atât.” (Petru Rareş)
● „Experienţa este un pieptene pe care viaţa ţi-l dă după ce ţi-ai pierdut părul.” (Judith Stern)
● „Dumnezeu nu a putut fi peste tot, drept pentru care a creat mamele! (Diogenes Laertes)
● „Cărţile sunt prieteni reci, dar siguri.” (Victor Hugo)
● „Diamantele nu se găsesc decât în văgăunile întunecate ale pământului, adevărurile nu
se găsesc decât în adâncurile cugetării.” (Peter Marshall)

73
George Ion Ionescu
● „Egoiştii au totuşi o calitate; niciodată nu vorbesc despre alţii.” (William Penn)
● „Prin negura egoismului nu străbate lumina adevărului şi nici căldura frumosului.”
(Titu Maiorescu)
● „Adevărul doare, dar ceea ce ne lasă răni adânci e totuşi minciuna.” (Honoré de Balzac)
● „Dacă taci atunci când ar trebui să vorbeşti, să ştii că eşti fricos.” (Abraham Lincoln)
● „Altădată, bărbatul care refuza să lupte era numit fricos. Astăzi se numeşte burlac.”
(Honoré de Balzac)
● „Lenea este mama tututor viciilor, dar fiind o mamă trebuie respectată.” (Robert Frost)
● „Când toată lumea îţi dă dreptate, ori eşti al naibii de deştept, ori eşti patron.” (Andre Birabeau)
● „Ne trebuie doi ani ca să învăţăm să vorbim, dar ne trebuie întreaga viaţă ca să învăţăm
să tăcem.” (Oxenstierna)
● „Florile de aur ale pământului le culeg trei oameni: cel viteaz, cel învăţat şi cel care ştie
să servească.” (K. Pane)
● „Adevărul este pentru cel înţelept iar frumuseţea pentru cel ce simte cu inima.” (F. Schiller)
● „Mintea nu este un vas care trebuie umplut, ci un foc care trebuie aprins!” (Plutarh)
● „Dacă iei un câine flămând şi îi dai de mâncare, nu te va muşca; aceasta este diferenţa
între un câine şi un om.” (Mark Twain)
● „Din bucata mea de pâine, am hrănit un om şi-un câine;
Câinele mă recunoaşte; omul nu mă mai cunoaşte!”
Că mă-ntreb şi eu, în mine,
Cine-i om, şi cine-i câine? (Tudor Arghezi)
● „Nu trezi niciodată autorităţile! Lasă-le să doarmă în pace, căci e mai greu să le adormi
la loc!” (Citat dintr-o carte) sau: „Nu trezi câinii adormiţi, iar înainte de a da cu piatra (sau
cu băţul), uită-te al cui e câinele.” (Zicătoare din satul tatălui meu)
● „Nu poţi cuceri toate femeile din lume! Dar merită să încerci!” (Napoleon Bonaparte)
● Vorbe de spirit din autobuz: 1. Avansaţi înainte! 2. Daţi banii din mână-n mână până-n
fund la taxatoare! 3. Faceţi loc, că stă un domn prost pe scară! 4. Nu vă mai înghesuiţi la
maşină că vine una goală din spate! 5. Ce te-nghesui, domnule, în mine? Vrei ceva de la
mine?; Nu, doamnă!; Atunci nu mai te înghesui! Poate că vrea domnul, sau domnul, cine ştie?
6. O doamnă îl strânge de gât pe Puiu: Doamnă, îi spune el, mă sufoc!; Răbdaţi, domnule, că
am bilete la teatru! Şi o să cobor acolo!; 7. Auzită tot în autobuz: Domnişoară, nu vă supăraţi,
caut strada Brezoianu!; Nu mă supăr, domnule! Căutaţi-o! 8. Replică şi Sfat: Cine nu-şi poate
pune cuiu’ în poftă, îşi pune pofta în cui! 9. Femeile măritate sunt cele mai curtate; Ştiţi de
ce?; Nu pot avea pretenţii! Iar dacă se întâmplă vreun „accident”, amantul îi spune: „Du-
te la bărbat-tu! Eu nu practic avortul!”. Din experienţa învăţată de mine în autobuz; 10. Un
şut în fund înseamnă un pas înainte! (Oricare şut în fund! adăugăm noi) spune înţeleptul
nostru popor; 11. În înghesuiala asta, şi fumaţi! Lăsaţi-vă, domnule, de fumat! E foarte uşor,
eu m-am lăsat deja de vreo 5 ori de fumat; 12. Chiar nu reuşiţi să vă lăsaţi de fumat? Luaţi
şi dumneavoastră pastile! Încercaţi cu pastile; Am încercat, doamnă; dar nu reuşesc să le
aprind!; 13. Adăugaţi dumneavoastră vorbele de spirit care se aud în fiecare moment în
toate mijloacele de transport. Poporul nostru este foarte inteligent, inventiv, creativ şi foarte
spiritual. Suntem convinşi că aveţi ce scrie!
● „Changes acts for prepared minds.” (American sosaying)
Schimbarea acţionează numai pentru cei pregătiţi! (Zicătoare americană)
● „A ieşit dracul şchiop din biserică şi o mai face şi pe ţapul, cu barba aia!”
(Zicătoare românească)
● „Ce se face bine, se face îndeajuns de repede!” era deviza lui Octavian Augustus, primul
împărat al Romei. Deci: „Ca să fii prost nu trebuie decât să te grăbeşti.”
● Unii zic: Dacă copiii mei mă urăsc, înseamnă că mi-am făcut datoria! Întrebăm: „Credeţi
că aşa este bine?!”
● Limba este cel mai puternic organ, şi o armă teribilă! Asta o ştie orice femeie! Iar
limbariţa este o boală universală, veche şi fără leac! (G.I.)
● Un mare om politic român spunea: „Ţara are (multe) talente! Nu de talente ducem noi

74
 George Ion Ionescu
lipsă, ci de caractere! Caractere nu are ţara asta!” Şi, Doamne, cât a rămas de adevărat!
● Prostul crede că numai drumul lui e drept! Smeritul, tace!
Cumintele zice: Să mai vedem!
Dar înţeleptul mai ascultă şi sfaturile altora!
● Bă, când v-aţi jurat voi dragoste veşnică?
Acum vreo douăzeci de minute, în cimitir, ca să fie mai puternic!
Şi voi chiar credeţi că o să ţină atât?
● Fă-mă, mamă, ce n-am fost,
Miliţian şi Şef de post!
● „Din stejar, stejar răsare,
Dintr-un prost, un prost mai mare!” (Proverb românesc)
● Gratis pot să-ţi dau numai un sfat: Fă rost de bani! Şi repede! (Dintr-un film)
● Un stat este ce este graţie oamenilor lui care sunt doar ceea ce sunt!
● Nimic nu poate să-i ţină pe oameni uniţi dacă nu le dă şi un ţel!
● Agitaţie la nebuni: De ce te tot mişti prin casă, Bulă?
Pentru că mă tem de un cutremur!
Şi dacă stai pe loc, nu se mai produce?
Ba da, dar vreau să fiu eu convins şi sigur că nu l-am produs eu!
Bine, Bulă, tu crezi că poţi să produci cutremure?
Nu! Dar vreau să mă conving!
Ăia de la televizor, cum de prezic mereu cutremure care nu se produc niciodată?
Bine, dar ăia sunt specialişti!
Specialişti în ce? În dat din gură?! Eu cel puţin recunosc şi sunt convins
că nu pot produce cutremure!
Bulă, tu eşti nebun?
Nu, dragă! Sunt ... seismolog! (Adică...specialist în cutremure!, n.n.)
Aha! Nu ştiam!
Dar dacă ştiam că e o meserie atât de grea, mă făceam meteorolog!
Cel puţin acolo nu te-ntreabă nimeni de ce vrei sau nu vrei ploaie!
Doar ştiu toţi de ce vine şi nu vine ploaia!
De ce, Bulă? ... De-aia!
● Când proştii vor fi lansaţi pe orbită, tu încă ai să te mai învârteşti! (Replică dintr-un film)
● „If you have the training and job experience” (adică: dacă ai pregătire şi experienţă!), este o
condiţie universală pusă la angajare. Dar... de unde experienţă dacă nu te angqajează nimeni?!
● Fiecare face tot ce poate ca să arate ce poate, sau ce ar fi vrut el să fie! Şi dacă nu poate
face altceva, face declaraţii! (G.I.)
● O reluare: Am spus că prostul se căzneşte să te facă să înţelegi cum a reuşit el să nu
înţeleagă nimic. (Este şi asta o performanţă!) (Sau cum a reuşit să înţeleagă totul pe dos.)
● Cum nu auzise niciodată de liniile Siegfried sau Maginot, nici de tunurile îndreptate
spre mare din Singapore, i-a fost greu să înţeleagă că prostia are întotdeauna un caracter de
continuitate!
● N-are nici un rost să-i provoci pe zeii prostiei! Vin ei şi singuri! (G.I.)
● Shannon se întrebă cum de putuse el vreodată să-l ia în serios pe John F. Kennedy! Dar
tatăl lui îl învăţase vechea zicală care spunea că războaiele sunt prea importante ca să fie
luptate de generali, iar Shannon aflase pe pielea lui că politicienii nu puteau să înrăutăţească
şi mai mult starea lucrurilor!
(Note din lucrarea „Răfuiala Regilor” de Chris Bunche Allan Cole, care tratează
episoade din războiul din Vietnam de prin anii 1967-1968.)
● Cine iubeşte medicina, iubeşte omenirea. (Hippocrat)
(N.n.: Credem că această învăţătură generoasă nu mai are nevoie de comentarii.)
● Cine nu e nebun în timpul Carnavalului, va fi nebun în tot restul anului!
(Superstiţie din Germania)
● În Germania, în timpul Carnavalului, femeile au voie să sărute orice bărbat întâlnit în cale,

75
George Ion Ionescu
sau pe stradă. Iar femeile fac uz cu mare plăcere de această permisiune! Şi se conformează cu
entuziasm!
● Prima regulă pe care trebuie să o înveţi într-un colectiv (armată, şcoală, închisori) este
că trebuie să te conformezi regulilor şi să te supui regulamentelor!
● Vorbele meşteşugite nu pot înlocui fapta cea bună! (Mihail Sadoveanu)
● Copacul unde-i aplecat, acolo va cădea! (Proverb românesc) Dar alt proverb spune:
Copacul aplecat, nu cade niciodată unde credem noi!
● „Cel care nu face nimic, nu este departe de a face rău!” (Spunea Benjamin Franklin)
● „Noroc e ce-ţi dă Dumnezeu în dar.” spunea Sofia Vicoveanca într-un cântec.
● Când sau dacă eşti bogat, eşti mai spiritual, mai inteligent, ai întotdeauna dreptate şi eşti
şi mai tânăr cu douăzeci de ani! Şi la fel când ai puterea!, adaug eu! Puteţi să mă contraziceţi?
● Artificii (învăţăminte citate din presă; Nu mai ştiu din care ziar)
● „Există un farmec irezistibil: acela de a ne amesteca acolo unde nu ne fierbe oala.”
(Jean Cocteau)
● „Ţăranii sunt destul de savanţi ca să raţioneze pe dos.” (Montesquieu)
● „Oamenii se grăbesc să judece pentru a nu fi ei înşişi judecaţi.” (Albert Camus)
● „Tăria unui om constă în scârbele lui, în puterea de a ucide prin refuz.” (Emil Cioran)
● „Animalele sunt cu mult mai echilibrate ca noi.” (Montaigne)
● „Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale ca altele.” (George Orwell)
● „E ruşinos să spui ceva şi să simţi altceva.” (Tacitus)
● „Nimeni nu-i mai neruşinat decât cel îmbogăţit peste noapte.” (Seneca)
● „Egalitatea nu există decât în matematică.” (Mihail Eminescu)
● „În educaţie n-ar trebui să existe nici o diferenţă de clasă socială.” (Confucius)
● Educaţie înseamnă să formezi la cel educat capacitatea de a face faţă în orice împrejurare!
● Cunoaşterea înseamnă putere! Dar puterea poate fi şi lipsită de cunoaştere!
● „Elveţia are 500 de ani de democraţie şi pace, dar ce a produs? Ceasul cu cuc.”
(Orson Welles)
● „S-au scremut munţii şi au născut un şoricel mic şi prostuţ.” (Horaţiu)
● „Un copil este opinia lui Dumnezeu că viaţa trebuie să meargă mai departe.”
(Carl Sandburg)
● „Suntem pregătiţi să mergem până la porţile Iadului – nu mai departe.” (Papa Pius VII)
● „Crăciunul n-ar mai fi Crăciun fără cadouri.” (Louisa May Alcott)
● „Tamisa este Istorie lichidă.” (John Burns)
● „Pofta vine mâncând şi setea vine bând.” (Rabelais)
● „Vinul e poezie la sticlă.” (R.L. Stevenson)
● „Franţa a fost un lung despotism, temperat de epigrame.” (Thomas Carlyle)
● „Draga mea, trebuie să-ţi spun că ai picioare de gazelă!”, „Serios? Ce încântată sunt!
La fel de zvelte?!”, „Nu! La fel de păroase!”
● „Dacă e marţi, e Belgia!” spunea un turist american care „vizita Europa” după un
program riguros stabilit!
● „Aţi fost la Paris, doamnă?”, „Da, da’ nu mă mai duc!”, „De ce?”, „Uite de ce: acolo
până şi hamalii vorbesc franţuzeşte!”
● Un proverb albanez spune că dacă te duci întâmplător în vizită la cineva şi aceia sunt la
masă dar nu te invită şi pe tine, să nu te mai duci pe acolo! Sunt oameni răi!
● „Războiul se câştigă cu gioarsele şi cu rezerviştii fiindcă tot ce are mai de calitate se
consumă în primele zile!”, îmi spunea colonelul Bălăcescu din ilustra familie de boieri,
devenit dactilograf pentru mine, şi avansat apoi general în rezervă de comuniştii români
pentru fapte de arme în luptele din Uniunea Sovietică! Asta, ca să vedeţi cum se scrie Istoria!
Şi mi-am amintit comentariile din literatura rusă şi internaţională; după moartea lui Stalin.
Stalin şi Jukov concentraseră pe frontiera cu Germania, de la Marea Baltică la Marea Neagră,
patru milioane de militari ruşi activi, împingând prima linie până la câţiva kilometri de
liniile germane şi distrugând vechile fortificaţii, în vederea ofensivei generale ce se pregătea.
După atacul neaşteptat al lui Hitler, Uniunea Sovietică a pierdut toată armata activă de

76
 George Ion Ionescu
patru milioane de militari ruşi şi asiatici în primele luni de război din 1941; luptele de la
Stalingrad au fost câştigate cu rezerviştii concentraţi în grabă de pe tot teritoriul sovietic. La
fel la noi, neavând decât prea puţini ofiţeri activi, armata română din Rusia a fost comandată
de învăţători! declaraţi ofiţeri după numai trei sau patru luni de pregătire! Armata rusească
care i-a bătut pe germani la Stalingrad a fost formată din rezervişti, iar armata română care a
participat la luptele din Rusia şi-a pierdut 160 de mii de oameni la Stalingrad.
● Existăm pentru că rezistăm! (O declaraţie mândră a „românilor de pretutindeni”.)
● „Tot ce scoate viaţa la iveală
E predestinat de timpuriu,
Dacă n-aş fi fost poet, făr’ de-ndoială,
Că tâlhar şi hoţ era să fiu!” (Esenin)
● Experience, the best professor! (Experienţa este cel mai bun profesor!)
● Die Ubüng macht den Meister. (Exerciţiul îl face pe maistru.)
● We accept what cannot be changed! (Acceptăm ceea ce nu putem schimba!)
● „Hoţii cei mici sunt spânzuraţi! Iar hoţii cei mari făcuţi scăpaţi.” (J.W Goethe)
● „Ura te face stupid şi e stupidă ea însăşi.” (Montherlant)
● „Orice timp devine bun, când devine antic.” (Byron)
● „Banii spun mai mult despre tine decât spui tu despre bani.” (Aflăm dintr-o replică la
TV), iar filozoful american devenit clasic Emerson declară: „Ceea ce eşti şi ceea ce faci spun
cu mult mai mult despre tine decât spui tu!”
● „Cu proştii şi zeii se luptă în zadar!” (Schiller)
● „Ce mare eşti stăpâne
Din ceruri, dacă poţi,
Din miile de oameni
Numai nebuni să scoţi!” (Poetul Chinez Li-Tai-Pe, anul 701 e.n.)
● „Răul nu are limite!”, el poate fi oricât de mare! Şi de obicei chiar este cât se poate de mare!
● Toată lumea face prostii şi face istorie fără să vrea şi chiar fără să ştie! (Constatarea mea G.I.)
● Un conducător e mare nu atunci când face ceea ce vrea, ci atunci când face ceea ce trebuie!
● Numai cine ştie să se stăpânească poate să-i stăpânească şi pe alţii. (Pe ceilalţi!)
● Dintre toate virtuţile, răbdarea este cel mai prost recompensată. (Constatarea mea, G.I.)
● Deprimarea e mai bună în doi. (Proverb englezesc)
● Timpul ordonează valorile! Mă bucur când e cineva cu mine; opreşte timpul în loc!, zise
dânsa.
● Cine nu are minte, are curaj; iar cine nu are curaj, are minte!, dar se poate spune şi:
● Cine nu are minte, are curaj; iar cine are (prea mult, n.n.) curaj, nu are nici minte!
● De când am început să mint, nu mai cred pe nimeni! (Proverb ţigănesc)
● Cu cât e mai concentrată lumina în natură, cu atât mai mult se adânceşte umbra!
● Orice dezamăgire este o lecţie a vieţii, de cele mai multe ori nemeritată. De altfel, în
general putem spune că nu primeşti aproape niciodată de la viaţă ceea ce meriţi. Şi altceva,
acompaniat de nenumărate lovituri nemeritate şi laşe!
● Ceea ce crezi, şi gândeşti şi doreşti foarte intens, aceea ajungi şi aceea ţi se întâmplă!
● În viaţa asta nu primeşti ceea ce meriţi (sau: „nu primeşti decât ceea ce meriţi!”). Alegeţi Dv.!
● Frumuseţea e în ochiul privitorului.
● „S-a dus după lână, dar/şi s-a întors tuns!” (Zicătoare siberiană)
(Noi zicem: Bine că nu s-a întors chel!)
● Parmi ou avec ceux que nous aimons c’est seulement une qui manque, et voilá! Tout le Monde
c’est depeuplé! (Iată, dintre cei pe care-i iubim sau care ne sunt aproape nu lipseşte decât unul
sau una! Şi toată Lumea a devenit un pustiu!) (G.I.)
● „Pacea? O pauză între două războaie!”, aşa o definea un scriitor dintre cele două războaie
mondiale, şi aşa a devenit el interbelic.
● Lo tirţah! (Să nu ucizi!) spunea porunca a şasea din Lege!
● Lo tignov! (Să nu furaţi!) Legea a noua!
De ce uităm aşa de uşor aceste prime legi?

77
George Ion Ionescu
● Dacă în viaţa asta întâlneşti o singură persoană cu care poţi comunica, cu care poţi vibra
şi intra în contact indiferent de distanţa la care te găseşti, spunea un mare poet german,
atunci viaţa merită să fie trăită! (Noi notăm: Dacă nu, e ca şi cum ai trăi într-un pustiu!)
● Les „gens bien” ou „bien venues” dans notre societe sunt les gens qui payent.
(„Oamenii bine” sau „bine veniţi” în societate sunt cei care plătesc.), spunea un cinic.
● Ce rău îi pare sufletului după trup când vine clipa despărţirii. (Constatare sentimentală)
● În zodia mediocrităţii inteligenţa este deocamdată suspendată! (Constată el dezamăgit) (G.I.)
● O adolescenţă fără constrângeri duce prea adesea la o viaţă fără echilibru. (Dr. Paul Milea)
● Istoria naturală la animale şi Istoria propriu-zisă la oameni a arătat foarte clar că rasele
„pure” nu au viitor; numai amestecul, metisajul (corciturile) au un viitor. Rasele „pure” nu
au decât trecut.
● „Deşertăciune a deşertăciunilor, toate sunt deşertăciuni! Şi drumurile tale sunt tot
deşertăciuni! Şi te duci la moarte, Zaber!” (Replici dintr-un film oriental) Fiindcă:
● Nu există cal pe care să poţi fugi de soartă! De soarta ta! Şi repetau:
● Deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciuni! Aşa a spus înţeleptul rege
Solomon! Şi deşertăciunile şi deşertul au devenit cimitir!
● Tinerii sunt ca navele; nu-şi hotărăsc nici soarta, nici destinaţia! mi se tot plângea unul.
Sunt complect dezorientaţi! I-am răspuns: Şi nu e vina lor! Dar noi, noi ne-am hotărât soarta?
Noi hotărâm ce se întâmplă cu noi? Tinerii nu-şi hotărăsc nici ei soarta şi nici destinaţia,
pentru că nu o pot face, tot aşa cum nu am putut-o face nici noi! (G.I.)
● „Cu o vorbă bună, ai mult succes, dar cu o armă şi o vorbă bună ai şi mai mult succes!”,
spunea Al Capone.
● „În ochii voştri străluceşte lumea de mâine.” (Papa Ioan Paul al II-lea)
● „Jertfa sfinţeşte omul credincios; iar omul sfinţeşte locul!” (Tot Papa Ioan Paul al II-lea?)
● Probleme „de durată”: 1) Cât durează o dragoste de o vară?; 2) Dar o dragoste... veşnică?!
3) Cât durează o durere care nu poate fi suportată? O viaţă! 4) Dar regretele? O veşnicie, că
atâta ne e dat! Şi, în fine, 5) Cât durează eternitatea? Asta nu o mai ştim! Dar durează! (G.I.)
Şi ne rătăcim apoi sub noaptea eternului cer înstelat, că atâta ne e dat!
● „Prietene, am descoperit femeia vieţii mele!” mi se confesa unul. L-am întrebat: „Şi cât
de des ţi se întâmplă asta?”
● „Ce se face cu lunile când nu se face nimic?” (Nastratin Hogea)
● „Tant qu’on un rêve dans sa vie, on n’est pas vieux!” (TV5)
(Atâta vreme cât mai ai un vis în viaţă, nu eşti bătrân.)
● „Când nu mai suntem copii, am murit de mult.” (Brâncuşi)
● „În concepţia poporului român omul fără umor are o infirmitate morală”, spunea
Părintele Stăniloaie.
● America este ţara tuturor posibilităţilor, dar se trăieşte greu în ea! Iar România, totul
(orice!) este posibil, şi de aceea abia aici se poate trăi, rămâne şi ţara tuturor posibilităţilor!
● „Românii – ce popor plin de melancolie!” (Dan Puric)
● „Cel mai bun asediu este cel în care, sub domnia terorii, apărătorii se predau!” zic unii
istorici, militari şi... laşii!
● Navei distruse orice vânt îi este potrivnic!
● Marea e amară fiindcă e mama tuturor deceselor marinarilor şi mama atâtor văduve!
● De la o vârstă nu mai poţi să fii tradiţionalist şi conservator, şi asta pentru că oamenii
au constatat că revoluţiile, deşi fac de obicei mult zgomot, nu fac şi treabă; şi în loc ca în
urma lor lucrurile să se îmbunătăţească, nivelul de trai să crească şi traiul să devină mai bun,
produc mult mai multe pagube decât progres şi bunăstare, mult mai multe pagube decât se
prevedea şi prea multe victime! Progresul se produce lent, aproape insesizabil, pe neştiute,
dar are urmări cu mult mai trainice şi mai benefice. (G.I.)
● Reluăm aici rugăciunea Tatăl nostru în versiunea ortodoxă:
„Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se
voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi.
Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi

78
 George Ion Ionescu
în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum
şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.”
Am citat aici această rugăciune intitulată „Tatăl nostru” pentru că ea rămâne valabilă
pentru toată lumea, chiar şi pentru atei!
● De multe ori prostul râde fără motiv şi proasta face la fel. De aici şi expresia populară:
„Râde ca proasta-n târg!” (Cred că ne repetăm, dar dacă aşa stau lucrurile?!)
● „Nimic nu e mai greu de suportat pe lumea asta decât norocu’ altuia!” (Unii spun că
este o zicătoare germană, dar eu cred mai curând că este o zicătoare universală!)
● „Orice e o competiţie! Şi Viaţa e tot o competiţie!” (Zicătoare nord-americană)
● Un epitaf: „Aici zace cardinalul Richelieu, care în viaţa lui a făcut mai mult rău decât
bine; binele l-a făcut rău, iar răul l-a făcut bine!” (Acest epitaf reprezintă o inscripţie virtuală
de pe mormântul lui Richelieu)
● „Vă temeţi că o să fiţi atacată în noaptea asta de un futurist?” „Da, mă tem!”
Reporterul de la TV: „Înţeleg că vă temeţi! Dar ce e aia „un futurist”?
● Fie că ne place, fie că nu ne place, fiecare dintre noi avem o faţă ascunsă; şi când suntem
supuşi la presiuni dincolo de puterile noastre, abia atunci ni se arată tot ce avem sublim sau
jalnic în noi, mai bun sau mai rău!
● „Puterea corupe; puterea absolută, corupe absolut!”
● Înainte de a da cu piatra, uită-te al cui e câinele. (Zicală din satul meu)
Alta: Nu da cu băţul, până nu te uiţi/nu ştii, al cui e câinele!
● Nu trezi câinii adormiţi. (Zicală universală) Lasă-i în pace!
● Nu da bani fără chitanţă! M-au sfătuit învăţătorii mei evrei.
● Banii împrumutaţi la/sau între rude sunt bani pierduţi. Dacă nu sunteţi convinşi,
experimentaţi dumneavoastră!
● „Atunci când ne analizăm propria persoană, uităm să luăm în considerare şi faptele.”
(Mark Twain)
● „În viaţă cei care câştigă sunt de obicei cei care cunosc regulile jocului şi care urmează
un plan bine stabilit, fiind astfel de multe ori mai eficienţi decât cei care nu au planuri. (Nu
e nici un mister! La mijloc sunt doar fapte!)
● „Prefer să fiu şi să rămân un nebun al României veşnice, decât un mediocru al
neisprăviţilor contemporani.” (Perifrază atribuită lui Dan Puric)
● „Sunt modest dar vreau să se ştie!” (Victor Eftimiu)
● „Eu nu sunt buricul pământului. Eu sunt puricul pământului!” (Dan Puric)
● „Şi eu şi mitocanul privim lumea, da’ el degeaba o priveşte!” (I.L. Caragiale)
● „Frumosul tămăduieşte.” (Dan Puric) Eu întreb: Dar frumoasa?
● Nu mărimea câinelui contează ci curajul lui! Şi la fel e la oameni!
● Tăria unui zid este dată de vitejia şi curajul apărătorilor lui. (În mod curios, acesta este
un proverb australian, o zicătoare tătară, ... adăugaţi dumneavoastră!)
● Întors la glia străbună, în faţa lui Făt-Frumos apare din cufăr chiar Moartea care îi
spune: „Dacă mai întârziai, nici pe mine nu mă mai găseai! (Nu mă mai apucai!)”
(Din basmul poporului român: Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte)
● Se zice că Platon ar fi spus: „Socrate, Frumosul nu stă în trup ci în suflet, în minte şi în
meşteşug!”
● Filozofia este un ultim dar, dar este închisă în cuşcă şi nu poate să zburde! Pe când
poezia este liberă şi poate să zboare şi să viseze! Noi zicem: Din păcate, o fi filozofia un dar
închis într-o cuşcă dar cuşca asta este cutia Pandorei, care conţine şi toate relele!
● „Frumosul şi frumuseţea sunt daruri zeieşti!” (Dicton atribuit lui Socrate)
● Un îndemn medieval: „Nu daţi importanţă la amănunte! Acolo se ascunde diavolul!”
● „Urâtul se ia prin frică!” (Afirmaţie atribuită lui Dan Puric)
● „Piatra rabdă, suportă, te crede şi îţi ia toate grijile! (Zicătoare, se zice, antică, din Iran)
● „Dansul din coadă al unui câine nu se cumpără cu dolari.” (Walt Disney)
● „Inspiraţia vine de dincolo de tine.” (Dan Puric) (Noi comentăm: Se ştie că există şi un

79
George Ion Ionescu
har divin!)
● „Pe pământul ăsta suntem chiriaşi cu toţii.” (Dan Puric)
● Parafrazându-l pe scriitorul Ion Nicolescu în vogă prin anii 70’, declarăm:
Dac-o să-mi vină moartea,
De moarte m-aş feri,
Dar tot i-aş râde-n faţă!
Ar râde de-aş muri!
● Să nu te încrezi într-unul care are totul de câştigat şi nimic de pierdut! Te va trăda!
(Învăţătură antică)
● „Apa poate ţine la suprafaţă o corabie, dar tot apa poate să o şi scufunde.
Şi la fel poporul unei ţări: poate să ţină la suprafaţă şi să suporte multe rele de la un
guvern, dar poate şi să-l scufunde şi să-l înnece!” (Învăţătură chinezească)
● „Dacă faci un lucru bun nu înseamnă că totul va avea un sfârşit fericit!”
(Replică dintr-un film despre droguri)
● „Grozav lucru sunt relaţiile dintre oameni.” (Titu Maiorescu)
● Constatăm, G.I.: 1. Frumosul creează ierarhia, dar 2. Frumosul nu se încolonează!
● Greşelile trebuie reparate şi nu răzbunate, spunea un politician.
Comentăm: Cum de uită mereu toţi politicienii treaba asta?!
● Dacă participi (sau vrei să participi) la luarea deciziilor, aminteşte-ţi că poţi să fii învinuit
şi tu de consecinţele lor. (Însemnări dintr-o carte)
● „Fiecare cu samarul lui”, spunea un haiduc prins de poteră. „Crucea mea e aşteptarea.”
● „Cuvintele nu corespund întotdeauna faptelor.”
(V. Molotov într-o convorbire din 1938 cu Hitler)
● „Poate să învingă un inamic puternic numai acela care mai întâi şi-a biruit propriul său
popor.”(Filozoful chinez Şan Ian, secolul V, î.Ch.) (Putem să fim sau să nu fim de acord cu
această concepţie!)
● Acum o jumătate de secol îi tot aşteptam pe americani să vină cu avioanele, că „paraşute”
aveam destule şi noi. Un aviator, suprins coborând în goană scările unui bloc, a fost întrebat:
„Cum cobori fără avion, şi fără paraşută?” Şi a răspuns: „Avionul e la aeroport!”, „Şi
paraşuta?”; „Ah! Paraşuta a rămas sus! O bate bărbat-su!”
● Sunt întrebat deseori: „Ce profesiune ai dumneata? Ce eşti? Ce calificare ai? Ce religie ai?”
În formaţia şi prejudecata populară, fiecare om are o singură formaţie, o singură profesie, o
singură religie, o singură femeie şi aşa mai departe! Le răspund: „Eu am fost mai întâi inginer,
şi timp de treizeci de ani inginer de exploatare şi am reparat aparatura din laboratoarele
Politehnicii. Cincizeci de ani am fost profesor de fizică la Politehnică, la Institutul de Fizică
Atomică şi la Ministerul de Interne. 23 de ani am fost Inspector general pe ţară, neplătit,
răspunzând de o parte din activitatea institutelor tehnice de învăţământ superior! Alţi 23
de ani am fost şi profesor la Ministerul de Interne, plătit cu o treime de salariu (Aşa era
legea!). Ca formaţie, am absolvit Facultatea de Electronică, Facultatea de Fizică, Facultatea
de Matematică, şi mi-am dat doctoratul cu o lucrare şi realizări în Fizica Radiaţiilor. Este
adevărat că am fost căsătorit şi am iubit o singură femeie! Spre deosebire de cazul general
când bărbaţii au şi o groază de amante! Am fost format în religia ortodoxă, dar în ţările
catolice m-am dus să ascult orga la catedrala catolică iar în ţările musulmane (arabe) în care
am ajuns, m-am dus la moschee! Tatăl meu m-a dus la adventişti, la reformaţi, la evrei şi la
musulmani! La 17 ani l-am întrebat: „Şi acum ce facem?”. Mi-a răspuns: „Acum alege!” Ce
pot eu să răspund când mi se pun întrebările pe care le-am citat mai înainte? Eu consider că
un om poate şi trebuie să cunoască o profesiune şi cel puţin două meserii, dintre care una
manuală, să practice religia locului unde l-a dus soarta, şi să se adapteze împrejurărilor în
care a ajuns prin destinul său. Mai consider şi că un om poate practica în acelaşi timp două
religii, în loc să îl ucidă pe cel care este de altă religie! Dumneavoastră procedaţi cum credeţi.
Dar încă din Evul Mediu se considera că un om complet cunoaşte mai multe profesii şi meserii
(Sunt om şi nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este străin! – spune un dicton antic), iar o
distinsă doamnă poloneză căsătorită cu un diplomat marocan mi-a revelat: În ţările musulmane

80
 George Ion Ionescu
(arabe) un bărbat care are o singură femeie este considerat un neisprăvit! (Evident că bărbaţii
caută să contrazică, în măsura în care pot, o asemenea poziţie!) Admit, deci, că un om poate
întruchipa 1) mai multe profesii; 2) mai multe concepţii; 3) să fie adeptul mai multor religii în
acelaşi timp, fără să consideri că a trădat-o pe vreuna! Actualul Papă admite că un om poate
aparţine în acelaşi timp mai multor credinţe şi filozofii! Reneg deci ideea că un om trebuie
să umble numai cu unicitatea unei profesii, a unei femei, a unei religii ş.a.m.d. Reamintesc
faptul că dacă în lumea musulmană declari: Allah Akbar! Allah il Allah! I Muhamed rasul ul
Allah! (adică Allah (Dumnezeu) este unic! Allah este atotputernic, iar Muhamed este profetul
lui!), atunci ei te consideră adept al învăţăturii islamice, iar dacă ulterior te rupi sau renegi
această învăţătură, poţi fi dispreţuit şi ucis de oricine ca renegat! Vedeţi că există păreri şi
păreri! Opinii şi opinii! Cred că în secolul XXI putem să fim ceva mai raţionali cu mintea şi
mai deschişi la inimă. Repet ce mi-a spus tatăl meu: „Alege!”. Acum dumneavoastră, alegeţi!
● Patriotismul este dedicat locului unde ne-am născut, indiferent de etnie, dar am constatat
că naţionalismul are o tendinţă pronunţată către extremism. El are valorile şi scăderile lui,
dar ca să crezi că Dumnezeu a umplut numai naţiunea ta cu daruri sau credinţe sau calităţi
şi adevăr, este deja o eroare intelectuală pe care nu e bine să o facem.
Dumnezeu i-a făcut mai creativi şi foarte productivi pe francezi (toate tratatele internaţionale
actuale se traduc şi în franceză pentru a le feri de interpretări greşite sau abuzive); i-a făcut
mai tehnici pe germani, dar mai eficienţi pe americani şi mai reuşiţi în marea politică pe
englezi (Anglia a pierdut unele bătălii, dar n-a pierdut nici un război, niciodată! Alţii au
fost mai pasionaţi, mai reuşiţi şi au realizat multe lucruri remarcabile, dar întreaga planetă
a fost cucerită abia târziu de anglo-saxoni, după două războaie mondiale iar limba engleză a
cucerit lumea! Se ştia că cine stăpâneşte marea (şi acestea au fost flotele engleze) stăpâneşte
ţărmurile; cine stăpâneşte ţărmurile, stăpâneşte şi interiorul! Iar cine stăpâneşte interiorul,
stăpâneşte şi ţara! Aşa se face că Imperiul Britanic a ajuns să stăpânească un sfert din
întinderea (suprafaţa) lumii şi un sfert din populaţia pământului! Americanii au ajuns să
domine, militariceşte (prin aviaţie şi pe calea aerului), lumea! În prezent, nimeni nu le poate
face faţă, deşi se admite că puterile lumii sunt: S.U.A., Anglia (Marea Britanie), Rusia (fosta
Uniune Sovietică), Uniunea Europeană şi China! Se ridică rapid India, Indonezia, Canada
(tot ca o componentă anglo-saxonă), Brazilia şi cine mai credeţi dumneavoastră!
Trebuie însă să ţinem seama că opt sute de ani cultura lumii a fost conservată şi dezvoltată
de mahomedani şi arabi (de la medicină până la strategie, alchimie şi administraţie). Ţările
cucerite şi administrate de arabi au rămas viabile şi nedevastate prin exploatare excesivă şi
poluare! Peste o mie patru sute de ani ştiinţa şi progresul au fost duse înainte de chinezi care
au descoperit mătasea, hârtia, turnarea bronzului, praful de puşcă, tiparul şi literele mobile,
au construit Marele Zid, au pus pe mare primele nave de peste o mie de tone, şi au dus mai
departe Istoria Lumii! Dar Istoria Lumii începe în India la Harappa şi Mohenjo Daro, pe
Indus unde acum multe mii de ani (poate chiar zece mii de ani), existau oraşe cu canalizare,
s-a întemeiat filozofia Lumii şi a început Civilizaţia. Se mai ştie că Istoria începe la Sumer
şi în vechea Sahară, lăsând frescele din Tassili, de unde a migrat în vechiul Egipt, ca şi la
Damasc în Siria, şi la Ceatal Huyuc în Anatolia! Vine apoi Grecia, străvechea civilizaţie a
Europei, civilizaţia din Dacia care există încă din neolitic, civilizaţia străveche din Iran şi
cine ştie ce o să se mai descopere! Amerindienii americani cunoşteau de mii de ani anestezia,
tratarea malariei cu chinină şi trepanaţia craniană când au fost redescoperiţi de europeni,
şi unii dintre ei, ca şi unii din şamanii siberieni, vindecau unele forme de cancer! Oprim
enumerarea aici! Un european ar pieri în pustiul australian în cel mult trei zile, dacă ar
rezista şi atât! Dar băştinaşii australieni populează Australia de 40.000 de ani şi trăiesc acolo
de alte zeci de milenii! Se pot uita toate acestea? Eu, G.I., cu slabele mele cunoştinţe, nu pot
totuşi să ridic în slavă numai o naţiune; ar fi inechitabil şi prostesc să mă lipsesc de tot ce
au realizat ceilalţi! Extremismul, exagerările, fanatisimul şi xenofobia nu pot duce decât la
regres, pierderi şi înapoiere! Îmi iubesc mai întâi Patria, dar iubesc tot Pământul aşa cum e!
De şase mii de ani învăţaţii evrei i-au adus Lumii învăţătura lui Dumnezeu; oare pot eu să mă
dezic doar pentru că nu sunt evreu?

81
George Ion Ionescu
De alte şase mii de ani, grecii ne învaţă filozofia, vechii daci medicina, vechii egipteni şi
mesopotamieni arta civilizaţiei, vechii indieni cunoaşterea, toleranţa şi teologia, iar chinezii
ştiinţa şi răbdarea! Pot eu să dau pe cineva deoparte?! Judecaţi vă rog şi dumneavoastră cu
propria dumneavoastră minte şi complectaţi-mă! Sunt om şi nu am puteri nici măcar pentru
a admira şi a prezenta, decât limitate! (Cu smerenie, G.I.)
● „Ţara e mamă şi un pământ binecuvântat pentru copiii ei.” (Spune un proverb grecesc)
● „Ţara mea este pământul care mă va primi şi pe mine cândva ca o mamă!” (Proverb)
● Un copac strămutat poate să se prindă uneori şi în noul pământ. Dar se poate ca odată
strămutat în altă ţară să nu se prindă sau să se prăbuşească la greu. În altă ţară şi oamenii şi
copacii se pot usca de dor, ca şi un om. (G.I.)
● „Să rămânem tineri (copii) până la cele mai înaintate vârste!” spunea Brâncuşi: „Când
nu mai suntem copii, am murit de mult!”
● „Lăsaţi copiii să vină la mine!” spun legendele că ar fi zis Isus.
● În fiecare din noi locuieşte o divinitate! Şi fiecare poate respira un aer divin! (G.I.)
● Adevărul vine din interior...
● „Asta dorim de la viitor: Înţelepciune! şi Iubire!” (Farmacistul Octavian Bojor)
● Fiecare boală are planta ei de leac. (Din folclorul japonez)
● „Prin medicamente le înţeleg pe cele naturale.” (spunea un farmacist-naturalist)
● „Gândiţi-vă la un parfum de iasomie, şi apoi la o apă de colonie; ce preferaţi?” întreabă
farmacistul Octavian Bojor.
● Eu îndrăznesc să afirm prozaic: Preferăm ce avem! Dacă avem!
● Hrana trebuie să fie în acelaşi timp şi aliment şi medicament!
● Medicamentele de sinteză au două sau trei rânduri de indicaţii şi două pagini de
contraindicaţii! Ce preferaţi?
● Medicamentele de sinteză nu se adresează întregului organism ci doar câte unei părţi
din noi şi de aceea au un efect pozitiv şi mai multe efecte negative!
● Un om neinformat (sau dezinformat!) poate fi mai uşor manipulat, indus în eroare,
aceasta fiind dealtfel şi principala sarcină a propagandei.
●Tot aşa cum două săbii nu încap în aceeaşi teacă, într-un cap nu încap două filozofii, şi
de aceea esenţa gândirii începe poate cu educaţia şi cunoaşterea.
● Spunea câte un „filozof ” „firoscos”: „Aici aşa este pentru că aşa şi trebuie să fie şi pentru
că nici nu poate fi altfel!” N-am putut niciodată să admit aşa ceva! Aveam la Politehnică un
profesor care făcea asemenea declaraţii incendiare şi s-a ales doar cu porecla: „Păsărică!”.
● Un profesor fizician la nu ştiu ce liceu explica: „Aici ar trebui să vedem fenomenul
optic şi culorile! Şi vedem că nu se vede nimic! Şi de ce nu se vede, vom vedea numaidecât!”
(Lecţia de fizică a unui fizician insuficient format, chiar dacă nu avea altă obsesie decât să
vrea să se facă optician! Îmi amintesc de cultivata şi savanta doamnă profesoară Giurgea de
la Universitate care îşi aducea asistenţii ca să ne facă experimente de optică la curs şi care
îmi împrumuta mie notele dânsei (ştia că, deşi student la Universitate, eram deja inginer şi
asistent la Politehnică!) Cum pot să nu-i port cea mai iubitoare şi respectuoasă amintire?
● „Fiecare are o reacţie înţeleaptă în faţa pericolului!” Spunea un inspector, „Nu ai de ce
te ruşina!”. Eu, G.I., zic: A te speria înseamnă simţ al prevederii, prudenţă sau laşitate?
● „Nu există stafii pe lumea asta, în afară de cele pe care le creem noi înşine!”, spunea
Sherlock Holmes. Dar cu toţii avem un trecut plin de stafii, care în sufletul nostru sunt încă
vii! (G.I.) Ce ar zice oare domnul Sherlock Holmes dacă ar afla de cercetările ciudate de
parapsihologie efectuate acum, în secolul XXI?
● Creierul uman nu a fost depăşit până acum de nici un calculator, oricât ar fi fost de
perfecţionat şi autoperfecţionat; trebuie să mai aşteptăm! Problema însă rămâne: ce o să ne
facem atunci?! Dacă acum deja nu ne mai putem descurca!
● Cel care se laudă că a realizat nu mai ştiu ce lucruri importante singur, fie că e inconştient,
fie că minte cu bună ştiinţă! În zilele noastre, în orice activitate, şi mai ales în cercetarea
ştiinţifică şi exploratorie, şi în activităţile de orice fel, fie ele comerciale, administrative sau
doctoriceşti, suntem tot mai legaţi şi depindem unii de alţii, de activitatea altora ca medici,

82
 George Ion Ionescu
chimişti sau vânzători, comercianţi şi administratori, funcţionari şi toţi ceilalţi, încât nu mai
putem realiza aproape nimic de unul singur! Pentru orice lucru, oricare ar fi el, trebuie să
ceri, să te rogi, să soliciţi o aprobare sau un împrumut, încât nu mai poţi rezolva nimic (sau
aproape!) de unul singur. De aceea numai închipuiţii, făţarnicii sau inconştienţii se laudă
în C.V.-urile lor: Am făcut şi am dres, şi am avut idei! Aşa se face că academicianul M.... la
numai ştiu care congres de medicină, era trecut drept coautor pe vreo optzeci de lucrări; el
zicea că au fost făcute „după ideile lui”. Dumneavoastră puteţi crede? Guvernul comunist,
cu toate păcatele lui, l-a demis pe tăcute!
● „Fiecare bucată de marmură ascunde sau conţine în ea o statuie; trebuie numai să ştii
unde e şi cum să o scoţi de acolo!” (spunea un mare sculptor)
● Cugetarea unui bătrân: „Se-apropie nemiloasa! Vine aia cu coasa!”
● După moartea soţiei: Dar tot gândind la tine ca la un poem,
În timp ce vremea-şi poartă paşii-ncet şi rar,
Eu tot te văd, şi-ncet, încet te chem!
● Se spune că la o discuţie între învăţaţi şi filozofi, fiecare etnie a prezentat contribuţiile
celor mai de seamă reprezentanţi ai etniei. Când a venit rândul evreilor, rabinii au spus: Noi
am avut mai mulţi contributori celebri la progresul omenirii. Pe scurt:
AVRAM care a spus: „Dumnezeu este totul!” şi a fost gata să-şi sacrifice fiul.
MOISE care a spus: „Legea este totul!” şi a adus de la Dumnezeu cele 12 porunci!
Regele DAVID care a spus: „Totul este putere!” şi a cucerit Ierusalimul!
Regele-profet SOLOMON: care a spus: „Înţelepciunea şi înţelegerea sunt totul!”
Dar tot el a adăugat: „Deşertăciune a deşertăciunilor, toate sunt deşertăciuni!”
CHRISTOS, fiul lui Dumnezeu, învăţător şi profet, care a spus: „Inima şi dragostea este totul!”
FREUD, medic şi psihiatru care a spus: „Sexul este totul!”
MARX, economist şi filozof comunist, care a declarat: „Totul este economic! Stomacul este totul!”
Iar la sfârşit, a venit EINSTEIN, care a stabilit: „Totul e relativ!” (Nimic nu poate fi absolut!)
Mai cunoaşteţi vreun popor, sau vreo etnie care să fi adus mai multe contribuţii la cultura şi istoria
omenirii? Poate chinezii, zicem noi, indienii, romanii, francezii şi grecii! Vă invităm să întocmiţi
dumneavoastră tabelele respective; pentru început adăugăm: germanii, ruşii, mayaşii, egiptenii
vechi, arabii, negrii de la Golful Guineei, polinezienii şi credem că încă nu i-am enumerat pe toţi!
● Cum zice poporul nostru înţelept: „Când vrei să te bagi în albia râului, nu-ţi pui hainele
alea bune!”
● Lucrurile sunt rareori ceea ce par a fi. (Noi zicem: Aproape niciodată! Şi la fel se învaţă
în toate şcolile de poliţie din lume! Iar poporul nostru zice: „Nu tot ce zboară se mănâncă!”
spre distracţia unui glumeţ care continua: Şi nu tot ce se mănâncă, zboară!)
● Ocazia îl face pe hoţ! (Proverb universal, cultivat de toată lumea, afirmat de toată lumea!
Să nu uităm că poliţia recomandă: Nu lăsa la vedere în automobil lucruri care pot să tenteze!
Nu lăsa uşile automobilului neîncuiate! Nu lăsa casa nepăzită! Glumeţii adaugă: Şi nici
nevasta! Putem continua la nesfârşit, dar este clar că la înfăptuirea unui furt, tâlhării sau
chiar crime contribuie, fără să vrea şi adesea fără să ştie, chiar păgubaşul.)
● Unul credea că l-a apucat pe Dumnezeu de (un) picior, dar Dumnezeu tocmai în perioada
aceea era bolnav şi şchiop, cu atele şi piciorul în ghips!
● „Domnule explorator, smaragdele alea legendare din povestirile dumitale chiar există?”
„Cum să existe?! Doar de aia sunt legendare!”
● „Ni se spusese că aţi murit! Şi ne părea chiar foarte rău!”
„Dar dumneavoastră ce credeţi?! După cum vedeţi, se pare că a fost doar o informaţie pripită!”
● Vrei să te îmbogăţeşti? De ce?! Ca să dovedeşti că eşti cel mai bogat mort din cimitir?
(Sofia Ittescu la 77 de ani, în revista „România Mare”)
● „Soarta unei glume nu stă în gura celui care o spune cât în urechea celui care o aude.”
(Shakespeare)
● Bacovia spunea: „România! O, ţară tristă plină de umor...!”
● Eu (G.I.) adaug: Şi Tristeţea continuă şi după moarte!
● „Cel mai bun discurs pentru poporul român este totuşi umorul, fiindcă îl întăreşte în

83
George Ion Ionescu
lupta sa cu mitocănia.”, afirma părintele Emilian.
● S-a spus: Nici cea mai frumoasă femeie nu poate să dea decât ceea ce are! şi de obicei
dă cu economie fiindcă oferta şi cererea la ea sunt prea mari! Şi mai zic unii că femeile sunt
rele! Dar proverbul zice: „De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!”
● Înţelepciunea înseamnă viaţă, spunea un filozof. Nici eu n-am putut vreodată să sufăr
proştii agresivi, dar din păcate de ei am avut parte! Şi mai sunt şi foarte invazivi!
● Cei mai iubiţi fii ai unei ţări sunt străinii. Femeile noastre îi iubesc, în orice caz, mai
mult decât pe noi!
● Idei contestabile: „Decât un prost mort şi erou, mai bine un laş în viaţă!” şi „Decât un
prostănac viu sau mort, mai bine taci!”, „Decât un încrezut, îngâmfat, naiv, etc. bătut sau
chiar mort, mai bine un smerit, tăcut şi viu!”
● Omul şi mai ales femeia frumoasă reaşează rostul lucrurilor.
● „Frumosul este capacitatea pe care ţi-o dă Dumnezeu ca să te dezmărgineşti de urât.”
(Dan Puric)
● Dragostea înseamnă să nu spui niciodată „Îmi pare rău!” (Ali McGrow în filmul „Love
Story”, întruchipând o fată tânără care moare de un cancer la numai 26 de ani şi după care a
plâns toată planeta! Toată omenirea!)
● Omul fără umor are o infirmitate sufletească!
● Românul se întreabă: Există o viaţă înainte de moarte, şi o viaţă după moarte?
● Doamne, zise Sfântul Petre, s-au terminat toate bunurile, pământurile, femeile frumoase,
înţelepciunile, şi oamenii tot vin să ceară! Ce ne facem? Ce să le mai dăm?!
Dumnezeu se gândi o clipă şi răspunse: Dă-le diplome!
● Umorul este un dar. (Dan Puric)
● Cel mai cumplit lucru este că noi nu luăm umorul în serios!, spunea Dan Puric. Noi, în
România, luăm doar băşcălia în serios!
● Nu ştiu cine a spus, dar cred că este adevărat: „Umorul este un drum către divin!”
● Femeile nu vor avea niciodată succesul bărbaţilor, pentru că ele nu vor avea niciodată o
femeie/nevastă/amantă/etc. mai deşteaptă decât ei în spate care să le îndrepte greşelile!
(Din umorul universal, citat de Dan Puric)
● Doi bărbaţi în vârstă privesc un grup de nudiste: „Ce neruşinare! Nudismul ar trebui
interzis!”, zise unul. „Cu siguranţă sunteţi un mare puritan!”. „Da’ de unde! Am o fabrică de
costume de baie!”. Şi m-am gândit: Oare Dumnezeu i-a făcut pe Adam şi Eva gata îmbrăcaţi?!
● Oamenii îndrăgostiţi nu-şi pot permite chiar orice!
● Ce frumoasă ar fi o cetate / un oraş al îndrăgostiţilor!
● Dragostea nu e oarbă! Inima are raţiuni pe care raţiunea (creierul) nu le cunoaşte!
(Raţionament atribuit lui Blaise Pascal) În secolul XXI noi am descoperit că pe lângă partea
raţională a creierului şi a minţii există şi un univers al sentimentelor, o lume a emoţiilor şi
poate o explicaţie înţeleaptă a comportărilor. Poate că pentru a studia aceste fenomene după
descoperirea lumii biologice şi a celei mintal-raţionale, vor mai trebui câteva secole; afirmăm
acest lucru pentru că evoluţia anterioară durează deja de patru sau cinci milenii şi abia dacă
am descoperit câte ceva!
● Ideologiile nu sunt bune pentru că n-au mame ci numai taţi!, spunea un preot de ţară.
(Şi ce taţi vitregi!, adăugăm noi) Şi n-au iubire! (Noi adăugăm: Dacă n-au mame?! Cine zice
când îl dor toate: Vai, tată! Toţi zic: Vai, mamă!)
● Datoria este mormântul dragostei. (Dan Puric)
● Din România au plecat comuniştii şi au venit comuniştii; am plecat din grădina zoologică
şi am reintrat în junglă! (Dan Puric)
● Este esenţial pentru Neamul Românesc să recunoşti că cineva te iubeşte! (Dan Puric)
Eu, zic: Dar dacă, totuşi, cineva, acolo sus ne iubeşte?
● Dragostea şi Prietenia au distrus întotdeauna Tirania! (Zice Dan Puric că aşa ziceau
vechii daci!)

84
 George Ion Ionescu
● Un articol al domnului dr. Ioan Năstoiu, pe care îl apreciem în mod deosebit; îndrăznim
să-l cităm în volumul de „Note (sau Însemnări) zilnice”. Iată-l:
Judecata văzută de popor
Faptul că familia mea, a unui ţăran, după 10 ani de lupte, de cereri şi memorii, n-a reuşit
să-şi recapete un hectar de pământ naţionalizat în anul 1959, iar o familie „regală” a obţinut,
pe gratis, de la guvernele post-decembriste 40.000 de hectare de pământ, de pădure, castele
şi alte averi, m-a determinat să scriu aceste rânduri. Asta nu e dreptate omenească, mi-am
zis. Şi nu numai eu, ci şi milioane de români! O dovadă în plus a fost şi o demonstraţie a
victimelor magistraţilor şi a păgubiţilor justiţiei, care au manifestat pe data de 11 ianuarie
2007 în faţa Consiliului Superior al Magistraturii din Capitală; în sprijinul afirmaţiei mele
şi a altor oameni, vin cu argumente ale poporului, materializate, de veacuri, în proverbe,
zicători. snoave etc. Din acestea amintesc câteva: Judecata e oloagă când îi lipseşte-n cap o
doagă! Judecătorul e ca şarpele, niciodată nu umblă drept! Judecătorul e ca osia de car: cum
o ungi, nu mai scârţâie! Judecata e ca o căruţă cu două oişti: când înainte, când înapoi o poţi
mâna! Judecata e după sprânceană. Judecătorii mănâncă miezul şi împricinaţii coaja nucii!
Judecăţile sunt sărăcie. Când judecătorul îţi e potrivnic cu cine să te judeci? Cine plânge
înaintea judecăţii îşi pierde lacrimile degeaba. Lupul te pârăşte şi tot lupul te judecă! Mai
bine o pace strâmbă decât o Judecată dreaptă! Lesne e a judeca pe altul! Judecătorul, ca şi
crângul de mărăcini, unde oile se ascund de frica lupului şi nu mai pot ieşi afară fără a li se
smulge lâna de pe spinare. O judecată trasă de păr. Întâi judecă-te pe tine, apoi judecă pe
altul. Judecata are călăuză dreptatea! Cu judecata, nu cu lopata! Unde este puterea, acolo
este şi dreptatea! Dreptatea s-a dus de când cu turcii, iar prieteşugul judecătorului e ca al
turcului! Omul nedrept se mai îndreaptă pe par (când e dus pe pari la cimitir). Fereşte-te de
judecăţi, că e mai bună o învoială strâmbă decât o judecată dreaptă! Această filozofie populară, a
proverbelor, se întâlneşte şi la alte popoare. Dar nu numai proverbele, ci şi snoavele românilor
stau mărturie despre păcatele şi nedreptăţile justiţiei. Astfel, în snoava „Judecata lui Păcală”,
acesta i-a spus procurorului: „Aşa trai în închisoare, ca mine, să trăieşti dumneata, că poate te-
ai mai dezbăra să tot cauţi pricină oamenilor!” Iar în „Dreptatea sătenilor” un sătean se văita:
„Dreptatea noastră a murit, că noi n-am apucat-o de când suntem la ciocoi”. Mai sunt şi alte
snoave: „Ciobanul la judecată”, „Judecata dreaptă”, „Judecata lui Solomon” etc. Ba există şi
o ghicitoare înţeleaptă: Ce nu e drept în lume şi nu e păcat? Răspuns: piciorul stâng... La noi
s-au înfiinţat în ultimii 10-15 ani numeroase instituţii bugetivore, care luptă pentru dreptate:
DNA, DSV, CSM, OPC, ANAF etc. Aşa, de ochii lumii bune şi a lumii proaste. „Suntem singura
ţară care intră în structurile U.E. cu două coduri. Nu cu inovaţii juridice vom reuşi să rezolvăm
problemele României europene” (Lucian Bolcaş). Căci cele două coduri reprezintă cele două
feluri de interese: ale politicienilor îmbogăţiţi şi ale săracilor, mai sărăciţi! Şi această situaţie
se datoreşte faptului, remarcat şi de presă, că, în general, tot corupţii fac legile anticorupţie!
Numai Judecata de Apoi va face dreptate pe lumea asta! (Dr. IOAN NĂSTOIU)
● „Cine a trecut demn prin viaţă, moare zâmbind.” Spunea naturalistul Ovidiu Bojor
(Ceăţean român de etnie maghiară, care iubea violent România, Carpaţii, Hymalaia şi pe
toată lumea şi o şi declara violent!)
● Ne naştem venind de nu ştim unde, de undeva de dincolo, şi plecăm de aici ca să
ajungem nicăieri, spre un tărâm care ne rămâne la fel de necunoscut ca şi locul din care am
venit, ca şi locul ultimei noastre destinaţii! (G.I.)
● Ca să fii cineva trebuie să te aliezi cu altcineva, iar ca să ajungi undeva trebuie să te ajute
cineva! Altfel, de unul singur, te pierzi şi nu mai ajungi nicăieri! (G.I.)
● „Cine nu îşi iubeşte ţara nu e nici viu, nici mort, dar nici nu-şi dă seama de asta!”
(Un dicton atribuit lui Tudor Vladimirescu)
● Îţi dai seama de caracterul cuiva după felul cum se poartă cu sine, după felul cum se
comportă cu ceilalţi, după felul cum vorbeşte şi chiar după felul cum cântă la pian! (G.I.)
● „Experienţa e o perie de păr pe care o capeţi abia după ce devii chel.”
(Bisanne de Soleil)

85
George Ion Ionescu
● „Se construiesc case de nebuni pentru a-i face să creadă pe cei de afară că sunt întregi
la cap!” (Aforism atribuit lui Montaigne)
● „Să urăşti e omeneşte, dar să nu poţi ierta e diabolic!” (Dicton latin)
(Parafrază la proverbul latin: Errare humanum est! Perseverare diabolicum!)
(A greşi e omeneşte! Dar a persevera e diavoleşte!)
● „Il faut beaucoup d’amour pour supporter la seule vie qu’on nous donne!”
(Trebuie multă dragoste ca să poţi suporta singura viaţă care ne-a fost dată!)
● Din beţie te trezeşti, din prostie niciodată! (Ştie poporul nostru ce spune!)
● Ceartă în faţa unei cârciumi: „Neisprăvitule!” „Proasto!” „Beţivule!” „Urâto!” „Eşti
un...!” „Ţi-am spus: oi fi eu beţiv, da’ mie-mi trece!”
● Tot ce e genial e simplu!
● Jukov n-a suferit nici o înfrângere militară în viaţa sa pentru că întotdeauna a folosit cel
mai simplu principiu; a găsit punctul slab al inamicului şi a lovit în acesta prin surprindere!
(Din cartea lui Suvorov: „Spărgătorul de gheaţă”)
● „Urmaşilor noştri trebuie să le lăsăm nu numai pământul nostru ci şi gândurile noastre,
folclorul nostru, basmele şi povestirile noastre... totul!” (Octavian Bojor)
● „Nu mai vorbeşti cu cel din oglindă?” se miră soţia.
„Nu! S-a obrăznicit şi ne-am certat! Nu-l mai suport!”
La care soţia se miră din nou: „Dar el ce zice?!”
(Vă întrebăm: Dumneavoastră ce ziceţi după o discuţie ca asta?!)
● „Dacă te apropii de trandafiri, ai să miroşi a trandafir; dacă te apropii de tăciuni, ai să
miroşi a tăciune!” (Proverb marocan din Fez)
● Cine se însoţeşte cu înţelepţii, ajunge înţelept; iar cine se însoţeşte cu nebunii, nebun
ajunge! (Zicea înţeleptul Rege Solomon) (Eccleziastul din Biblie)
● Gloria şi realizările culturale, literare, ştiinţifice şi din toate domeniile ale vechilor
greci nu sunt egalate decât de decăderea care a urmat, decăderea Imperiului Bizantin, de
înfrângerea istorică pe care le-au administrat-o turcii, şi din păcate, chiar de dezbinarea
dintre greci!, cum au fost războiul civil de după cel de al Doilea Război Mondial, războaiele
antice dintre Atena, Sparta şi Teba, adică toate războaiele dintre greci! (G.I.)
● O doamnă grecoaică pe care eram în pericol să o iubesc, mi-a spus: Unde sunt doi greci,
sunt trei partide politice! Ce mai puteam să-i mai răspund!
● Lunea este ziua proştilor! Pentru că lunea toţi proştii se înghesuie pe la ghişee, crezând
(sperând) că vor putea rezolva într-o singură zi tot ce n-au putut să rezolve în toate cele şase
zile ale săptămânii precedente! Probabil că de aceea muzeele şi celelalte teatre sunt închise
lunea, ca să scape de asediul proştilor.
● „Icoana are o forţă nemăsurată”, zicea Dan Puric, cândva.
Comentariul nostru: Pentru unii o fi având, pentru cine are! Pentru ceilalţi...???
● Când bunicul meu a văzut că la peste douăzeci de ani ai mei încep să fac afaceri dubioase,
m-a privit lung şi mi-a zis: „Ce faci, băă! Te pregăteşti să fii cel mai bogat om din cimitir?
● Într-un sat, un „iniţiat” îmi explica: „La români spiritul nu e decât o capră! Că aşa
l-a făcut dracul! La Ruşi, pe dracul l-a adus Marx, într-un vagon plumbuit şi acolo l-a găsit
Lenin! La toţi ceilalţi, dracul s-a dus singur! Uneori a emigrat, alteori a fost cărat, şi de cele
mai multe ori blestemat! (M-am gândit: „Iniţiatul ăsta ştia ce spune? Aţi înţeles ceva? Dacă
aţi înţeles, explcaţi-ne şi nouă! Ceea ce este mai teribil este că sătenii îl ascultau!)
● Caravana trece, câinii latră! (Proverb oriental)
● Italienii zic: Segui il tuo corso e lascia dir le genti! (Urmează-ţi drumul şi lasă oamenii să
vorbească!) (Deviză aleasă pentru conciziunea ei şi de Marx)
● Vous autres, légionnaires, vous êtes soldats pour mourir et je vous envoie où l’on meurt!
(Voi, soldaţii legionari din legiunea străină, sunteţi soldaţi pentru a muri şi eu vă trimit
acolo unde se moare!) (Général de NEGRIER)
● „Un soţ frumos este un soţ străin!” (Observaţie dintr-un film rusesc)
Am întrebat o rusoaică, atunci când am fost în Rusia: „De ce spuneţi voi că un soţ
frumos este un soţ străin?”; Mi-a răspuns: „Pentru că nu este numai al nostru!”

86
 George Ion Ionescu
● Din cărţile lui Eric Maria Remarque:
1. „Fără iubire un bărbat e mort.”
2. „Istoria nu are locuri speciale pentru îndrăgostiţi.”
3. „Mila e o stare comodă pentru incapabili.”
4. „Speranţa e un lux pe care nu ni-l putem permite decât foarte rar.”
● Un domn bătrân constata în avion: „În fond, viaţa poate fi înţeleasă/considerată şi ca o
suită de sosiri şi de plecări, şi constata: „Prea multe despărţiri în viaţa mea... şi fiecare din
ele poate fi ultima, iar ale mele au fost definitive.”
● Avarul se scuză: „Nu prea mult, zice; dar strâng şi eu câte puţin! Adun pentru zilele
negre care vor veni”, zicea el.
Comentariu: Ne legăm de zgârciţi şi de avari! Fiindcă aşa am fost învăţaţi, că de lăcomie,
de trufie, de zgârcenie, de bârfeală, de minciună şi de toate celelalte, nu duce lipsă nimeni!
● „În situaţia în care suntem încercuiţi de inamic, o lovitură dată prin surprindere din
partea noastră, o manevră neaşteptată sau viteza hotărăsc totul”, spunea Stalin! Şi a tot lovit
în gol şi în 1941, şi în 1942! Dar în ianuarie 1943, o întreagă armată germană s-a predat la
Stalingrad! Iar ce a rămas din armata germană a fost distrus la Kursk, tot în 1943 dar în
toamnă!
● „Principalul princiu al strategiei este concentrarea puterii la un moment dat împotriva
punctelor slabe ale adversarului!” (Napoleon, Gingis-Han (de fapt Subotai), Jukov şi toţi
marii strategi. Ei au reuşit ca la momentul potrivit şi în locul potrivit să concentreze de cel
puţin trei ori mai mulţi soldaţi (ostaşi) decât inamicul, pentru o zi sau două; a fost de ajuns!)
● „Domnule (sau tinere!), trebuie să te vadă un medic! Dumneata suferi de obrăznicită
adolescentină acută! Cazul este destul de grav, dar dată fiind vârsta se mai poate trata şi
rezolva!” îi spunea directorul unei şcoli de corecţie unui tânăr deja recidivist.
● „Bunico, îi spunea dânsei bunicul care îşi împărţea bunurile; Lui ăla să-i dai aia; lui
frate-miu să-i dai ailaltă!” „Nu-i dau!”, strigă bunica. „Ascultă, striga atunci şi bunicul: cine
moare aici? Tu sau eu?” (De-ale lui Dan Puric)
● „Nu mai faceţi parastase; faceţi dezbateri! Şi nu mai luaţi lumânări, ci luaţi tuburi cu
neon!” (Îndemnul unui birocrat, care până la urmă tot a murit şi el!)
● Repetăm gluma cu Raşela fiindcă este şi o lecţie pentru bărbaţii de toate neamurile!
Surprinsă cu unul, Raşela se miră şi îi spune lui Iţic: „Tu eşti, Iţic? Da’ ăsta cine e?”
Furios Iţic l-a împuşcat în umăr! El îi spune Raşelei care-l întreabă: „De ce l-ai împuşcat?”
„De furios! Că doar nu era să te împuşc pe tine şi să te pierd!” „Uite ce e, Iţic! îi spune
Raşela, dacă o să continui să-i împuşti aşa pe prietenii mei, o să rămâi singur şi fără prieteni!
Fără toţi prietenii! Că aşa şi meriţi! Singur!”
Comentariul nostru: Această anecdotă ar trebui cunoscută în toate ţările lumii: Nici un
evreu nu îşi bate nevasta, indiferent ce ar fi făcut, şi niciodată nu am auzit să se întâmple asta
la alte popoare. De luat aminte! Iar Evreii continuă să existe de şase mii de ani şi să-şi asculte
nevestele. Ei zic: Dacă soţia ta nu se ridică la înălţimea ta, pune-i un scăunel sub picioare!
Dar să nu începi vreodată vreo afacere cât de cât importantă până nu te sfătuieşti cu soţia! Ea
încă gândeşte cu poala rochiei ei când toţi şi-au pierdut capul! Se aude?!
● „Curiozitatea a omorât pisica!” (Proverb englezesc)
● „Să nu ne facem sânge rău, dacă tot nu e nimic de făcut.”, zise ea. (Replică dintr-un
roman poliţist)
● Primăvara orice om sănătos e bolnav! E o stare normală, zic eu!
● „Chiar dacă unei fete de la bordel i se mai spune şi însoţitoare, ea tot prostituată rămâne.”
(Generalul Neagu Cosma)
● Aflăm dintr-un ziar că hipertensiunea arterială se poate trata cu secară. Şi ne-am gândit:
e la fel ca şi cu fumatul, te poţi trata cu orice. Unul spunea că e chiar foarte uşor şi că el s-a
lăsat de vreo cinci ori de fumat; alţii declară că ei au procedat la fel cu tensiunea arterială;
să le fie de bine!
● Constatarea G.I.: Banii fac legea! (banal). Dar în mod firesc determină şi succesul! Tot la
fel interesele determină politicul, iar cine are banii este şi erou, şi popular şi tot ce mai vreţi

87
George Ion Ionescu
dumneavoastră. (G.I.) Şi la fel cine are puterea!
● Dacă ştii cine şi ce eşti, nu mai trebuie să demonstrezi asta tot timpul! (G.I.)
● Cele mai influente sisteme sunt sistemul de educaţie şi sistemul de sănătate.
● Ne naştem ca să plecăm de acasă şi de acolo plecăm tot mai departe şi ajungem acolo
unde nu a mai ajuns nimeni din cunoştinţe sau din neamurile noastre! Apoi plecăm din nou
din ce în ce mai departe, iar până la urmă plecăm spre nicăieri şi pentru totdeauna ca să
nu ne mai întoarcem niciodată! Unde ajungem, ajung toţi, deşi acolo nu mai găsim nici u
prieten şi nici un membru al familiei, deşi ni se spune mereu altceva, şi nimeni nu ne mai
vede vreodată! (G.I.) Restul sunt legende! Legende foarte frumoase şi pe care tot mai mulţi
oameni sunt dispuşi să le creadă!
● Un om care şi-a pierdut simţul umorului este ca şi cel atins de infirmitate!
● Râsul poate ucide! Să nu râzi niciodată de un copil! (Dan Puric)
● Originea genetică a râsului este/poate fi şi cruzimea! Curios dar adevărat.
Există şi un râs degenerat şi demonstrativ, un râs batjocoritor care poate distruge un
caracter sau o reputaţie şi uneori, deşi foarte rar, batjocura poate conduce şi la sinucidere.
● „Umorul demitizează falsele valori şi uneori smereşte”, spunea părintele Stăniloaie.
● Ne spun oamenii din popor: Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul! (De la TV)
● Bogatul la bogat trage, iar păduchele la păduche! (Zicătoare populară românească)
● Nu mai păstraţi grija pedepsei altuia! Are grijă soarta să ne pedepsească pe fiecare! Nu
degeaba zice înţeleptul nostru popor: Ajungă-i fiecărei zile răutatea ei!
● Într-o anume interpretare, libertatea este dreptul de a face ceea ce îngăduie legea.”
(Teodor Filip în „Oculta Mondială”)
● „Dacă mintea ar creşte pe toate cărările, ar paşte-o şi măgarii.” (Anton Pann)
● „Când femeia spune NU, înseamnă POATE, când spune POATE înseamnă DA! Şi dacă
spune DA înseamnă că nu mai e femeie!” (Atribuită lui Fr. Schiller)
● „Cine nu renunţă înseamnă că are prea mult de dat. Cine se resemnează, înseamnă că
nu are nici ce primi.” (Emil Cioran)
● „Civilizaţia nu conţine toate virtuţile umanităţii; ea nu are nici măcar o bună parte
din ele!” (Zicea Herman Menville) Comentariu: Are! Domnule Menville se înşeală! Omul
primitiv era criminal şi antropofag; omul aşa-zis modern, numai dacă nu are încotro!
● „Sunt puţini oameni în lumea asta care să n-aibă ceva de ascuns.” (Dafné du Maurier)
(Comentariul nostru: Câtă dreptate are! Nici măcar infirmii nu se pot dezbăra de secrete!)
● O glumă la măcelărie:”Aveţi căpăţână de porc?” „Da!” „Şi picioare?” „Da!” „Ca să vezi,
domnule, urât trebuie să mai arătaţi!”
● După unii, soacra este unul din regizorii scenelor de familie.
● „Pisica mea nu mai vrea să coboare din copac; o să moară de foame!” „Ascultă, mătuşico,
o întreabă unul din pompieri, ai văzut vreodată o pisică moartă de foame?”
● Răspunsul unui meteorolog: „Ce vârstă are băiatul dumneavoastră?” „Plus cinci!”
● Doi naufragiaţi ajung pe o insulă pustie: „Oare au să ne mai găsească?” se întreabă unul.
„N-avea grijă, îi răspunse celălalt, sunt dator la diferiţi inşi peste un milion de dolari!”
● „Domnule doctor, îmi puteţi spune ce problemă am?” „Nu pot, cred că de vină este
alcoolul!” „Nici o grijă domnule doctor, o să vin când o să fiu treaz!”
● Un bărbat raportează la pompieri un incendiu. Pompierul de serviciu îl întreabă: „Cum
ajungem la dumneavoastră?” „Păi, nu mai aveţi maşinile alea mari şi roşii?”
● „Uneori mângâierea celor nenorociţi este să aibă tovarăşi de suferinţă.”
● „Dacă vrei să afli valoarea (n.n. adevărată a) banilor, încearcă să te împrumuţi. Creditorii
au o memorie mult mai bună decât o au datornicii!” (Benjamin Franklin)
● „Este foarte simplu să fii fericit dar este foarte greu să fii simplu.” (Rabindranath Tagore)
● „Nu plânge pentru ceea ce s-a terminat, zâmbeşte pentru că s-a petrecut!” (Elbert
Hubbard)
● „Peştii se prind cu undiţa, iar oamenii cu vorba.” (William Shakespeare)
● „Bărbaţii o duc mult mai bine decât femeile. Pe de o parte, pentru că se căsătoresc mai
târziu, iar pe de alta pentru că mor mai devreme!” (Henry Louis Mencken)

88
 George Ion Ionescu
● „Caracterul fără inteligenţă poate multe, însă inteligenţa fără caracter nu valorează mai
nimic.” (Marcus Tullius Cicero)
● „Sigur că există şi dragoste la prima vedere, dar este întotdeauna mai bine să mai
aruncăm şi o a doua vedere.” (Bruce Boyd)
● „Fericirea a trecut repede prin viaţa mea. Am urmat-o. Şi-am adormit în braţele ei. Când
m-am trezit, eram singur.” (Victor Hugo)
● „Leneşul are întotdeauna chef să facă ceva, dar începând de mâine!” (Vauvenargues)
● „Cel mai sigur mod de a-ţi dubla banii este să-i îndoi şi să-i mai pui o dată în buzunar!”
(Abe Martin)
● „Zâmbetul celor care suferă este mai dureros decât lacrimile celui care plânge.” (Gabriel
Garcia Marquez)
● „Un singur fricos dăunează unei armate întregi.” (Proverb turcesc)
● „Trebuie să te pricepi când să fii zeu şi când să fii porc! Totdeauna trebuie să ai graţie!”
(Lion Feuchtwanger)
● „Puţin oameni ştiu să fie bătrâni.” (La Rochefoucauld)
● „Sunt lucruri în care trebuie să crezi pentru a le putea vedea.” (Cervantes)
● „Mi-ar fi mai bine să fiu sărac într-o casă plină de cărţi, decât un rege fără dorinţa de a
citi.” (Victor Hugo)
● „Teama este camera obscură în care Diavolul îşi developează negativele.” (Gary Busey)
● „Dacă sunt aspru cu datornicii mei, îmi vor plăti datoriile; dar dacă îi iert, îmi vor fi
recunoscători o veşnicie.” (Willian Penn)
Comentariu G.I.: S-o creadă el! Aici „realitatea bate filmul”!
● „Mare pacoste să nu ai duh ca să vorbeşti frumos, nici destulă judecată ca să taci când
trebuie!” (La Bruyere)
● „Rău e să nu înţelegi când eşti liber, dar şi mai rău e să nu pricepi când eşti sclav.” (Seneca)
● „Adevărul doare, dar ceea ce ne lasă răni mai adânci este totuşi minciuna.” (Honoré de Balzac)
● „Dintre toate leacurile băbeşti, cel mai potrivit este o soţie bună.” (Abe Martin)
● O doamnă îmi povestea: L-am întrebat pe un om: „De ce nu te-ai căsătorit?” „Fiindcă
am căutat soţia perfectă!” „Şi-ai găsit-o?” „Da! Dar şi ea căuta şi aştepta bărbatul perfect, aşa
că nu ne-am mai căsătorit deloc!”
● Spunea aceeaşi doamnă, „Dacă te porţi în mod potrivit, vei îndepărta măgarii!”
I-am răspuns: „Nu! Îi vei atrage! Care măgar nu doreşte o soţie bună? Aduceţi-vă aminte
ce spune poporul nostru cel înţelept: La vederea şi la poarta unei fete frumoase şi harnice,
rage şi un măgar!”
● „Cel ce zâmbeşte în loc să urle, va fi întotdeauna învingător!” (Proverb japonez)
(Comentariul nostru: S-o creadă ei! Nu toţi cei care urlă sunt neapărat învinşi! Şi nu toţi
cei care zâmbesc şi când trebuie şi când nu trebuie sunt neapărat învingători!)
● „Dacă s-ar clădi casa fericirii, cea mai mare încăpere ar fi sala de aşteptare!” (Jules Renard)
● „Dacă ştii să citeşti, fiecare om este o carte.” (E. William)
Noi adăugăm: Şi fiecare viaţă este un roman! „Câtă istorie şi ce mai roman a mai fost şi
viaţa mea!” se zice că ar fi spus Napoleon când era exilat la Sf. Elena.
● „Dacă plângi pentru că soarele a dispărut din viaţa ta, lacrimile te vor împiedica să vezi
stelele.”(R. Tagore)
● Raţionamentul lui Gâgă, pe vremea când copil fiind am spart un geam: „Dacă fiecare
copil din ţara asta sparge un geam! spunea un mahalagiu sfătos, Ar rămâne ţara fără geamuri!
Mai ştii?!”
● „Fricosul se sperie încă înainte de primejdie, laşul în timpul ei, iar inconştientul
niciodată. Şi plăteşte!” (N.n.)
● „Cartea este ca o oglindă: dacă cel ce se priveşte în ea vede un măgar, n-are cum să vadă
după aceea imaginea unui apostol!” (Din presă)
● „Amintirea este singurul rai din care nu putem fi izgoniţi.” (Jean Paul Richter)
● „Nu merită să plângi pentru nimeni, iar cei pentru care merită, aceştia nu te vor lăsa să
plângi.” (Gabriel Garcia Marquez)

89
George Ion Ionescu
● „Nu există decât o singură blasfemie şi aceasta este nedreptatea.” (Robert Green Ingersoll)
● „În momentele grele ale vieţii suntem singuri. Oricâţi ar fi în jurul nostru!” (Margaret
Cavendish)
● „Adevărul este ca o flacără atât de luminoasă încât mulţi oameni nu-i mai pot suporta
lumina! Unii închid ochii ca să nu-l vadă, iar alţii fug ca să nu fie arşi.” (Goethe)
● „Dacă stai să judeci oamenii nu mai ai timp să-i iubeşti.” (Maica Tereza)
● „E bine să ţii cont de ceea ce simt cei din jurul rău, dar nu poţi opri maşina de teamă că
au ameţit roţile!” (Steven Wright)
● „Chiar şi o patră funerară găseşte ceva bun de spus despre cel care e în pământ.”
(Comentariu: Cowboy-i din Statele Unite au un proverb: Dacă nu găseşti nimic bun de
spus despre cei pe care-i cunoşti sau care sunt de faţă, ţine-ţi gura!)
(Al doilea comentariu: Popoarele zic: „Despre morţi, numai de bine!”)
● „Mamele scriu cu mâinile lor gingaşe în inimile copiilor (şi mai ales cu purtarea lor,
n.n.) ceea ce vântul aspru al vieţii nu va reuşi să şteargă niciodată.” (Howard Scott)
● „Mulţi confundă sexul cu iubirea, banii cu înţelepciunea şi civilizaţia cu... radio-
casetofonul!” (Woody Allen) (Comentariu: Şi din păcate cu radio-telefonul!)
● În dragoste după vârsta declaraţiilor, vine şi o vârstă a dovezilor, o vârstă a ipotezelor
şi o vârstă a realizărilor controlate, o vârstă a iluziilor şi o vârstă a deziluziilor, o vârstă a
împlinirilor şi alta a neîmplinirilor, o vârstă a rătăcirilor şi a confuziilor şi apoi, succesiv, o
vârstă a indiferenţei! Şi pe urmă, nimic!
● „Ce avantaj ai dacă eşti elveţian?”, m-a întrebat un coleg căruia îi declarasem că cei care
au două limbi materne sunt net avantajaţi faţă de cei care nu le au! I-am explicat cu răbdare
că mintea şi creierul fiecăruia, fiind învăţată să se exprime în două limbi materne, adică
în două moduri diferite, se dezvoltă mai complet şi mai armonios decât la aceia care nu-şi
cunosc decât limba maternă şi de obicei şi pe aceasta destul de incomplet! L-am întrebat: „Tu
mai eşti director la fabrica aia de componente electronice?”. „Da!” mi-a răspuns el mirat. „Şi
dacă vine la tine un tip să-l angajezi, nu-l întrebi din ce literatură şi de unde se informează?”
l-am întrebat. Mi-a răspuns: „Ba da!”. „Şi dacă ştie doar româna, ceva germană tehnică şi
nimic altceva, ce faci? Ce-l mai întrebi?”. „Ce să-l mai întreb?!” s-a mirat. „În nu mai ştiu
care timp, în Franţa, un inginer din România, Serbia, Bulgaria, nu mai ştiu! a fost întrebat
de francezi: „Ştiţi cine a fost Ludovic al XIV-lea? Cel supranumit Le Roi Soleil” (Adică
Regele Soare). Candidatul nu ştia. Cel care a declarat „L’etat c’est moi!” „Nu ştiu!” a declarat
din nou candidatul. „Dar de ce mă întrebaţi?”. Examinatorii cunoşteau valoarea culturii
generale, candidatul nu! Şi nici nu i-au răspuns! Iar cu elveţianul, uite cum e problema: în
ţara lui, Elveţia, aproape 70% din locuitori vorbesc germana, peste 20% franceza, iar alţi
10-12% italiana! Şi când vine la tine un candidat care nu ştie decât o singură limbă maternă
(şi uneori nici pe aia!) şi un altul care ştie deja trei limbi vorbite pe plan internaţional, tu pe
care îl angajezi?!
● Dar să vezi ce avantaje ai dacă eşti bănăţean! În Banat se vorbea româna, germana,
sârba, maghiara şi câteodată armeneşte, ţigăneşte şi evreieşte! Fiecare bănăţean vorbea însă,
cel puţin administrativ, cele patru limbi de bază! Sigur că avea numai avantaje! Mie mi s-a
explicat când am fost pus să reînvăţ germana şi sârba: dacă ai o prăvălie şi vine la tine un
slovac şi îţi cere o marfă, pe care nu o ai, dar îi spui să vină din nou că o să o cauţi, şi asta în
slovacă, ţi-l faci client! Şi iată de ce negustorii înţelepţi ţineau un caiet pentru comenzi!
● Transilvăneanul zice: Un om valorează câte limbi străine ştie! Şi îi dă dreptate elveţianului!
● Dar tu de ce crezi că l-au întrebat de Ludovic al XIV-lea? I-am răspuns:
Desigur, nu numai pentru că a construit celebrele palate şi oraşul alăturat Versailles, nici
pentru faptul că a epuizat şi secătuit finanţele Franţei, nici pentru faptul că în timpul lui
populaţia Franţei a scăzut cu un milion de locuitori (aproximativ), nici pentru faptul că
armata franceză a luptat cu o întreagă coaliţie formată din toate celelalte puteri europene şi
nici nu a învins, dar nici nu a fost învinsă! Strălucirea lui Louis XIV a costat foarte scump
Franţa, dar a instituit cea mai frumoasă amintire a secolului XVIII, tot aşa cum stăpânirea lui
Napoleon a secătuit Franţa după două secole, dar a rămas în amintirea naţiunii franceze ca

90
 George Ion Ionescu
cel mai glorios timp al Franţei! Nu degeaba repetă francezii cel mai scurt discurs din istorie
rostit de Napoleon cu prilejul încoronării: „Francezi, îmbogăţiţi-vă!” Şi i s-a răspuns tot cu
două cuvinte: „Vive l’empereur!”. Să nu ştii cine a fost Ludovic al XIV-lea şi ce a rostit cândva
Napoleon, denotă multă incultură, care la rândul ei constituie o piedică serioasă pentru
imaginaţie, creativitate şi capacitate de elaborare intelectuală! Iată de ce la aceste concursuri
candidatul este întrebat ce ştie, ce cunoaşte, ce poate face, ce a studiat, şi este angajat un
elveţian!
● Dar să vezi (încă o dată) ce avantaj ai dacă eşti bănăţean! Când eram copil (eu, G.I.)
şi întâlneam toţi copiii pe malul Mureşului la Arad, vorbeam în patru limbi: româneşte,
nemţeşte, ungureşte şi uneori sârbeşte! Iar uneori înjurăturile erau exprimate şi în armeneşte
sau ţigăneşte! Era un foarte pitoresc turn Babel al înjurăturilor pentru că nici unul dintre
noi nu vorbea corect decât româneşte şi ceva germană. Dar să vezi când este matur! Vorbeşte
română şi germană, înţelege sârbă şi maghiară, şi poate să se angajeze oriunde! Cum să ne
mai mirăm că Timişoara a fost primul oraş din Europa iluminat cu lumină electrică şi în
care transportul în comun se efectua cu tramvaiul electric! Eram copil, şi regret că la patru
ani am ajuns la Bucureşti! Când m-am reîntors la Timişoara frizerul s-a oferit să mă reînveţe
sârba, directoarea liceului de fete, germana (eu cunosc câte ceva din aceste limbi!), iar toate
unguroaicele pe care le-am cunoscut la Cluj sau la Oradea m-au reînvăţat vreo două sute de
cuvinte ungureşti! Pe mine, care vorbeam şi înjuram mult mai bine în ungureşte în primii
cinci ani de viaţă decât în limba mea maternă, româna!
● Împăratul Vespasian (tatăl împăratului Titus, cel care a cucerit Ierusalimul în anul 70
e.n.), cel care pentru a redresa finanţele a înfiinţat vespasienele (urinarii cu plată), i-a spus
unuia care condamna faptul şi declarase că: „Banii ăştia au miros!”: „Miroase tu moneda
(asprul ăsta)! A ce miroase?” „Nu miroase!” a răspuns cel interpelat! „Ei vezi?” i-a spus
împăratul Vespasian, „Banii n-au miros!” şi expresia împăratului Vespasian a devenit clasică
şi a rămas în istorie.
● În momentul în care în fiecare zi îi spui unuia „dobitoc”, după un timp el va începe să
mugească! Poţi să te mai miri?!
● Cunoşti un om, spune poporul nostru cel înţelept, abia după ce ai mâncat un sac cu
sare împreună, după ce au trecut amărăciunile unor decenii, şi mai ales în împrejurări grele
cum ar fi aceea a falimentului unei prăvălii deschise împreună, sau moartea unei persoane
apropiate şi iubite. Abia atunci cunoşti un om, dar de cele mai multe ori se pare că este prea
târziu! Nu poţi să dai divorţ de amintirea unui mort iar o despărţire după o jumătate de
deceniu este aproape acelaşi lucru. Cel din tinereţe a murit de mult! (G.I.)
● Munca şi realizările înnobilează.
„Un meseriaş-artist (făurar, agricultor ş.a.m.d.) poate sta alături de un rege”, spunea
cândva înţeleptul rege Solomon.
● În marile ascensiuni, mai mulţi oameni mor la coborâre decât la urcare; vârful e doar
la mijlocul călătoriei! (Din relatările unui salvator muntean („şerpaş” tibetan) angajat în
ascensiunile de pe Everest.)
● Suntem doar o piesă mică într-un joc mare!
● Niciodată nu poţi fi suficient (îndeajuns) de prudent. Se va găsi totuşi ceva care să te
surprindă, iar educaţia este menită să te formeze ca să-i faci faţă.
● Pentru a stăpâni natura, trebuie mai întâi să i te supui. (Din filozofia Evului Mediu)
● Există locuri uitate de Dumnezeu?
Eu zic: Dar ai văzut vreun loc în care Dumnezeu să se simtă acasă? Să se simtă bine?
● Chiar şi călugării au un trecut! (Citat din filmul: „În numele trandafirului)
● Foarte adesea distanţa dintre extaz şi furia religioasă este foarte mică!
● „Nu e prost cine ia (primeşte), e prost cel care (cine) dă!” (Zicătoare din România)
● Câteva proverbe: „Paza bună trece primejdia rea!”; „Dumnezeu te-ajută, dacă te-ajuţi
mai întâi tu singur!”; „Dumnezeu te ajută, dar în traistă nu-ţi bagă!” (Transilvania).
● Prevederea este mama înţelepciunii. (Dicton antic)

91
George Ion Ionescu
● Dacă vrei să vezi cât valorează un individ (ins), dă-i putere şi avere!
● Mitocanul se naşte ofensat; leneşul se naşte obosit; prostul se naşte mirat şi aşa mai departe.
Dumneavoastră cum vă simţiţi? Mai sunt şi unii care se plâng din orice, până când nu-i mai
ascultă nimeni! Ca pe Petrică, acela care striga mereu ca să-i sperie şi să-şi bată joc de vecini:
„Vine lupul! Vine lupul!” până când a venit cu adevărat lupul şi n-a mai sărit nimeni, iar lupul
i-a gâtuit toate oile. După atâtea alarme false nici nu e de mirare! Aşa cu... „atenţia mărită”!
● Proverbele exprimă înţelepciunea popoarelor.
● Oamenii sunt întotdeauna surprinşi de evenimente, şi de ei înşişi.
● Când stai lângă un tigru, nu poţi fi slab. (N.n.: Şi la fel când stai lângă un tiran! Şi
uneori, cu soacra!; aşa zic gurile afurisite.)
● Tot ţiganu’ îşi laudă ciocanu’. (Proverb românesc)
● Nimic nu se clădeşte de la sine; şi cu atât mai puţin se reclădeşte vreodată.
● Se zice că dovezile dau viaţă trecutului pentru a ne proteja (uneori) viitorul. Aşa să fie?!
● Unul mi se tot plângea că nu poate realiza sau face nimic fiindcă are treabă! Nu m-am
putut stăpâni să nu-l întreb: „De care treabă ai? Mare sau mică?” iar un altul, chiar la reactorul
nuclear unde se vedea dacă este toaleta ocupată sau nu, uşa începând abia de la vreo 30-40
cm de la sol, aveam un „tehnician” numit simptomatic „Flămânzeanu” care toată ziua stătea
în W.C.! Nenorocul lui cu uşile alea, şi norocul lui că i-am convins pe alţii să-l angajeze
magazioner; la magazie se putea dormi mai uşor.
● Nici un război nu dispare de la sine! Dar parcă au dispărut vreodată... războaiele?
● Nici nu ai zice cât de puternică poate fi nebunia! (Constată el)
● „Cum zici? Chiar ai parcat maşina noastră lângă plop?”; „Ia te uită! Plopul s-a deplasat
şi acum face parte din maşină!”, şi să mai zici că doar pe plop îl c...acă ciorile!
● Naivul din fire, n-are lecuire!
● Ţara arde şi baba se piaptănă!
● Mai întotdeauna Timpul reparaţiei este egal cu Timpul distrugerii.
● „Nu orice dar (cadou) este o binecuvântare” şi
● „Nu orice binecuvântare este şi un dar binefăcător” (Comentarii dintr-un film)
● Politicienii trec, problemele rămân!
● „Pentru dreptate şi onoare – nu trebuie aprobare!”
(Lozincă afişată prin anii 90’ de unii manifestanţi din Piaţa Universităţii.)
● Din dictatură se iese prin revoluţie, dar din revoluţie se iese, din păcate, prin haos.
(N.n.: Numai prin haos, distrugere, pierderi şi uneori ucideri!)
● Cei slabi şi învinşii au numai speranţă, dar nici o scăpare! (Dicton al scriitorilor latini)
● Repetăm, fiindcă este esenţial: „Ultima fortăreaţă a democraţiei este presa liberă.”
● În Univers există doar două lucruri infinite: Întinderea şi Prostia omenească! Dar de
întindere nu sunt chiar convins! (Cugetare atribuită lui Einstein)
● Se pare că tot Einstein ar fi spus: În Univers există două constante: Viteza luminii, şi
constanţa prostiei omeneşti! (Noi comentăm: Dar populaţia tot creşte mereu!) Aşa că ideea
constanţei cantităţii viciilor şi a totalităţii prostiei omeneşti trebuie revăzute!
● Nimeni nu se mai iubeşte azi; toţi fac sex! Dragostea de părinţi, de copii, nu mai există,
pe TV se toarnă într-una excitante! (Dintr-un comentariu TV actual)
● Apostazia de credinţă, blasfemia, schizofrenia, fetişizarea şi rudele lor sunt la modă! Şi
declarate tot mai actuale.
● „Mitul şi legenda sunt forme trans-istorice.” (Mircea Eliade)
● „La noi ca la nebuni!” (N.n.) Apar imagini de tip schizofren şi ruşinea de a fi român.
(Dan Puric)
● Fără bani în buzunar, miroşi a prost; dar dacă eşti bogat eşti mai isteţ, mai frumos, mai
spiritual şi eşti cu 20 de ani mai tânăr, constatasem eu. Acum am bani, dar ce folos! Sunt deja
bătrân!
● „Dacă dragoste nu e, nimic nu e.” (Spunea Apostolul Pavel)
● Fără iubire, lumea nici nu există; iubirea te/ne apropie de Dumnezeu!
● „Dragostea nu poate supravieţui prea multor sacrificii, marilor pierderi de demnitate

92
 George Ion Ionescu
sau prea deselor amânări!” (Din literatură). Ruşii zic: „Patru lucruri pot ucide dragostea:
distanţa, nepăsarea, dispreţul şi uitarea.” Noi adăugăm: Timpul...!
● Prostul când e copil e îndărătnic. Când e tânăr e încăpăţânat! Când e matur e fudul!
(Până nu e şi fudul, prostul nu e prost destul!) Când nu are dreptate, prostul se supără! Iar
când e bătrân, e solemn şi tembel! (Devine solemn ca să nu se mai vadă!)
● „Uite ce scălâmbă e urâta aia care stă lângă pomul de Crăciun.” Cel vizat întreabă:
„Care? Aia? E nevastă-mea!”, „Da’ tu cine eşti?”, „Eu sunt Moş Crăciun! Dacă vrei, îţi las o
îngeriţă!” „Mulţumesc! Dar când mă gândesc că ajunge tot la fel...!”
● „Ce cadou îşi doreşte soţia ta de sărbători?”
„Tot ce vede!”
● Cu prostul care n-are şcoală,
Te lupţi puţin şi-ai izbândit!
Dar lupta este colosală,
Cu prostul care are şcoală!” (O epigramă a lui Marcel Breslaşu)
● „Doar curajul este invincibil.” (Deviza familiei nobile engleze Arundel)
● „Nu-mi doresc să am de toate, îmi doresc numai să nu am nevoie de nimic!” zicea un
epicurian.
● Două lucruri se plătesc scump în viaţă: Domnia şi Prostia. (Din proverbele românilor)
● Trebuie să-ţi accepţi trecutul, altfel o să te bântuie. (Replică dintr-un film)
● Cineva mi-a spus că dacă într-o problemă nu ştii ce să faci, mai bine să nu faci nimic. Şi
el se conforma cu conştiinciozitate acestui precept; nu făcea nimic!
● Lenea este cel mai mare duşman al omului! (Comentariu: Dacă ar fi numai lenea... Dar
mai este şi prostia!)
● Mamele proştilor, nu ştiu cum fac, dar rămân mereu gravide. Şi în lumea aia avortul este
strict interzis!
● Oamenii deştepţi şi băcanii cântăresc totul! Fiecare lucru! (Zorba grecul)
● Ce romantic! zicea dânsa. Se auzea marea. El, marinarul, adăugă: Marea creatoare de văduve!
● „Un popor care nu-şi cunoaşte istoria este ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii.” (Nicolae Iorga)
● De la cap se împute peştele, zice poporul nostru; iar soldaţii zic: „Neamul prost la comandă
se cunoaşte!”; iar tanti Elena m-a învăţat: „Mitocanul se naşte ofensat!”, şi toate proverbele astea
puse cap la cap, m-au săturat de prostie până peste cap. (G.I.)
● Cel mai lung drum al omului este de la inimă la minte! Spun unii filozofi sentimentali.
● Bolnavii ştiu (după ce sunt salvaţi!) că Dumnezeu lucrează mână în mână cu medicii!
De asta zic eu: După Dumnezeu urmează doctorii, şi abia pe urmă sfinţii şi preoţii!
● „Erau proşti de săraci ce erau!” (Şalom Alehem)
● M-a întrebat unul: „De ce scrii?! Doar nu eşti scriitor! Ci fizician, matematician şi ai fost
inginer!” Şi mi-am amintit vorbele lui Benjamin Franklin: „La ce serveşte un nou născut?”
● Comandantul britanic al bombardamentelor asupra Germaniei, generalul Harris, credea că
bombardând oraşele Germaniei o să-i facă pe germani să se revolte împotriva lui Hitler! Această
părere s-a dovedit cu totul nerealistă.
● „Sinceritatea este de sticlă, discreţia este de diamant”, dar „Tăcerea este de aur” iar „Vorba
este de argint”! Curajul (şi pieptul) se zice că „sunt de aramă” dar cine mai ştie din ce sunt toate
lucrurile? Ce este oare din piatră, mă întreb eu, G.I.? Veşnicia?
Mihail Eminescu s-a referit la timp: Trecutul e de marmură
Prezentul - Dumnezeu
Viitorul - umbră! (Ce poţi să mai adaugi?)
● Strălucirea intelectuală nu e o garanţie împotriva greşelilor şi a erorilor; experienţe
dureroase şi dezamăgitoare sprijină şi verifică, din păcate, această afirmaţie negativă.
● Muntele Ararat se numeşte în limba turcă: „Arat Dagh”, adică „Muntele Durerii”, cu cei
5000 de metri înălţime şi unde temperatura abia atinge 2...3 grade Celsius vara, şi alţi -30o C
iarna. Nu este locuit. În 1982 colonelul american Jim Irwin a căutat aici rămăşiţele Arcei lui Noe,
din care afirma că a găsit nişte fragmente! Irwin a revenit de la multe ori pe muntele Ararat, şi a
murit la numai 61 de ani în urma unui stop cardiac.

93
George Ion Ionescu
● Citate din presă, calendare, literatură, de la prieteni, cărora le mulţumesc
tuturor pe această cale, cu părere de rău că nu în toate cazurile pot spune cine este
autorul ideii semnalate.
● „Singurul mod de a-ţi păstra sănătatea este să mănânci ceea ce nu vrei şi să bei ceea ce
nu-ţi place!” (Mark Twain)
● „Nu am auzit până acum ca cineva care şi-a înghiţit cuvintele rele să-şi fi rănit stomacul.”
(Winston Churchill)
● „Nu sunt supărat că m-ai minţit, sunt supărat că de acum încolo nu te mai pot crede.”
(Friedrich Nietzsche)
● Întreprinderi cu foc continuu = OŢELĂRII (idee cotată MAXIM într-un calendar)
● „Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce în ce mai buni, fie se transformă
în oţet.” (Papa Ioan al XXIII-lea)
● „Există bătălii pe care e bine să le ocoleşti; nu din teama că le-ai putea pierde, ci pentru
că ai putea deveni ridicol câştigându-le.” (Gelu Negrea)
● „Fiinţele umane trebuie cunoscute pentru a fi iubite. Dumnezeu trebuie iubit pentru a
fi cunoscut.” (Blaise Pascal)
● „Un stomac gol nu este un bun sfătuitor politic.” (Albert Einstein)
● „Fericirea nu este nimic decât sănătate bună şi memorie proastă.” (Albert Schweitzer)
● „Nu înceta niciodată să zâmbeşti, nici chiar atunci când eşti trist pentru că nu se ştie
cine se poate îndrăgosti de zâmbetul tău.” (Gabriel Garcia Marquez)
● „Educaţia are rădăcini amare, dar fructele ei sunt dulci.” (Aristotel)
● „Mi-a murit soacra!”. Amicul: „Daa?! Şi cum ai făcut?”
● „Munceşte ca şi cum nu ai avea nevoie de bani. Iubeşte ca şi cum nu ai fi suferit niciodată
din dragoste! Dansează ca şi cum nimeni nu s-ar uita la tine!” (Mark Twain)
● „Un obiect pe care îl ai îşi păstrează prea rar farmecul pe care îl avea când doar îl
doreai.” (Pliniu cel tânăr)
● „De fapt, este o singură diferenţă între un nebun şi mine. Nebunul crede că este sănătos!
Eu ştiu că sunt nebun!” (Salvados Dali)
● „Nu te obosi să fii modern. Din păcate, acesta este singurul lucru pe care, orice ai face,
nu-l poţi evita!” (Salvador Dali)
● Am o gândire „a la Dali”: „Singurul lucru de care nu se va sătura lumea niciodată sunt
lucrurile scandaloase!” (Salvador Dali)
● „Nu este durere mai mare decât să-ţi aminteşti de zilele fericite în vremuri de restrişte.”
(Dante Alighieri)
● „La ce i-ar folosi unui om să fie nemuritor dacă nu ştie să folosească bine nici măcar o
jumătate de oră?” (Ralph Waldo Emerson)
● „Bucură-te de lucrurile mici pentru că într-o zi, privind înapoi, ai putea să îţi dai seama
că erau lucruri mari.” (Robert Brault)
● „Cărui bărbat nu-i plac femeile? În primul rând, le iubeşti pentru farmecul lor, iar în al
doilea rând le iubeşti pentru că fac oameni.” (Petre Ţuţea)
● Majoritatea oamenilor sunt de acord cu cel care îşi ţine gura! (N.n. Se şi spune: „Tăcerea
e de aur! Vorba de argint! Iar trecutul e de marmură!”)
● Contradicţie: Oamenii mari nu s-au considerat niciodată mari, iar oamenii mici nu s-au
considerat niciodată mici!
● „Nu trebuie să fii trist pentru că n-ai fost remarcat. Fii trist că n-ai făcut nimic remarcabil!”
(Confucius)
● „Nu judecaţi (totdeauna n.n.) oamenii după cei cu care se adună. Nu uitaţi că Iuda avea
amici ireproşabili.”
● „Dacă nu poţi face lucruri măreţe, fă cel puţin lucruri mărunte într-un mod măreţ. (N. Hil)
● „Eu am avut mai mult de câştigat de pe urma alcoolului decât a avut alcoolul de câştigat
de pe urma mea.” (Winston Churchill)
● „Alcoolul asigură verva discuţiilor, nu şi calitatea lor.” (Vasile Ghica)
● „Alcoolul este anestezicul pe care ni-l administrăm pentru a suporta intervenţia
94
 George Ion Ionescu
chirurgicală a vieţii.” (George Bernanrd Show)
● „Un om inteligent se îmbată ori de câte ori este obligat să-şi petreacă timpul alături de
proşti.” (Ernest Hemingway)
● Frank Sinatra declara: „Sunt dezolat pentru oamenii care nu beau. Se vor simţi toată
ziua doar atât de bine pe cât se simt dimineaţa când se trezesc.”
Comentarul G.I.: Când am constatat (era în adolescenţă) că alcoolul, indiferent de formă,
îmi diminuează capacitatea şi calităţile intelectuale, am hotărât că nu am să beau băuturi
tari toată viaţa; pe urmă am devenit totalmente absolut antialcoolic (nu am băut nici la nunta
mea) şi asta nu mi-a dăunat niciodată, în nici o dimineaţă, şi de atunci sunt peste 70 de ani!
● „Oamenii de rând trăiesc ca să mănânce şi să bea. oamenii de valoare mănâncă şi beau
ca să simtă că trăiesc.” (Socrate) (N.n, Ca să vezi! Există şi oameni care pot trăi fără alcool!)
● „Toţi trăim sub acelaşi cer, dar nu toţi avem acelaşi orizont.” (Konrad Adenauer)
● „Există succese care te înjosesc şi înfrângeri care te înalţă.” (Nicolae Iorga)
● „Bine ne pot face numai unii oameni; rău ne pot face toţi.” (Baltazar Gracian)
● „Râsul e ca ştergătorul de parbriz. Nu opreşte ploaia dar îţi permite să-ţi vezi de drum.”
(Jeanne Wasbro)
● „I-am spus doctorului meu că mi-am rupt piciorul în două locuri. El mi-a zis să nu mă
mai duc în acele locuri.” (Henry Youngman)
● „Înainte să vă supăraţi pe cel care vă pune la treabă, amintiţi-vă că nici diamantele nu
se formează fără presiune!” (Mary Case)
● „Munca în echipă presupune în primul rând să-ţipierzi jumătate din timp explicându-le
celorlalţi de ce nu au dreptate.” (George Wolinski)
● „Lenea este mama tuturor viciilor. Dar fiind o mamă, trebuie respectată!” (Robert Frost)
● „Leneşul are totdeauna chef să facă ceva, dar începând de mine.” (Vauvergnades)
● „România este o ţară pe care cu cât o cunoşti mai bine, cu atât o înţelegi mai puţin.”
(Jonathan Scheele)
● „A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare înţelepciune.” (Cicero)
● „Nu îmi distrug oare duşmanii atunci când mi-i fac prieteni?” (Abraham Lincoln)
● „Nu poţi cumpăra dragostea, deşi trebuie să plăteşti ca să ai parte de ea!”
● „Trăită din nou, viaţa ne-ar fi mai cuminte poate, însă desigur mult mai tristă.” (Nicolae
Iorga)
● „Cei care îşi întrebuinţează rău timpul sunt cei dintâi care se plâng de scurtimea lui.”
(Jean d la Bruyère)
● „Când eşti tânăr încerci să schimbi toată lumea.
Când ai îmbătrânit, vrei să-i schimbi pe cei tineri!”
● „Butoaiele goale fac cea mai mare gălăgie.” (Sofocle)
La noi se spune: Pe coasta dealului butoiul gol zdrăngăneşte cel mai tare!
● „Dragostea este misterul dintre doi oameni, nu asemănarea dintre ei.” (John Fowles)
● „Am toate defectele celorlalţi şi totuşi ceea ce fac aceştia mi se pare inadmisibil.” (Emil
Cioran)
● „Ca să înţelegi că eşti prost trebuie totuşi să-ţi meargă mintea.” (Georges Brassens)
● „Nu există prieteni în politică; în politică există numai prieteni politici.” (Titu Maiorescu)
● „A scoate prietenia din viaţă e ca şi cum am scoate soarele din lume.” (Cicero)
● În Polonia am auzit un ideal: Când eşti adolescent, să fii bursier! Când eşti matur, să
fii funcţionar, dar plătit cu o sinecură, adică să nu munceşti! Iar când eşti bătrân să trăieşti
dintr-o pensie! (Eu, G.I., iubesc Polonia care a avut o soartă cumplit de asemănătoare cu
a noastră, împărţită pe nedrept între imperii asupritoare şi cumplit de exploatatoare; dar
faptul că Dieta putea fi blocată cu un singur „Veto!” al unui nemernic oarecare, iar unul din
idealuri este cel exprimat mai sus, mă face să plâng!)
● „Cel ce mărşăluieşte vesel în rând cu trupa şi-a câştigat deja dispreţul meu! I s-a dat din
greşeală ditamai creierul, cu toate că măduva spinării i-ar fi fost de ajuns!” (Albert Einstein)
● „Nu sunt deştept, dar când privesc în jur, prind curaj!” (Ion Creangă)
● „Nu ştiu cu ce arme va fi luptat cel de-al treilea război mondial, dar cu siguranţă cel de-al

95
George Ion Ionescu
patrulea va fi luptat cu beţe şi pietre.” (Albert Einstein)
● „Secretul fericirii nu este să faci ceea ce îţi place, ci să-ţi placă ceea ce trebuie să faci.”
(James M. Barrie)
● „Nu folosi o spadă ca să-ţi goneşti musca de pe căciulă.” (Lao Tze)
● Repetăm un îndemn mai vechi: „Când alţii te cred fericit şi tu crezi că nu eşti, ia-te după
ei!” (Raymond Ruyer) (N.n. Credem că este un îndemn care trebuie urmat!)
● „Curajul este arta de a fi singurul care ştie că eşti speriat de moarte.” (Harold Wilson)
● Un domn, Valeriu Butulescu, afirmă: „Accept orice filozofie, dacă e stropită de un vin
bun!”. Comentariul nostru: Acest domn este cumpărat destul de ieftin!
● „Numai Dumnezeu are privilegiul să ne abandoneze. Oamenii nu pot decât să-ţi întoarcă
spatele!” (Emil Cioran)
● „Există poezie fără filozofie, dar nu există filozofie fără poezie.” (Tudor Vianu)
Ne întrebăm: Aşa o fi? Putem avea îndoieli!
● „Viaţa poate fi înţeleasă numai privind înapoi, dar trebuie trăită privind înainte.” (Søren
Aabye Kirkegaard)
● „Fiecare om e o întrebare pusă din nou spiritului Universului.”(Mihail Eminescu)
● „Sentimentele nobile duse până la exagerare dau aproape acelaşi rezultat ca şi marile
vicii.”(Honoré de Balzac)
● „Divorţul este asemănător unei lovituri de camion. Dacă-i supravieţuieşti, începi să tue
uiţi cu mai mare atenţie în stânga şi în dreapta.” (Jean Kerr)
Comentariu G.I.: La fel am început să eu să mă uit în toate părţile, când abia la vârsta de 84
de ani mi s-au furat toate actele, cardurile de la bănci, şi portofelul! Cam târziu, nu credeţi?
● O afirmaţie atribuită lui Napoleon Bonaparte: „Nimic nu face viitorul să pară mai roz
decât contemplat printr-un pahar de Chambertin.” Comentariul nostru: Cei care au atribuit
o asemenea afirmaţie lui Napoleon Bonaparte, sau erau beţi, sau nu gândeau!
● „Nu avem dreptul de a consuma fericire fără a o produce.” (George Bernard Shaw)
● „Viaţa este nădejdea trandafirului încă neînflorit.” (John Keats)
● „Ce este pesimistul? Un optimist (mai, n.n.) bine informat!” (Garabet Ibrăileanu)
Complectăm: Şi un optimist ce este? Prin antiteză, un pesimist prost informat!
Şi asta se verifică neîncetat şi întotdeauna.
● O doamnă, a cărei opinie o preţuiesc, complecta:
Tot Ibrăileanu a spus: „Răzbunarea cea mai cruntă este
Când duşmanul tău
E silit a recunoaşte
Că eşti bun, iar el e rău.”
Poporul nostru zice: Răzbunarea e arma prostului!
Iar chinezii zic: „Cel care se răzbună, până la moarte trebuie să pregătească două morminte,
iar principele care vrea să se răzbune trebuie să se pregătească să guverneze o ţară ruinată, dacă
mai are ce guverna!
● „Contrariul oricărui adevăr este la fel de adevărat.” (Hermann Hesse)
Comentariu G.I.: Când eram tânăr, am rămas uimit cum fiecărui proverb (respectat
de toată lumea) îi corespunde un proverb absolut contrar, şi absolut adevărat! Mai târziu,
am constatat că există şi studii şi cărţi de contraproverbe! Poate că de aceea prima regulă şi
primul criteriu de evaluare a inteligenţei este îndoiala, sau puterea de a te îndoi de orice!
● „Experienţa este cel mai dur profesor pentru că întâi îţi dă testul şi apoi îţi spune care
era lecţia.” (Vernon Law)
● „A filozofa înseamnă să răspunzi cu mijloace supermature la întrebări pe care şi le pun
copiii.” (Lucian Blaga)
● „Dacă ai un copil devii părinte
Dacă ai doi copii devii arbitru!” (Anonim)
● „Conducătorii răi sunt aleşi de cetăţenii buni care nu merg la votare.” (Anonim)
● „Timpul este gardianul care ne fură eternitatea.” (Sorin Cerin)
● „La noi, românii, întâi se aud cântecele şi apoi răsare soarele.” (Nicolae Iorga)

96
 George Ion Ionescu
● „Patriotismul este convingerea că ţara ta este superioară celeilalte din cauză că tu te-ai
născut acolo.” (George Bernard Shaw)
● „Viaţa este o flacără ce se stinge întotdeauna, dar recapătă scântei de câte ori se naşte un
copil.” (George Bernard Shaw)
● „De la o vreme fericirea nu înseamnă să agăţi femei, ci să îţi aducă nevasta o cană cu ceai
în cadă!” (Tudor Octavian)
● „Dacă existăm, înseamnă că suntem necesari.” (Anonim)
● „Faima se rugineşte dacă nu o cureţi prin muncă în fiecare zi.” (Nicolae Iorga)
● „Important în viaţă nu e cum începi, ci cum continui!” (Anda Călugăreanu)
● „Mersul la biserică nu te face credincios, aşa cum statul într-un garaj nu te face maşină.”
(Anonim)
● „Omul fericit este acela care stăpâneşte şi munca şi dragostea.” (Sigmund Freud)
● Repetăm încă o dată ceea ce a spus cândva Grigore Moisil: „Duşmanii se recrutează
dintre prieteni.”
● „Să ai întotdeauna două animale de călărie: răbdarea şi prudenţa. Răbdarea te vesteşte
şi prudenţa te păzeşte.” (Proverb arab)
● „Nu suntem ceea ce suntem, ci suntem ceea ce ne văd ceilalţi.” (Anonim)
● „Să nu păstrezi niciodată toate ouăle în acelaşi coş.” (Învăţătură evreiască)
● „Să te ferească Dumnezeu de cei care au doar convingeri şi nici o îndoială.” (Tudor Octavian)
● „Nimeni n-a iubit cum am iubit eu. Nimeni n-a suferit cum am suferit eu...
Toţi spunem aşa. Şi toţi avem dreptate!” (Alexandru Macedonski)
● Reluăm unul din preceptele marelui Constantin Brâncuşi:
„Atunci când nu mai suntem copii, înseamnă că am murit de mult.”
● „Sinceritatea absolută e ceva tot atât de neconfortabil ca şi minciuna perpetuă.” (Tudor Octavian)
● „Cea mai înverşunată luptă este cu tine însuţi. Te afli în ambele tabere.” (Voltaire)
● „Şi eu sunt prost! Dar când văd pe altul mai prost, râde inima în mine!” (Anonim)
● O idee dintr-un calendar notată cu Maxim: „Regina frumuseţii = ZÂNĂ”
Comentariul nostru: Adăugaţi dumneavoastră Ileana Cosânzeana, Nimfele apelor, Rusalcele
pădurilor, Zeiţele frumuseţii, Soţiile Dumneavoastră şi adăugaţi la denumirea precedentă!
● „Ciclonul poate şterge un oraş de pe faţa Pământului, dar nu poate desface plicul nei
scrisori, nu poate dezlega un nod de aţă, etc.” (Paul Valery)
Comentariul nostru: Cugetarea precedentă este un truism sau o idee genială?
● „Femeile speră că bărbaţii se vor schimba după căsătorie; bărbaţii speră că femeile vor
rămâne la fel după căsătorie.” (Bettina Arndt)
● „Mariajul înseamnă a da şi a primi; cu alte cuvinte, mai bine să-i dai femeii de bună voie
pentru că oricum ea va primi (sau îşi va lua) ceea ce îşi doreşte!” (Anonim)
Comentariul nostru: Omul ăsta avea ceva experienţă!
● „E curios cum umărul unei femei poate părea uneori de stâncă pentru un bărbat.” (Anonim)
● „Femeile şi pisicile fac întotdeauna doar ce le place; bărbaţii şi câinii ar trebui să accepte
şi să-şi vadă de treaba lor!” (Robert Heinlein)
● „Un misogin este un bărbat care urăşte femeile la fel de mult pe cât se urăsc ele între
ele.” (Henry Louis Mencken)
Comentariul nostru G.I.: Un misogin este deja o jumătate de om şi un sfert de bărbat!
Ne întrebăm cum de mai au curajul asemenea oameni să-şi declare existenţa? Ei n-au avut
mamă, bunică, doică, soră, învăţătoare, iubită, (şi nu s-au îndrăgostit niciodată), soţie, amantă,
profesoară, doctoriţă, bucătăreasă, şi s-au născut singuri, limitaţi, înverşunaţi şi idioţi!
● „Femeia este o mâncare pentru zei, gătită de diavoli.” (William Shakespeare)
● „Femeile sunt pasionate de matematică. Îşi împart vârsta la 2, dublează preţul hainelor
(când cer compensarea de la soţ), şi adaugă întotdeauna cinci ani la vârsta celei mai bune
prietene.” (Marcel Achard)
Comentariul nostru G.I.: Numărul de întreprinderi conduse de femei care au dat faliment
este de câteva ori mai mic decât al celor conduse de bărbaţi; numărul femeilor care şi-au
pierdut averea este nesemnificativ; există şi o mulţime de profesoare de matematică şi o

97
George Ion Ionescu
mulţime de bărbaţi corijenţi la această nobilă profesie. Credem că este destul ca să compensăm
micile răutăţi care însoţesc activitatea femeilor care se chinuiesc 1. să le ajungă banii la piaţă
pentru cumpărături, 2. să-şi care bărbaţii beţi de la cârciumi şi restaurante, 3. să refacă averile
familiilor distruse de ambiţiile şi stângăciile bărbaţilor încrezuţi, 4. adăugaţi dumneavoastră
ceea ce ştiţi mai bine decât autorul acestor rânduri şi lista va rămâne totdeauna incompletă!
Şi pe urmă, vine câte un idiot care se plânge că femeile nu ştiu să facă matematică; din
păcate, viaţa le învaţă şi le obligă cu totul altceva!
● „Dilema este o situaţie în care, orice variantă ai alege, e găsită în neregulă.” (Cicero)
● „Dragostea este singura floare care creşte şi înfloreşte fără ajutorul anotimpurilor.”
(Kahlil Gibran)
● „Urechile nu sunt făcute să se închidă, dar gura da!” (Anonim)
Complectare: Filozofii şi medicii ne învaţă că ne trebuie aproape doi ani ca să învăţăm să
vorbim şi câteva decenii ca să învăţăm să tăcem când trebuie!
● „Timiditatea - un defect al oamenilor mari, tupeul - defectul oamenilor mici!” (Maurice
Coyaud) Comentariu: Dacă tupeul ar fi un defect doar al oamenilor mici ar fi încă bine; iar
dacă timiditatea ar fi un defect doar al oamenilor mari, încă ar fi remarcabil; din păcate: „E
uşor a scrie versuri când puţine ai a spune!” (Citat corectat din Mihail Eminescu)
● „Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică.” (La
Rochefoucault)
● „Nimic nu este mai scump decât ceea ce primeşti pe gratis.” (Proverb japonez)
● „Un om deştept poate să înveţe şi de la un prost. Invers e mai greu.” (François Rabelais)
● „Cariera este un lucru minunat, dar nu ţine de cald noaptea, în pat.” (Marilyn Monroe)
● „E mai bine să fii fericită de una singură decât nefericită lângă cineva.” (Marilyn Monroe)
● „Când omul se află în momentele hotărâtoare ale vieţii, nu-l mai conduce mintea; ea
arată numai alternativele, direcţia finală o dă inima.”
● „Viaţa nu se măsoară în numărul de respiraţii pe care le aveţi, ci în momentele care îţi
taie răsuflarea.” (Anonim)
● „Viaţa nu este ce ai trăit, ci ce îţi aminteşti că ai trăit şi cum ţi-o aminteşti pentru a o
povesti.” (Gabriel Garcia Marquez)
● „Un pesimist vede dificultatea în fiecare provocare, un optimist vede oportunitatea în
fiecare provocare.” (Winston Churchill)
● „Acelaşi om poate părea un fatalist pesimist înainte de a mânca de amiază, şi un optimist
încrezător în propriile lui forţe, după masă!” (Aldous Huxley)
● „Când bem, ne îmbătăm. Când ne îmbătăm, adormim. Când adormim, nu păcătuim.
Când nu păcătuim, ajungem în Rai. Aşa că hai să ne îmbătăm toţi şi să mergem în rai!” (Brian
O’Rourke)
● „E bine să fii mulţumit cu ceea ce ai, dar nu cu ceea ce eşti.” (Sir James MacKintosh)
● „Mulţumirea vine când înţelegem că ceea ce ne dă Dumnezeu este mai bun decât ceea
ce ne dorim noi.” (Anonim) Comentariul nostru: Slugărnicia faţă de învăţăturile religioase
poate îmbrăca şi haine lipsite de raţiune! Judecaţi şi dumneavoastră dacă tot ce vi se întâmplă
este mai bun decât ceea ce v-aţi dorit, sau poate că meritaţi altceva! Iată de ce în materie de
prejudecăţi şi de panseuri nu mă pronunţ! (G.I.)
● „Optimistul este cel care vede verde peste tot, pe când pesimistul e cel care vede roşu
peste tot. Înţeleptul nu reacţionează la culori.” (Albert Schweitzer)
● „Cea mai infidelă amantă a omului este Speranţa. Te înşeală zilnic şi totuşi trăieşti cu
ea toată viaţa.” (Anonim) Comentariul nostru: Speranţa îi înşeală pe toţi, promite tuturor
aproape orice şi nu le dă la sfârşit decât deziluzii! Dacă ne-am gândi şi la deziluzii, am fi
poate ceva mai înţelepţi!
● „Dragostea e sentimentul care vine în galop şi dispare în vârful picioarelor.” (Tudor
Muşatescu)
● „Adevărul care-i face pe oameni liberi este în cea mai mare parte adevărul pe care
oamenii n-ar vrea să-l audă.” (Herbert Agar)
● „Nu e atât de important ceea ce nu ştiu oamenii cât este de important ceea ce ştiu atât

98
 George Ion Ionescu
de bine şi nu este adevărat.” (John Billings)
● „Mai bine să suferi tu din pricina adevărului, decât să sufere el din pricina ta.” (Anonim)
Comentariu G.I.: Avem din nou de a face cu o fetişizare a marilor valori: dragoste, prietenie,
adevăr, recunoştinţă şi aşa mai departe. În ce măsură este mai bine să suferi decât orice
altceva, vă lăsăm să judecaţi pe dumneavoastră. Eu unul (G.I.) îndrăznesc să spun că nu pot
să mă pronunţ.
● „Ura este un sentiment mai durabil decât dragostea. Cu cât primul se întăreşte prin
necontenita repetare a manifestărilor, cu atât ultimul slăbeşte prin aceasta.” (Cesarie Beccaria)
Comentariul nostru: Dacă domnul Cesarie B. crede că există vreun mijloc de a micşora
ura odată declarată, nu are decât! Din păcate experienţa noastră de viaţă ne învaţă cu totul
altceva! Ura, din păcate, nu poate decât să crească şi conduce la crimă, indiferent ce ar spune
optimiştii cu orice preţ. (G.I.)
● „Totdeauna este atât de plăcut să fii generos, dar este tare sâcâitor să-ţi plăteşti datoriile.”
(Robert Stevenson)
● „Egoiştii au totuşi o calitate bună: niciodată nu vorbesc despre alţii!” (Anonim)
● „Numai după invidia altora îţi dai seama care este propria ta valoare.” (Tudor Muşatescu)
● „Fidelitate. O virtute caracteristică celor care sunt pe cale de a fi trădaţi.” (Ambrose Bierce)
● „Trebuie neapărat să vă căsătoriţi.
Dacă o să aveţi o soţie, bună, o să fiţi fericiţi!
Dacă nu o să aveţi o soţie bună, o să ajungeţi filozofi!” (Socrate)
● „Tot ce mănânc a fost catalogat de un medic sau altul drept otravă mortală, iar tot ce nu
mănânc a fost dovedit drept indispensabil pentru viaţă! Cu toate acestea, încă mai trăiesc!”
(George Bernard Shaw) Comentariu G.I.: Tot ce îţi place, este în mod obligatoriu nesănătos,
ilegal, imoral şi/sau îngraşă! (Constatare universală)
● „Oamenii se pot îndoi de ceea ce spui tu dar vor crede ceea ce faci.” (Lewis Cass)
● „Nimeni nu te poate face să te simţi inferior fără consimţământul tău.” (Eleanor Roosevelt)
● „Dacă iei un câine flămând şi îi dai de mâncare, nu te va muşca. Aceasta este cea mai
importantă diferenţă dintre un câine şi un om.” (Mark Twain)
● „Fiecare gând este o sămânţă. Dacă plantezi poame acre, nu te aştepta să culegi fructe
dulci.” (Bill Meyer)
● „Nu te lăsa prostit de calendar. Într-un an sunt doar atâtea zile câte le foloseşti cu cap.”
(Charles Richards)
● „E loc sub soare pentru toată lumea,
Mai ales că toată lumea vrea să stea la umbră!” (Jules Renard)
● „Oboseala şi lenea au aceleaşi simptome.” (Bissane de Soleil)
● „Când ai de ales şi nu alegi, de fapt ai ales ceva!” (William James)
● „Oamenii devin mai înţelepţi când îşi dau seama că mâna de ajutor de care au nevoie se
află la capătul braţului lor.” (Sidney J. Phillips)
● Legea lui Cooke: „Când trebuie să iei o decizie, cantitatea de informaţie relevantă pe care
o ai la dispoziţie este invers proporţională cu importanţa deciziei!” (Noi zicem: Tot Murphy)
● Niciodată nu eşti destul de prevăzător; intervine (se întâmplă!) întotdeauna ceva! (G.I.)
● „Închipuirea copiilor englezi este mereu întreţinută în familie de poveşti specific
nordice. Spirite de tot felul, ca pitici, spiriduşi, valchirii, silfe, ondile, le dau târcoale chiar din
leagăn. De aceea, cei mici mureau de frică şi chiar când au fost trimişi la culcare; prin somn
li se înfăţişară numai stafii şi strigoi, arătări din altă lume care-i ameninţau din adâncimile
muntelui.” (Jules Verne: Doi ani de vacanţă, pag. 106) Comentariul meu, G.I.: Atenţie ce
le spuneţi copiilor. Când aveam trei ani şi locuiam în vila tatălui meu, doctor la Arad, mă
duceam noaptea treizeci de metri prin grădină la budă fără să-mi fie frică; transplantat cu
familia la Bucureşti, o verişoară a mamei ne-a învăţat că-n mansarda casei în care locuiam
locuiesc stafii, şi ajunsesem să ne fie frică să urcăm dincolo de apartamentul de la etaj.
Aşa că atenţie! Chiar dacă locuiţi în bloc, nu speriaţi copiii cu stafii, strigoi, fantome şi alte
fantasme fiindcă vor deveni fricoşi, laşi şi slabi.
● „În marile ascensiuni, mor la coborâre mai mulţi oameni decât la urcare; vârful e doar

99
George Ion Ionescu
la mijlocul călătoriei.” (Din relatările unui salvator angajat în ascensiunile de pe Everest).
Din gândirea lui Goethe: 28 august 1949 - 28 august 2013. La 28 august umanitatea a
sărbătorit ziua de naştere a marelui scriitor german Goethe (comemorare şi extrase din presă).
Un florilegiu din cugetările lui Goethe alcătuit de un scriitor sau ziarist care a semnat doar cu
iniţialele J.W. Aşa îl semnalăm şi noi. (Reamintim că Goethe a fost prim-ministru al unui guvern
provincial german.)
● „Activitatea cu orice preţ, oricare ar fi ea, duce la faliment.”
● „La multe lucruri tac chitic fiindcă nu-mi place să induc oamenii în eroare.”
● „Nu recunoaştem decât pe cel care ne este de folos.”
● „Sunt convins că Biblia va deveni tot mai frumoasă pe măsură ce o vom înţelege mai
bine.”
● „Nu întrebăm niciodată ce drept avem la guvernare: guvernăm. Dacă poporul are sau
nu dreptul să ne înlăture, nu ne simchisim, dar avem grijă să nu cadă în ispita de a o face.”
● „Această rapidă trecere de la seriozitate la glumă, de la interes la indiferenţă, de la
durere la veselie se spune că ar fi o caracteristică a sufletului irlandez.”
● „Este o cerinţă a firii ca, din când în când, omul să se ameţească fără să adoarmă - de
aici plăcerea în alcool, tutun, stupefiante.”
● „Pictarea şi tatuarea trupului sunt o întoarcere la animalitate.”
● „La un curcubeu care persistă un sfert de oră pe cer nu se mai uită nimeni.”
● „Un ins mărginit, dar cinstit, vede adesea perfect de limpede hoţia coţcarilor celor mai abili.”
● „Când oamenii devin răi de tot, nu mai iau parte la viaţă decât bucurându-se de răul altora.”
● „Când aud vorbindu-se de idei liberale, mă mir mereu cum oamenii se lasă îmbătaţi de
vorbe goale: o idee nu trebuie să fie liberală! Trebuie să fie puternică, pătrunzătoare, bine
închegată, pentru a putea îndeplini sarcina divină de a fi creatoare.”
● „Bătrânul pierde unul dintre cele mai mari drepturi ale omului: numai este judecat de egalii săi.”
● „Cine greşeşte prima butonieră nu va încheia nasturii cum trebuie.”
● „Dacă n-ai citit ziarele câteva luni şi le citeşti după aceea la un loc, îţi dai seama câtă
vreme se iroseşte cu aceste hârtii.”
● „Datoria: când iubeşti ceea ce singur îţi porunceşti.”
● „Omul corect se crede, întotdeauna, mai însemnat şi mai puternic decât este.”
● „Răul radical: fiecare doreşte să fie ceea ce ar putea fi, iar ceilalţi nimic, să nici nu existe.”
● „Viaţa multor oameni constă din trăncăneli, minciuni ale zilei şi intrigi de moment.”
● „Ce nu face exerciţiul! Spectatorii urlă şi cel lovit tace!”
● „O continuă stare de înarmare în scop defensiv n-o poate suporta nici un stat”
● „Cine are noţiuni clare, bani şi putere, poate porunci.”
● „După libertatea presei nu ţipă decât cel care vrea să abuzeze de ea.” (Zic unii)
● „Forţa unei limbi nu stă în respingerea elementului străin, ci în asimilarea lui.”
● „Cu erorile epocii e greu să te împaci. Dacă li te împotriveşti, rămâi singur. Dacă te
supui, nu te alegi nici cu cinste, nici cu bucurie.”
● „Trei specii de nebuni: bărbaţii din orgoliu, fetele din dragoste, femeile din gelozie.”
● „Treptat-treptat, vom ajunge cu toţii la un creştinism al vorbelor şi al credinţei, şi poate
la un creştinism al faptei şi al mentalităţii.”
● „Ceea ce este mai preţios în viaţa oamenilor sunt orele sfinte ale liniştii. Ele sunt fântâna
gândurilor şi a faptelor sănătoase, puternice, cristaline şi creatoare.”
● „Lauda de sine nu miroase-a bine? Poate că aşa este. Dar ce fel de miros are un blam
nedrept al altuia? Pentru acest miros publicul n-are nas.”
● „Un singur rău este incurabil: când poporul s-a predat inamicului.”
● „Pretutindeni nu înveţi decât de la cel pe care îl iubeşti.”
● „între atâţia hoţi, nebunii sunt cei mai răi: ne răpesc timpul şi buna dispoziţie.”
● „Trebuie să mergi printre străini, ca să-ţi dai seama de binele pe care îl ai acasă.”
● „Atâta timp cât oamenii cei mai buni sunt în viaţă, ei nu ne plac, dar când au murit, îi
idolatrizăm orbeşte.”
● „Napoleon i-a vizitat, într-adevăr, pe ciumaţii din lazaret. A făcut-o pentru a da o pildă că

100
 George Ion Ionescu
ciuma poate fi învinsă, dacă suntem capabili să învingem spaima ei. Napoleon avea dreptate.
Pot să povestesc un fragment similar din viaţa mea, când am fost expus, inexorabil, la o boală
molipsitoare. Am îndepărtat-o printr-o voinţă hotărâtă. E de necrezut câtă importanţă are
voinţa în asemenea cazuri. Voinţa cuprinde trupul într-o poziţie activă, care izgoneşte toate
lucrurile vătămătoare. Dimpotrivă, frica pune trupul într-o stare de lenevie, de slăbiciune şi
de repaos, încât orice inamic ne poate lua uşor prin surprindere. Napoleon cunoştea prea
bine aceste lucruri şi ştia că nu riscă nimic (crede comentatorul!, n.n.), pentru a da o pildă
salvatoare Armatei sale.”
Notăm din nou: Acest „florilegiu” din ideile şi gândirile lui Goethe a fost selectat de un
scriitor (sau ziarist) care semnează doar cu iniţialele J.W. Aşa îl semnalăm şi noi! (G.I.)
● Cine face pe nebunul, ăla e! (sau aia e!) (Şi rămâne aşa!, N.n.)
● Şi cine face pe prostul poate să rămână aşa. (Morala: Nu mai face pe prostu’ sau pe
nebunu’ că rămâi aşa... şi se ia! Se mai zice: „Greu la deal cu bou’ mic!”, i-am răspuns odată
unuia, Ion. „Care deal?” m-a întrebat el, că de bou nu s-a mai pus problema; ştia el!)
● „Mă, Ioane, auzit-ai tu că la Bucureşti se mâncă bine, se bea bine, se iubeşte (regulează!)
bine, şi tătu-i pă gratis?!”. „Nu! N-am auzit!” „Auzit-ai tu că poţi să stai aşa şi o săptămână?!”,
„Mă, Trăiane! Fost-ai tu la Bucureşti?” „Nu, măi Ioane! Nevastă-mea o fost şi tătu-i pă gratis!”
● Unul mi se confesa: „Am fost pe aeroport şi am văzut ce mare e un avion...! Eu nu-nţeleg!
Cum poate să returneze unii un avion aşa de mare, când omul e aşa de mic?”. M-am uitat la el
şi l-am lăsat pe tovarăşu’ şef să-i răspundă: „N-ai înţeles, tovarăsu’! Nu-I deturnează pe sol,
când avionul e încă mare; îl deturnează pe cer, când e uite-aşa de mic!”
● „Când eram tânăr, mai aveam şi eu o piele de drac!” zicea el. „Da’, de când m-am însurat
nu mi-a mai mers şi am năpârlit! Pielea mea de drac s-a dus şi ea odată cu căsătoria; şi ce mai
rămăsese, mi-a jupuit-o nevastă-mea!” se plângea dânsul. La care nevastă-sa i-a spus în faţa
mea: „Lasă bancurile, că nu mai merg! Iar eu mi-am spus: ce banc! că e o tristă realitate!”
● Vezi pe câte un director, ofiţer, şef că se dă mare şi zbiară la subalterni! Dar odată ajuns
acasă face sluj în faţa nevestii. Continuăm! Sunt unii care când se duc la serviciu (slujbă,
garnizoană etc.) toată lumea tremură în faţa lor! Iar când se duc acasă tremură în faţa nevestii!
Vorba românului: Fiecare lucru la timpul lui!
● Doamnă... - Am auzit că aţi avut două cazuri (sau întâmplări) nefericite în viaţa Dv.!
... -Trei, domnule, trei! -Dar... cel puţin nu mai sunteţi săracă! -Da..., am moştenit câte ceva
după soţii mei. -Şi... cum a murit primul Dv. soţ? ... -Sărmanul! S-a otrăvit cu ciuperci!... -Şi
al doilea? -Al doilea la fel! Sărmanul! S-a otrăvit cu o mâncare de ciuperci!... -Şi al treilea?
Tot cu ciuperci? -Nu! A fost împuşcat! -Cum adică? -Păi dacă n-a vrut să mănânce ciuperci!
S-a găsit cineva care 1-a împuşcat! Mortal!
● Două replici de la studenţi: 1. Ce se mai poate lua de pe o secretară goală? Nu ştiu!, i-am
răspuns. Mi-a răspuns: Secretara! 2. Un student din anul I (şase inşi într-o cameră la cămin!)
declara: „La politehnică e viaţă de câine!”. Nu se poate’, i-am replicat. Veniţi la cămin să
vedeţi! (Era prin 1960.)
● Cel care trece prin prea multe mâini (sau aceea care face acelaşi lucru), nu mai poate
avea aceeaşi valoare ca lucrul neînceput!
● Nu poţi ca din treizeci de mii de copii să alegi 11 tigri! (Adrian Păunescu, apropos de
echipa naţională de fotbal.)
● Cel mai important lucru e să-i facă pe ceilalţi să renunţe la prejuecăţi! (Constatarea mea
G.I.: O fi important! Dar nu poţi!)
● „Singurătatea e o boală cumplită, molipsitoare şi mortală! Deci se ia când mor ai tăi!”, îşi zise
el. „Şi nu poţi să scapi de ea când mor ai tăi! E tare contagioasă, şi nu poate fi vindecată cu nimic!”
● Investiţiile (Ofertele) „gratuite” sunt cele mai scumpe!
● „Omul gospodar îşi face iarna car, şi vara sanie!” (Proverb din România) Dar cei mai
mulţi uită!
● Lenea este cel mai mare duşman al omului (Auzită de mine în tren de la un maistru; Ştia
el ce ştia, având o groază de subalterni!)
● „Când ai copii pe mână, grija primează!”

101
George Ion Ionescu
● „Trebuie să accepţi trecutul aşa cum a fost, altfel o să te bântuie!” (Replică dintr-un film)
● Apostolul Pavel a spus cândva: „Dacă dragoste nu e, nimic nu e!”. Şi-am descoperit în
literatură o mulţime de variante:
1. Fără iubire, un om e ca şi mort
2. Fără iubire, viaţa nu există! Şi mai important: (Vezi şi declaraţia lui Gingis-Han în Iassa,
Codul legilor mongole: „Cele mai importante lucruri sunt viaţa şi iubirea!”)
3. Iubirea te apropie de Dumnezeu!
● Cineva mi-a spus că dacă într-o problemă nu ştii ce să faci, mai bine să nu faci nimic.’
● Simplitatea poate fi cel mai sofisticat lucru. Iar atingerea (realizarea) ei o imposibilitate!
● Teama nu înlocuieşte (elimină) pericolul!
● Să observăm că între termenii educaţie şi fecundaţie este doar o deosebire de câteva
litere. Mai sunt unii care fac confuzii!
● Când un bărbat şi o femeie rămân singuri, se amestecă dracu’ între ei; dar mai întâi îşi
bagă coada! (Proverb chinezesc şi universal)
● Nu poţi vindeca o inimă frântă. (Replică dintr-un film) (A broken hart, cum spun
englezii!) De ce bombardaţi în Germania populaţia civilă? au fost întrebaţi englezii din
forurile decidente; Ca să le frângem inimile! au răspuns ei; „Şi acesta este un scop militar;
când ostaşul german vine de pe front şi vede casa distrusă sau locul gol şi soţia lipseşte iar
copiii nu mai sunt, se întoarce pe front numai ca să moară!”
● Dansăm în ritmul vieţii în teatrele lumii, pe scena Lumii lui Dumnezeu! (Zicătoare braziliană)
● Viaţa nu recunoaşte nici o oprelişte, nu-i pasă de nici o interdicţie, şi nu-i pasă nici de
moarte!
● Florile sunt sfinte! Arborii sunt sacri! am constatat şi eu (G.I.), dar numai la maturitate!
Abia atunci am simţit şi am înţeles că poţi primi energie îmbrăţişând un arbore, care te
însufleţeşte fără să o mai ştii, fără să-ţi ceară ceva în schimb şi dăruindu-ţi ceea ce nici nu
gândeşti! încrederea!
● Cum am învăţat eu (G.I.) la o şcoală de şoferi „Regula generalizată sau completă a
priorităţii de dreapta”!, care trebuie aplicată cu prioritate de cei care au „lămâie”, adică sunt
încă în primul an de conducere; prioritatea de dreapta poate fi:
1) De babă, când e frig, că n-aude, nu vede şi nu mai ştie pe unde să meargă!
2) De prost, că aşa e el! Nu ştie ce face şi nu ştie nici pe unde merge!
3) De beţiv, că nici el şi nici alcoolul nu ştie ce face, nu vede şi nu ştie pe unde merge!
4) De prioritatea nebunului, căruia nu se poate să nu i-o dai!
5) Prioritatea de cai putere şi de tonaj a unei maşini mai mari (camion, autobuz, tanc),
sau tot maşină mică dar foarte puternică (BMW, Porsche, curse, şi altele) deci tot la punctul
sau capitolul „cai putere” se încadrează, doar că e mai rapidă, foarte scumpă şi exagerat de
puternică! Iar cine are galben şi greşeşte, plăteşte! Nu are voie să se grăbească! Cel care are
galben şi este începător, greşeşte întotdeauna! Ce să facă şi poliţia?!
● Viaţa este contradictorie, oscilantă, ameţitoare şi totuşi acolo unde ne mână se află
adevărul. (Alain Fournier, după Jean Jacques Rousseau)
● Iarna de anul trecut e moartă ca mormântul. (Alain Fournier, „Cărarea pierdută”)
● „Să-i lăsăm pe nebuni cu nebunii!” (Alain Fournier) şi cu nebunia lor!
● „...Am simţit ce fiinţă trecătoare este omul şi cât de puţin durează de fapt până şi
înnăscuta lui inconstanţă!” (Watsuma Saseki în „Zbuciumul inimii”)
● „Cuvântul i-a fost dat omului ca să-şi ascundă gândurile.” spuneau unii filozofi ai
secolului al XVIII-lea. Şi m-am gândit: La ce le-a folosit ascunderea gândurilor? Gândurile
se nasc tocmai pentru a fi comunicate! La ce mai foloseşte ceea ce rămâne pentru totdeauna
ascuns şi necunoscut? Şi pierdut! Doar ca să devină inutile! Şi să se transforme în nimicuri!
Numai Talleyrand spunea: „Cuvântul i-a fost dat omului ca să-şi ascundă gândurile.” şi toţi
l-au constrazis, dar exact aşa au procedat.
● Doar germanii au zis: „Die Gedanken sind frei!” (Adică „Gândurile sunt libere!”) (Şi
declaraţia asta mândră a devenit deviză a rezistenţei Europene, şi a fost inclusă în deviza
Partidului Democrat German.)

102
 George Ion Ionescu
● Multe rabdă femeia pentru mama din ea! (G.I.)
● „Eu am avut o viaţă ca toţi ceilalţi oameni; ce am făcut cu ea?” spunea un personaj
dintr-o piesă de teatru. Noi comentăm: Era doar o întrebare retorică, nu făcuse şi nu realizase
nimic în viaţa lui!
● Se întâmpla cândva în România; După ce un om punea totul la pământ, spunea spăşit:
„Am greşit, tovarăşi!” Eu (G.I.) comentez: Ce mai îndrepta cu vorba aia? Şi tot la fel fac unii
şi în ziua de astăzi!
● Am constatat cu părere de rău: „Până şi cele mai frumoase lucruri când intră în gura
lumii devin scârboase şi de nerecunoscut!” Unii zic: „Până şi cele mai frumoase femei trebuie
să se ducă la toaletă să facă pipi! Nu le mai diviniza atâta!”
● La unii nici nu ai plecat de la nuntă, şi te şi cheamă la botez! (G.I.)
● Sunt şi unele femei păguboase care le fac pe toate... cum cred ele! (G.I.)
● Mulţi cred că se poate strica o viaţă doar pentru că li se propune o alta mai bună. Ce
greşeală! (G.I.)
● Şi un sfat pe care mi l-a dictat viaţa: „Ăştia sunt măgarii, cu ăştia defilăm!”. (Chiar şi
faraonul Egiptului tot pe un asin defila! Şi tot pe un asin a intrat şi Christos în Ierusalim!)
„Dacă ăştia sunt oamenii pe care îi avem cu ăştia defilăm!”
● Eu (G.I.) cred că învăţământul esenţial al tuturor relatărilor despre cuceriri din Istorie
este: Să nu te predai niciodată1. Să rezişti cu orice preţ! Preţul predării este aproape
întotdeauna moartea şi, nu rareori, sclavia! Nu cred că acest preţ merită plătit!
● Prietenii mai ţi-i alegi uneori. Dar rudele niciodată!
●Atenţie, zic eu: Zgârcenia n-a îmbogăţit niciodată pe nimeni, dar în mod sigur i-a
scurtat viaţa, i-a amărât zilele, l-a transformat în ţintă a infractorilor şi a batjocurilor şi
i-a transformat în risipitori de bani nemunciţi pe urmaşi! Cum se spune la Constanţa: „O
generaţie economiseşte, o generaţie strânge şi adună iar a treia joacă table!”
● Şarpele este, a fost şi rămâne simbolul înţelepciunii şi medicinii, dar şi al ascunderii,
secretului şi vicleniei! (Idei desprinse din literatură)
● „Grandomania are o limită; prostia niciodată!” (Citat din literatură)
● Theo este (la greci) „Cel care ştie tot”, „Cel care vede tot”, sau cel puţin aşa mi s-a spus
mie! Iar zeul egiptean Thot al înţelepciunii şi al morţii (să remarcăm că este foarte apropiat
de Theo) se pare că este rudă bună cu acesta!
● „Om liber este acela care n-are nevoie să spună nici o minciună.” (Nicolae Iorga)
● „Spiritualitatea întăreşte imunitatea biologică.” (Din presa medicală)
● „Cele mai scumpe două lucruri din lume sunt ştiinţa şi prostia!”
Ştiinţa aduce bogăţie, iar prostia face prăpăd!
● Faptele rele trebuie bine ascunse! Răul nu poate rezista în/la lumina adevărului! (Citat
din literatura politică)
Mi-am spus: De aceea umblă toţi politicienii să declare toate lucrurile esenţiale strict
secrete!
● „Ştii cum începi un război, dar niciodată nu ştii cum îl vei termina!” (Literatura din
toate timpurile)
● „În lumea noastră, indiferent de epocă, nu există nici prietenii eterne, nici duşmănii
eterne, ci numai interese eterne!”, sublinia genialul colonel Florian Gârz. Îl cităm şi pe
Disraeli, primul ministru al Angliei într-unui din secolele trecute, care a spus: „Anglia nu are
nici duşmani permanenţi, nici prietenii eterne; Anglia nu are decât interese permanente.”,
şi a rămas în Istorie!
● Ceea ce eşti, te interesează pe tine!
Ceea ce vrei, interesează pe mai mulţi!
Dar ceea ce faci îi/ne interesează pe toţi şi pe toată lumea! (Citat de mine după Nicolae Iorga)
● Comentarii G.I.:
Ceea ce eşti te interesează, eventual, numai pe tine.
Dar ceea ce eşti te defineşte mult mai bine decât toate declaraţiile tale! Şi ceea ce faci!
Ceea ce ştii şi mai ales ceea ce ştii să faci şi cum acţionezi, te defineşte şi mai bine fiindcă

103
George Ion Ionescu
ceea ce faci şi cum acţionezi, interesează deja un cerc mai larg.
Rezultatele obţinute, pozitive sau negative, îi interesează deja pe toţi cei din jur.
Ceea ce vrei, îi interesează pe mai mulţi, dar ceea ce faci, îi/ne interesează pe toţi, fiindcă
1) Nimeni nu este singur pe lume; 2) Nimeni nu poate face chiar orice vrea; 3) Nimeni nu
poate scăpa de interacţiunea cu ceilalţi şi cu vecinătăţile; 4) Tot ceea ce faci poate produce
sau fericire, sau nenorocire pentru cei din jur, pentru fiinţele vii, pentru mediul ambiant şi
pentru viitor! Retine: nimeni nu este chiar stăpân pe destinul său! Nimeni nu poate scăpa
de interacţiuni, de obligaţii şi de îndatoriri! în acest sens aş spune că afirmaţia unora: „Cele
mai multe lucruri nu mă interesează!” nu este decât o prostie comună, îngâmfată şi ieftină.
(G.I., 27 ian. 2014)
● „Precum pe dinafară tot astfel şi pe dinăuntru.” (Principiul de bază al fiziognomiei)
● „Toţi se duc şi vin, şi cu toţii se vor întoarce de unde au plecat.” (Din înţelepciunea biblică)
● Nu tot ce străluceşte este aur, iar fierul e prin multe mai de preţ!, declaram eu într-o
poezie. Ce tânăr eram!
● Prostia din fire, n-are lecuire! (Spune poporul nostru cel atât de inteligent!)
● Pe pământ, „proştii dispar, prostia rămâne”! (Sofia Ittescu)
● „Răutatea e un sentiment cu care proştii se mândresc.” (Spunea Esenin)
● „Numai proştii cred că înţeleg femeia şi femeile!” spuse avocatul.
● „Nu regret, nu mă vaiet, nu mă jelesc.” (Esenin)
● „Să ne ferim de a vesti adevărul, celor care nu sunt în stare să îl asculte!”
(Jean Jacques Rousseau)
● „Prostul nu poate trăi de grija altuia” spune poporul nostru cel înţelept! dar mai zice şi:
● „Câinele moare de alergătură şi prostul de grija altuia!”(Şi bine zice! N.n.)
● „O viaţă nu se reface aşa cum se coase un nasture lipsă!” (Henri Charriere-Papillon)
● „Un soldat bătrân e bun la orice.” răspunse colonelul pensionar preparând ceaiul în locul
bătrânei doamne, ca dovadă că totuşi e bine uneori „să ai un bărbat pe lângă casa femeii!”
● „Nu trebuie să-ţi abandonezi ideile cu care ai pornit la drum decât în cazuri
extreme!”(Clausewitz)
● Repetăm: „Ruşii au avut din toate timpurile patru mari generali: întinderea (Distanţa),
Frigul (Gerul), Zăpada şi Noroiul (primăvara şi toamna).” Constatare din literatura mondială
în diferite formulări, inclusiv formularea mea, G.I.; trebuie însă să adaug alţi mari doi sau
trei generali ruşi: Foamea (şi Lipsurile), Boala şi Oboseala, aşa cum au arătat toate războaiele.
● „Istoria nu face niciodată paşi înapoi.” (Florian Gârz)
● Se zice că „îmbătrânirea este o pedeapsă pentru o crimă pe care nu ai comis-o!”, dar şi:
● „Căruţa hodorogită merge şi ajunge departe.” spune un proverb românesc.
● „Curajul este garanţia păcii!”, spunea Amalia Erkhard, femeia aviatoare care avea
curajul de a traversa Oceanele, dar din păcate prea multul ei curaj a costat-o viaţa!
● „Prima voastră apărare este sabia! Dacă vă pierdeţi sabia, vă pierdeţi viaţa!” (Prima
regulă a pregătirii cavalerilor templieri)
● „Norocul nu-i câine să-l ţii în lanţ şi să-1 tragi după tine!” spunea un proverb; Alt
proverb zicea: „Vorbele odată spuse nu sunt câini ca să le fluieri şi să le chemi înapoi!”
(Proverb mongol, arab şi universal)
● Când ai vreun necaz, încearcă să te gândeşti cât timp trebuie să treacă pentru ca el să nu
mai însemne nimic pentru tine, sau pentru cineva!
● Sufletul este cel care suferă în noi, dar şi cel care ne face să ne bucurăm de viaţă!
● Unii zic: sufletul este axa fiinţei omeneşti; pe această axă se înşiră rotiţele care vor pune
în mişcare gesturile şi faptele noastre!
● Cităm şi o zicătoare rusească ciudată: „Nu te teme de musafirul care şade pe scaun;
teme-te de cel care stă în picioare!”
● Şi o zicătoare urâtă: „Unii te sfătuiesc: când eşti copleşit de frumuseţea unei femei,
gândeşte-te că şi ea trebuie să meargă (totuşi) la toaletă!”
● Este paradoxal că realitatea întrece orice imaginaţie!
● „Modul în care dăruieşti valorează mai mult decât darul însuşi!” (Corneille)

104
 George Ion Ionescu
● „Când vrei să faci un bine cuiva, ţine seama de trei lucruri: de moment, de loc şi de
persoană!” (Seneca)
● Unii zic: „Abisul ar trebui să fie instalat în vecinătatea prăbuşirilor!” întrebăm: „Şi ar
trebui poate marcat sau semnalizat cu un afiş: Atenţie! Se dărâmă?!
● Uneori se zice că viaţa este doar poezia transpusă în proză; eu aş zice că până şi proza
vieţii are poezia ei. (G.I.)
● Logica aşa zisă „bivalentă” este doar o dovadă de lipsă de imaginaţie, de necunoaştere
a realităţii, de copiere a unor prejudecăţi sau, prea adesea, de prostie! în realitate, nu avem
doar alb sau negru şi există o infinitate de nuanţe de gri! De obicei mai există întotdeauna
cel puţin o alternativă la logica curentă, aşa numită „bivalentă” care proclamă: „Tertium
non datum!” în realitate, există cel puţin mai multe feluri de logică care pot fi considerate
„polivalente”.
● Cele şapte arte liberale sau „frumoase” sunt: Pictura, Sculptura, Grafica (sau Desenul),
Arhitectura, Poezia, Muzica şi Dansul, declara o Enciclopedie. Viaţa din toate timpurile ne
arată însă că există cu mult mai multe arte decât cele şapte!
● Un studiu german, menţionat tot de Silviu N. Dragomir, arăta că: dezvoltarea psiho-
intelectuală a copiilor care ascultă basme este net superioară; 45% dintre ei depăşesc
criteriile vârstei lor reale şi doar 15% rămân în urma vârstei. Cei lăsaţi în seama cărţilor cu
poze şi a televiziunii prezentau subdezvoltări psiho-intelectuale în proporţie de 60% şi nici
un copil nu-şi „anticipa” dezvoltarea! (Citat din lucrarea lui Eugen Delcea: „Istoria începe
la Carpaţi”)
● „Frate, frate, da’ brânza şi pita e pe bani, bărbate!” (sau cumnate, amice, vecine, nepoate
etc.) (Zicală românească şi nu numai)
● „Când un om deştept se consideră prost, nenorocirea nu e prea mare. O adevărată
nenorocire este atunci când un prost se consideră deştept!” (Charlie Chaplin)
● „Orice păcat se răzbună.” (Citat din literatură)
● „Dragostea fără căsătorie e mai morală decât o căsătorie fără dragoste.” A zis cândva o femeie.
Eu zic: „Nu este mai morală şi mai normală o căsătorie din dragoste?” (Citat din literatură)
● „Dacă paltonul unui bărbat are buzunarele rupte şi la sacou îi lipsesc jumătate din
nasturi, nu-i rămâne decât să se însoare sau să divorţeze.” (Fernandel)
● „Natura prosperă prin răbdare, omul prin nerăbdare.” (John B. Haldane)
● „Moda este un fenomen foarte straniu. Creatorii fac o greşeală şi milioane de femei
plătesc pentru ea!” (Sophia Loren)
● „Muzica modernă este OK suntem cu toţii de acord; dar de ce a trebuit să apară tocmai
în epoca noastră?” (Orson Welles)
● Consultaţie Dr.: „Spuneţi, de ce aţi venit la mine? Ce vă doare?”, „Stomacul, doctore!”,
„Asta era? Nu mai mânca!”
„Doctore, am supărări cu urinatul!” „Da? Simplu! Nu mai urina!”
„Nu pot să dorm, doctore!” „Nu mai dormi!”
„Mă doare capul, doctore! Cum încep să gândesc, cum începe să mă doară capul!” „Ei, şi
dumneata, nu mai gândi!”
„Am necazuri cu plămânii! Când respir, mă sufoc!” „Ei, şi dumneata! Nu mai respira!”
„Am palpitaţii, doctore! Inima mea îşi pierde ritmul, şi începe să bată nebuneşte!”
„Ei, şi dumneata! Te îngrijorezi degeaba, din toate! Zici că inima asta bate cum vrea ea! O
facem noi să nu mai bată!”
Şi uite-aşa, 1-a vindecat doctorul pe soldat, nu ştim dacă era şi doctor militar, de toate
bolile!
● „Pe cine nu laşi să moară, nu te iasă să trăieşti!” (Din zicătorile poporului român,
verificată în mod absolut în practică)
● „Unu c-unu face doi, Uite ce-au făcut din noi!” (România)
● Altă variantă: „Unu c-unu face doi, mulţi n-au ce căta-ntre noi!” (Cântec popular)
9 în politică şi nu numai, s-a spus: „Nimeni nu te poate compromite mai mult şi mai rău
decât te poţi compromite tu însuti.” Eu (G.I.) zic: Poate! Dar un altul, dacă poate şi vrea,

105
 George Ion Ionescu
mai întâi te compromite, pe urmă te judecă şi te bagă în puşcărie, aşa cum nu rareori s-a şi
întâmplat! Şi mai zic: Aşa cum a arătat pe viu generaţiei mele obsedantul (eu zic groaznicul)
deceniu 1948-1962, poţi fi şi omorât! Ce nevoie mai are un vreun duşman, fie el şi politic, să
te compromită?! Asta ar fi doar un joc de copil! (Au fost atunci în România, la 16-17 milioane
de locuitori, opt sute de mii de arestări şi trei sute de mii de morţi în închisori şi lagăre.) Ce
nevoie ar mai fi avut şi de alte mijloace?
9 „Vinul bun şi mult se bea fără vorbă multă!” (România)
9 Şi: „Bun e vinul şi gustos, Când îl bei cu om frumos!”
Când îl bei cu om urât, îţi rămâne vinu-n gât!”
● „Lupu-şi schimbă părul, dar năravul ba.” Şi la fel oamenii! (România)
● „Prostia din fire
N-are lecuire!” (Zicătoare românească)
● ...Aţi înţeles, doamnă, cum funcţionează radioul şi telegrafia fără fir? ...Totul! Un singur
lucru vă rog să-mi mai spuneţi: Umde este firul?!
● E foarte uşor să convingi pe cineva (un om) când îi spui ce vrea el să audă.
Este însă mult mai greu, dacă nu imposibil, să convingi pe cineva împotriva convingerilor
sale, chiar dacă ai toată dreptatea din lume! Şi asta fiindcă convingerile multora nu ţin seama
de logică şi de dreptate, ci ţin în primul rând de interese, de prejudecăţi şi de cine deţine
puterea.
● Cea mai bună cale pentru a opri o catastrofă este să iei măsuri ca să o opreşti, nu să-i laşi
cale liberă aşteptând doar ca ea să se oprească de la sine. (Apropos de fenomenul încălzirii
climei, care vine peste noi!)
● Universul în totalitate este de nedescris şi de neconceput! (Afirmaţie de la emisiunile
ştiinţifice despre cosmos.)
● Cei doi sateliţi ai planetei Marte se numesc: Phoibos şi Deimos, ceea ce ar însemna
Spaimă şi Teroare! Ce presentiment a făcut oare să fie numiţi aşa?
● „Nu alegem unde ne naştem, dar alegem locul unde să trăim.” (Preşedintele Iohannis
din Sibiu) Oare el crede ce spune? Cei mai mulţi oameni chiar nu aleg nimic şi nici nu pot
alege!
● Omul se teme de timp şi timpul se teme de pirami del (Zicătoare antică)
● Silence is Consens! (adică a tăcea înseamnă a consimţi, scria pe o pancartă la o
manifestaţie.)
● „Esenţa democraţiei (zic unii) este să ne supunem voinţei majorităţii. Nu este oare şi
aceasta o formă de exercitare a unei dictaturi? La început împotriva unor minorităţi! Mai
ales în cazul când aceasta este constituită din partea mai informată, mai cultă şi mai ales mai
inteligentă decât cealaltă parte, majoritară, a societăţii!”
● Ştiţi ce sunt rasele şi cum, de ce şi când au apărut? Din păcate, Mister a fost şi mister a
rămas, aproape complet ascuns după ce acum o sută de mii de ani sau poate ceva mai mult,
două grupuri de negri au plecat din Africa, unul peste Marea Roşie în Asia şi a dat naştere
rasei galbene, şi altul peste Mediterana şi au dat naştere rasei albe! Ambele grupuri erau de
tip homo sapiens!
● Strămoşii noştri atât de admiraţi pentru că au creat civilizaţia, erau negri!! Şi cum au
devenit acum o sută de mii de ani galbeni, albi şi roşii, nu ştim; după unii fenomenul s-a
petrecut ceva mai demult, cam de două sute sau patru sute de mii de ani, şi nu ştim decât că
europenii stabiliţi în China, cam la a treia generaţie, devin galbeni (lossul?), albii şi galbenii
plecaţi şi stabiliţi în cele două Americi au devenit arămii, iar negrii au rămas tot negri pe
oriunde s-au stabilit, şi au dat naştere la mulatri, adică persoane bine colorate, pe oriunde
au ajuns! Vor fi fost strămoşii noştri nişte mutanţi? Lumea este plină de metişi care se simt
foarte bine, se înmulţesc, conduc o bună parte din America, Asia şi Regiunile ecuatoriale şi
cuceresc într-un ritm destul de rapid şi Europa!
● A existat o limbă matcă? (Din presă)
● Limbajul a evoluat în cursul unei foarte lungi perioade de timp, însoţind evoluţia
tuturor speciilor umane. în epocile în care au trăit Homo habilis, Homo erectus şi ceilalţi

106
 George Ion Ionescu
hominizi, este sigur faptul că au coexistat diferite limbaje. Din nefericire nu se cunoaşte
scenariul evolutiv al acestor prime forme de limbaj, dar acest lucru nu este determinant
pentru dezbaterea existenţei unei limbi-matcă.
Recentele date obţinute pe calea geneticii şi lingvisticii, indică faptul că oamenii descind
dintr-un mic grup de populaţie ancestrală care a părăsit Africa de Est în urmă cu 150.000 de
ani. Un film ştiinţific mai recent, indică între două sute şi patru sute de mii de ani. în timpul
expansiunii sale, acest grup de Homo sapiens a înlocuit toate populaţiile întâlnite; se pare că
posedau un limbaj care s-a răspândit pe întreaga planetă dând naştere ansamblului de limbi
vorbite în prezent. Aşadar, acestea derivă din limba unică a lui Homo sapiens sapiens. Cum
a fost posibil ca acest limbaj să le domine şi să le înlocuiască pe celelalte, rămâne un mister.
● Oamenii au totdeauna câte o scuză atunci când greşesc sau fac prostii; şi fac destule! (G.I.)
● O speranţă sau o relatare trebuie să fie suficient de nemăsurată pentru a părea cu totul
de necrezut Chiar dacă unele minţi lucide sunt convinse că întâmplarea sau evenimentul a
avut sau nu a avut loc, pentru ei nu mai are nici o importanţă odată ce marea masă este prea
uluită pentru a putea să şi-o imagineze măcar; iar când adevărul istoric va începe să iasă la
iveală, oamenii vor striga sus şi tare că e o minciună, deşi e poate numai purul adevăr!
(Idee dezvoltată de mine G.I. după câteva afirmaţii ale lui Sven Hassel în cartea: Monte Casino.)
● Conform unei anumite concepţii (idei) gândurile (gândul) constituie o formă specială
(superioară?) de energie care ne determină („hotărniceşte”, spus preţios) viaţa. Această
concepţie (idee) este în prezent exprimată în clar, şi se bazează pe concepţii filozofice
sustenabile cu rădăcini adânci în trecutul omenirii.
● Cel mai bogat om este acela care, deşi a consumat pe tot parcursul zilei „cantităţi” mari
de gânduri, la culcare construcţiile sale ideatice nu se îndeplinesc. (Afirmaţia unora, n.n.)
● Confortul sporit poate să însemne şi... boală! Ca şi nemişcarea, supraalimentarea,
apartamentul cu confort sporit, îndestularea în tot timpul zilei şi duşmanii ereditari, alcoolul
(tăria), fumatul (care se transformă în afumare!), drogurile destinate destinderii, sărurile
şi abuzul de medicamente vindecătoare şi toate bucuriile bogăţiei! Pe de altă parte, ca şi
bârfa, toate blestemele, otrăvurile care au fost cândva leacuri, ca şi viciile imprudenţei,
supraevaluării, îngâmfării, şi ura! Dacă mai adăugăm şi fudulia dusă până la înfumurare ca
şi prostia pură nativă sau dobândită, tabloul devine ceva mai complet! (G.I.)
● „Poate că, spun mulţi: „Fiecare om primeşte până la urmă ceea ce merită!” Alţii spun
că fiecare popor are, până la urmă, guvernul sau conducătorii pe care îi merită. Istoria ne
prezintă însă lucrurile cu totul altfel. (Vezi exemplul (sau cazul) german, rus, francez, etc.)
Poate că aceste afirmaţii sunt valabile doar uneori, sau doar rareori, în condiţii pe care le-
am numi „de normalitate”; dar cînd sunt şi pentru cât timp s-au realizat aceste „condiţii de
normalitate”? Istoria ne învaţă că în viaţa fiecărui popor sau chiar a fiecărui individ, aceste
„condiţii de normalitate” nu s-au realizat niciodată! (G.I.)
● Câteva citate din cartea dedicată lui Cezar de către VI. Hanga:
1. Cezar, ca reprezentant al „popularilor”, lăsa să se înţeleagă prin faptele şi prin vorbele sale,
că vechea formă de organizare republicană era (sau devenise, n.n.) doar un „nume fără conţinut”
sau „o umbră fără corp”. (VI. Hanga citează din discursurile păstrate din vremea lui Cezar)
2. Haide! se spune că ar fi zis Cezar atunci când a traversat Rubiconul, Să urmăm calea pe
care ne-o arată destinul, norocul, şi nedreptatea duşmanilor noştri!
3. Senatori, se zice că ar fi spus Cezar, cine va îndrăzni să dezaprobe hotărârile voastre?
Poate doar timpul, împrejurările şi soarta a căror ironie conduce lumea, nu oamenii!
4. Abuzurile se nasc adesea din exemple bune în principiu, dar de îndată ce puterea ajunge
în mâna unor oameni mai puţin luminaţi, sau mai puţin cinstiţi, o soluţie anterioară justă şi
raţională poate căpăta o aplicare potrivnică şi dreptăţii, şi raţiunii!
● Pe vremea comunismului se spunea că „Este moral tot ceea ce serveşte clasei muncitoare.”
(„partidului” etc. etc.)
● Se zice că Hitler ar fi afirmat în „Mein Kampf ”: „Nu poate exista autoritate de stat,
concepută ca scop în sine, căci altminteri orice tiranie de pe pământ ar fi inatacabilă şi
justificată.” (N.n., Din păcate tocmai asta s-a întâmplat; toate guvernele au devenit şi devin

107
 George Ion Ionescu
tiranice!)
● In timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în Germania funcţiona o dogmă universală:
„Este just ceea ce este util”.
● „Dacă un popor este dus la pieire prin mijloacele de care dispune atutoritatea care
guvernează, atunci a te răscula împotriva acestui guvern este, pentru fiecare membru al unui
asemenea popor, nu numai un drept ci şi o datorie”, se zice că ar fi afirmat la început partidul
nazist, după care a procedat exact cum spunea că nu trebuie să acţioneze guvernul!
● „Omul creşte pe măsura idealurilor sale.”
● A sta la închisoare din cauza unei dictaturi sau a unui regim tiranic este ceva considerat
de mulţi oameni ca foarte moral şi onorabil; după părerea noastră (G.I.), nu este nici rezonabil,
nici justificabil să stai la închisoare din cauza unor idei sau a tiraniei unui guvern; numai
naivii îşi închipuie că pot schimba în felul acesta ceva şi devin martiri!
● „A trebuit să aştept până târziu în viaţă ca să descopăr cât de uşor e să spui: „Nu ştiu”.
(Somerset Maugham)
● „Marile incendii se nasc din scântei mici.” (Cardinalul Richelieu)
● „Poţi minţi un om o dată, poţi minţi de mai multe ori acelaşi om, poţi minţi de mai
multe ori mai mulţi oameni, dar nu poţi minţi tot timpul pe toată lumea (omenirea)!” (Arthur
Schopenhauer)
Munca reflectată în proverbele lumii, sau despre trândăvie! (culese de mine G.I. dintr-un
calendar)
● „Doarme destul cel care nu face nimic.” (Franţa, Germania etc.) ® „Cine rămâne în vale
nu va trece niciodată muntele.” (Franţa)
● „E leneşă oaia care nu-şi poate duce lâna!” (Europa)
● „Neghina trăieşte pe seama grâului; o fi grâul prost?” (Zicătoare latină)
● „Chiar şi ceea ce e uşor se face greu dacă se face cu rea-voinţă.” (Italia)
● „Tărăgănarea este soră cu moartea!” (URSS)
● „Cucul cântă, iar leneşul stă şi numără.” (România)
● „Dacă îi dai trândavului de lucru, el îţi dă sfaturi!” (Turcia)
● „Trândavului nu-i ajunge nici un munte de bogăţii!” (Japonia)
(Aceste zicători au fost culese de cineva; eu G.I. le-am cules dintr-un calendar.) Din
aforismele lui N. Petrescu-Redi
● 1. Distratul e cu capul în nori, pesimistul e cu norii în cap!
2. Chefliul nu se împacă nici cu sticla goală, nici cu sticla plină!
3. Pentru târâte, nici o sită nu e bună.
4. Un trântor criticat devine mai degrabă viespe decât albină!
5. Semnul întrebării? Cârligul de care se agaţă ideile!
6. Vai de stelele care cad din al nouălea cei!
7. Cârciuma nu-i „pusă în drum”, ci la răscruce!
8. Ţară liberă, ziarişti „ocupaţi” (până aici citate din N. Petrescu-Redi) Noi adăugăm: Nu
numai ziariştii sunt „ocupaţi”! Ci şi politicienii, funcţionarii şi funcţionarele care lucrează
cu publicul, oamenii de la primărie de care ai nevoie, şi toţi cei cu care aţi avut de a face
dumneavoastră! în schimb sunt liberi cei care iau taxele, cei care trebuie să te interogheze, să
te judece şi să te condamne, poliţiştii care vor să se afle în treabă, „mărimile” care vor să-şi
dea importanţă şi din nou, completaţi dumneavoastră! Din fericire, domnul Petrescu-Redi a
nimerit-o uluitor de bine! Şi nu mai poate fi contrazis!
● Cităm din nou tot din aforismele foarte spirituale ale aceluiaşi domn N. Petrescu-Redi:
9. în costumul lui Adam, se gândea el, nu prea poţi să stai cu mâinile în buzunar!
10. Când vorbea despre moda mini, oare Eva se gândea la frunza de brad?
11. Spre deosebire de prieteni, duşmanii care ajung la conducere nu te uită!
12. De tiran se simt legaţi atât prietenii, cât şi duşmanii lui!
13. Puterea politică - un munte care nu poate fi erodat de vorbe în vânt!
14. Chiar dacă bate la uşa nehotărâtului (noi zicem neisprăvitului) norocul n-aşteaptă
până i se deschide!

108
 George Ion Ionescu
15. Locomotiva chefliului deraiază din cauza aburilor alcoolului!
16. După ce te face să-ţi pierzi capul, examinatorul se grăbeşte să te declare nul!
(Comentariu: întrebarea este cine este nul? Cel ce şi-a pierdut capul, sau cel care 1-a
făcut să şi-I piardă?, G.I.)
● Din „înţelepciunea celor mici”, consemnată într-un calendar din 1975
1. Tăticule, matale când ai fost mic ai fost fetiţă sau băiat?
2. La lecţia de biologie: „Bine, domnule profesor, dacă toţi oamenii se trag din maimuţă,
înseamnă că şi eu, şi mama şi chiar dumneavoastră, avem nişte strămoşi iluştri!”
Cel interpelat răspunde: „Poate neamul dumneavoastră! Dar al meu, sigur, Nu!”
3. - Astăzi am căzut, dar n-am plâns! - Cum aşa? - Păi dacă nu era nimeni prin preajmă!
4. - Tăticule, ţie ţi-e frică de iepuri? - Nu! - Atunci de ce ai luat puşca cu tine?
5. - De ce eşti Gigele necăjit? - Păi de aia, că nu am nimic al meu! Ochii sunt ai bunicii,
gura a mamei, nasul este al lui tăticu iar urechile şi părul ai bunicului!
● De la copiii mei (G.I.):
1. Tăticule, de ce sunt banii rotunzi? - Nu ştiu! - Tăticule, l-am întrebat şi pe un nene şi
mi-a răspuns: Ca să întrebe proştii! Şi l-am mai întrebat, mai zicea ea: Şi dacă nu ar întreba
proştii, banii ar fi pătraţi?
2. L-am întrebat pe fiul meu care se juca cu o foarfecă în grădina bunicilor: - De unde ai
luat foarfecă asta? - De pe alee! - Cum aşa? - Păi stătea pe alee, dădea să vină ploaia, şi mi-a
spus: „Ia-ne nene şi pe noi că ne-apucă ploaia!”
3. Închis într-o debara după nişte năzbâtii (pe la vreo 3 ani) fiul meu nu mai dădea nici un
semn de viaţă. îngrijoraţi, am deschis uşa; ne-a spus: „Nici aici nu mă lăsaţi în pace?!”
Toate aceste relatări îmi aduc aminte de o afirmaţie din piesa „Părinţii teribili” (cred!):
Copiii îşi au părinţii pe care îi merită!” şi m-am gândit: şi părinţii la fel!
O mică fetiţă spunea: „Oare de ce nu pot părinţii să înţeleagă că şi bibelourile sunt tot
jucării?”
● Din învăţăturile lui Ovidiu Bojor, farmacist-naturalist şi om de ştiinţă:
1. Hipocrate ne învăţa: Hrana să-ţi fie medicament, iar medicament să-ţi fie hrana! <2
2. Trebuie să mesteci de zece ori înainte de a înghiţi! Mâncaţi încet!
3. Toxină este în primul rând carnea! Dacă vrei să trăieşti mult, evită carnea!
4. Respectaţi toate posturile! Ele dezintoxică organismul de toxine!
5. Consumaţi cu precădere Păpădia! Leurda! Usturoiul! Uleiul de palmier! Salvia! Ceaiuri
de: Păducel, Talpa-gâştei şi tei îndulcite cu miere, seara! Şi toate celelalte asemănătoare!
6. Respectaţi cele trei opturi: - Opt ore de muncă intensă;
- Opt ore de activitate vie;
- Opt ore de somn/ v . :’ * v~
7. Sunt şi cazuri când oamenii mor de inimă rea! Suferinţa (redevenită stress) macină
sufletul şi trupul; suferinţele stăpânesc omul ca până la urmă să ajungă să separe trupul de
suflet. Când ne enervăm, energia noastră negativă tot asupra noastră se întoarce! (Ovidiu
Bojor)
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost efectuate studii medicale care au
arătat cum se îmbolnăvesc femeile (mame, soţii, mai rar surori şi fiice), de grija şi de dorul
celor de pe front! O mătuşă a mea se îmbolnăvise de cancer dar nu putea să moară de grija
fiului ei pe care-l ştia în prizonierat; când acesta s-a întors şi a deschis uşa camerei, mătuşa a
întrebat doar: „Tu eşti fiule?”, „Da, mamă!” i-a răspuns, iar mătuşa a murit imediat.
• Copilul nu datorează părintelui viaţa, ci creşterea! (Nicolae Iorga)
• Proverbe actualizate, culese dintr-un calendar de prin anii 70’
(Ne cerem scuze că nu-i putem nominaliza pe cei care le-au actualizat întrucât... nu s-au
semnat!)
1. Satul arde şi baba e la coafor!
2. Cui pe cui se scoate... dar parcă mai uşor cu cleştele!
3. Frate, frate dar mai sunt şi surori!
4. A nimerit orbul Brăila... Dar nu a văzut-o!

109
George Ion Ionescu
5. Ce ţi-e scris... îţi aduce cu mare întârziere factorul!
6. Toamna se numără bobocii; sunt mai puţini!
7. Ochii care nu se văd, sunt acoperiţi de ochelari!
8. Ulciorul nu merge de multe ori la apă... De aceea acum se face din plastic!
9. Până nu plânge copilul... mama nu-i cumpără ursuleţ!
10. Găina bătrână... nu se cunoaşte la... cântar, zicea o gospodină.
11. Cine poartă barbă, are în familie un pictor!
l2. Dacă tai lemnele în bucătărie, aşchia nu sare departe de trunchi! (Dar sare în geam,
observăm noi cu părere de rău!)
13. Nu e numai un câine scurt de coadă! Depinde de modă, de câine şi nu numai de ei!
14. Cine fuge după doi iepuri... oboseşte mai repede!
15. Nu tot ce zboară se mănâncă... şi, m-a corectat doamna cu care scriu, nu tot ce se
mănâncă, zboară!
16. Cine râde la urmă... a înţeles în fine şi el, gluma! (Auzită de mine, G.I., la armată)
● Cităm aici câteva epigrame reuşite ale domnului Nicuşor Constantinescu
Repetabila povară Să nu sărim din lac în puţ Şi cu asta ce-am făcut?
Alegerile pentru ţară Când constatăm, stimaţi alegători S-a dus şi uninominalul
Înseamnă griji, eforturi, bani! Că toate merg ca-n ţara lui Pazvante, Şi nu-i vedem minunile,
O repetabilă povară, Cred că e cazul şi suntem datori Ei s-au ales cu caşcavalul
La fiecare patru ani! Să încercăm şi alte variante! Noi - cu promisiunile!
● Câteva gânduri pentru FILOZOFIA VIEŢII (Enumerarea esenţialelor aflate de mine, G.L,
la începutul maturităţii, pe la vreo 30 de ani.) Trebuie cultivate:
1 - Autoeducaţia + Tendinţele individuale.
2 - Rolul artei, frumosului şi îndemânării.
3 - Perfecţionare în tehnici, meserii, priceperi şi din nou îndemânări!
4 - Laboratorul, Atelierul, Meseriile (Lipsa de Practică ne omoară!).
5- Practica diverselor lucrări, a meseriilor şi a activităţilor (câştigarea Experienţei!).
6 - Rolul teoriei, tehnicii şi al gândirii îngemănate.
7- Rolul matematicii, logicii şi planificării.
8 - Pregătirea fizică şi antrenamentul pentru cunoaştere, rezistenţă fizică şi psihică şi
îndemânare!
9 - Pregătirea psihică, nervoasă (rezistenţa) şi morală. Antrenarea Memoriei!
10 - Viaţa socială: Muzica (un instrument), conducerea automobilului, dactilograf ia,
limbile străine, ş.a.m.d.
11 - Armele (cum să le foloseşti; cum să te aperi; de ce trebuie să fii pregătit).
Nu am putut enumera în câteva rânduri tot ce este necesar unui om şi evident, în primul
rând, unui bărbat. Vă rugăm să vă gândiţi şi să adăugaţi şi dumneavoastră ceea ce credeţi că
lipseşte!
● Cât de actual este Friedrich Nietzsche...
1) Pe cine-l consideri rău? Pe acela care vrea să-i facă, neîncetat, pe alţii de ruşine!
2) Nici un învingător nu crede în întâmplare!
3) Omenirea nu este altceva decât ocolul pe care-1 face natura pentru a naşte 7-8 oameni
de geniu.
4) Mă tem că animalele îl consideră pe om drept o fiinţă asemănătoare lor, dar care şi-a
pierdut într-un fel primejdios mintea sănătoasă! Pentru ele, omul este doar un animal smintit
care râde şi plânge şi este nefericit!
5) Pedeapsa are scopul de a-1 face mai bun pe cel pedepsit; aceasta este ultima scuză
pentru apărătorii pedepsei!
6) Taţii şi fii se cruţă mai mult unii pe alţii decât mamele şi fiicele.
7) Îndeobşte, omul nu prea are idei, dar pentru cazurile excepţionale îi vin idei rele!
8) „Priviţi acolo! Uitaţi-vă acolo!” zice unul care fuge de oameni, dar aceştia îl urmează şi
el ajunge în fruntea lor, atât sunt oamenii de turmă!
9) Femeia îşi ia pe ascuns... (Ne întrebăm: anumite libertăţi? anumite pasiuni? Oare ce a

110
 George Ion Ionescu
vrut să zică?)
10) Eu nu sunt om, eu sunt dinamită! (Comentariu: Câţi nu spun asta? înainte de a fi uitaţi!)
● Câteva proverbe şi aforisme ruseşti
● 1. „Nu pot înţelege de ce este mai glorios să bombardezi un oraş, decât să asasinezi pe
cineva cu securea!” (DOSTOIEVSKI)
2. Un prost bătrân e mai prost decât un prost tânăr!
3. Dacă bea bărbatul, arde jumătate de casă. Dacă bea femeia, arde toată casa!
4. Ne-om scărpina noi, ruşii, pe buci fără ruşine, dar nu duhnim a mort pe dinăuntru ca
nemţii. (ESENIN)
5. Multe popoare s-ar îngrozi dacă şi-ar da seama şi ar afla ce conducători se află peste ele!
(Eu, G.I., care-i iubesc pe ruşi, am enunţat acest principiu studiindu-i.)
Cum Rusia este un univers, ne oprim aici cu constatările. Pentru a studia Rusia şi pe Ruşi,
nu ajunge o carte, nici măcar o bibliotecă; Rusia e un Univers!
● Toate fetele sunt bune. De unde or fi răsărind atâtea neveste rele?, se întreba un filozof.
● „Quand on retire â la mort la conscience, elle n’existe plus.” (Comandament hindus,
din învăţăturile budiste) (Când se scoate moartea din conştiinţă, ea nu mai există!)
● „Pour vivre, il faut choisir son endroit.” (Comandement de la sagesse) (Ca să trăieşti,
trebuie să-ţi alegi locul; Comandament al înţelepciunii)
● „Nu se răzbună numai faptele rele, ci şi nepăsarea.” (Nicolae Iorga)
● Din nou, despre proşti, glume şi femei!
● - Elena Alexandrovna e o curvă!
- De ce, Anton Antonovici?
- Pentru că e frumoasă! Şi nu există femeie frumoasă care să nu fie curvă!
- Numai atât?!
- Nu! Mai e şi educată! Are maniere! Şi este cultă!
- Şi alt motiv nu mai ai?!
- Ba da! Nu vrea să se culce cu mine!
● Chemat la şcoală, dăscălit şi revoltat, tata drege busuiocul strigând la fecior:
- Spune, hipopotamii le, cine te-a învăţat să-ţi porecleşti colegii?! Spuneai că ăla de
geografie seamănă a dromader! Şi uite ce bărbat falnic este! Şi doamna de biologie seamănă a
cămilă! Şi uite ce gazelă e! Iar aia de sport e tare ca un bou! Aşa ziceai, când ţi-a dat palma aia
de pomină! Şi doamna dirigintă e o capră! Să-ţi fie ruşine, măgarule! îşi încheie el „morala”.
-Să nu mai aud că-ţi porecleşti colegii!
● Evoluţie (Constatată de mine, G.I.; un rezumat al aprecierilor „reciproce”!)
Meine Liebe!
Meine Liebe Katze!
Meine Katze!
Caţă!
Gaiţă!
Dânsa: Scorpionule! Coropişniţo! Impotentule! Eu plec la mama!
Bună idee! Şi eu plec la mama!
Să te duci unde şi-a dus mutu’ iapa şi şi-a-nţărcat dracu’ copiii! Dar la mine să nu mai vii!
Şi să nu te mai întorci!
Iar tu, dacă te duci la deocheatu’ ăla cu coarne şi copite, acolo să rămâi!
Altă „discuţie”: - Tâmpitule! Răspuns: - Tâmpită-i aia din oglindă! - Boule! - Dar boul
e soţul vacii, nu taurul ăla care ţi-aduce bomboane! tot aşa, şi tot aşa... cum aţi auzit prin
mahalale şi dumneavoastră!
● Eu am scris şi o epigramă:
● Un fost microb, ca să mănânce,
Ajunse lup, ieşit la drum!
Dar ca să-şi facă viaţa scrum şi să zdrobească un atom,
Dihania ajunse om! Morala: Feriţi-vă de microb,
Fiindcă-i mic, e rău, şi-i snob!

111
George Ion Ionescu
● Într-un spital de nebuni un doctor promite: - Cine reuşeşte să treacă prin gaura cheii, e
liber! Toţi se-mbulzesc, numai Bulă se dă deoparte! Doctorul îl întreabă: - Tu nu vrei să scapi
de aici? - Da, domnule doctor, dar eu ştiu că e în uşă cheia!
● Culmea ceasului deşteptător este să sune ocupat!
● într-o zi, badea Gheorghe este invitat să meargă la oraş într-un automobil; prima dată în,
viaţa lui! „- Ăsta-i volanul, bade! - Da’ ceasurile alea la ce folosesc? - Turometru, vitezometru...
Se uită badea Gheorghe şi zice: - No, bine! Ia tu volanu’, că amestec eu benzina ca să nu stau
degeaba!”
● Când totul este uşor, oamenii se prostesc repede! (Maxim Gorki)
● Se spune că există trei feluri de femei: frumoase, inteligente şi majoritatea!” (Zicală citată
de Sofia Ittescu, care continuă: „Dar majoritatea femeilor sunt urâte, proaste şi rele!” (Ce să
mai zic eu, G.I., care admir majoritatea femeilor pe care le văd splendide, superbe, modele
cu poza de pus pe perete cum fac soldaţii, iubite, soţii, şi fiinţe net superioare bărbaţilor
lor, în aproape tot ceea ce priveşte comportamentul social, uman, biologic şi chiar moral?!
Reamintim aici o zicătoare a cowboy-lor din Vestul Sălbatic American: „Dacă nu ai nimic de
zis de bine despre cineva, în public, în particular sau chiar pe ascuns, ţine-ţi gura!”)
I s-ar putea răspunde doamnei Ittescu cu o aproape justificată răutate:Şi bărbaţii fac sport,
box şi se bat, fură, lenevesc şi se îmbată, nu-şi mai întreţin familia, ucid şi fac războaie iar la
maturitate discută despre fotbal, se ceartă, îşi bat nevestele şi fac burtă! Nu-i aşa că femeile
citate şi bărbaţii de categoria asta sunt buni unii pe măsura altora?!
● „Nici o faptă rea Dumnezeu nu o iartă şi pe această lume nimic nu rămâne neplătit!”,
zice tot doamna Sofia Ittescu, iar poporul american completează ironic: „Nici o faptă bună
nu rămâne nepedepsităl”
● „Trăim cu toţii sub acelaşi cer dar nu toţi avem acelaşi orizont.”, spunea Cehov.
● „Viitorul (nostru, n.n.) depinde de luciditatea noastră; timiditatea este un defect al
oamenilor mari, iar tupeul, un defect al oamenilor mici.”, spunea Kant.
● „Viaţa fiecăruia e o poveste scrisă de Dumnezeu, şi ca atare aşa trebuie să o şi trăim.”,
spunea acelaşi Kant.
● „Inima este cel mai bun prieten al omului! Îl trădează doar o singură dată!” (G. Lero)
● „Războiul este doar o continuare a politicii.” (A afirmat Clausewitz)
Fl. Gârz completează: „Orice acţiune militară, indiferent de amploarea şi scopurile sale
este precedată de o decizie politică.”
● „Să nu te angajezi niciodată într-un conflict despre care nu ştii cum se va termina.”
(Colin Powers, Ministrul Forţelor Armate al SUA în 2001)
Colectate de mine (G.I.) Din presă, nu ştiu cine le-a colectat iniţial, dar îmi exprim admiraţia
şi le mulţumesc acestor ziarişti şi pe această cale.

Expresii şi citate de ţinut minte:

1. Caut un om! - celebre cuvinte pe care le-ar fi rostit Diogene, umblând în plină zi cu
lampa aprinsă pe străzile Atenei, în căutarea unui om! (vezi explicaţia la: Lampa lui Diogene).
Despre unul din personajele sale, Romain Rolland spune: „Acest mic Diogene era în căutarea
unui om care a fost om, care a fost el însuşi şi nu un erou” (Mere et fils, partea a V-a). Citatul
indică lămurit sensul expresiei: omul care să merite într-adevăr titlul de OM.
2. Cavaler al tristei figuri - Este „tidul” pe care îl dă Cervantes faimosului său erou Don
Quijote, pe care îl descria ca având o faţă lungă, slabă şi galbenă. Astăzi, cei care l-au citit
şi de multe ori chiar şi cei care nu l-au citit pe Cervantes, aplică în zeflemea acest „titlu”
oamenilor pe care îi văd morocănoşi, trişti sau veşnic înnoraţi.
3. Cavaliere servante (ital. „Cavaler servant”) - în Italia s-a introdus în secolul al XVI-
lea obiceiul ca în lumea nobilă, femeia să fie însoţită chiar de a doua zi după nuntă, de
un bărbat (ales de soţ), care, de dimineaţă până seara, trebuie s-o urmărească, s-o păzească
şi s-o servească. Poporul îi zicea „Cicisbeo” (fr. sigisbee) acestui cavaler. Trei secole le-au
trebuit nobililor soţi italieni ca să-şi dea seama că se pun ei înşişi într-o postură ridicolă.
Şi obiceiul a dispărut. Astăzi, termenul de „cavaler servant” a rămas şi este folosit ironic la

112
 George Ion Ionescu
adresa unui bărbat care e mereu în compania unei femei, gata oricând să-i îndeplinească
toate serviciile şi comisioanele, „...uşa sălii se deschide încet şi o femeie uriaşă, mândră
intră... În stânga ei, ca un cavaliere servante, şontâcăia galant şi bine dispus, consilierul C...”
(H. Heine, Călătorie în Harz) . Camil Petrescu, în piesa Act veneţian, înfăţişează tipul unui
cicisbeu (cavaler servant).
● Un articol de ţinut minte: Infatuarea proştilor de Sofia Ittescu
Există în popor o zicală: .„Dă-mi Doamne ce n-am avut, să mă mir ce m-a găsit!”. România
este condusă de nişte tonţi şi neica-nimeni, care acum s-au văzut în scaune confortabile, cu
ciolanul în mână, şi se dau mari intelectuali, mari oameni cu personalitate, vezi Doamne,
fără să gândească ce bine ar fi să taci şi să fii luat de prost, decât să vorbeşti şi să confirmi că
eşti prost. (Acestea sunt de fapt vorbe spuse de unul dintre preşedinţii Americii, Abraham
Lincoln.) Să începem cu proştii noştri. Fostul manechin şi Donjuan, Călin Popescu-Tăriceanu,
zice-se că a deprins apucături de mare boier. Măi să fie, avem tone de boieri, de când cu
democraţia asta. Prim-ministrul s-a aflat în vizită în judeţul Tulcea, la Isaccea, şi bineînţeles
că s-a organizat ad-hoc un miting electoral. La un moment dat, unul dintre localnici i-a
sărutat mâna, fără ca acesta să schiţeze vreun gest din care să reiasă că i-ar fi displăcut
sărutatul mâinii cu care a semnat mărirea pensiilor! De cap să-i fie aşa o mărire! Să trecem
peste Ocean şi vom vedea că şi americanii au mârlanii şi proştii lor. Barack Obama se vede
că-i băiat deştept, mai trebuie s-o şi demonstreze; în cartea scrisă de el, „îndrăzneala de a
spera” se dovedeşte a fi şi un bun observator. El menţionează un gest al „regelui gafelor”.
G.W. Bush Jr., de o crasă mârlănie şi mult rasism. Pe când, în urmă cu câţiva ani. Obama
era senator de Illinois, a dat mâna cu Bush, care imediat şi-a spălat mâinile cu dezinfectant.
O situaţie penibilă, o gafă de proporţii, căreia Bush nu i-a dat nici o importanţă, căci zilele
acestea s-a repetat, fără ruşine şi dintr-o mare prostie, când, din nou, acum, s-a întâlnit cu
preşedintele SUA, Barack Obama. Luând din urmă perioadele, remarcăm că SUA au avut
cam mulţi preşedinţi rasişti, deşi, într-o conferinţă, activistul politic american de culoare
Martin Luther King Jr. spunea: „Trebuie să învăţăm să trăim împreună ca fraţii, sau să
murim împreună ca proştii!”. Barack Obama readuce la ordinea zilei spusele lui Abraham
Lincoln: „Mi-am distrus toţi duşmanii, făcându-i prieteni, prin iertare. Iertarea înseamnă a
te ridica mai presus decât cei care te-au insultat! Deşi duşmanii, în majoritatea cazurilor, se
recrutează tot dintre prieteni, dar îi poţi ierta! Dacă va exista ceva de iertat, întotdeauna va
exista şi ceva de condamnat”, a spus Friedrich Nietzsche. (Sofia Ittescu)
Cităm aici câteva remarci despre cal găsite de mine întâmplător pe o foaie rătăcită; glorie şi
respect celui care le-a scris! Nu sunt opera mea, G.I., dar îl citez şi îl respect pe autor.
Stăpânul este liniştit pentru marea trecere pe celalt tărâm, dar nu vrea să-şi lase calul rob
la duşmani:
„Marcu Crăişorul / îşi scoase sabia tăioasă / Apoi veni la calul său, Saraţ, / Cu sabia îi tăie
lui capul / Ca pe Saraţ să nu-1 prindă turcii, / Ca turcilor el să nu robească...”
Alteori, armăsarul, neputând îndura moartea stăpânului, îşi caută el însuşi sfârşitul.
Pliniu cel Bătrân scrie : „Când fu ucis regele Nicomede, calul său s-a lăsat singur să moară
de foame”. O variantă a baladei lui Marcu Crăişorul arată că, după moartea stăpânului său,
Saraţ a nechezat de trei ori şi a murit. Chipeşul flăcău Vălean dintr-o baladă română moare
otrăvit de multele lui mândre. Murgul, care-1 plimbase în şa pe aceste cărări de pierzanie
ale tinereţii rău înţelese, este potopit de amărăciune şi „moare de scârbă” : „Iară murgul lui
iubit / Nu mai poate de scârbit / Murgul lui de jele moare...”
Calul lui Pintea Viteazul „nechează jalnic” când haiducul cade lovit de glonţ. Murgul
lui Gelu, din balada lui Coşbuc, îşi tot strigă „cu nechezuri păgâne” stăpânul prăbuşit la
pământ, să se ridice grabnic, căci se apropie zorile şi duşmanii. Durerea lui necuvântată se
concentrează într-un unic gest, adânc omenesc, de veghere a muribundului, fără lacrimi
şi fară nădejde, ca la orice amară aşteptare a morţii, în vatra mioritică a satului; şi aşa mai
departe. (Probabil calul este un animal remarcabil! Astăzi calul a devenit desuet pentru
economie, orice ar fi făcut pentru armatele statelor timp de câteva, probabil 5 milenii! „Sic
tranzit gloria mundi!” spuneau latinii, Aşa trece gloria lumii! Frunze uscate de laur!)

113
George Ion Ionescu

Continuăm notele zilnice, din presă, de la TV, din literatură şi de unde s-a nimerit!
● Codul carolingian declara: „Fie ca pacea, concordia, uniunea să domnească în întregul
popor creştin, episcopi, abaţi, conţi, judecători, puternici şi umili, căci nimic nu este plăcut
lui Dumnezeu în lipsa păcii.” Admonitio Generalis, Capitularia, anul 789, p. 62)
● Aceleaşi coduri carolingiene declarau: „Oamenii liberi care trăiesc pe litoral care au fost
chemaţi în ajutor şi care nu au răspuns trebuie să plătească douăzeci de monede, jumătate
pentru rege, jumătate pentru popor. Dacă e vorba de un eliberat, să plătească cincisprezece şi
să fie bătut cu băţul. Dacă este sclav, să plătească zece monede pentru popor şi să fie bătut.”
(Capitularia, I, p. 99)
● „Tot omul liber care are patru manşe în proprietate sau în folosinţă să se pregătească şi
să meargă pe cheltuială proprie la oaste.” (Capitularia I, p. 137)
„Cel care avea patru manşe reprezenta războinicul obişnuit şi forma grosul armatei. Cel
care avea în stăpânire douăsprezece furniza un călăreţ complet echipat. Cum manşa avea
în medie zece hectare trebuie să admitem că doar cei care deţineu 120 ha puteau să aibă
armamentul complet al unui călăreţ. Patru manşe (în jur de 40 ha) asigurau serviciul unui
pedestraş, dar într-o oaste în care cel mai adesea obţinerea victoriei depindea de călăreţi,
putem presupune că omul liber care se bucura pe deplin de drepturile sale şi care se achita
integral de obligaţiile militare era înainte de toate războinicul de elită şi marele proprietar
de pământ.” (Citat din cartea Carol cel Mare de Renee Mussot-Goulard)
● „Il faut faire l’histoire, pas des histoires.” (Proverb francez, Trebuie să faci istoria, nu
istorii!)
● Un proverb albanez spune: „Carnea să se prăjească, ţepuşa să nu se ardă.” şi lucrările
de istorie ar trebui să prezinte esenţialul, nu istorisiri şi vorbe goale. (G.I.)
● Din Istoria Macedoniei: 1. „De fapt se crede că tocmai acest amestec, această mişcare
continuă de populaţii sunt cele care au produs „bogăţia” etnică a Macedoniei, având ca
rezultat o civilizaţie „hibridă”, atât de dragă marelui poet Leopold Sedar Senghor, care în
1975, cu ocazia primirii unui mare premiu de poezie, a declarat: „Iugoslavia este avangarda
extremă a slavilor spre sud şi spre vest, încât acolo slavii sunt cei mai metisaţi. Tocmai de
aici vine bogăţia sensibilităţii iugoslavilor şi îndeosebi a macedonenilor. De aici izvorăsc
acest spirit critic, această nevoie de libertate, această poezie atât de profundă şi de bogată. Eu
totdeauna am fost de părere că toate marile civilizaţii au fost civilizaţii de metisaj biologic şi
cultural.” (Comentariu G.I.: Şi ce a urmat după 1989? Ruperea Iugoslaviei (spargerea prin
războaie şi ura declarată între sârbi, croaţi, bosnieci şi albanezi).
2. Congresul de la Berlin a răsturnat situaţia creată de tratatul de la San Stefano, nimicind
planurile ruşilor şi ale bulgarilor în privinţa Macedoniei. „Macedonia, datorită intenţiilor
egoiste ale Marilor Puteri la Congresul de la Berlin, a fost lăsată din nou pe mâna Turciei. Ca
rezultat al acestui fapt, în diferitele regiuni ale Macedoniei au avut loc evenimente sângeroase.
Dorind să eliberăm patria de sib jugul turcilor, fiecare dintre noi era gata să se sacrifice...
Ne-am răzvrătit ca luptători şi avocaţi ai libertăţii. Cu sângele nostru vărsat în câmpiile şi
pădurile macedonene, noi servim libertatea, aidoma armatei lui Alexandru Macedon, sub
deviza «Libertate sau moarte».” (Din Regulile Comitetului rebelilor macedoneni)
(Citate din Istoria Macedoniei de Kopi Kyţyku, Bucureşti, 2003)
3. „Dacă naţionalismul este orb, instinctul este adeseori mai înţelept.”

Şi acum, câteva din Reflecţiile lui Efim Tarlapan din Chişinău.

● Majoritatea oamenilor sunt ca sticla, nu lasă nici o umbră pe pământ.
● Şi deputaţii noştri se bat, dar nu pentru bunăstarea poporului ci de la bunăstarea lui.
● Antihriştii cred că pot ajunge la Cel de Sus înjosindu-1...
● Cea mai mare răzbunare pe femeia care te înşală e să-i compătimeşti ibovnicul!
● Notă G.I.: Se zice în popor că un soţ căruia îi fugise nevasta cu un „prieten”: spunea:
„Săracul! II compătimesc sincer când mă gândesc cât va avea de pătimit! Da’ vorba aia: Aşa-i
trebuie!”

114
 George Ion Ionescu
● Cuvântul „mama” există în multe limbi (nu numai în limba noastră, n.n.). Am aflat asta
din înjurăturile mai multor popoare.
● Frumosul va salva omenirea pe care o vor strica frumoasele!
● Prefer oamenii care au bani pentru că sunt vedete, oamenilor care sunt vedete pentru
că au bani!
● Cuiul bătut cu ciocanul îmi aminteşte de flăcăul însurat cu forţa! (Nota G.I.: Dacă nu vrea!)
● Ruşine: ceea ce nu au ruşii în Republica Moldova! (Nota G.I.: Parcă numai ei!)
● Cei mai îngrijoraţi de încălzirea globală sunt ruşii! Ar putea să scadă catastrofal preţul la gaze...
● O reflecţie modificată de mine, G.I.: Diferenţa dintre creştin şi comunist este că primul
se închină la Maica Domnului, iar celălalt la mama mă-sii!
● Adam către Eva: îţi iert păcatul originar dar cu o condiţie: Să-mi spui cu cine i-ai făcut
pe africani!
● Colhozurile comuniste de ieri şi capitalismul sălbatec de azi l-au transformat pe ţăranul
nostru din talpa ţării în talpa iadului! (Comentariu G.I.: Unii au rămas talpă, că aşa era
natura lor, unele au devenit talpa gâştii din acelaşi motiv, iar noi râdem şi de ei şi de ele!)
● Colhozurile comuniste au dat faliment pentru că au fost formate din boii stăpânilor, şi
nu din stăpânii boilor!
● Demnitarul mituit avansează proşti în funcţii, iar cel linguşit îi menţine!
Citate din Reflecţiile lui EFIM TARLAPAN, Chişinău
● Când eram în primii ani de facultate, am făcut practică la un depou de locomotive şi
într-o localitate unde erau o mulţime de muncitori şi localnici maghiari; am rămas uimit
de politeţea cu care se adresau unii altora, salutându-se cu Ionopot (Bună ziua), Iureghelt
(Bună seara) şi aşa mai departe. Numai că tinerii în discuţia curentă foloseau o expresie pe
care n-au vrut să mi-o desluşească: „Lo fosso!”. Până la urmă m-am lămurit că însemna: Sula
calului!. La care colegul meu Petrică V. mi-a replicat: Dar şi la noi se spune: P... calului, în
vârfu’ dealului! Pe ce lume ai trăit până acum?!
● „Măgarul, chiar dacă a fost crescut între armăsari, tot măgar rămâne! (Zicătoare
românească)
● Ascultând noaptea cântece romantice la televizor, pe postul Magic TV, am auzit cuvintele:
„De unde vii la ora asta Dar imediat după aceea un alt cântec spunea:
Şi pe unde ai umblat Dar unde dragoste nu e
Vii cu haina deranjată Nimic nu e!
Şi cu părul deranjat!” Nici soare nu-i, nici viaţă nu-i,
Nu mai eşti bine venită Iar eu mă simt al nimănui!
Că la mine e curat! Acolo unde nu eşti tu! Ce să mai crezi?
● Nota G.I.: Se spunea în popor (la mine în mahala!) că un bărbat căruia îi fugise nevasta
cu un prieten exclamase: „Săracul! Îl compătimesc, când mă gândesc cât va avea de pătimit!
Dar poate, vorba aia, aşa îi trebuie! El şi-a făcut-o cu mâna lui!” (Poate ne repetăm, dar
faptele sunt fapte! Şi le respectăm aşa cum au fost!)
● Psihologii îi învaţă pe adulţi: Pentru sănătatea emoţională a copiilor Dv. petreceţi cât mai
mult timp împreună cu ei! Şi mi-am amintit de o alfa replică (sau replici) atribuite copiilor:
De ce nu înţeleg oamenii mari că bibelourile tot jucării sunt? (Aici mă repet! Dar merită!)
Of! Şi părinţii ăştia! Cum îi creşti, aşa îi ai! (Declara o fetiţă de câţiva anişori la alt televizor)
● „Să te bucuri de mormântul tău!” (Urare vikingă exprimată de o inscripţie runică. Sec. X)
● „Cine uită, nu merită!” (Nicolae Iorga)
● Cunoaşterea e putere; Secretele te macină! (Constatarea mea G.I.)
● Frumuseţea este eleganţă. (Cred cu tărie acest lucru, G.I.)
● „Bată-te Dumnezeu, lume,
Eu mă duc şi ea rămâne!” (Zicătoare populară românească)
● Falsurile sunt (n.n.: prea) perfecte de cele mai multe ori; de aceea sunt şi destul de uşor
demascate. (Afirmaţie de la o emisiune ştiinţifică)
● „De ce s-or fi grăbind atâta oamenii? Că şi aşa, timpul trece foarte repede!” (Spunea o bătrână
de nouăzeci de ani care era ultimul locuitor din satul pustiit cândva de un mare cutremur.)

115
George Ion Ionescu
● Şi acum revenim o dată, şi încă o dată, spunând vorbele sacre / sfinte: „Prin glasul
poporului vorbeşte Dumnezeu!” (Din presă) (Comentariul nostru: Se poate să fie adevărat;
dar oare cine-l ascultă?)
● Dacă vrei să afli adevărul, ascultă-i pe copii! Prin glasul copiilor vorbeşte adevărul!
● În toate războaiele importante, englezii au pierdut aproape toate bătăliile, în afară de
ultima! (învăţământ din studiul Istoriei)
● Şi câteva cuvinte despre grafologie:
În ciuda marilor discuţii generate de grafologie, este unanim recunoscut faptul că nu
există două persoane cu scrisuri identice? Acest fapt, observat din cele mai vechi timpuri,
a condus la ideea existenţei unei legături între aspectul scrisului şi autorul acestuia. La
întocmirea unui portret grafologic se începe cu stabilirea caracteristicilor generale ale
scrisului respectiv (gradul de evluţie, forma, dimensiunea, înclinarea, viteza, legarea,
spaţierea, orientarea rândurilor), urmând apoi interpretarea acestor «dominante grafice».
Fiecărei «dominante grafice» îi corespunde o anumită semnificaţie psihologică. Scrisul mare
denotă exuberanţă, vitalitate, imaginaţie, orgoliu. Scrisul mic semnifică fineţe, minuţiozitate,
viclenie, activitate, atenţie. (Din presă)
● Ca şi scrisul unui om, amprenta digitală şi palmară, aura, amprenta gamma a corpurilor,
toate aceste lucruri sunt strict personale şi pot servi la identificarea unui făptaş, la identificarea
unui bănuit, sau la stabilirea unei vinovăţii. Din momentul în care a apărut şi proba ADN
identificarea unui individ (făptaş) nu mai este la fel de dificilă ca înainte de toate aceste
probe. Spun asta eu, G.L, pentru că am contribuit la identificarea unor indivizi prin amprentă
gamma, aură şi am asistat la identificarea prin amprente digitale a diferiţilor făptaşi.
● O caracterizare a lui William Shakespeare într-o revistă: „Acest reprezentant al zodiei
taur a fost cel mai mare scriitor al literaturii engleze. Opera sa alcătuită din 38 de piese de
teatru, 154 de sonete precum şi numeroase alte poezii, a fost tradusă în fiecare limbă vorbită
a globului.” Nota mea, G.I: Şi dacă nu s-ar fi născut în zodia taurului nu ar mai fi fost cel mai
mare scriitor de artă dramatică al lumii?!
Şi acum câteva glume culese din diferite culegeri, sau auzite de mine, G.L:
1. Fiecare bărbat de succes are în spatele lui o femeie. Dacă succesul continuă, mai apar
şi altele...
2. Pentru a păstra liniştea şi pacea în familie, aveţi nevoie de răbdare, dragoste, înţelegere
şi de cel puţin două televizoare!
3. Un preot sună la uşă. Dinăuntru se aude o voce cristalină: - Tu eşti, îngeraşule? - Nu!
răspunde slujitorul Domnului; Dar lucrăm la aceeaşi firmă!
4. Un beţiv iese din cârciumă, cade şi se ridică! Dă să meargă mai departe şi cade din nou:
Supărat, exclamă: - Dacă ştiam că o să cad iar, nu mă mai ridicam!
5. Un alt beţiv iese din cârciumă şi se loveşte de un perete! Se întoarce, dă să treacă şi se
izbeşte din nou de acelaşi perete! Iar se întoarce, iar se izbeşte şi exclamă: - M-au zidit, ai
dracului!
6. Un beţiv chior de beat se adresează unui miliţian: „Domn’ plotoner, pot să trec printre
dumneavoastră?” La care domn’ plotoner răspunde: „Da! Da’ numai câte unul!”
7. - De ce se suie nebunii pe stâlpul ăla?!
- Uite de ce! 1-a lămurit un doctor; Ca să vadă unde se termină!
8. Într-o seară, Bulă se duce să-şi ia băiatul de la şcoală, şi spune cu nostalgie:
- Uite, aici am învăţat eu acum treizeci de ani! La care băiatul spune încet:
- Ştii, tati, diriginta mi-a zis azi că aşa tâmpiţi ca noi n-a mai avut de treizeci de ani!
9. - Unde ai învăţat să înnoţi, ostaş Gavriliţă?
- În apă dom’ plotonier!
10. - Soţia mea susţine că e mai bine să consumi legumele crude!
- Ca să vezi, dom’le! Nici soţiei mele nu-i place să gătească!
11. - Am observat că tu-i spui soţiei tale numai: îngeraşule!
- Şi? Şi când m-am gândit mai bine - nici a mea nu e om!
12. La psihiatru:

116
 George Ion Ionescu
- Aţi mai avut vreun caz de boli mintale în familia dumneavoastră?
- Da, vara nevesti-mii a refuzat să se mărite cu un miliardar american!

● „Dame e vuoi, Să-ţi iei nevasta şi vitele

Da paese tuoi!” (Proverb italian) Din ţinutul tău!
● „Păcatele vechi lasă urme adânci!” (Agatha Christie)
● O frază din legea junglei dictează (sau hotărăşte, enunţă, decide): „Ucide sau eşti ucis!”
● Tu să ai răbdare! Timpul nu are răbdare. (Zicătoare arabă)
● Unde există divinitate, nici răul nu-i departe! (Zicătoare, Asia)
● Diavolul i-a dat trandafirului spini, ca să poată urca spre Rai! (Proverb)
● Trădarea de ţară,
În aur se măsoară!
● Toţi proştii cred că ştiu tot ce există pe lumea asta, şi încă ceva pe deasupra!
● Şi educatorul trebuie educat şi reeducat. (G.I.)
● Reamintim că: Orice şut în fund este un mare pas înainte!
● „Aştia-s oamenii, cu ăştia defilăm!” se zice că ar fi spus „Marele Maestru” al lui Ilf şi
Petrov)
● Ce omul a stricat, sau a încurcat, nici dracul nu dezleagăl (Zic eu, G.I.)
● Mai reamintim ce spune poporul: „Numai cu unghia ta proprie te scarpini bine!”
● Când încolţeşte îndoiala, credinţa începe să pălească. (Replică dintr-o discuţie)
● Îmi amintesc că Euripide a spus când a fost jertfită Ifigenia: „în laţa nenorocirii, ruşinea
păleşte.”
● „Istoria este minciuna cu care toată lumea este de acord.” (Atribuită lui Napoleon)
● Toţi oamenii mor, deşi nu toţi oamenii trăiesc cu adevărat (G.I.)
● Vocea poporului este vocea lui Dumnezeu! (Constatare veche, dar foarte rar luată în
seamă)
● Înţelepciunea populară nu minte, nu se înşeală şi nu poate fi înşelată. (G.I.) Ea spune şi:
Dacă intri în cocină, te mănâncă porcii! (Proverb românesc; Din nou, ştie poporul nostru ce
spune! Şi adaugă: „Cine se aseamănă, se adună!”)
● „Indiferent ce ar face o femeie, dacă nu e şi o mamă bună, e o ratată.” (Replică dintr-un film)
● „Mulţi oameni nu se gândesc la putere decât atunci când o pierd!” (Replică dintr-o piesă)
● „Păcatele vechi lasă urme adânci.” (Spune Hercule Poirot repetând-o pe Agatha
Christie!).
● Teotihuacan: Locul unde omul a întâlnit zeii.
● „Suferinţa redresează lumea.” spunea duhovnicul Justin Pârvu, după şaisprezece ani de
închisoare la Aiud şi Gherla! Dar:
● Cel mai greu e să nu te aştepte nimeni când ieşi din închisoare (J. Pârvu)
● Familia, şcoala şi biserica sunt cele trei mari baze ale neamului românesc!
Şi din păcate, adăugăm noi: Războaiele şi... puşcăria! (G.I.)
● Pentru mine, din toate imaginile cu ţărani români, din fotografiile părinţilor noştri, din
imaginile strămoşilor noştri români (atâtea câte s-au păstrat), ca şi din icoane, se desprinde
un aer de sfinţenie. (G.I.)
● „Nebune fiinţe a mai făcut Dumnezeu, şi le-a zis femei!” zicea haiducul „Şapte-Cai”
într-un film. (De fapt, Eugen Barbu, autorul scenariului)
● Mi-ar plăcea să fiu cine crede câinele meu că sunt!
● Nu mă mai prigoniţi / Ca să nu muriţi! (Corneliu Vădim Tudor)
● La barza chioară îi face Dumnezeu cuib! (Proverb românesc)
● Din disperare se naşte speranţa; Şi moare ultima! (N.n.: Oare moare de disperare?)
(G.I.)
● „Nu avem decât o singură planetă! Păstraţi-o!” (îndemnul unei ziariste americane
către japonezi la Hiroshima, de parcă japonezii ar fi aruncat bomba atomică!)
● Nu putem preveni ceea ce nu putem anticipa (sau prevedea).
● „Excelenţa face diferenţa!” (Declama o reclamă)

117
George Ion Ionescu
● „Calitatea e cea mai bună reţetă.” (Dintr-o reclamă) Noi adăugăm: „Iar foamea este cel
mai bun bucătar!”
● Ambiţia, aroganţa, orgoliul şi invidia sunt cele patru mari defecte care strică prieteniile
şi caracterul omului. Din păcate, ambiţia, orgoliul şi invidia sunt cele trei sentimente care
domină sufletul / inima omului. (G.I.)
● Cea mai mare bogăţie a noastră este mintea. Iar cea mai mare sărăcie a noastră este
prostia.
● Fereşte-te de prieteni noi şi verifică-i, dar „leagă-i” pe cei vechi şi „verificaţi”!
● Fereşte-te de prietenia cu cei care fac rău altuia!
● Cel mai mare merit cu care ne putem înscrie în viaţă este caracterul frumos, adică
generozitatea, bunătatea şi înţelepciunea! Să adăugăm toleranţa?
● Nici un motiv nu scuză trădarea.
● Poate că moartea e o poartă spre ceva? Să zicem - spre cer? (G.I.)
● „Paradisul e o sărbătoare.” (Hemingway)
● „Publicul e cel mai exigent amant.” zicea Mistinguette
Citate din cartea lui Lloyd Douglas: „Parada”
1. O, God, our help in ages past; our hope for years come! (O, Doamne, sprijinul nostru
pe trecut s-a dus; nădejdea noastră e în anii care vin! - Rugăciune anglicană)
2. Cel care vrea să-şi salveze viaţa, şi-o va pierde! (Biblia)
3. Iar cel care se jertfeşte o va câştiga! (Din literatura romantică)
4. „Există o lege a compensaţiei; totdeauna seceri ce ai semănat! Totul sfârşeşte prin a fi
distribuit echitabil.”
5. „Să nu încetezi niciodată să speri. Speranţa este ca un fel de vitamină. Este cel mai
preţios dintre toate darurile hărăzite oamenilor.” (Spuse canonicul)
6. „Uneori numele noastre parcă ar avea o personalitate a lor proprie, ca şi când ar face
parte din fiinţa noastră, exact ca şi mâinile şi glasul pe care îl avem”, zise doctorul.
7. „În firea omenească există necesitatea instinctivă de a ridica monumente şi a venera
morminte.”
8. „Majoritatea tinerilor îi admiră pe cei care suportă loviturile.”
9. „Corabia este mult mai importantă decât oricare dintre membrii echipajului.”
10. „În majoritatea cazurilor, compătimirea face mai mult rău decât bine.”
11. „Dragostea e un dar, în majoritatea cazurilor greşit întrebuinţat, şi cu toate acestea
rămâne un dar de preţ!”
12. „Ura este o boală.” (Lloyd Douglas în cartea: „Parada”)
● „Oamenii care au obiceiul să vorbească prea mult despre ceea ce ar trebui să facă sunt
de obicei plicticoşi şi în majoritatea cazurilor se dovedesc cu totul lipsiţi de valoare morală.”
(Lloyd Douglas în „Parada”)
● „Toate religiile nu sunt altceva decât mijloace de amăgire. Cele vechi sunt un fel de
cloroform. Cele mai noi îţi oferă eterul amestecat cu ulei de verbină, într-o cantitate tocmai
de ajuns ca oamenii să ajungă moleşiţi şi să nu mai poată gândi! Nici o religie nu este mai
bună decât celelalte!” (Lloyd Douglas)
● Prostia nu doare! (G.I.) Dar se ia!
● Proştii se simt excelent când sunt excrocaţi! spunea un om care se credea spiritual. ©
Timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim! (sau nu muncim, ci minţim, ne fandosim şi
dezamăgim!) (Zicătoare din anii 70’! citată cu plăcere şi după anul 2000)
● „Frica e mai molipsitoare decât ciuma şi se ia într-o clipă.” (Gogol - Suflete moarte) ®
Nimeni nu e (nu poate fi) profet în satul lui. (din proverbe)
● Nimeni nu e om mare pentru valetul lui (care-l vede şi dezbrăcat), pentru nevasta lui
(care-i cunoaşte şi îi suportă toate slăbiciunile), pentru fraţii lui (pentru care rămâne tot
Costică sau Ionică sau Gigică), pentru prietenii lui din copilărie şi adolescenţă, pentru
părinţii lui care au făcut multe sacrificii pentru el, pentru vecinii lui, pentru fetele cărora
le-a făcut curte, pentru colegii lui care i se consideră totdeauna superiori sau egali, pentru
medicul lui cărei cunoaşte toate beteşugurile, pentru preotul lui (din varii motive, pentru

118
 George Ion Ionescu
toţi cei care l-au ajutat sau l-au boicotat în drumul lui către mărire şi glorie, pentru care era
doar un om care putea fi blocat, pentru invidioşii (care nu-i pot ierta ascensiunea socială,
soţia, copiii şi averea), pentru cei pe care i-a depăşit prin muncă, tenacitate şi talent, pentru
fraţii lui şi pentru foştii lui egali! Pentru toţi aceştia el nu este, şi nu poate fi, un om mare!
Şi de aceea apar atâţia care vor să-1 lovească sau cel puţin să-1 rănească, să-1 micşoreze, sau
chiar să-1 nimicească. Iată de ce trebuie evitate contactele întâmplătoare cu foşti, frecuşurile,
disputele şi toate celelalte provocări! (G.I.)
● Mortalitatea generală (Ia nivelul anilor 60’):
- boli aparat circulator - 57%; Din bolile cardiovasculare:
- boli aparat respirator - cea 16% - cardiopatie ischemică - 48%;
- cancer - 13,5%; - boli vasculo-cerebrale - 27,8%;
- accidente - 5,4%; - hipertensiune arterială - 12,2;
- afecţiuni reumatice - 2,75% - alte boli vasculare - 8,86%.
Mortalitate prin boli cardiovasculare în ultimii 30 de ani, la zece mii de morţi:
1938 1948 1958 1965 1975 De adăugat
191 184,7 303,9 397,6 483,2 datele mai noi!
● Zvonul public afirmă că se mută (sau se... desfiinţează!) Tribunalul! Cică se mută la...
Muzeul Dreptăţii şi Echităţii Sociale!, care se va deschide... la închisoarea Văcăreşti! (Din
anii 70’) (G.I.)
● „Învaţă bine spre a fi într-o zi un adevărat conducător, căci cei ce posedă tainele
cunoaşterii ştiu că toată lumea e a lor.” (Din sfaturile unui principe către fiul său)
● Indiferent ce limbă vorbeşti, vocea îţi trădează sentimentele!
● Nimic nu scapă unui ochi care se pricepe şi e în stare să vadă!
● „Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.” (Proverb european)
● „Banu’ e ochiul dracului!” (Zicătoare româneasă)
● „Somnul raţiunii naşte monştrii.” (Goya)
● „Printre oameni, unii sunt de piatră, alţii din pietre scumpe.” (Arthur Schopenhauer)
● „Timpul trece peste noi cu nepăsarea hoţului grăbit care strânge prada fără să se mai
uite înapoi.” (William Shakespeare)
● „În toate vremurile de frământări şi de belşug nejustificat, fereşte-ne pe noi, Doamne,
de orice ispită.” (Rugăciune anglicană)
● Dacă vrei să cunoşti omul prost (şi rău!), dă-i puterea pe mână!; în armată se şi spune:
„Omul prost la comandă se cunoaşte!”
● Îmi cer scuze! spune câte un neglijent, nesimţit sau ejusdem farinae. Şi mă gândeasc:
Scuzele trec, deranjul rămâne, şi timpul pierdut se duce şi pierdut rămâne! Ca şi nervii uzaţi
degeaba. (La ce mai slujesc atunci regretele şi scuzele?!)
● „În vremuri de mare restrişte, poţi să te faci frate şi cu dracul, până treci puntea!”,
spune, viclean, „proverbul”.
● „Cine ajută repede, ajută de două ori!” (Învăţătură evreiască)
● Din păcate, întotdeauna instinctul sau spiritul de conservare depăşeşte orice: şi iubirea,
şi celelalte sentimente, şi chiar şi gândurile!
● Vibraţia este universală. Ea include totul: şi lumina, şi sunetul, şi lumea!
● Constatare subversivă (a mea, G.I.): Noi, în România, avem femei frumoase - şi tare
periculoase!
● Frumoasa doamnă Abramovici (căreia îi fac curte degeaba!, nume schimbat) mi-a
semnalat existenţa unor PROVERBE ROMÂNEŞTI (by Flick!) identificate prin cifrele arabe
şi imaginile de mai jos:, pe care vă rugăm să le identificaţi şi dumneavoastră:

119
George Ion Ionescu

Explicaţia figurilor de mai înainte care semnifică proverbe este următoarea:

1. Banul e ochiul dracului. 9. Când pisica nu-i acasă,
2. Toamna se numără bobocii. Joacă şoarecii pe masă!
3. S-a dus bou şi s-a întors vacă. 10. Câinii latră, caravana trece.
4. Gura bate fundul. 11. Cine râde la urmă, râde mai bine!
5. Cum e turcu’ şi pistolu’! 12. Când doi se ceartă, al treilea câştigă!
6. Fă-te frate cu dracu’ până treci puntea. 13. Găina bătrână face supa bună!
7. Calul de dar nu se caută la dinţi. 14. Peştele de la cap se-mpute.
8. Cine aleargă după doi iepuri, 15. Ţara arde şi baba se piaptănă.
nu prinde niciunul.
● Un succes aduce după sine un altul.” Spune un vechi proverb francez, dar adaugă:
„Succesul este şi rodul eşecului!”
● „Toată lumea cunoaşte dictonul istoric care spune că într-un război „englezii nu
câştigă decât o bătălie, pe ultima!” (Liddel Hart, istoric englez). Acest proverb subliniază
caracteristica englezilor de a începe prin dezastre şi de a sfârşi prin victorii, o deprindere
riscantă şi costisitoare. (Liddel Hart)
● Ca o ironie a sorţii, adeseori rezultatul final a depins tocmai de înfrângerile suferite la
început de englezi şi de aliaţii lor. (B.H. Liddel Hart)
● Uneori întârzierea unui succes imediat s-a dovedit chiar avantajoasă, contribuind la repurtarea
unor reuşite ulterioare, substanţiale şi la asigurarea succesului final. (B.H. Liddel Hart)
● „Atacul este cea mai bună apărare.” (învăţătură universală)
● „Nu se fac planuri pentru ca apoi să încerci să transformi condiţiile existente pentru a le
adapta planurilor. Trebuie să încerci să faci planuri care să se adapteze condiţiilor existente.
Eu cred că diferenţa dintre reuşită şi eşec la comandanţii superiori, depinde de abilitatea sau
de lipsa abilităţii lor de a face distincţia de mai sus.”
(Generalul american Patton - comandant de tancuri în al Doilea Război Mondial)
● Boală lungă, moarte sigură! (Experienţă multimilenară)
● Fiorul divin provine dintr-o profundă convingere intimă, pe care numai ochii o pot
exprima. (Franco Zefireli, realizatorul filmului „Isus din Nazareth”)
● „Câinele moare de alergătură, şi prostul de grija altuia!” (Zicătoare românească)
● Să faci ce face popa.
Nu ce zice popa! (Zicătoare populară românească)
● „Dacă piatra cade peste ulcior, vai de ulcior! Dacă ulciorul cade pe piatră, vai de ulcior!
120
 George Ion Ionescu
Mereu, vai de ulcior!” (Talmudul)
● The old house is still standing! (Exclamă el, văzând casa în care se născuse încă în
picioare!)
● „Plătim chiria vieţii prin suferinţă.” (Zeno Vancea)
● Creştinii zic: Popii au (posedă) trei factori care ie dau putere: iubirea, credinţa şi speranţa!
● „Bolşevicii zic că se c... că pe toate prostiile astea, iar pe popi îi expediază la minele de
plumb!” (Sven Hassel, General SS)
● „Statul naţional-socialist numără trei duşmani declarai: preoţii, evreii şi intwelectualii.”
(Sven Hassel, General SS)
● „Cu militarii, chiar şi cele mai simple lucruri devin extrem (exagerat, n.n.) de
complicate.”(Sven Hassel)
● „În viaţă nu trebuie să te grăbeşti niciodată când nu e nevoie!” (Când nu este neapărat
necesar)
Vezi şi deviza lui Octavian Augustus: „Ce se face bine, se face îndeajuns de repede.”
Noi adăugăm: „Festina lente!” (Grăbeşte-te încet!) a fost o mare deviză imperială!
● Un îndemn: „Fii tu însuţi şi spune ce simţi, pentru că cine se supără nu contează, iar
cine contează nu se supără.” (Motto pe o carte)
● Cei mai buni şi cei mai drepţi prieteni sunt săracii. Cei bogaţi nu ştiu nimic despre
prietenie. (Mozart)
● Cineva a spus: „Dumnezeu e iubire”. Atât
● „Nemuritor e numai gândul şi spiritul care l-a produs.” (Spicuire din literatură) ®
„Legenda lui de-abia acum începe!”
● Şi bagă de seamă că poporul nostru înţelept a zis: „Nu e pentru cine se pregăteşte, ci e
pentru cine se nimereşte!”
● „Dracu’ e bătrân şi nu face biserici; de aceea, când treci pe lângă o biserică să-ţi faci în
gând (sau cu limba) o cruce mare!
● „Cine vrea să stea la masă cu dracu’ (să cineze sau să mănânce cu dracul) trebuie să-şi
ia (să aibă) o lingură lungă.” (Proverb francez)
● „Niciodată nu e prea târziu ca să înveţi!”
Notă G.I.: Cine nu crede, primeşte lecţia, şi pedeapsa!
● Ce ţie nu-i place, altuia nu-i face. (Biblia) (învăţătură evreiască a rabinului Hillel - 40
î.e.n.-40 e.n., care spunea: Să nu faci altuia ceea ce nu ţi-ar place ca el să-ţi facă ţie! Şi de la
Hillel a ajuns în Biblie şi din Biblie la poporul român.)
●O reţetă a succesului (după un manager şi sociolog american): 10% eforturi; 30%
cunoştinţe şi cultură; şi 60%relaţii!
Comentariul nostru: De parcă am cita deviza P.C.R.: Pile, Cunoştinţe şi Relaţii!
● Alt proverb american: „Cel mai bun prieten este un buzunar plin! Ruşii adaugă: Şi un
pahar plin! (Cu vin că rimează!)
Francezii zic la fel, despre portofel! Transilvănenii mai vorbesc ceva despre chimir, dar
nu uită să te informeze: Dacă ţi-e milă de calic, îi porţi traista! Şi: „Dumnezeu îţi dă, da’ în
traistă nu-ţi bagă!
● Vorba proverbului (unii zic vorba prohabului): Cine nu are prieteni, trebuie să aibă bani;
cine are bani, are şi prieteni şi avere! (Zicătoare americană) Iar cine n-are bani, seamănă a
prost!, spun unii negustori de toate naţiile! Iar dacă se duce la piaţă, începe să miroasă a
prost!, zic ţiganii, G.I., dar nu numai ei!
● Contrar părerii populare, timpul nu vindecă toate rănile! (Replică dintr-o piesă de teatru)
● Suntem mai liberi când suntem trataţi în mod egal! (Barak Obama, preşedinte american)
● Pentru ca orice realizare să fie dusă la bun sfârşit, în ea trebuie să intervină:
1 - Imaginaţia; 2 - Combinaţia; şi 3 - Fapta (înfăptuirea, Realizarea) (G.I.)
● Există şi o şcoală a suferinţei! (Auzită de mine din anturaj, G.I.)
● „Alta este o plecăciune în faţa frumosului etern, nu o linguşire pe lângă urâtul aflat
vremelnic la putere!” (Muzicologul Doru Popovici)
● Cine nu are Dumnezeu, nu are cine să-1 ierte!, zic unii. Interesantă idee!

121
George Ion Ionescu
● Pe pământ sunt trei rele: minciuna, furtul şi crima. Înlăturarea celor trei rele se face
prin voinţă şi civilizaţie. Lipsa celor trei rele ar aduce fericirea pe pământ Ce poţi să spui?
● Cuvântul DAN este prescurtarea lui „De An” = fii cerului = geţii. (Spun unii autori)

De aici înainte, SIMPLE NOTE de Vasilii Şuşkin, culese de mine:

1. În fiecare povestire trebuie să fie ceva adevărat. Fie că e vorba de ceartă ori de beţie, fie
că e vorba de minciună grosolană, undeva în trăsăturile de caracter, în gest sau în simţire
trebuie să se contureze adevărul. Şi, la sfârşitul vieţii mele de scriitor, autor a 1000 de
povestiri, eu mă voi înfăţişa, în sfârşit, omul adevărat. Este foarte important ca şi în structura
dumneavoastră să fie ceva adevărat.
2. Povestirea este operă de artă atunci când pe firul ei se întâmplă ceva: în ţară, în viaţa
unui om, în soarta autorului.
3. Cei mai curioşi oameni sunt copiii, după ei - pictorii! (zice el) Eu, G.I., adaug: Nu putem
decide cine urmează, mai exact - sunt prea multe feluri de curioşi!
4. Atitudinea critică faţă de sine - iată criteriul după care poate fi determinată inteligenţa
unui om. La fel se întâmplă şi în artă şi în literatură; dacă îţi cântăreşti cinstit posibilităţile,
vei reuşi să dai la lumină ceva mai de ispravă.
5. Doi tâlhari ies în întâmpinarea unui trecător: Scoate ceasul! în loc de ceas însă, cetăţeanul
scoate din buzunar un cuţit. Lupta este inegală şi protagoniştii ajung la miliţie. „Au vrut să
îmi fure ceasul!”. Anchetatorul întreabă: „De unde ai cuţitul şi în ce scop îl porţi?” „L-am
luat pentru orice eventualitate!” „Dar ştii că pentru port de armă albă...” „O ştiu, toţi o ştiu.”
„Dar cum să defrişăm huliganismul şi tâlhăria cu mâinile goale?!”
Concluzie: Cine are cuţit, ăla e boier! Ce s-ar întâmpla dacă celor puşi pe jaf le-ar fulgera
prin minte: dacă cel agresat are cuţit?” Garantez că jumătate din tâlhari s-ar lăsa păgubaşi,
iar dintre cei hotărâţi, altă jumătate ar fugi!
6. Un om care vrea să dăruiască ceva, doreşte să trăiască câteva clipe de bucurie. Nu avem
nici un drept să-i diminuăm această plăcere!
7. Pentru ce nu-şi precupeţeşte omul nici forţele, nici banii şi nici sănătatea?
Petru satisfacerea unor plăceri. Numai că în tinereţe este gata să-şi plătească plăcerile
cu sănătatea, pe când la bătrâneţe vine momentul când le-ar da pe toate pentru un strop de
vigoare!
8. Logica estetică şi logica vieţii sunt noţiuni totalmente deosebite. Logica vieţii dispune
de căi nesfârşite, pe când cea estetică este îngrădită de gustul publicului contemporan.
9. Oamenii cărora le vin în ajutor nici nu bănuiesc cât mă ajută ei pe mine!
10. Nu pot să locuiesc la sat. îmi place doar să-1 vizitez din când în când. Şi asta pentru că
îmi pârjoleşte inima!
11. Povestitorul scrie toată viaţa lui un mare roman. Preţuirea va veni când romanul se va
termina cu moartea autorului. (Eu, G.I., am scris: Fiecare viaţă e un roman, al timpului ecou;
Numai că cele mai multe au fost scrise prost şi ar trebui scrise din nou!)
12. Îmi privesc viaţa ca pe o luptă în trei reprize: tinereţea, maturitatea şi bătrâneţea. Două
dintre ele vor trebui câştigate! Prima repriză am pierdut-o!
13. Este nevoie ca mii de oameni să-şi încerce forţele în literatură pentru ca doar unul
dintre ei să ajungă scriitor!
14. În toate cronicile literare citesc: „Şuşkin îşi iubeşte eroii... Şuşkin îşi descrie eroii
cu afecţiune...” Dar ce, eu sunt idiot să iubesc aşa, pe toţi la rând? Sunt eu ciuca blajinilor?
Blestemaţilor nici nu le trec asemenea gânduri prin cap! Ori nu ştiu să gândească! Dar
probabil că e şi una şi alta!
15. Când vrea să laude, criticul zice: „Scriitorul cunoaşte viaţa...” Doamne, dar cine nu
o cunoaşte?! Toţi o cunosc! în virtutea acestei cunoaşteri, şi scriitorii sunt împărţiţi în buni
şi slabi. Şi asta pentru că unii sunt talentaţi, alţii mai puţin iar o parte dintre ei - deloc! Toţi
aceştia cunosc la fel de bine viaţa!
16. Bine-nţeles că fiecare scriitor adevărat este şi un bun psiholog, numai că el este şi
bolnavul!

122
 George Ion Ionescu
17. Patriarhul literaturii ruse este Lev Tolstoi. El este muntele cel mai înalt sau părintele.
Puşkin este fiul iar Lermontov - nepotul. Belinski, Nekrasov, Dobroliubov, Cernîşevski -nepoţi
de veri. Esenin - fiul nelegitim! în rest, toţi sunt nişte hoţomani care au sărit gardul contelui
ca să fure mere! I-au prins, şi după supliciu au devenit corişti; Dostoievski şi Cehov i-au fost
vecini de nădejde! Au mai fost şi alţii, mulţi... mulţi!
● Iţic, ajungând la nevoie, se face negustor ambulant, şi lipsea cu lunile de acasă,
întorcându-se după o campanie de o lună, îi spune nevestii: „Uite, în luna asta am câştigat
doi şekeli de argint” (noi am zice cam 22 de grame), pe urmă observă un om care dormea
în locul lui din patul conjugal; „Ce-i cu ăsta?” se miră Iţic. „Mai încet, că doarme! Să nu-l
trezeşti! Este un mare negustor şi bijutier care lucrează numai cu aur, argint, aramă şi fildeş!
Cât ai lipsit tu, căuta o gazdă, având de a face cu zona noastră; iar bătrânele din sat mi-au
spus: - Tot lipseşte Iţic şi ai un loc liber! Ia-l la tine!” „Şi l-ai luat?!”, întreabă Iţic. „Păi
să vezi, răspunde Raşela; Tu ai câştigat doi şekeli într-o lună, iar ăsta îmi dă trei şekeli pe
săptămână chirie! Şi mi-a plătit pe o lună înainte! Uite doisprezece şekeli!” „Şi ce stai!” se
îngrijorează Iţic; „Înveleşte omu’ să nu răcească!”.
● Se spune că unul, care se credea grozav şi cineva, a fost sfătuit de nişte „prieteni”:
Prezintă-i-o de Valentine’s Day soţiei tale pe amanta ta! Asta ca semn de mare preţuire
şi încredere! (Dragobetele sau Ziua îndrăgostiţilor este şi ziua surprizelor.) Zis şi făcut;
îngâmfatul imprudent şi-a prezentat amanta soţiei sale! Dar când cele două s-au cunoscut
mai bine, şi s-au preţuit, amanta exclamă: „Ce bine că te-am cunoscut! Spune-mi, totuşi, cum
de l-ai putut suporta pe omul ăsta atâţia ani!” „De dragul copiilor! Ca să aibă şi ei un tată!”
„Dar tu?! Cum de-l suporţi?” „Dragă, pe mine mă plăteşte şi când îl întâlnesc pe el, e ca şi
cum m-aş duce la serviciu!” Iar respectivul se lăuda: „Să vedeţi ce succese am! Ca-n filme!”

Citate, idei, aforisme şi glume, culese din calendarele anilor trecuţi. Începem cu câteva
calendare din 2014, mulţumind şi pe această cale jurnaliştilor care au cules primii aceste
grăunţe de înţelepciune, exprimări spirituale şi înţelepte, studiindu-i în general pe clasici.
● Norocul ajută numai minţile pregătite temeinic. (Louis Pasteur)
● Dorind mereu lucruri imposibile, nu faci decât să obţii un şir de lucruri posibile. (Saint
Beuve)
● Trebuie să înveţi să te acomodezi cu lucrurile atunci când lucrurile nu se acomodează
cu tine. (J. Menain)
● Toţi bărbaţii au un instinct pentru conflict, cel puţin toţi bărbaţii sănătoşi! (Hilaire
Belloc) (Eu, G.I., am scris: Două femei, o bârfă; trei femei, o reţetă de bucătărie; cinci femei
un cenaclu despre copii, societate, educaţie, cheltuieli ş.a.m.d.. Dar: Doi bărbaţi, doi rivali;
trei bărbaţi, un partid politic, o rivalitate declarată şi un conflict deschis; zece bărbaţi - război!
● Iar o altă doamnă mi-a completat: Doi bărbaţi - trei opinii diferite - şi un partid politic
în curs de scindare! Dumneavoastră ce preferaţi?
● Când nu este pâine în casă, toţi se ceartă şi toţi au dreptate! (proverb spaniol)
● Marii artişti sunt cei care impun omenirii iluziile în care ei cred. (Guy de Maupassant)
● Omul înţelept face ceea ce poate, nu ceea ce vrea. (Proverb italienesc)
● Calea sigură de a rămâne un om sărac este aceea de a fi onest. (proverb francez)
● Pasiunea este simbolul vieţii. Fără pasiune - istoria, arta, religia, dragostea - toate ar fi
inutile şi greu de construit. (Honoré de Balzac)
● Istorie se cheamă ceea ce s-a întâmplat cu adevărat, nu ceea ce am vrea noi să se fi întâmplat!
● Pământul este un infern luminat de bunăvoinţa soarelui. (Giovanni Papini)
● Mâinile muncesc, dar capul te hrăneşte! (proverb rusesc)
● Nefericirea este marele prieten al omului, singurul învăţător adevărat. (Anatole France)
● Spune întotdeauna adevărul şi nu va mai trebui să ţii minte. (Mark Twain) (Comentariul
nostru, G.I.: Şi nu va mai trebui să minţi!)
● Cei mai buni doctori sunt: Doctorul Regim, Doctorul Calm şi Doctorul Veselie. (proverb
englezesc)
● Nimic nu cere mai multă prudenţă decât adevărul. (Balthazar Gracian)

123
George Ion Ionescu
● Bătrâneţea are, din toate timpurile, de trecut vremuri grele. (D. Grayson)
● Virtutea este frumoasă şi în haine urâte; viciul este urât chiar şi în haine frumoase!
(Chateaubriand)
● Prietenii ţi-i alegi singur, rudele sunt aşa cum sunt. (proverb italian)
● Adevăraţii prieteni sunt ca stelele; nu se arată decât în orele când coboară întunericul!
(Garçot)
● Când ajunge să trăiască în prosperitate, omul îşi pierde bunul simţ şi ignoră întreaga
lume; când este în restrişte el nu mai e cunoscut de nimeni şi nimeni nu se mai gândeşte la
el. (Pascal)
● Ţine minte: ceea ce este bun pentru o clipă pe limbă, rămâne toată viaţa pe şolduri! (din
înţelepciunea bunicii)
● Numai munca şi bucuria ei creatoare dau parfum vieţii. (Michelangelo Buonarotti)
(Comentariul nostru, G.I.: Şi sens, şi bogăţie, şi rost, şi tot ceea ce este necesar ca să exişti;
lenea şi conflictele nu au produs decât victime şi sărăcie.)
● Munca este o binefacere pentru omul de toate vârstele. Ea este o plăcută şi folositoare
petrecere a timpului, este satisfacţia şi raţiunea vieţii. (Chirurgul italian Andreea Majocchi)
● Aşa cum nu iese fum fără foc, nu există nici foc fără flacăra care să-l aprindă. (George
Feydeau)
● În lume nu există nici un lucru atât de rău încât să nu poţi să tragi nici un folos din el.
(Richelieu)
● Nu trebuie să trăieşti pe lume fără a lăsa urme! (Napoleon Bonaparte)
● A fi contestat este un semn că ai fost constatat (Victor Hugo)
● Curajul este singurul care ştie că ţi-e frică. (Franklin P. Jones)
● Tot ceea ce ni se întâmplă în viaţă nu face decât să ne ducă în direcţia scopurilor noastre.
(Bob Proctor) (Comentariul nostru, G.I.: Contestăm!)
● „Omul este o închisoare în care doar sufletul e liber să viseze.” (Victor Hugo) (N.n.:
Exagerează!)
● Ce face timpul ca să potolească durerea? Nimic. Trece şi asta e totul. (Maeterlink)
(Comentariul nostru, G.I.: Dar toate experienţele noastre ne arată că odată cu trecerea
timpului toate se sting. Şi bucuriile, şi ambiţiile, şi chiar şi durerile! Autorul citat mai înainte
face aprecieri greu de justificat.)
● Iubirea cea mai cu temei este aceea care seamănă cu sarea în bucate. (Petre Ispirescu)
● Modestia înseamnă să faci o estimare corectă a propriei persoane. (Charles Spurgeon)
● Poţi asculta cuvinte, dar nu te încrede decât în fapte. (Balzac)
● Religiile sunt întemeiate pe teama celor mulţi şi pe isteţimea câtorva. (Stendhal)
● Dacă soţii ar trăi separat, numărul căsătoriilor care rezistă ar fi mult mai mare. (Nietzsche)
● „Iertarea înseamnă a te ridica mai presus de cei care te-au insultat.” (Napoelon Bonaparte)
● „Doar două lucruri sunt infinite, Universul şi prostia omenească, dar despre primul nu
sunt prea sigur!” (Einstein)
● Dacă refuzi să te îndrepţi când eşti verde, nu te vei mai îndrepta când vei fi uscat.
(Proverb african)
● „Încrederea se pierde doar o dată.” (Nicolae Iorga)
● „Melancolia este norocul de a fi trist.” (Victor Hugo)
● Adevărul suferă deseori mai mult din înfierbântarea apărătorilor lui, decât din cauza
argumentelor duşmanilor lui. (William Penn)
● „Totul este posibil, împotriva tuturor raţiunilor.” (Mircea Eliade)
(Comentariul nostru, G.I.: Este un aforism greu de susţinut şi mai greu sau imposibil de
demonstrat, iar oamenii de ştiinţă admit că un lucru este adevărat doar atunci când îl pot
produce în laborator după voinţă, şi îl pot repeta ori de câte ori doresc. Orice om cu formaţie
ştiinţifică ştie că nu te poţi lupta cu raţiunea atâta vreme cât experienţa nu te justifică; dar
este frumos şi poate optimist să crezi şi altfel!)
● Ce frumoşi sunt oamenii pe care nu-i cunoaştem... (Hortensia Papadat Bengescu)
(Iar rusoaicele şi mai ales polonezele pe care le-am cunoscut, îmi declarau: Acolo este bine

124
 George Ion Ionescu
unde nu suntem noi! Şi acest proverb era rezultatul unei experienţe ucigătoare a existenţei,
cum numai răsăritul Europei a putut cunoaşte.)
● Dacă ai destulă răbdare, poţi muta munţii din loc. Dacă ai destulă inteligenţă, zbori
peste ei. (Boris Vian)
● Totul ar trebui să fie cât mai simplu cu putinţă, însă nu mai simplu de atât! (Einstein)
● Adevărul este pretutindeni, dar nu-l recunoaşte decât cel care-l caută! (Nicolae Iorga)
● Lucrurile false nu numai că nu sunt în concordanţă cu adevărul, dar deseori se şi ceartă;
între ele. (Daniel Webster)
● Sunt succese care te înjosesc şi înfrângeri care te înalţă. (Nicolae Iorga)
● Mâinile care ajută sunt mai sfinte decât gurile care se roagă. (Sai Baba)
● Când ştii cât valorezi, nu te opri până nu obţii ce ţi se cuvine! (Pierre Corneille)
● Uneori, o greşeală poate fi tot ce este necesar pentru o realizare valoroasă! (Henry Ford)
● Destinul e scuza celor slabi şi opera celor tari. (Nicolae Titulescu)
● Mai bine să înţelegi mai putin, dar mai bine, decât să înţelegi totul greşit! (Anatole France)
● Poţi obţine în viaţă tot ce vrei dacă ajuţi suficient de mulţi oameni să obţină ce vor. (Zig Ziglar)
● Am căutat întotdeauna să transform orice dezastru într-o oportunitate. (John Rockeffeler)
● Felul în care dai contează mai mult decât ce dai! (Pierre Corneille)
● Există adevăruri care nu sunt pentru totdeauna şi nici pentru toate ţările. (Voltaire)
● Hotărârea este pentru spirit ceea ce este apa pentru corp. (J. Fowles)
● Educaţia este o metodă prin care cineva capătă un nivel mai ridicat de prejudecăţi.
(Laurence Peter)
● Timpul există pentru ca lucrurile să nu se întâmple în acelaşi timp! (Einstein)
● Este mai uşor să dezintegrezi un atom decât o prejudecată! (Einstein)
● Întâi de toate trebuie să crezi. Trebuie să crezi fără să ceri dovezi, căci nu există nici o
dovadă pentru care să nu crezi în nimic! (Emile Chabrier)
● Acolo unde caracterul nu există, nu există nici „om mare”, nici „artist mare” nici „mare
om de acţiune”. Puţin importă succesul! Trebuie să fii mare, nu să te prefaci că eşti! (Romain
Rolland)
● Viaţa nu este nici bună, nici rea. Ea este indiferentă! Dar tu poţi face din viaţa ta locul
unde să-ţi fie bine sau rău. (Michel de Montaigne)
● Respectă-te pe tine însuţi, căci, dacă n-o faci, respectul pe care-l dai altcuiva n-are nici
o valoare. (Melvin Calvin)
● Dă-i unui om un peşte - şi-l vei fi hrănit pentru o zi. Învaţă-l să pescuiască - şi-l vei fi
hrănit pentru toată viaţa. (Sfânta Scriptură)
(Comentariul nostru, G.I.: Această învăţătură este cunoscută ca o expresie a înţelepciunii
chinezeşti. Se pare că şi înţelepciunea chinezească este la fel de veche ca şi Biblia.)
● Adevăratul curaj înseamnă să faci ceva fără martori, un lucru pe care alţii l-ar fi făcut în
faţa lumii întregi. (F. de la Rochefocauld)
● Unul dintre cele mai grele lucruri în viaţă este să ai cuvinte în inimă pe care nu le poţi
pronunţa. (James Earl Jones)
● Natura este în întregul ei, dar şi pe bucăţi mici, o operă de artă, iar Dumnezeu este
singurul artist al Universului. Omul este doar un imitator care nu şi-a depăşit limitele.
(Geoges Sand)
(Comentariul nostru G.I.: Se pare că există o adevărată pasiune de a atribui tuturor
lucrurilor un creator; oare a trebuit cu adevărat să existe un creator al Cosmosului? Al
Universului?)
● Adu-ţi aminte de FĂCĂTORUL tău în zilele tinereţii tale, până nu vin zilele cele rele
şi până nu se apropie anii în care vei zice: „Nu găsesc nici o plăcere în el”. (Ecclesiastul)
(Observaţi că ideea unei creaţii a Universului nu este chiar nouă şi nici mai credibilă pentru
că este veche.)
● Felul în care te simţi şi felul în care arăţi lumii ceea ce simţi e comunicat prin intermediul
ochilor, căci ei sunt oglinda sufletului. (Paul Hanna)
(Comentariul nostru, G.I.: Considerăm că deşi comunicarea cu lumea se pare că se face în

125
George Ion Ionescu
proporţie de 80% prin intermediul ochilor, 20% prin intermediul auzului, dar comunicăm
cu lumea (cu exteriorul) şi prin pipăit, miros, gust, şi alte simţuri studiate în prezent de
parapsihologie. Este însă frumos să consideri că ochii sunt o oglindă a informării şi a
cunoaşterii; dar tot ochii ne trădează sentimentele, emoţiile şi uneori ne exprimă şi ne
trădează! Iată de ce, considerăm cumva cam restrictivă afirmaţia domnului Hanna.)
● Un popor care nu-şi cunoaşte istoria e ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii. (Nicolae Iorga)
● Cine se răzbună trebuie să sape două morminte! (proverb chinezesc)
● Sub pretextul că perfecţiunea nu există, nu vă păstraţi cu grijă toate defectele. (Jules Renard)
● Domnul Pio Baroja afirmă că: „O viaţă de abnegaţie este aproape întotdeauna de preferat
unei vieţi de decepţii.” (Comentariul nostru, G.I.: Mi-e teamă că un om normal nu ar prefera
nici o viaţă de renunţări, cum este o viaţă de abnegaţii, nici o viaţă de decepţii, care este
foarte aproape de moarte! Acest domn te pune să alegi între două feluri de execuţii, când
eşti condamnat la moarte; cred că dânsul, din dorinţa de a fi onest, exagerează şi greşeşte!)
● Toate minţile lumii sunt neputincioase în faţa oricărei prostii care este la modă. (La Fontaine)
● Binele pe care-l faci la şes, îţi va fi înapoiat pe munte! (Proverb arab)
● Cei ce n-au nici o virtute invidiază tocmai virtutea altora. (Francis Bacon)
● Fericirea omului nu poate consta decât în adevăr. (Giacomo Leopardi)
● Adevărul este cel mai valoros lucru pe care îl avem. Deci, să-1 economisim! (Mark Twain)
● Putem vorbi deschis despre suferinţa noastră doar după ce ea s-a sfârşit. (Arthur Golden)
● Nu lua viaţa în serios! Nu o să ieşi viu din ea! (Elbert Hubbard)
● Mai bine o dragoste pierdută decât una neavută. (Mircea Eliade)
● Tragedia vieţii constă în ceea ce moare într-un om în timp ce trăieşte. (Albert Schweizer)
● Trăieşte fiecare zi ca şi cum ar fi ultima, pentru că una dintre ele chiar va fi! (Jeremy Schwartz)
● Dacă nu puteţi munci cu drag, ci numai cu dezgust, este de preferat să părăsiţi munca şi să
cereţi de pomană pentru hrană. (Kahlil Gibran) (N.n.: Uite-aşa s-a umplut lumea de cerşetori!)
● Nu te uita unde ai căzut, ci unde ai alunecat. (Proverb african)
● Cu cât avem mai puţin, cu atât dăm mai mult. Pare absurd, dar aceasta este logica
dragostei. (Maica Tereza)
● Nu regreta că îmbătrâneşti; este un privilegiu pe care mulţi nu îl au! (Martin Luther King)
● Adevărul le foloseşte celor care-1 ascultă, dar le face rău celor care-l spun. (Winston
ChurchilI)
● Cunosc mulţi oameni care de departe par ceva, iar de aproape nimic. (La Fontaine)
● Să ai curajul să îţi asculţi inima şi intuiţia! Ele ştiu deja ce vrei tu să devii cu adevărat
(Steve Jobs)
● Există un lucru groaznic în lume, un păcat de neiertat: plictiseala. (Oscar Wilde)
● Voltaire, la genurile literare (epic, liric, epistolar, istoric şi câte altele!) adăuga şi genul
plicticos, cel mai condamnabil gen literar!
● Cunosc mulţi oameni care de departe par ceva, iar de aproape nimic. (La Fontaine)
● O scrisoare către Moş Crăciun, plină de jale:
Am aflat că eşti falit,
Că ai sacul peticit
Şi atunci, nu-ţi cer nimic...
(Poate ghete la ăl mic!)
● O altă scrisoare către Moş Crăciun:
Furişându-se-n odaie,
A venit din ţara lui
Şi mi-a scris, sub brad, pe-o foaie:
„Ia mai pune-ţi pofta-n cui!”
La care mahalagii mei din Dealu’ Spirii au comentat: „Păi dacă nu putea să-şi pună cuiu-n
poftă!”
● Un sac gol se menţine cu greu în picioare. (Benjamin Franklin)
● Diavolul, spirit mândru, nu suportă să râzi de el! (Thomas Morus)
● Din greşeli înveţi, dar te costă scump! (Proverb italian)

126
 George Ion Ionescu
● Nu ciocni ulciorul gol cu cel plin. (proverb persan)
● Succesul este un profesor prost. El îi împinge pe oameni să creadă că sunt infailibili!
(Bill Gates)
● Lumea este o oglindă care reflectă ceea ce se petrece în interiorul nostru. (Neville Godard)
● Observaţia lui Einstein: Atât timp cât teoremele matematice sunt legate de realitate, nu
sunt sigure; atât timp cât sunt sigure, nu mai sunt legate de realitate!
● Ecuaţiile Snafn (din comentariile unui elev silitor):
1. În orice problemă care conţine n ecuaţii, vor fi n+1 necunoscute!
2. Un obiect pentru experiment sau o informaţie foarte necesară vor fi foarte greu sau
imposibil de găsit!
3. Odată ce ai epuizat toate posibilităţile şi ai eşuat, va apare o soluţie simplă şi evidentă
pentru oricine altcineva.
4. Neplăcerile vin în valuri!
● Celui ce ştie să aştepte, timpul îi deschide porţile. (învăţătură chinezească)
● Găsim în dragoste numai ceea ce inima noastră aduce în ea. (M. Garcot)
● Gândul se formează în suflet, aşa cum norii iau naştere în aer. (Joseph Joubert)
(Comentariul nostru, G.I.: Dacă prin suflet înţelegem complexul creier-organe interne-
psihic-sentimente şi emoţii şi tot ceea ce este legat în aceste domenii (normal şi paranormal)
şi de lumea minţii, raţiunii şi a gândirii, sentimentelor şi emoţiilor (şi tot ceea ce este chiar
dincolo de ele), atunci putem să afirmăm, sau chiar să credem ceea ce afirmă domnul Joubert.
‚.Dacă însă luăm în consideraţie lumile pe care le abordează în prezent ştiinţa şi pe care le-au
abordat până acum numai ştiinţele, tradiţiile, miturile, vrăjile şi toate activităţile psihice în
decursul istoriei, atunci frumoasa afirmaţie a domnului Joubert rămâne doar o poezie lirică.)
● Banii, în lipsa inteligenţei, sunt periculoşi. (Napoleon Hill)
● Cine vrea să afle adevărul, să se întoarcă spre trecut! (Mihail Eminescu)
● Pe cât de rar este adevărul, oferta a fost întotdeauna mai mare decât cererea! (Josh Billings)
● Cu cât o greşeală ne orbeşte mai mult şi este mai ademenitoare, cu atât mai mare este
triumful adevărului. (Friedrich Von Schiller)
● Un popor fără cultură este un popor uşor de manipulat. (Immanuel Kant)
● În politică, prostia nu e un handicap! (Napoleon Bonaparte)
● Fiecare dintre noi vede în ceilalţi ceea ce poartă în inimă. (Emerson)
● O singură rugăciune am: Doamne, să nu mă laşi niciodată să fiu mulţumit de mine
însumi! (Lucian Blaga)
● Nu planta copacul tristeţii în inima ta. Reciteşte în fiecare dimineaţă cartea bucuriei.
(Omar Khayyam)
● Întreaga istorie universală este lupta mereu repetată a lăcomiei de putere cu libertatea.
(Schiller)
● Drumul spre casa unui prieten nu e niciodată prea lung. (Proverb danez)
● Succesul este înălţimea la care ricoşezi după ce te izbeşti de podea. (Gen. George S. Patton)
● Cel mai bun mijloc de a înţelege este de a face! (Immanuel Kant)
● Setea inimii nu se potoleşte cu o picătură de apă. (Proverb arab)
● Iertarea este atributul celor puternici. (Mahatma Gandhi)
● Cea mai bună cale pentru a-ţi îndeplini visele este să te trezeşti! (Paul Valery)
● Bunăstarea îţi aduce prieteni, nenorocirea îi încearcă! (Sfântul Ambrozie)
● La bătrâneţe, banii sunt mai de preţ decât feciorii! (Maxim Gorki)
● Cele mai obositoare zile sunt cele în care n-ai făcut nimic! (Tudor Muşatescu)
● Invidia reprezintă o insultă pentru tine însuţi. (Yevgeny Yevtushenko)
● Există, oare, cineva care renunţă când poate să aibă? (Cesare Pavese)
● Bărbaţii crează prin imaginaţie, femeile crează prin iubire. (Rabindranath Tagore)
● Nu te iubesc pentru ceea ce eşti, ci pentru ceea ce sunt atunci când sunt cu tine! (Gabriel
Garcia Marquez)
● Suntem cu toţii foarte ignoranţi, dar nu cu toţii ignorăm aceleaşi lucruri! (Einstein)
● Nu întotdeauna adevărul are nevoie de vorbire aleasă, el se mulţumeşte cu cea mai

127
George Ion Ionescu
simplă povestire. (Miron Costin)
● Prostia este infinit mai fascinantă decât inteligenţa: inteligenţa are limitele ei... Prostia
nu! (Umberto Ecco)
● De un singur lucru îi e ruşine adevărului: să se ascundă! (Lope de Vega)
● Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin mai buni, fie se transformă în oţet. (Papa
Ioan Paul al II-lea, repetându-l pe Papa Ioan al XXIII-lea)
● Dacă găseşti un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri. (J.F.
Kennedy)
● Un prieten este cineva care are aceiaşi duşmani ca şi tine. (Abraham Lincoln)
● Dac-ai şti cât am fugit de tine până te-am întâlnit... (Mircea Eliade)
● Fii mulţumit de tot ceea ce primeşti şi nu tânji la alte lucruri. (Andre Gide)
● Opiniile sunt libere, dar nu şi obligatorii! (I.L. Caragiale)
● Logica ta te va duce de la A la Z. Imagianţia te va purta dincolo de limite! (Eistein)
● Nu am dat greş! Pur şi simplu am descoperit 10000 de idei care nu funcţionează.
(Thomas Alva Edison)
● Religia e pentru cei care se tem de iad! Spiritualitatea e pentru cei care au fost deja
acolo! (Proverb amerindian)
● Egoism nu înseamnă să trăieşti cum vrei, ci să le ceri altora să trăiască aşa cum vrei tu!
(Oscar Wilde)
● Bunul simţ va deschide uşile pe care nici cea mai bună educaţie nu le poate deschide.
(Clarence Thomas)
● Cine ştie să-şi oblojească rana este pe jumătate vindecat. (învăţătură chinezească)
● Între oameni există ori iubire, ori ură, iar acestea vor găsi momentele potrivite să crească
precum aluatul pus la dospit. (Honoré de Balzac)
● Viaţa este ca şi cum ai juca la zaruri: dacă nu cade tocmai ce-ţi trebuie, îndreaptă prin
iscusinţă ceea ce ţi-a căzut din întâmplare. (Proverb)
● Gândim prea mult şi simţim prea puţin! (Charlie Chaplin)
● Banul este cea mai sigură piatră de încercare a firii omeneşti. (Vasile Alecsandri)
● Trecutul nu poate fi şters, dar poate fi reparat. (John LaFarge)
Comentariul nostru, G.I.: Trecutul e de marmură. (Mihail Eminescu). Judecaţi Dv.!
● Grădina poeziei este uscată şi neroditoare dacă nu este udată de apele filosofiei. (Proverb
turcesc)
● Opreşte, Doamne, clipa cu care măsori eternitatea! (Lucian Blaga)
● Unora le place numai ce înţeleg; alţii înţeleg numai ce le place! (Lucian Blaga) )
● Mulţi oameni mai bine mor decât să gândească. În fond (de fapt) aşa se şi întâmplă.
(Bertrand Russel)
● Există poezie fără filosofie, dar nu există filosofii fără poezie! (Tudor Vianu)
● Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului şi de duşmănia prietenului. (Nicolae Iorga)
Şi acum câteva citate din antici:
● Ca şi norii care se ivesc în/la vreme nepotrivită, tot aşa şi averea vine şi se duce pe
neaşteptate. (Somadeva)
● Cea mai rea dintre roţile carului este cea care scârţâie mereu! (Proverb hindus)
(Comentariul nostru, G.I.: Dar poporul nostru zice: Căruţa hodorogită ajunge departe!)
● Atâta vreme cât eşti fericit şi împăcat cu lumea vei avea mulţi prieteni; marea încercarea
prieteniei este când ajungi sărac! (Ovidiu)
● Aminteşte-ţi că în viaţă trebuie să te porţi ca la un banchet! (Epictet)
● Cearta şi gâlceava sunt absurde oriunde, dar mai ales la masă n-au ce căuta! (Epictet)
● Cine seamănă vânt, culege furtună! (Sfânta Scriptură)
● Scurta durată a vieţii este totuşi destul de lungă pentru a trăi cum trebuie şi a ne găsi
fericirea. (Cicero)
● Ceea ce este strâmb, nu se va îndrepta, şi ceea ce lipseşte nu poate fi trecut la număr!
(Ecclesiastul)
● Începutul este jumătatea întregului. (Pitagora)

128
 George Ion Ionescu
(Comentariul nostru G.I.: Englezii zic: „Lucrul început este pe jumătate făcut!” Evreii zic:
Să nu laşi lucru neterminat! Odată început, du-l până la capăt!
Flamanzii zic: Fiecărui lucru un loc, şi fiecare lucru la locul lui!
Complectăm: Iar românii spun: Fiecare lucru la timpul lui!)
● Aminteşte-ţi în fiecare zi cât de scurtă este viaţa şi nu pierde vremea! (Horaţiu)
● Oricare este clipa pe care ţi-o hărăzeşte Dumnezeu - de bucurie, de durere, de visare sau
de disperare - primeşte-o cu recunoştinţă! (Horaţiu)
● Viaţa omenească este ca fierul; dacă o întrebuinţezi - se uzează; dacă nu o întrebuinţezi,
o distruge rugina! (Cato)
● Ce poate fi mai ruşinos în lume decât ca viaţa celui înţelept să atârne de vorbele celui
fără de minte! (Cicero)
● Timpul este un zeu care înlesneşte totul. (Sofocle)
● Cu cât e mai mică mintea, cu atât e mai mare îngâmfarea! (Esop)
● Curajul este începutul biruinţei! (Plutarh)
● Zeul nu se uită niciodată la mâini pline, ci la mâini curate. Nu-i dăruiţi din ceea ce n-aţi
muncit! (Syrus)
● Arborele devine mai puternic sub vânt! (Seneca)
● Nu există bucurie mai mare decât cea venită pe neaşteptate. (Sofocle)
● Nu descuraja niciodată pe cineva care progresează, indiferent cât de încet o face! (Platon)
● Orice lucru are frumuseţea lui, dar nu oricine o vede. (Confucius)
● E greu să găseşti o pisică neagră într-o cameră întunecoasă atunci când ea nu se află
acolo. (Confucius) (Comentariul nostru, G.I.: Chinezii mai au un proverb foarte expresiv: În
fond, nu are nici o importanţă culoarea pisicii; pe întuneric, toate pisicile sunt negrej; dar
importantă nu este culoarea pisicii, important este ca pisica să prindă şoareci!)
O doamnă a comentat: Este adevărat că pe întuneric toate pisicile sunt negre iar culoarea
lor nu mai are nici o importanţă; important este faptul că pe întuneric toate pisicile sunt
negre şi toate doamnele sunt frumoase!
● Nu e nimic mai imoral decât să apari ca om de treabă tocmai atunci când eşti necinstit!
(Cicero)
● Iubirea este arhitectul Universului. (Hesiod)
● Banii adunaţi te slujesc ca un sclav sau îţi poruncesc ca un domn! (Horaţiu)
● Invidia este un fel de întristare pentru fericirea de care ni se pare că se bucură egalii
noştri. (Aristotel)
● Educaţia este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vas! (Socrate)
● Nu-ţi făuri a ta vorbă pe nicovala minciunii. (Pindar) Americanii comentează: Educaţia
este activitatea care îl face pe cel educat să facă faţă oricărei dificultăţi care poate apare oricând.
● Soarele răsare, apune şi aleargă spre locul de unde răsare din nou (Ecclesiastul)
● Lumea este o scenă, iar viaţa este doar un act jucat pe scenă: ai venit, ai văzut, ai
plecat. (Democrit) Comentariul nostru, G.I.: 1. Scurtimea acestui aforism ne aduce aminte
de scrisoarea lui Cezar către Senatul roman, după ce prinsese şi pedepsise un grup de piraţi:
„Veni, Vidi, Vici!”, adică: Am venit, am văzut, am învins!; 2. Shakespeare afirma şi el: „Lumea
e o scenă şi oamenii sunt actori!”; 3. Brazilienii au şi ei o zicătoare: „Lumea este scena
lui Dumnezeu pe care oamenii joacă în ritmul soartei lor, trăindu-şi destinele!” Putem să
spunem doar că sunt imagini cât de poate de frumoase şi de îndreptăţite!
● Unde se îngrămădesc banii, vin şi grijile! (Horaţiu)
● Nu da cu piciorul celui nefericit, căci soarta este comună tuturor. (Meneandru)
Cinci principii pentru pacienţi, probabil deduse din Legile lui Murphy şi reproduse într-un
calendar:
1. Faptul că doctorul a găsit un nume pentru boala ta, nu înseamnă că ştie ce ai!
(N.n.: Şi cu atât mai puţin, cum trebuie să te trateze!)
2. Cu cât mai plictisitoare şi învechite sunt revistele din sala de aşteptare, cu atât va trebui
să aştepţi mai mult la consultaţii!
3. Niciodată nu îţi mai rămâne numărul necesar de pastile pentru ultima zi a tratamentului!

129
George Ion Ionescu
4. Pastilele care trebuie luate la masă vor fi (totdeauna sunt!) cele mai puţin apetisante!
Corolar: Chiar şi apa are un gust rău când este prescrisă de doctor!
5. Dacă starea ta pare să se amelioreze, probabil că doctorul tău s-a îmbolnăvit. Corolar: în
orice caz, nu a ştiut ce îţi dă!
Şi să mai zici că nu am trecut la un pas de moarte! (G.I.)
● Reamintim comandamentul lui Hipocrate: „Hrana să-ţi fie medicament iar medicamentul
să-ţi fie hrană!” (Hipocrate, 460-377 î.H.)
● „Natura este cel mai bun doctor: vindecă trei sferturi din toate bolile şi niciodată nu îşi
vorbeşte de rău colegii!” (Louis Pasteur, 1822-1895)
● „Când ceva e prea mult înseamnă că-i lipseşte ceva!” (proverb arab)
● „În viaţă aproape toate nenorocirile vin din ideile greşite pe care le avem în legătură cu
ceea ce ni se întâmplă.” (Stendhal, Jurnal, 1801-1805)
● „Omul trebuie să facă pentru a-şi prelungi viaţa tot ce poate, şi fie ca moartea să mă
găsească plantând varză.” (Montaigne, Eseuri, 1595)
● „Usturoiul este pentru sănătate
Cum e parfumul pentru trandafir.” (Proverb provensal)
● „Ceaiul verde este un medicament extraordinar care poate prelungi viaţa omului. Munţii
şi văile unde creşte ceaiul sunt sacre şi pline de putere. Dacă veţi culege tinerele vlăstare, le
veţi folosi pentru a face ceai şi apoi îl veţi bea, vă veţi bucura de o viaţă lungă.”
(Eisai, Kissa Yojoki, Beţi ceai ca să fiţi sănătoşi, 1214)
● Un strop de vin este un antidot împotriva morţii; în cantităţi mari, este otravă pentru
viaţă. (Proverb persan)
● Câteva citate din cartea lui Richard Beliveau şi Denis Gingras: Alimente care combat
cancerul şi Prevenirea cancerului prin dietă:
1. Alegerea fiecăruia în legătură cu stilul de viaţă joacă un rol foarte important în riscul
de apariţie a cancerului.
2. Aproximativ o treime din toate cancerele au o legătură directă cu alimentaţia.
3. A vă bucura de o dietă diversă, echilibrată, bogată în fructe şi legume, controlându-vă
consumul de calorii pentru a evita creşterea în greutate, reprezintă o metodă sigură şi eficace
de a reduce semnificativ riscul îmbolnăvirii de cancer.
● Cinci soluţii care vă redau buna dispoziţie:
E toamnă şi simţiţi că nu v-a ocolit astenia tradiţională, sunteţi stresată, obosită, lipsită de
energie! (Articolul este destinat în special doamnelor.) De asemenea, organismul face faţă
cu greu solicitărilor cotidiene; în faţa acestei situaţii nu trebuie să disperaţi, iar specialiştii
vă propun câteva soluţii simple pentru a ieşi din impas, recăpătându-vă buna dispoziţie şi
vigoarea, energia.
1) În primul rând, se cere să se impună mai multă atenţie pentru respiraţie corectă.
2) Muzica reprezintă o modalitate de stimulare a energiei organismului; circulaţia sângelui
se va intensifica şi ritmul bătăilor inimii va creşte.
3) Lipsa de energie poate apărea şi datorită unei alimentaţii carenţiale. Fructele dau energie!
4) Insuficienta hidratare a organismului este un alt motiv de disconfort; este foarte
important să consumaţi zilnic doi litri de apă dar şi alimente bogate în apă.
5) Paradoxal, lipsa de mişcare vă consumă energia. Puţină mişcare şi câteva exerciţii simple
făcute din când în când vor ajuta sângele oxigenat să ajungă întoate zonele organismului. (Material
preluat prin rezumare din revista „Magazin”, având ca autoare pe doamna doctor Demian.
● Cunoaşteţi inamicul şi cunoaşte-te pe tine însuţi!
Atunci, chiar dacă ai purta o mie de războaie, de o mie de ori vei învinge!
(Sun Tzu, Arta războiului)
● Reduceţi numărul comandanţilor ostili vătămându-i şi aducându-le necazuri şi ţinându-i
mereu ocupaţi... Aceasta se numeşte capacitatea de a realiza ceva numai prin şiretenie şi
viclenie! (Sun Tzu)
Alte daţi, despărţiţi-i pe aliaţi, faceţi-i suspicioşi unul pe altul astfel încât să se îndepărteze
unul de celălalt. Jefuiţi ţara bogată pentru a aproviziona armata cu provizii din belşug.

130
 George Ion Ionescu
● Investigaţi problemele aliaţilor inamicului şi determinaţi-i să se despartă de el şi să se
dizolve alianţa. (Sun Tzu, Arta războiului)
● Bate fierul cât e cald! (Fără comentarii!)
● Gloria trecută? Frunze uscate de laur!
(În Grecia Antică învingătorii probelor de la Olimpiade erau premiaţi cu cununi din
frunze de laur! Şi Cezar al Romei tot cu o cunună de lauri s-a încununat!)
● La o fată (femeie) frumoasă, zbiară (poporul zice: rage!) şi un măgar! Dar noi, bărbaţii,
nu valorăm oare mai mult?
● „Să nu scuipi niciodată mâna pe care ai lins-o!”
Principiu de care ar trebui să ţină seama toţi traseiştii politici din toate vremurile, făţarnicii,
prefăcuţii şi trădătorii care muşcă mâna care i-a mângâiat şi scuipă locul unde au lins! Apoi
ling din nou unde au scuipat!
● „Poţi să-i minţi (să-i înşeli) pe toţi oamenii (toată lumea) o vreme; poţi să-l minţi (să-l
înşeli!) tot timpul pe câte unul, dar nu poţi să înşeli tot timpul pe toată lumea!”
(Din învăţăturile lui Abraham Lincoln)
● „Feri-mă, Doamne, de mai rău!” a zis ardeleanul, şi tot mai rău i-a fost!
● „Când tu crezi că nu eşti fericit şi alţii cred că eşti, ia-te te după ei!” (R. Raymond)
● Degradarea nu poate merge decât crescând; niciodată lucrurile nu se întorc de unde au
plecat! (Zic eu, G.I.) Şi numai foarte rar se duc spre bine!
● Biblia zice: „Cine seamănă vânt, culege furtună!” dar constat şi eu, şi constată mulţi, că
şefii de state, într-o ticăloşie lipsită de minte, dar plină de inconştienţă, nu mai seamănă nici
măcar furtună ci război, care este cu mult dincolo de furtună sau de vânt! Şi nici măcar nu-şi
dau seama, nu răspund în faţa justiţiei, şi nici nu le pasă!
● Chiar cu populaţiile crescute de azi, producţiile (alimente, îmbrăcăminte, locuinţe,
căldură) ne arată că oamenii ar putea trăi lucrând doar câteva ore pe zi! Din păcate, aproape
totul se risipeşte şi se pierde în războaie, risipă, lux şi alte acţiuni nesăbuite, ceea ce dovedeşte
din păcate, din nou, doar un singur lucru: tehnica omenirii a avansat uimitor de mult, dar
înţelepciunea aproape că a stat pe loc, sau, dacă vom considera amploarea distrugerilor, a
regresat! Pentru activitatea anumitor guverne (ca de exemplu guvernul de „tehnocraţi” al
lui Dacian Cioloş din România anului 2016, instalat de stradă şi nu prin alegeri! ar trebui
introdus pentru notarea activităţilor guvernamentale un sistem de notare cu note negative!
Numai Ludovic al XV-lea al Franţei a îndrăznit să spună: „Après moi, le deluge!” (Adică:
După mine, să vină Potopul!), şi a lăsat o Franţă depopulată, sărăcită, a pierdut coloniile din
India şi din Canada, iar nepotul şi urmaşul lui, Ludovic al XVI-lea, ca şi soţia acetuia, Regina
Maria-Antoaneta, au fost decapitaţi în 1793!
● Răsfoind scrisorile primite timp de decenii, am regăsit şi scrisorile primite de la domnul
Francois Kertesz, bibliotecar la Baza atomică de la Oak Ridge (SUA), maghiar emigrat din
România pe care o iubea sincer şi după decenii, şi devenit unul din prietenii mei care mă tot
chema să-1 secondez în America! Deci se poate şi aşa, cu dragoste, fără ură, omeneşte şi dacă
vreţi, creştineşte! Mă întreb şi acum dacă mai este valabilă adresa: Oak Ridge...
● Istoria relaţiilor mele cu laboratoarele străine s-a complicat când şeful de catedră,
un profesor numit Bârcă („Bârca” fusese declarată de studenţi unitatea internaţională de
prostie!) m-a denunţat la rectorul Dinulescu ca fiind periculos, întreţinând corespondenţă cu
străinătatea vestică, iar rectorul a dispus confiscarea întregii mele corespondenţe şi trimiterea
ei la Biblioteca Centrală a Institutului Politehnic, urmând ca eu să o consult ca orice cititor,
chiar dacă îmi fusese cândva adresată personal! Un an sau doi mai târziu, fiind delegat pentru
măsurătorile radioactive ale sedimentelor Dunării în Comisia Internaţională Dunăreană, a
cărei ultimă şedinţă s-a ţinut la Tulcea, m-am întâlnit cu rectorul Dinulescu la splendidul
Muzeu de Istorie din Tulcea (fiind de altfel şi singurii vizitatori!), ne-am cunoscut direct şi
personal; ulterior, devenind eu redactor şef la Revista de Tehnică Nucleară a IDT (Institutul
de Documentare Tehnică) i-am publicat domnului rector şi nepotului dânsului câteva
articole despre reactorii nucleari pe care le-am şi completat (dar am refuzat să devin coautor)
lucrurile s-au schimbat şi rectorul m-a întrebat mirat: Ce a avut Bârcă ăsta cu dumneata? Eu,

131
George Ion Ionescu
care ştiam cât mă ura Bârcă după ce terminasem deja două facultăţi, specializarea în tehnică
nucleară şi urmam acum a treia facultate (matematica), am tăcut. De atunci, Bârcă m-a mai
lăsat în pace, iar corespondenţa a început să-mi parvină aproape normal!
● Fiindu-mi furate, pentru prima oară, actele (buletinul de identitate, cardul de sănătate
etc.) şi cardurile pe care luam pensia sau aveam depunerile (acum, când împlinesc 84 de
ani) m-am convins încă o dată cât de importante sunt apelurile poliţiei pentr paza împotriva
hoţiei. Cităm:
POLIŢIA ROMÂNĂ VĂ INFORMEAZĂ DESPRE METODELE HOŢILOR:
● METODA ACCIDENTUL: Hoţul vă sună la telefon şi vă spune că are o rudă apropiată
dumneavoastră (fiu, fiică, nepot sau nepoată) a accidentat pe cineva. El pretinde că este avocat
şi vă cere bani, pentru ca presupusa victimă să nu depună plângere ori să acopere pagubele
provocate de accident.
VĂ RECOMANDĂM: Înainte de a face orice pentru a ajuta, sunaţi-vă rudele şi verificaţi
cele spuse!
● METODA „DE LA GAZE”, „DE LA LUMINĂ”, „DERATIZAREA” ETC.:
Hoţul se prezintă la uşa dumneavoastră şi spune că este angajat „de la gaze”, „de la
lumină”, sau al unor firme de deratizare. Hoţul poate avea ecuson şi legitimaţie falsă sau
chiar unelte la el. După ce intră în casă se preface că lucrează şi vă cere o cană cu apă sau
orice altceva pentru a vă face neatent. Hoţul profită şi fură din locuinţă bani, bijuterii sau alte
obiecte de valoare:
VĂ RECOMANDĂM: Nu permiteţi persoanelor necunoscute intrarea în locuinţa
dumneavoastră!
●METODA „POMANĂ”: Una sau mai multe persoane (de obicei femei) vă aduc la uşă
produse alimentare i pătrund în locuinţa dumneavoastră sub pretextul că dau de pomană.
Vă ţin de vorbă şi, între timp, una dintre ele caută în locuinţă şi fură bani, bijuterii sau alte
obiecte de valoare.
VĂ RECOMANDĂM: Nu invitaţi în casă persoane necunoscute!
● METODA „POMANA REGELUI CIOABĂ”: Hoţii vă acostează pe stradă sub motivul
că vă oferă de pomană bijuterii din aur. Ei vă ajută chiar să vi le puneţi la gât, la urechi şi
pe degete. Atenţie! Bijuteriile oferite sunt false, iar în locul bijuteriilor dumneavoastră hoţii
pun într-un şerveţel monezi mici sau alte metale fătă valoare.
VĂ RECOMANDĂM: Nu permiteţi să vi se scoată bijuteriile şi nu le daţi nimănui!
● METODA „PREMIUL DE LA TELEVIZIUNI, COMPANII DE TELEFONIE” ETC.:
Hoţul vă sună la telefon şi vă anunţă că aţi câştigat un premiu substanţial (bani sau maşină).
Pentru a intra în posesia lui vă cere să plătiţi o taxă, de obicei prin mandat poştal, sau vine şi
vă dă la uşă chitanţe false pe banii ceruţi.
VĂ RECOMANDĂM: Nu credeţi ceea ce vi se spune! Nu credeţi nimic niciodată!
●METODA „PROMOŢII DE LA SUPERMARKET”: Hoţii vin la uşă cu pliante - luate
dintr-un supermarket - ce conţin oferte la diferite produse. În timp ce vă explică care sunt
avantajele cumpărării produselor, unul dintre ei vă cere o cană cu apă. În momentul în care
rămâne singur, celălalt fură orice găseşte de valoare în casă!
VĂ RECOMANDĂM: Fiţi atenţi la cei ce vă oferă chilipiruri! Aceştia au întotdeauna
intenţii ascunse.
DACĂ VĂ CONFRUNTAŢI CU VREUNA DIN SITUAŢIILE DE MAI SUS, ANUNŢAŢI
DE ÎNDATĂ POLIŢIA LA 112!
● Am prezentat mai sus indicaţiile poliţiei penru că şi soţia mea, cu un an înainte de a
muri (la 87 de ani!) a fost abordată în felul acesta şi în timp ce se ducea să aducă o cană cu
apă unei infractoare, aceasta i-a furat un plic conţinând 500 de lei). Întâmplător, eu şi un
instalator lucram în baie, la nici trei metri de hoaţă! Vedeţi, dar, că orice este posibil iar
eforturile poliţiei trebuie sprijinite pe toate căile, inclusiv prin aceste Note Zilnice!
● Şi acum, câteva cuvinte despre votkă şi bere!
Fiindcă am constatat că băuturile tari mă ameţesc repede, (aveam vreo 16 ani!) şi mă fac
să devin foarte vulnerabil şi lipsit de principala şi pe atunci singura mea avuţie, judecata

132
 George Ion Ionescu
(evreii mei, pe care îi admir, zic: „Numai ce ai în cap e cu adevărat numai al tău!”), am
devenit antialcoolic; nici la masa mea de nuntă la căsătorie n-am băut ţuică sau vreo altă
băutură mai tare! Deşi hipotensiv de când mă ştiu, nu am folosit niciodată whisky pentru
a-mi ridica tensiunea arterială (am mâncat doar ceva mai sărat!), aşa încât cunoştinţele mele
despre vinuri şi băuturi se limitează doar la câteva denumiri (sorturi), calitate, localizări
(Drăgăşani şi Dealu’ Mare care trebuie să aibă grozav de multe vii în ţara asta pentru ca
enorma cantitate de vinuri care se comercializează ca provenind de la Dealu’ Mare să poate fi
produsă!). Ştiu că există Riesling (cel mai puţin alcoolizat), Fetească, Muscat Otonel, Jidvei,
Târnave, Murfatlar, faimosul Cotnari, şi specialităţile franţuzeşti Chardonnet, Şampanie
(Champagne zic francezii), şi alte multe specialităţi câte există în România, considerată pe
drept o mare producătoare de vinuri de calitate. Nu am cunoştinţe oenologice (adică despre
băuturi şi vinuri), nu m-am ocupat cu viticultura, pomicultura şi horticultura! Nu consider
că românii beau mai mult (sunt băutori!) cum beau francezii câte o jumătate de litru de vin
zilnic la fiecare masă, ruşii pentru votkă (dar după ce „am gustat” din geruri ruseşti de minus
30...40 de grade lucrând câteva luni în Rusia, am devenit mai înţelegător şi mai tolerant), şi
la fel pentru marinarii care beau rom şi înţeleg de ce înaintea atacurilor din cel de-al Doilea
Război Mondial, ostaşilor sovietici li se dădea câte o porţie de o jumătate de litru de votkă!
Iată că întâmplarea a făcut să-mi cadă în mână o gazetă-reclamă din care am aflat că există şi
o carte intitulată „Istoria votcii”, având ca autor pe un domn V. Pohliobkin.
Am aflat din literatură că există şi băuturi tari cum sunt ţuica, palinca şi horinca în
România, rachiul, şliboviţa şi şnapsul german, whisky-ul scoţian şi votka „Stalinskaia” („Stali”
înseamnă în ruseşte „oţel” ceea ce explică numele de „revoluţionar” Stalin, pe care şi l-a luat
georgianul Iosif Djugaşvili, ca şi numele de Molotov, care a ajuns să desemneze sticlele cu
benzină folosite pentru incendierea tancurilor în al Doilea Război Mondial. Din prezentarea
votcii (Votka) ruseşti în gazeta-reclamă Beriozka (Mesteacănul) aflăm următoarele: în ruseşte
apă se spune „voda”, iar băutura alcoolică de 30-40 de grade concentraţie alcoolică, „vodka”,
diferă ca denumire de apă numai printr-o literă! Pe de altă parte însă, în limba română
există şi termenul „voievod” (prescurtat „Vodă”!), care înseamnă prinţ, conducător de ţinut,
dar şi Domnul Ţării! Acest domn bea în Moldova „Busuioacă de Bohotin”, adică un vin de
Cotnari special preparat la Huşi sau Vaslui şi în alte părţi, prin amestec de vinuri, numai
pentru domnitor, busuioaca fiind rezervată persoanelor de rang înalt, şi băutura preferată a
lui Ştefan Vodă cel Mare!
● Există deci şi o carte a lui V. Pohliobkin intitulată „Istoria votcii”; reamintim că în
ruseşte „voda” înseamnă pur şi simplu apă dar „vodka” înseamnă şi o ţuică foarte tare (cam
ca horinca din Ardeal) şi i se mai spune şi „apă tare din Moscova” (după locul de origine),
iar „Vodă” la români înseamnă şi Domnul Ţării. Istoricii au stabilit şi etapele de formare ale
băuturilor alcoolice din pâine: la început - rachiu sau vin din pâine (ruşii spun şi „samogon”);
mai târziu apare şi spirtul din pâine, având ca rezultat votka rusească. În anul 1784 a fost
realizat un studiu independent care a demonstrat că principalul concurent al întâietăţii în
ceea ce priveşte producerea votcii - Polonia - a început să producă votkă prin anii 1505-1510,
pe când în Rusia votka era deja produsă din anii 1431-1448. Un tribunal internaţional de
arbitraj a decis prioritatea producerii votcii în Rusia. Pentru votka din URSS s-a înrădăcinat
şi un slogan: „Doar votka din Rusia este cu adevărat votkă” iar la Moscova şi în vechea Rusie
circula o butadă: „Vinul este băutură; Votka este un medicament.” Şi câteva explicaţii:
Principiul obţinerii votcii, adică o diluare a spirtului, a fost conştientizat de timpuriu,
ca fiind o particularitate rusească a producţiei de vin din pâine. Pentru a înţelege aceasta,
trebuie doar să comparăm vinul din pâine rusesc cu oricare alt vin ne-rusesc, străin. O
asemenea posibilitate a apărut, nu mai devreme de secolul al XVII-lea, legată de intervenţia
suedezo-polonă. (Chiar dacă în Rusia, votca deja se producea.)
Obiceiul rus de a dilua, neapărat, oricare băutură alcoolică cu apă a fost generat de decizia
Bisericii Ortodoxe - de a dilua vinul din struguri cu apă, în concordanţă cu tradiţia bizantină.
Acest obicei a fost transferat şi asupra spirtului din pâine, datorită faptului că el are un
conţinut de alcool mult mai mare decât vinurile naturale.

133
George Ion Ionescu
● Dar, pretind naturaliştii, trebuie să mai lăsăm şi natura să intervină şi să-şi facă simţite
calităţile şi procedeele! Când omul intervine prea puternic cu insecticide, chimicale, şi chiar
îngrăşăminte, efectele sunt de obicei pe termen lung, negative, uneori chiar de-a dreptul
nocive! Omul intervine de obicei pentru a obţine rapid efecte vizibile şi de obicei face prostii!
(Constatare comunicată într-o emisiune ştiinţifică TV.)
● Necesitatea de a diferenţia ruseasca „apă tare”din Moscova de nemţescul „brandtwein”
sau suedezul „brannvin” şi ucrainiana „gorilca” este dictată deja, în această perioadă, de
diferenţierea calitativă substanţială a votcii ruseşti.
● Din aceeaşi revistă-reclamă Beriozka aflăm despre bere (cităm):
1. În Babilon, cu 4000 de ani în urmă au existat un obicei, în care, tatăl miresei, timp de
o lună după nuntă, îi dădea de băut ginerelui bere cu miere. De aceea, prima lună de după
nuntă se numea „luna de miere”.
2. Scrierile asiriene cu 2000 de ani î.H. susţin faptul că în arca lui Noe se găsea bere!
3. Egiptenii din antichitate se salutau cu fraza „Pâine şi bere”. De asemenea ei o venerau
pe Isis - zeiţa fertilităţii şi a berii! (Zeiţa mamă, zeiţa feminităţii, a familiei, şi a iubirii!)
4. Cea mai veche reţetă culinară din lume care s-a păstrat - este reţeta berii!
5. Istoricii au descoperit dovezi cum că în Evul mediu, când călugării preparau berea în
mănăstiri, fiecărui călugăr i se permitea să bea aproape 5 litri de bere pe zi.(!)
6. Hameiul - o floare magică, mulţumită căreia există gustoasa bere, creşte sub formă de
coarde, asemănător cu cele ale viţei de vie, iar în fiecare toamnă are loc recoltarea florilor.
Plantele-liane hamei pot atinge şi o lungime de opt metri, şi se cultivă pe suprafeţe mari.
Adăugăm denumirea antică şi modernă a berii: „Pâinea lichidă” în tradiţia culturală a Evului
mediu, berea era tratată cu muştă duioşie, curăţenie, înfocare şi huliganism!
● Cităm aici „Reţetele lui Paracelsus”: De-a lungul întregii istorii a berii, acesteia i se
descopereau noi şi noi calităţi tămăduitoare. Medicii vechilor sumerieni recomandau să se
clătească cavitatea bucală cu bere caldă pentru tratarea bolilor de dinţi; în evul mediu ea era
prescrisă pentru eliminarea pietrelor din rinichi. Cu bere se frecau picioarele după un drum
lung, iar măştile din ea erau considerate ca panaceu pentru pielea care îmbătrânea!
Cităm în continuare din revista Beriozka:
● Celebrul Paracelsul trata cu ajutorul berii bolile de ficat şi afecţiunile respiratorii, iar
pentru fiecare boală în parte recomanda un anumit sortiment. Medicii cehi considerau berea
ca un mijloc de nădejde împotriva holerei, şi într-adevăr, bacilii din soluţia de bere mureau
după câteva minute. Apropo, această reţetă a avut şi o confirmare istorică: pustiitoarele
epidemii de holeră aproape că nu au afectat, niciodată, pe muncitorii fabricilor de bere. Este
interesant faptul că, în secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea se recomanda
ca medicamentele să fie luate alături de bere. Ea era considerată ca o excelentă băutură
tonifiantă, dezinfectantă şi întăritoare. În zilele noastre, medicina oficială nu mai priveşte
berea atât de binevoitor. Excesul de lichid, dobândit după o obişnuită întâlnire cu prietenii,
este o povară serioasă pentru rinichi şi inimă. Berea, desigur, este dăunătoare şi pentru
oamenii care suferă de ulcer gastric şi de gastrită cu aciditate ridicată. Cercetările au arătat
că berea conţine un alcaloid care se aseamănă prin compoziţie şi proprietăţi fiziologice cu
morfina, fiindcă elimină din organism substanţele cancerigene.
● După părerea oamenilor de ştiinţă japonezi consumul regulat de bere reduce de două-
trei ori riscul îmbolnăvirilor de cancer. Substanţele active care se găsesc în hamei au şi un
efect calmant şi analgezic, inhibând creşterea şi dezvoltarea bacteriilor.
● Şi acum câteva reţete ruseşti de tratament din Siberia cu ajutorul berii:
1) Tratarea diareei cu ajutorul berii (pântecăraia). În cazul unei diarei severe, se adaugă la
o jumătate de pahar cu bere blondă o linguriţă de oţet de mere. Se consumă două linguri de
amestec la fiecare două-trei ore.
2) Este posibilă, consideră siberienii, tratarea cu ajutorul berii a cistitei, uretritei şi
adenomului de prostată, infuzând mai întâi două linguri de scai-măgăresc (Onopordum
acanthium) în apă clocotită, după care se amestecă cu o jumătate de pahar de bere blondă.
3) Berea poate fi folosită împotriva atacurilor de migrenă.

134
 George Ion Ionescu
4) Diferitele măşti şi creme pe bază de bere ajută la netezirea ridurilor (reţetă din evul
mediu). Datorită marii cantităţi de vitamina D, astfel de măşti îmbunătăţesc starea pielii,
îmdeosebi a celei grase.
● Alte câteva reţete de tratament cu bere din Rusia, Munţii Altai, atribuite vraciului Varlaam:
1 - În cazul dermatitei, ajută infuzia de pătlagină amestecată cu bere.
2- Pentru pielea uscată, se va folosi o mască în componenţa căreia intră două linguri de
bere blondă, o lingură de miere şi o lingură de ulei de floarea-soarelui.
3 - Bunicile noastre considerau că măştile de bere pentru cap întăresc părul, conferindu-i luciu.
● Unii nutriţionişti consideră că berea este mult mai puţin hrănitoare decât sucurile şi coca-
cola.
● Pentru a încheia aceste citate închinate votcii şi berei, încheiem cu un proverb rusesc:
„Lucise menşe, da lucise!”, adică: „Mai bine mai puţin, dar mai bine!”
● Învăţăturile populare preluate şi în Biblie ne învaţă: „Cine cere, primeşte!”, „Cine
caută, găseşte!” şi varianta mai dură: „Cine cere, nu piere! Da’ nici nume bun nu are!”
● Acum o poezie de o strofă: Fiecare viaţă (G.I.)
Fiecare viaţă e un roman!
Al timpului ecou,
Numai că cele mai multe
Au fost scrise prost!
Şi ar trebui scrise din nou!
● „Ce mai faci?” „Cum mai merg picioarele?”
„Piciorul stâng îl cam târşâi, dar cu dreptu’ încă scriu!” Se mărturisea un mare scriitor,
modest ca toţi oamenii cu adevărat mari!
● „Amerika? Das ist sehr weit!” (Adică: America? Asta este foarte departe!)
(Se zice că ar fi afirmat Hitler înainte de a declara război Americii!)
● Olteanul zice: „De te porţi cu mine bine, îţi dau haina de pe mine! De te porţi cu
mine rău, Eu sunt şarpe de dudău! D-ăl galbin şi muşcă rău! Comentariul nostru, G.I.: Toată
admiraţia!: Să fie şi un lup mâncat de oaie!
● Din „Tablete de înţelepciune”, de Arsenie Boca (1910-1989):
1- Dacă preoţii nu lucrează la sufletul oamenilor, vor rămâne bisericile goale şi în ele vor
locui cucuvelele!
2 - Nu-i mai tot cereţi moartea lui Ceauşescu căci cei care vin vor fi şi mai răi!
3 - Ungurii vor mai mult decât Ardealul!
4 - Mai mare este omul în genunchi decât în picioare!
5 - Dreapta socoteală e mai bună ca postul!
6 - Dacă nu poţi vorbi cu copiii despre Dumnezeu, vorbeşte cu Dumnezeu despre copii!
7 - Din cauza avorturilor ne vor stăpâni ţiganii!
● Statul a ajuns principala instituţie avariată din România; nu poate nici măcar să
cheltuiască banii oferiţi de Uniunea Europeană - Bruxelles - pentru a evita risipa banului
public! Unii propun chiar măsuri de constrângere pentru statul român, (Din presă, TV etc.)
● Când iei un credit, nici nu-ţi poţi închipui că vei plăti în cel mai bun caz ca restituţie
o sumă dublă, dacă nu cumva îţi vei pierde automobilul sau chiar apartamentul, dar asta se
întâmplă nu rareori în ziua de azi!
● Nu rareori, dacă te apuci singur de lucruri la care nu te pricepi, îţi va lua o veşnicie şi
nici nu le vei mai termina vreodată. Din păcate, nu toate lucrurile poţi să le faci singur, iar
altele nu le vei mai întreprinde niciodată: 1. din cauza costurilor; 2. din cauza dificultăţilor
care-ţi interzic să acţionezi; 3. din cauza lipsei de îndemânare şi de experienţă.
Nu întotdeauna în aceste cazuri renunţarea este un semn de laşitate!
● Mai sunt (există) şi cazuri când întreprinzând o acţiune rişti sau chiar produci pagube;
în aceste cazuri, renunţarea este o hotărâre inteligentă! Nu toate lucrurile sunt pentru oricine
şi poate nu sunt nici pentru tine! Un semn de inteligenţă este şi să ştii ce ţi se potriveşte şi ce
nu, şi unde trebuie să te opreşti. (G.I.)
● S-ar putea ca topirea banchizelor polare să se producă mai repede decât s-a prevăzut.

135
George Ion Ionescu
Nivelul apelor oceanelor ar putea creşte atunci cu câţiva metri (3-6 metri), cu urmări greu de
prevăzut dar desigur catastrofale asupra localităţilor de pe litoralul oceanelor.
● „Cu cât copiii sunt mai mici, cu atât riscurile când sunt lăsaţi singuri sunt mai mari.”,
spun psihologii. S-au văzut cazuri când copiii au pus pariu cine dă mai repede foc unor hârtii,
sau aragazului... Şi au dat foc! Chiar şi o oră dacă sunt lăsaţi singuri, ei pot înfăptui orice!
Tot în joacă ei pot într-o singură oră să se pregătească pentru drumeţie, pentru o şezătoare,
pentru o ieşire în oraş, dar nu sunt dispuşi să fie lăsaţi singuri! Nu degeaba se spune: copii
mici, griji mici! copii mari, griji mari!
● Demnitatea este arma care se transmite din om în om şi din generaţie în generaţie!
● Nu poţi să fii liber dacă nu ai demnitate.
● Demnitatea are autoritate! Cine are demnitate are şi autoritate!
● Reluăm exclamările şi îndemnurile din autobuz:
„Avansaţi înainte!” „De ce?” „Stă un domn prost pe scară!”
„Daţi din mână-n mână până-n fund la taxatoare!”
● Tot în autobuz, controlorul: „V-am prins! N-aveţi bilet!”
Dânsa: „S-a făcut! Hai să mergem!”
● O experienţă de o viaţă ne-a arătat că „CINE CAUTĂ, GĂSEŞTE!”, Cine aşteaptă să i se
aducă, rămâne neservit şi în pagubă. (G.I.) Iar foştii stăpâni (patroni, ofiţeri, etc. etc.) avizaţi
spuneau cu dreptate: „De vrei să fii bine servit, să-ţi fii tu însuţi ţie slugă!”
● Dumnezeu ascultă şi ştie tot ce faci! De aia se fac atâtea prostii! (G.I.) Înseamnă că
Dumnezeu te lasă să le faci!
● Am făcut bune şi rele,
Da’ nu mă laud cu ele! (Cântec popular)
● Un bun psiholog este acela care îşi păstrează obiectivitatea în orice împrejurare!
Personal, nu am cunoscut vreun asemenea personaj! (G.I.)
● Câţi îs cu nădragi, Tăţi mi-s mie dragi! (Zicătoare satirică din Transilvania)
● O opinie dură afirmă: O femeie care nu a fost şi o mamă bună, e o ratată! Eu (G.I.)
adaug: Dar dacă a crescut şi doi copii, şi-a îndeplinit toate obligaţiile faţă de societate! (De
obicei copiii unici le reproşează părinţilor că i-au lăsat „singuri pe lume” nefăcându-le şi un
frăţior sau o surioară!)
Eu, G.I., adaug: Unei femei care a făcut, a crescut şi a educat doi copii pe lume, nu i se
mai poate reproşa nimic! Datoria bărbatului este să-i întreţină! (Asta zice şi Cartea Cărţilor
creştinilor, adică Biblia!)
● Când stăpânul/sau pisica nu-i acasă, Şoarecii joacă pe masă! (Proverb etern şi universal)
● „Voinţa este motorul înţelepciunii! Ea face ca raţiunea să capete formă şi conţinut.”
(Un antrenor sportiv cu mult bun simţ)
● O declaraţie involuntară (?!) a scriitorului Mircea Cărtărescu, în broşura: „Frumoasele
străine” (la pag. 130) sună cam aşa: „Numărul analfabeţilor şi al imbecililor nu scade cu
timpul în lume, ci creşte!”. Sună a autobiografie!
● Se spune că un interlop ar fi declarat: „Pe mine cafeaua cu sare mă trezeşte din beţie!”
Din păcate nu există nici o băutură care să-i trezească pe cei mai mulţi din prostie! (G.I.)
● „O căsătorie de succes este un edificiu care trebuie să fie reclădit zi de zi.” (André Maurois)
● Unor vorbitori mai începători de limba franceză nu le era clar: Expresia (termenul
sau cuvântul) „cocotă” este un diminutiv al numelui cunoscutei creatoare de modă (şi nu
numai!) Coco Chanel, sau „Coco” este un diminutiv (de admiraţie şi mângâiere!), care vine
de la populara expresie „cocotă”? (Care în limba română a căpătat un înţeles mai special! Nu
spunea Coco Chanel când era întrebată dacă îl cunoaşte sau ce impresie are despre cutare
om politic: Connais pas, je ne couchais jamais avec!, adică „Nu te poţi lua după ce spune un
bărbat despre el, ci poţi să te pronunţi numai după ce l-ai încercat ca bărbat!”. O altă doamnă
spunea: „Nu vă mai pronunţaţi, fetelor, despre bărbaţi numai după vedere! Un bărbat trebuie
dus mai întâi acasă şi „despachetat” ca orice cadou! Abia pe urmă poţi să te pronunţi!”)
● Fiecare îşi poartă cu sine trecutul, greşelile şi propriul caracter! Şi toate astea îi determină
propriul destin! (G.I.)

136
 George Ion Ionescu
● „Necazurile tale te vor însoţi oriunde te-ai duce!” (Proverb chinezesc)
● O greşeală care nu mai poate fi îndreptată şi de care toţi anchetatorii se tem, este moartea
celui anchetat! lată de ce şi anchetatorii sunt ameninţaţi adeseori: Dacă cel anchetat moare
la anchetă (din cauza torturii de exemplu) îi iei locul! (Dintr-un roman chinezesc şi din
experienţa securităţii române sub Ceauşescu).
● Ştiţi care a fost (şi este!) cel mai absolut stăpân din toată lumea şi din toate timpurile?
Istoria omenirii ne arată clar: FOAMEA!
● Limbajul e legat de calitatea vieţii în comun; hunii de exemplu nu aveau decât 400-500 de cuvinte!
● Reamintim: Minciuna este de trei feluri: minciuna simplă, sperjurul şi statistica! (Toate
celelalte feluri de minciuni la care v-aţi gândit trebuie adăugate la acestea trei! Se pare că
acestea sunt minciunile de bază!)
● Nu avem dreptul să judecăm (şi cu atât mai puţin să condamnăm!) ceea ce nu putem
înţelege! (Din învăţăturile istoriei şi ale veşniciei)
● Şi o ştire tragică: Omul cinstit este duşmanul tuturor!
● Cine n-a aflat până acum cum rage un măgar castrat, n-are decât să-l asculte „cântând”
pe Cristian Tudor Popescu! (România Mare, din 10 mai 2013)
● Furnizorul de soft poate controla sistemul care funcţionează chiar cu ajutorul acestuia!
(Informaţie din presa specializată)
● Cel care trage sabia, de sabie va pieri! (Se afirmă că ar fi spus Isus Hristos) Noi zicem:
Cine ştie? Se întâmplă tot felul de lucruri! (G.I.)
● Spiritul se întrupează în gest! (Spune un dicton psihologic)
● Din aforismele lui Lucian Blaga:
1) Nu cerul este promisiunea ce ni s-a făcut, ci creaţia!
2) Numai creaţia răscumpără toate suferinţele!
3) Creaţia este singurul surâs al tragediei noastre! (Poate doar primul, N.n.) Iubirea este
cel de-al doilea; sau, poate totuşi, primul!
● Doamna Sofia Ittescu afirmă deschis (direct): „Bărbaţii se nasc proşti şi singura lor
putere este aceea a pumnului!” „Rar se întâlnesc bărbaţi pentru care familia să fie pe primul
plan!” „Fără o femeie în spate, bărbatul nu este capabil de nimic!”
(N.n.: Noi zicem: Mai exagerează şi Sofia asta, deşi numele ei, Sofia, ar trebui să însemne
„înţelepciune”!)
● Germanii au proverbe foarte angajante; cităm doar două:
1. „Die Gedanken sind frei.” (Adică: Gândurile sunt libere!, zicătoare şi cântec al
muncitorilor germani) şi
2. „Die Arbeit macht frei!”, (Adică: Munca te face liber!, dar din păcate acest îndemn a fost
afişat ca lozincă la intrarea lagărului de la Auschwitz.) (Chiar dacă repetăm, merită!)
● Pasiunea nu poate fi / şi nu trebuie trădată, nici trădarea nu poate fi iertată!
● Viaţa mi-a arătat că există şi ordine pe care nu trebuie să le asculţi sau să le execuţi, mai
ales pe front! (Tata)
● „Piatra încremenită a catedralei din Rouen prăbuşeşte lumina peste mine!” (Claude Monet)
● Frumuseţea naturii este inegalabilă: Cum să egalezi verdele inegalabil al clorofilei,
«culorile florilor, vraja vegetaţiei... (zic Eu: „Poţi decide/hotărî pe cine iubeşti?”)
● „Simţămintele duioase îţi întunecă lesne judecata!” (Hercule Poirot)
● Un vizionar spunea: „Dacă toate medicamentele ar fi aruncate în mare, pentru peşti ar
fi o zi groaznică!”
● Uneori, poţi să deschizi o uşă şi să nu fie nimic în faţă!
● Un bărbat nu poate trăi cum vrea, şi nici nu poate muri cum vrea; trebuie să-i dea voie
o femeie!
● Lumea se schimbă; Şi oamenii se schimbă! Faptele rămân!
● Un corp sănătos este în primul rând rezultatul unei minţi şi a unei vieţi sănătoase. Iar o
minte sănătoasă este un dar de la Dumnezeu şi de la părinţi!
● „Unde nu-i cap, vai de picioare!” (Proverb românesc)
● De la compunerea oratoriului „Anotimpurile” de Vivaldi au trecut deja trei sute de ani!

137
George Ion Ionescu
Dar tot ce e frumos, străbate veacurile!
● „Oriunde de află dulcele, vei găsi şi amarul!” (Petronius)
● „Pierzi tot ceea ce nu poţi păstra, dacă nu ai o armată puternică!”. Ţarul Petru cel Mare
afirma: „Un tratat în spatele căruia nu se află o armată puternică nu valorează nici măcar cât
hârtia pe care este scris!”
● Războaiele nu se câştigă prin evacuări.
● Un vis de demult, G.I.: Un pas spre vis Pierdută printre firele uscate,
Un pas spre moarte, Noua noastră carte!
(Piatra Neamţ, 1998)
● Într-o democraţie nu trebuie să existe vaci sfinte şi subiecte tabu!
● „Pentru mine, iubirea este adevărata culoare a artei!” (Chagal)
● Dansul e normal la orice vârstă! El poate exprima orice! (G.I.)
● Dansul mi-a colorat viaţa, remarca o balerină.
● Critica nu epuizează niciodată un mare poet.
● O ţară care nu-şi învaţă şi nu cunoaşte istoria, nu rezistă în Istorie!
● Un caracter puternic nu urmează un alt caracter puternic; un caracter puternic conduce.
● Eu, G.I.; zic: Unii oameni sunt ca pământul, ca fermierii (Agricultorii) care lucrează; ei
rămân acolo unde s-au născut; ei sunt sarea pământului. Alţii, cum sunt călăreţii din zare,
sunt ca vântul vremurilor; ei trec peste câmpuri şi peste zări, se pierd în depărtări şi se duc
pentru a nu se mai întoarce niciodată.
● „Democrat este acela care vrea să înalţe poporul pe umerii săi, nu acela care vrea să se
înalţe pe umerii poporului.” (Nicolae Iorga)
● „Hotărârea, dreptatea, exemplul şi sinceritatea alcătuiesc ceea ce noi numim „caracter”,
adică temelia demnităţii personale.” (Francois de la Rochefoucault, moralist francez, 1613-1680)
● „Nu întotdeauna cine se aseamănă se şi adună.” (Citat din declaraţia unui zoolog)
● „Dincolo de faţada poleită a aparenţei se află adevărul.” spunea un naturalist. Aparenţele
însă înşeală întotdeauna, spunea un proverb.
● Curajul este lăudabil, dar prudenţa rămâne totuşi mama înţelepciunii! spuse vânătorul
văzând tigrii!
● „Prostul poate pune într-o oră mai multe întrebări decât poate răspunde un înţelept în
şapte ani!” (Pitagora)
● „Câinele nu pleacă de bunăvoie de la măcelărie! „(Proverb românesc)
● „Vinul îl face pe om: păun, maimuţă, leu, sau porc!” (Bar Hebraeus, savant sirian din
secolul XIII)
● Femeile conduc lumea, iar bărbaţii se laudă! (G.I.)
● „Cartea este o oglindă; dacă se priveşte în ea un măgar n-are cum să vadă în ea imaginea
unui apostol!” (Balzac)
● „Până şi diavolul îşi ia măsuri de precauţie când minte!” (Proverb popular românesc)
● Poeţii, ca şi compozitorii, scriitorii, arhitecţii, cântăreţii, pictorii, sculptorii şi
toţi oamenii de cultură, artă şi ştiinţă, sunt valori naţionale. (Fără discuţie) Care trebuie
întreţinuţi, ocrotiţi şi folosiţi! Ca dascăli, creatori, învăţători ai tinerei generaţii, mentori, la
fel ca şi medicii, inginerii şi meseriaşii-meşteşugari-artişti, pe care ni i-a dat (câţi ni i-a dat)
Dumnezeu!, înainte ca ei să dispară, duşi pe aripa timpului în ceata uitării! Dumnezeu ni i-a
dat, Timpul ni-i ia; să-i folosim şi să-i ocrotim cât îi mai avem! (G.I.)
● Caracterul unui om iese mai cu pregnanţă în evidenţă mai ales atunci când i se conferă
ocazional putere; acest lucru îl constată şi poporul nostru cel înţelept, când afirmă, fără
drept de apel, că: Neamul prost la comandă se cunoaşte!
● „Altoiu’ face pe pomu’ pom şi cultura îl face pe omu’ om!” (Aşa s-a exprimat baba
Vlăsceanu din Argeş, 86 de ani)
●„Opinca-i talpa ţării, Nu trebuie s-o dăm uitării!” (O ardeleancă din Bistriţa care avea
100 de perechi de opinci!)
● „Atât de multe femei frumoase şi atât de puţin timp!” (Replică din filmul Dr. Jivago)
● Prostia nu are graniţe!

138
 George Ion Ionescu
Argumente: Un cap în gură! (Dintr-o piesă)
● Prostia nu dispare; doar se mută!
● Prostia împute tot ce nu e prost!
● Prostiei îi stă bine cu Ceafă groasă şi Obraz de talpă!
● Prostia e mulţumită de şi cu proştii ei!
● Prostia nu doare! Şi nici nu doarme. Dar... prostul harnic face prăpăd! (Moltke)
● Prietenii de azi sunt duşmanii de mâine (şi viceversa) într-o ţară în care nu se mai
respectă cuvântul dat! (Vadim Tudor)
● În vreme de pace copiii îi îngroapă pe părinţi, dar în vreme de război părinţii îi îngroapă
pe copii! (Proverb din Grecia Antică)
● „Istoria nu este o istorie de vieţi individuale, ci aceea a comunităţii.” (H.G. Wells)
● „Dacă-l ierţi pe criminal, îi oferi posibilitatea să repete crima.” (Din filozofia şi principiile
Dreptului)
● „Mahomed era foarte vanitos, avar, şiret, fals dar avea o pasiune religioasă sinceră.”
(H.G. Wells în „Istoria lumii”)
● Cred că la înţeleptul proverb al poporului nostru care spune că „Cine nu are un bătrân,
să-şi cumpere!” mai trebuie adăugat şi un adaos: „Cine nu are în casă un tânăr sau o tânără,
să-şi cumpere degrabă unul!” (Vezi şi fabula cu funia de nisip cerută de vecinul mai puternic
de la statul mai slab; când vecinul mai slab i-a cerut acestuia mostra de funie de nisip pentru
probă, vecinii mai puternici au exclamat: „Nu le mai cerem nimic! înseamnă că nu şi-au
omorât încă toţi bătrânii şi le-a mai rămas cel puţin unul!”)
● „Succesul vine doar în urma unui efort susţinut!”
● Nebunul le ştie pe toate iar prostul nu se îndoieşte de nimic; înţeleptul se îndoieşte de
toate şi afirmă senin: „Ştiu că nu ştiu nimic!” (Dicton antic)
● „Banii strângătorului în mâna risipitorului.”
● „A nu te apăra devine o dovadă de laşitate.” (Dicton latin)
● „Oboselile şi nu plăcerile sunt şcoala ostaşului!” (Dicton latin)
● „Vrednicia unui împărat nu depinde de tron, ci de fapte.”
● „Cu cât este mai urât trecutul, cu atât nădăjduim într-un viitor mai bun.”
● Nenorocirea nu se uită niciodată, suferinţele de odinioară rămân neşterse, în schimb
bucuriile pier odată cu plăcerea pe care au adus-o şi odată cu ele piere şi amintirea lor.”
● „Ăştia blonzii s-au decolorat!”, îmi declara un negru (sau poate era numai ţigan?)
Dumnezeu când i-a făcut pe oameni, i-a făcut negri! Dar pe urmă şi-au pierdut calităţile
şi virtuţile, vlaga şi vioiciunea şi s-au albit! Credeţi-mă! Nu-i uşor să fii ţigan sau negru şi nu
oricine e în stare să fie!
● Se zice că un oltean a fost chemat la un schimb de experienţă în Ucraina şi preşedintele de
colhoz i-a declarat senin: „Uite, aici este noul siloz construit în anii trecuţi, dincolo depozitul
de maşini cumpărate de noi, iar peste râu noul pod făcut din economiile din ultimii doi ani!”
Peste doi ani, vine ucraineanul în vizită la oltean şi acesta îi explică: „Uite-acolo este
şopronul făcut din economiile ultimilor ani, mai încolo bicicletele noastre, iar peste Olt noul
nostru pod, din economii!” La care ucraineanul se miră: „Care pod?!” Olteanul, dezgheţat,
îi răspunde: „Nu se vede prea bine, că e ceaţă pe Olt, şi podu’ e ceva mai departe!”
● Babilonie. „Vino, părinte! Aleargă!” strigă preoteasa. „De ce?” „Copiii tăi (cei doi
dintr-o altă căsătorie terminată cu o văduvie a preotului) s-au aliat cu copiii mei (alţi doi copii
dintr-o altă căsătorie terminată cu văduvia preotesei!) şi îi bat pe copiii noştri, că sunt mai
mici, răsfăţaţi, şi mofturoşi! Era vorba de ceilalţi doi copii mai mici rezultaţi din căsătoria
preotului văduv cu preoteasa văduvă a unui alt preot care avuseseră fiecare câte doi copii şi
mai făcuseră împreună doi.
● O casă fără o femeie e o casă săracă, uneori părăsită şi de destule ori pustie! (Constatare G.I.)
● Frumuseţea, ca şi dragostea, robeşte!
● S-a spus: „Foamea e cel mai bun bucătar.” Poate că ar fi trebuit să se spună şi „cel mai
cumplit” odată ce, atât în Rusia cât şi în civilizata Germanie, a condus la canibalism în cel
de-al Doilea Război Mondial.

139
George Ion Ionescu
● Blestem: „Să-ţi dea Dumnezeu şi ţie
Râie şi chelie!
Aşa cum mi-a dat mie! (Blestem din secolul trecut, dar se pare că încă neterminat!)
● Radio Erevan a fost întrebat: „Se poate face comunism în Elveţia?”
La care Radio Erevan a răspuns: „Da! Se poate face, dar ar fi păcat!”
● „Patria este pământul care te hrăneşte.” (Euripide)
● Până la urmă, cu toţii avem nevoie de visuri! Asta explică succesul pe care îl are de
obicei cel care oferă „secretul” sau arată locul unde se află o comoară sau o afacere de
succes (de obicei o escrocherie), succesul depunerilor „în piramidă”, depuneri cu dobânzi
fabuloase care se termină întotdeauna cu un faliment fabulos! Pe urmă, unul sau doi inşi
intră în puşcărie, totul se uită... şi totul reîncepe după cel mult un deceniu!
● Eşti tentat să spui: „Viaţa e un timp pierdut!” şi poate că şi este.
Dar ce am putea face altceva?!
● „Noi nu o să mai facem aceleaşi greşeli pe care le-au făcut în cele două războaie mondiale
(n.n.) înaintaşii noştri! O să facem altele!” (Winston Churchill)
● Poporul spune: „Peştele de la cap se împute!” iar înţeleptul nostru popor adaugă:
„Dar se curăţă de la coadă!” şi adaugă: „Iar mie mi se nimereşte întotdeauna capul la
partea mea!
● Un general pensionar, care depăşise şi dânsul 80 de ani, lăudându-se cu performanţele
lui sexuale, iar eu arătându-mă mai ponderat (la 84 de ani), dânsul mi-a replicat: „Ţine
minte formula esenţială: F.N.F. - V.P.T.” „Ştii ce înseamnă?” „Vă traduc: Fuţi nu fuţi, vremea
pulii trece!”
● Proverbul spune: „Lăcomia strică Omenia!”. Ai ceva de zis despre vorba asta? -Nu! i-am
răspuns. „Vezi? Pe mine m-au dat afară cândva pentru vorba asta! Şi nu şi-au luat vorba înapoi!”
● Obrazul subţire, cu multă cheltuială se ţine! N.n.: Şi cu Nivea, Rexona şi aşa mai departe!
● În multe cazuri, linia (drumul) cea mai directă (sau poate cea mai „scurtă”) între două
puncte, este linia oblică (transilvănenii zic „oablă”).
● Mulţi bătrâni se laudă, îşi lasă mustaţă, barbă şi burtă!
● Prima patrie a unui om (bărbat) este mama.
● Frumuseţea robeşte. (G.I.)
● În România este timpul ca şi tăcerea să vorbească! (G.I.)
● Decât filozof ofticos, mai bine un măgar sănătos! se spunea cândva în România, unde un
sfert din tineret era răpus de tuberculoză.
● Alarmă la o casă de rendez-vous (sau toleranţă, dacă preferaţi!): „Opriţi plăcerea! Suta e falsă!”
● - Vă temeţi de criza financiară?
- După 30 de ani de căsnicie, nu mă mai tem de nimic!
● - Căsătoreşte-te cu mine! Vei trăi ca în Rai!
- ...Goală şi desculţă?
● Un beţiv beat criţă se roagă de un vecin: - Ajută-mă! E cutremur! se ruga beţivul. - Cum
pot să te ajut? întreabă vecinul. - Ţine casa!
● Un beţiv se adresează unui miliţian, care se clătina şi el: „- Îmi daţi voie să trec printre
dumneavoastră?” „- Da! Da’ numai câte unul!”
● Un beţiv, clătinându-se, se propteşte într-un zid! „- Fir-ar ai dracului!” zice el. Pe urmă
se întoarce şi se loveşte din nou de acelaşi zid! Se întoarce din nou, şi pentru a treia oară se
loveşte de zidul cu pricina, şi remarcă supărat: „- M-au zidit, ai dracului!”
● „-Închidem localul, o să trebuiască să ne părăsiţi!” La care un gospodar mai fercheş
se adresează convivului: „- Nu-i nimic! Mergem la mine! Stau aproape! Hai!”. Merg ei,
şi gospodarul îi explică: „- Uite-aici e poarta grădinii... Intrăm prin uşa de la bucătărie...
Dedesubt e beciul şi butoiul! Dincolo e dormitorul... Ăla e patul, aia e nevastă-mea şi ăla de
alături sunt eu! Noi o să ne retragem în bucătărie!”
● „- Bulă, ce ţi-a plăcut mai mult la expoziţia pentru copii?”... „- Mămicile!”
● „- Ştii, Ioane, de ce se duc tinerii căsătoriţi la Calafat?”... „- Nu!” ... „- Creşte trei
centimetri!”

140
 George Ion Ionescu
● Soarta îi trimite pe cei doi tineri căsătoriţi în concediu, el la munte şi ea la mare! După
trei săptămâni, revedere, sărbătoare, festival... Prin somn, ea se sperie: „- Cine-i ăsta? Vai,
bărbatu-meu!” La care el, confuz, sare pe fereastră!
● Într-unul din romanele lui, intitulat „Doi ani de vacanţă”, Jules Verne scria despre
nişte cursuri imaginare organizate de nişte tineri naufragiaţi pe o insulă, al căror program
cuprindea principiile:
„Ori de câte ori un lucru te înspăimântă, fă-l!”
„Nu pierde niciodată prilejul de a face un efort, dacă îţi stă în putinţă!”
„Nu te da în lături de la nici o osteneală, căci nici una nu este fără folos.”
Punând în practică aceste precepte, se fortifică atât trupul cât şi sufletul!
Jules Verne descrie cum în această ideală colonie, elevii mari (clasele VII-VIII) le predau celor
mici matematică, geografie, istorie ş.a.m.d., iar ei înşişi învăţau din cărţile salvate de pe vas!
Nota noastră: „E prea frumos ca să fie adevărat.”
În încheiere, Jules Verne sublinia: „E sigur că nicicând elevii unui institut nu vor fi expuşi
să-şi petreacă o asemenea vacanţă după un naufragiu. Dar ceea ce trebuie să reţinem şi să
ştim bine este că prin viaţă ordonată, tragere de inimă şi curaj nu există împrejurări oricât de
potrivnice pe care să nu le poţi birui. Să nu uităm, mai ales, cum sunt căliţi oamenii în aspra
ucenicie a vieţii, copiii devenind aproape tineri iar tinerii devenind adolescenţi.”
● În cele ce urmează, cităm metaforele, figurile de stil şi observaţiile spirituale ale unor
redactori necunoscuţi (pentru că nu s-au semnat în calendarul respectiv) dar pe care îi
respectăm, îi cităm şi le mulţumim şi pe această cale pentru ideile lor originale:
Căutat pe întuneric = COMUTATOR Mobilă căptuşită cu plăci aglomerate = DISCOTECĂ
Imagini de final la Titanic = EPAVĂ Dispoziţie de trecere în rezervă = LUARE AMINTE
Dusă cu zăhărelul = CAFELUŢĂ Reacţii cu degajare de căldură = ALINTĂRI
Roman de mare succes = PRINCEPS Post de comandă pe mare = AMIRAL
Uriaşul zăpezilor = SLALOM Nu ne lasă să ne rătăcim = INDICATOARE
Dată de toţi pereţii = CAMERĂ Refacerea puterilor prin fugă = RESTAURAŢIE
Vârf în evoluţie = APOGEU Toc clasic după moda de la Paris = ETUI
Brâu de foc = CARTUŞIERĂ Subiect căzut la examenul de capacitate = IMATUR
Bătut de ies scântei = AMNAR Când se indică lipsa de procedură = INTRATABIL
Aşezat în cap de masă = LIDER Adaos necesar la zugrăvit şi pictat = EPITET
Pică des la stână = ZER Casă călcată de hoţi = PENITENCIAR
Cu luni în urmă = MARŢI Obiectul anumitor socoteli = MATEMATICĂ
Cea care face băi reci = FOCĂ Purtător de mesaje în spaţiu =ETER
Stele pitice = ASTERISCURI Execuţie în program de urgenţă = PRIPEALĂ
Dă gata un butoi = DOGAR Băutură de care e greu să scapi = OTRAVĂ
Pradă ca în codru = FIARĂ Bogăţiile scoarţei bune de exploatat = IDEI
Vedetă din operă = ARIE Îşi vinde scump pielea = MAROCHINER
Dat la draci = CALMANT Cartonaşe arătate jucătorilor = CĂRŢI
Toată lumea în desene = ATLAS Combinaţii de culoare = LABIRINTURI
Adunate aproape = ÎNCETE Facilitează accesul la bănci = ALEI
Sare... măruntă = IADĂ Cuplaj de jocuri în nocturnă = BAL
E ceva de capul ei = MARAMĂ A face ordine prin corespondenţă = A CARTA
Duce vorba mai departe = RADIO E primul când e vorba de bârfă = CICĂ
Naveta cu apă = MAREEA E obligată să dea înapoi = ÎNDATORATĂ
Scris... mărunt = BILET Instituţii ce au grija oamenilor = NOTARIATE
Soluţia de rezervă = RIVANOL Creatorul înconjurat de sfinţi şi îngeri = ICONAR
Ţineau la bani cândva = CIORAPI Plata pentru veselie = MOROCĂNEALĂ
Pentru chinezi şi japonezi = OREZ Problemă de fond pentru salariaţi = REMUNERAŢIE
Deţine rolul principal = VITAL Bate şi ţi se va deschide = DOSAR PENAL
A împrumuta din cărţi = A CITA Gata să apuce pe undrum greşit = DEZORIENTARE
Tratament la afecţiune = SĂRUT Se învârteşte în cercuri înalte = CURTEAN
Deţinătorii titlurilor = ARISTOCRAŢI Lucrări efectuate cu pila = ARANJAMENTE

141
George Ion Ionescu
Punct de legătură = PIAŢĂ Ajutor la aranjarea favoriţilor = RECOMANDARE
Factor de progres = E-MAIL Ajutor substanţial la edificare = CONSTRUCTOR
Susţinătorul de proiect = FINANŢATOR Citat la pomenirea celor care fură = ACATIST
Muzica trecutului = TROPOT Cadrul de montare al unui tablou = ATELIER
Aut...din serviciu = INAPT Provoacă oprirea circulaţiei unui vas = ANCORĂ
Au lucrări în galerii = BĂIEŞI Unde intervine el se face lumină = ELECTRICIAN
Casă de valori = SCRIN Răsturnare nefericită de situaţie = EVENIMENT
Cască bine ochii = LUCID Secundar... la masa bunicului = ŢAL
Mersul pe jos = TÂRÂŞ Trimis pe teren pentru planuri = GEODEZ
Lucrare cu sapa = SUBMINARE Mijloc de circulaţie pe două roţi = OSIE
Probă de control = ETALON Dă atenţie celor ce trag cu urechea = ORELIST
Schimb de experienţă = RUTINĂ Datat din perioada bronzului = ESTIV
A dat ... în cărţi = BIRLIC Nasuri roşii ca la oamenii răciţi = MORCOVI
Luată la goană = TĂLPĂŞIŢĂ Certificat de provenienţă = ŢINUT NATAL
Reuniune de presă = TRUST Unităţi pe linia de tragere = LUNETIŞTI
Iluminatul interior = CITIT Fază derulată cu încetinitorul = TĂRĂGĂNEALĂ
Doză mică de curent = PILĂ Revenită dintr-o expediţie = RECOMANDATĂ
De bună credinţă în vorbă = PAROL Pornit în viaţă cu proptele = ŞCHIOP
Slujesc la înălţări = AEROPORTURI Cercetare în domeniul medicinei = CONSULTAŢIE
Notă informativă = AFIŞ Încă n-au ajuns la vreo înţelegere = TAINICI
Dans marinăresc = TANGAJ Locuri ale căutătorilor de comori = BĂI
Oameni cu judecată = ÎMPRICINAŢI Data poştei...pentru expediere = RECIPISĂ
Au ajuns vestite = ÎNŞTIINŢATE Rodul gravitaţiei = MĂRUL CARE CADE
Pus în capul listei oficiale = ANTET Descalificat la impresia artistică = TERN
Decor pentru western = RANCH Prezentator de varietăţi la revistă = CALEIDOSCOP
● Tot ce se face pe ascuns, e de furat, iar cei care trăiesc din biruri şi impozite, sunt hoţi!
(Învăţătură evreiască antică şi actuală)
● Ţineţi minte: Nu există un om inteligent fără un dram de nebunie. (François de la
Rochefaucault, 1613-1680)
● Proverbul italian spunea: „Calul, puşca şi nevasta nu se împrumută.” Acum proverbul
s-a modernizat, devenind: „Calul, puşca şi maşina nu se împrumută!”
Naţionalizarea femeii (Etatizarea!) a fost cerută încă de anarhiştii lui Bakunin, iar
bolşevicii au încercat naţionalizarea femeilor, obţinând doar un eşec cu totul falimentar! Aşa
zisa „raţionalizare”! a femeilor s-a dovedit doar o gafă de mari proporţii! Din cauza celor
două războaie mondiale, în Polonia şi în Rusia, unde nu mai existau aproape deloc bărbaţi
între 16 şi 64 de ani, femeile se rugau de câte un bărbat: „Fă-mi un copil!” Se ajunsese să
se închirieze bărbaţi, iar guvernul polonez şi cel rus ceruseră femeilor să repopuleze ţara
făcând cel puţin câte un copil! Chiar ca femeie singură! A fost singurul rezultat obţinut prin
„raţionalizarea” femeilor!
● Şi acum trei „actualităţi” româneşti:
1. „Am devenit o maşinărie de distrus destine!” spunea un procuror din România (în 2013).
2. „Ce mai faci?” „Fac o brânză!” „Cum adică?!” „Adică stau şi put!” (De-ale lui Mircea
Badea, de la televizor)
3. „DNA DNA, Să vină Zdreanţă să vă ia!” (urare din Parlamentul României, 13 sept. 2017;
Zdreanţă era căţelul lui Tudor Arghezi, citat într-o poezie celebră)
● Unii ştiu ce spun, alţii spun ce ştiu! (Tudorel Toader, Ministrul Justiţiei, 30 august 2017)
(N.n., comentariu: Cei mai mulţi nu ştiu nici ce spun, nici ce tac, dar vorbesc fără rost, din
păcate; numărul lor este majoritatea!
● Să-i mulţumeşti pe toţi (să mulţumeşti pe toată lumea) e imposibil!
Dar să enervezi (adică să-i amâni, să-i reprimi şi să-i repezi) pe toţi e floare la ureche!
(Deviză afişată într-un birou de personal dintr-o „Instituţie Metodică”!)
(N.n.: Credem că aţi încercat (experimentat!) şi dumneavoastră această comandă!)
● „Cred că în viaţă te poţi îndrăgosti de mai multe ori, dar de iubit poţi să iubeşti numai

142
 George Ion Ionescu
o dată!”, spunea o actriţă care trăise din plin şi ştia ceea ce spunea!
● Toate trec, mergem mai departe
Toate trec, viaţa ne desparte! (Versuri dintr-un cântec)
● Biserica catolică a constituit timp de secole una din primele, dacă nu chiar prima putere
a lumii (mondială). Din păcate, reprezentanţii acestei biserici şi-a consumat o bună parte
din forţă prin campanii imposibil de câştigat, precum Cruciadele, „Stârpirea” ereziilor, a
lumii arabe şi a iudaismului, a Reformei şi a oricărei opoziţii, săvârşind acte reprobabile
(autodafeurile, o poliţie închizitorială, lupte intestine şi războaie interminabile, „convertirea”
(de fapt exterminarea) amerindienilor americani şi a negrilor, lupte cu toate sectele, dar şi cu
Anglia convertită la anglicanism, cu reformaţii lutherani şi calvinişti, cu mahomedanii arabi,
cu turcii otomani şi selgiucizi, cu filozofia nonconformistă, iar în vremurile mai noi cu ştiinţa
materialistă şi cu oamenii de ştiinţă. Inflexibilă, neclintită (chiar fixistă!), folosind limba
latină chiar şi după ce aceasta ajunsese o limbă moartaă, şi o filozofie infirmată de ştiinţă în
laboratoare, Biserica catolică este şi de admirat, şi de condamnat, şi de urmat şi de dărâmat,
reconstruit şi admirat. A rămas unul din mariile imperii ale lumii, dar timpul o readuce la
viaţă şi totuşi o condamnă la uitare, monument încă viu al unor concepţii desuete, uscate
deşi încă vii. Ca totdeauna, bilanţul este nul, adică egal între realizări, eşecuri şi nepotriviri,
între sublim şi cruzime, între frumuseţe şi teroare. Seamănă cumva cu Imperiul Roman, cu
cel chinezesc şi cu Istoria în ansamblul ei. Acelaşi amestec de realizare şi de decădere, de
tenacitate şi de cruzime! Nu ştii ce să admiri mai întâi, realizările, rezultatele pozitive prin
veacuri, sau să condamni şi tu împietrirea, condamnările şi crima! Să admiri sau să judeci
cu răceală întâmplările mileniilor? Iar când te gândeşti că în fond toate religiile, ca şi toate
teologiile, rămân totuşi nişte iluzii, în numele cărora se poate înfăptui şi se înfăptuieşte orice,
te întrebi dacă în final trebuie să admiri sau să condamni, să judeci dur sau să iei exemplu!
Fiecare poate şi trebuie să se hotărască şi mai întâi să judece! Din păcate, şi aici totul este,
încă o dată, umbrit de suferinţă! Pentru că există şi fapte şi realizări de necontestat, şi fapte
şi crime de neiertat pe care numai Timpul le poate judeca!
● „Moscova nu crede în lacrimi!”. Această formulă a fost folosită de regimul bolşevic,
de guvernul sovietic, de generalii ruşi şi de întreg poporul în suferinţă! Îmi aminteşte de o
formulă populară cândva la noi:
● „Mortu’ de la groapă nu se mai întoarce!”
● Recomandarea negustorului: „Dacă nu o să trăieşti prea mult, marfa asta te ţine o viaţă!”
● Citate dintr-un articol de educaţie medicală, intitulat:
„Cunoaşterea semnificaţiei corecte a unor specialităţi medicale”. Cităm:
- În medicina modernă este obligatoriu, în cadrul consultaţiei de chirurgie vasculară,
efectuarea examenului Doppler venos şi arterial pentru membrele inferioare sau superioare,
în funcţie de simptomatologia pacientului.
- Endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu diagnosticarea şi
tratamentul afecţiunilor sistemului endocrin. În cadrul endocrinologiei sunt investigate
afecţiunile tiroidiene, hipofizare, adrenale, gonadale şi tulburările metabolismului calcic
(osteoporoza, osteomalacia.)
- Gerontologia este ramura medicală care studiază procesul îmbătrânirii, iar Geriatria
este cea care vizează tratarea afecţiunilor specifice pacientului vârstnic (peste 65 de ani).
Caracteristic acestei specialităţi este faptul că pacienţii prezintă comorbidităţi (mai multe
boli asociate) şi au un oarecare grad de dependenţă faţă de persoanele din jur sau mai puţină
autonomie decât în trecut.
- Geriatrul este cel care realizează o abordare pluridisciplinară a pacientului vârsnic,
stabileşte diagnosticul, tratamentul, dar trebuie să aleagă şi cea mai bună soluţie adaptată la
starea pacientului.
- Medicina internă este o specialitate de sinteză, de unificare, de integrare a cunoştinţelor
de cardiologie, pneumologie, hematologie, reumatologie, geriatrie şi terapie intensivă pentru
procesele necesare unei rezolvări terapeutice perfecte.
- Medicul internist este cel care utilizează atât mijloace actuale moderne de laborator

143
George Ion Ionescu
(examene de sânge, urină sau alte produse biologice), cât şi tehnici imagistice (examene
de ecografie abdominală, endoscopie digestivă superioară şi inferioară - pentru explorarea
tubului digestiv şi altele), toate acestea într-un diagnostic rapid, corect şi care să îndrume
medicul către decizia terapeutică cea mai bună!
- Internistul este medicul cu o privire de ansamblu competentă asupra întregului tablou
de boli al pacientului, el având posibilitatea de a utiliza diferite scheme de tratament, pentru
ca în final medicaţia indicată pentru o anumită afecţiune a pacientului să nu decompenseze
sau să influenţeze negativ o altă boală a individului respectiv.
(Aici am sărit ginecologia şi medicina sportivă, care pe mine mă depăşesc, G.I.)
- Psihiatrul este în primul rând un medic specialist pregătit să trateze boli mentale
severe, cum ar fi schizofrenia, sindromul maniacodepresiv, diverse tipuri de psihoze dar
şi afecţiuni mai uşoare de tipul nevrozelor. În cea mai mare parte a cazurilor, psihiatrul îşi
tratează pacienţii cu ajutorul medicamentelor.
Unui număr mic de pacienţi i se va recomanda şi psihoterapia, alături de medicaţia
psihotropă.
Principalele probleme abordate de Psihiatria pediatrică, ramura medicală care se ocupă
cu diagnosticarea şi tratamentul afecţunilor mentale ale copilului şi adolescentului sunt:
- Tulburările de atenţie; tulburările de somn; tulburări de conduită; problemele
alimentare; copilul deprimat; copilul şi doliul; copilul şi divorţul; copilul maltratat; copilul
autist; alcoolul şi drogurile la vârste mici; tulburarea maniaco-depresivă la adolescent;
suicidul; tulburările psihice majore ale copilului.
- Psihologul sau psihoterapeutul este singurul calificat pentru a putea permite schimbări
importante la nvelul structurii personalităţii; el lucrează în interacţiune directă cu pacientul.
- Urmează Medicina Dentară care tratează implantologia dentară, chirurgia orală,
ortodonţia, paradontologia, protetica, profilaxia afecţiunilor gingivale şi radiografia dentară.
Notele au fost extrase din articolul „Semnificaţia corectă a unor specialităţi medicale” din
revista Săptămâna medicală, nr. 2016 din 15 august 2017, pag. 28-29, autor: Clinica Dentirad.
Din aceeaşi revistă am extras (pag. 8-10) subtitlurile capitolului: Etapele de regres şi
îmbătrânire ale corpului uman:
1. La 20 de ani: creierul şi plămânii 6. La 50 de ani: rinichii
2. La 25 de ani: pielea 7. La 55 de ani: stomacul şi auzul
3. La 30 de ani: părul şi muşchii 8. La 60 de ani: gustul şi mirosul
4. La 35 de ani: sânii, oasele şi fertilitatea 9. La 65 de ani: vezica urinară şi vocea
5. La 40 de ani: ochii, inima şi dinţii 10. La 70 de ani: ficatul
11. La 80 de ani: Despre ce vorbeam?
Eu voi împlini în curând 85 de ani, aşa că vă întreb: Ce-am zis?!
● Un fermier scoţian, care-şi asigurase viaţa la o agenţie de specialitate, s-a înnecat. La
înmormântare o vecină o consolează pe văduvă: - Ce bine că răposatul a fost un om prevăzător,
deşi nu ştia nici să scrie, nici să citească, şi nici... - Şi nici să înnoate slavă domnului!,
completează văduva.
● Şi acum, un exemplu de deformare a limbii din aşa-zisă limbă moldo-basarabeano-...
rusă?: „O chicat perja di pi bagdadie ş-o feştelit oghialu’ di pi crivati!”, „Ce-am zis?”
Am zis: A căzut pruna de pe raft şi a murdărit cearceaful de pe pat!
Comentaţi dumneavoastră!
● Dacă oamenii nu mai citesc, nu mai judecă şi nu mai chibzuiesc, nici nu mai sunt oameni!
(Se zice că ar fi spus împăratul roman Marcus Aurelius înainte de a muri.)
● Viaţa e crudă, dar războiul este şi mai crud. (Proverb şi constatare mongolă)
● Natura ne aseamănă, educaţia ne deosebeşte! (Confucius)
● Necazurile pot transforma inima unei femei; o împietresc. (Proverb mongol)
● Pe lume nu există nimic mai de preţ decât viaţa şi dragostea.
(Din Iassa, Codul de legi al lui Gingis-Han, care a străbătut veacurile)
● Şi acum o glumă cam porcoasă dar foarte populară, câte o caţă îşi bătea joc de tine sau
de o fată întrebând: „E rotundă şi e tare,

144
 George Ion Ionescu
La mijloc gaură are
Femei şi fete o doresc,
Bărbaţii le-o dăruiesc! Ghici ce e? Verigheta! Vezi că nu ştii?
(Nu la ce te-ai fi putut gândi iniţial! Deşi poate fi şi aia! (N.n.))
● Proverbul: „Obrazul subţire, cu cheltuială se ţine!” a fost transformat de cosmeticiene
în varianta modernă: Obrazul subţire cu bune maniere se ţine!
Şi se menţine!
Şi te menţii în fală, cu multă cheltuială! completează poporul!
● O încercare a mea (G.I.) de a defini:
Stadiile emoţiei şi postemoţiei: La aceste stadii am continuat cândva:
Atenţia Seducţia - Vraja
Inducţia Hipnoza (Pata!)
Emisia privirii Orbirea sau
Telepatia Clarviziunea
Al şasesea simţ (extrasenzorialul!) Telepatia, sau
Comunicarea la distanţă!
Dacă doriţi şi puteţi, continuaţi dumneavoastră!
● Îţi dai seama ce-i mai important în viaţă doar după sau când pierzi acel ceva!
(Replică dintr-un film sau din literatură; sper că sunteţi de acord şi dumneavoastră.)
● „Fizica e mult prea complicată ca să o lăsăm doar pe mâna fizicienilor!” se spune că ar fi
afirmat fizicianul, matematicianul şi astronomul Minkovski (unul din profesorii lui Einstein).
Războiul e mult prea complicat pentru a fi lăsat doar pe mâna militarilor, fie ei chiar şi
generali, iar politica se dovedeşte mult prea de neînţeles şi complicată pentru politicieni!
Ce rezultă de aici? Rezultă că nimeni nu trebuie să-şi mai dea aere! Numai prin colaborare
se mai poate realiza câte ceva şi progresa câte puţin! Eu cel puţin, G.I., nu mai adaug nimic!
● În casa omului muncitor fiecare zi vine cu pâinea ei! (Zicătoare franceză)
● Moartea e un fenomen simplu în natură, numai oamenii îl fac înspăimântător! Vorbesc
de moartea naturală care adesea e chiar o dulce ispită! (Marin Preda)
● O credinţă populară bine fondată spune: „Să fii gelos înseamnă să fii bântuit!”
Noi adăugăm: gelosul este oricând gata să comită ireparabilul!
● Omul pătimaş care joacă jocuri de noroc este o creaţie a diavolului!
Banii reprezintă un fetiş, iar jocul un ritual al pierzaniei! (G.I.)
● „Vei câştiga” este doar promisiunea lugubră şi batjocoritoare a diavolului, niciodată
ţinută, chemare a pierzaniei! (Gaston Leroux)
● „Sportul nostru naţional este aruncatul pisicii! Aruncatul pisicii moarte în curtea altuia!
Grija se urcă pe altul!” Spunea o grecoaică din România.
Parcă la noi aruncatul pisicii, grijilor şi îndatoririlor în curtea altuia nu ar fi tot sport naţional!
● Îmi aduc aminte cum striga Raşela la Ştrul peste strada din ghetou („strada” avea o
lărgime cam de doi metri) iar Raşela avea o frumoasă voce foarte rezonantă!: „Ştrul! Iţic nu
are bani să-ţi dea mâine datoria! Trebuie să mai aştepţi!” iar către Iţic: „De ce să-ţi faci tu
griji? Să-şi facă el!”
● Când te porţi frumos, pe obrazul tău se urcă alţii! (Zicătoare din Balcani)
● Cea mai bună dietă ca să slăbeşti este să nu mănânci! (N-am auzit şi n-am văzut de
deţinuţi sau arestaţi graşi, de când mă ştiu!)
● „Adevărul iese la iveală cu cât pui mai multe întrebări” (Un poliţist anchetator)
● Muzica este limbajul sufletului. (Citat din literatură)
● Se pare că ura aduce cu ea boli incurabile!
● Ura la care nu renunţi prin iertare îţi marchează cartea vieţii. (Citat de mine liber, după
doctorul Dulcan)
● Primim de la Univers ceea ce dăm!
● „Dacă nu poţi să-i ierţi pe ceilalţi din dragoste pentru ei, fă-o cel puţin din dragoste
pentru tine!” (Dr. Dulcan)
● Ura, disperarea şi războiul plutesc deasupra lumii ca nişte nori negri.

145
George Ion Ionescu
● Între oamenii răi, care fac rău şi urăsc, şi nebun nu este decât o deosebire de grad.
● Ai copii, ai bucurii; dar şi griji cu carul! (Din literatură)
● Utopiile nu sunt decât nişte adevăruri premature.
● „Doi din mine n-o să facă, dar nici unul bun!” Replica nevesti-sii: „N-am ştiut că eşti
rău, dar acum aflu că eşti şi nebun!”
● Timpul este suficient pentru oricine ştie să-l folosească! (Proverb elveţian devenit dicton
într-o reclamă)
● Repetăm o învăţătură pe care am mai citat-o: Never complain / Never explain
No regrets! (Cahterine Deneuve,
şi cândva: Danielle Darieux!)
● Je saime à tout vent! (Eu semăn în toate vânturile (direcţiile); formula editurii Larousse)
● „-Domnule profesor, ştiţi de ce au inventat evreii căsătoria?” „-Nu!”
„-În vechiul Babilon şi la diferite populaţii mesopotaniene semite, exista pentru toate
femeile, chiar şi pentru cele căsătorite, obligaţia prostituţiei rituale la templu, cel puţin o
dată în viaţă; dar trebuia să plăteşti! Când s-au înfiinţat casele de toleranţă, iar costa scump!
Acum înţelegeţi?”
● Cei care nu valorează nimic îi desconsideră (de obicei, interesat!) pe cei care valorează
ceva şi chiar îi urăsc pe cei valoroşi! (Constatarea amară de o viaţă a unui ins abia ieşit dintr-o
detenţie nemeritată)
● „Gândeşte-te! Că încă nu a fost interzis prin lege!”
(Deviză afişată cândva la intrarea unei Case de Cultură.) Întrebăm: Ce s-a schimbat? (G.I.)
● „Iubirea adevărată nu are sfârşit!” (Deviză)
● Proverbul „Hope is the last to die!” a devenit reclama: „Excelenţa face diferenţa!”
● Poţi duce un cal la apă, dar nu-l poţi obliga să bea! (Proverb din Sahara)
● „Când apare lupu’ la stână, câinii se înfrăţesc!” (Proverb România)
● „O democraţie care nu dă pâine nu e bună!” (Lech Walesa)
● Pisica cu clopoţei nu prinde şoareci!
● Nimic nu e ceea ce pare! (Constatare universală)
● Ca să faci economie, investeşte în calitate!
● Viaţa nu vine niciodată cu asigurări incluse!
● Fumul ajunge întotdeauna la nefumător! Deci nu pot veni cu dumneavoastră!
● Omul ameninţat să fie arestat către miliţian: „-Nu pot veni! Sunt cu soţia!”
Miliţianul: „-Nu-i nimic! Dumneata poţi să pleci, dânsa mă urmează! E recidivistă!”
● „-Să vezi”, îmi spune prietenul meu Iţic: „-Mă duc acasă... şi o găsesc pe Raşelica cu
Lumbago în pat!” I-am zis: „-Ce vorbeşti, măi, Iţic?! Nu mai e cu Moscovici? L-a lăsat?!”
● „Războiul mai întâi scoate şi mai rău răul la iveală!” (G.I.)
● „Unora le merge mai bine mintea, altora, papagalul!” (G.I.)
● „Nimeni nu trăieşte în locul nostru şi fiecare trebuie să-şi facă ordine în viaţă.” (Mărturia
unei femei la al treilea divorţ!) Şi mi-am amintit (G.I.) de chemarea lui Nelson prin semnale
de semnalizare adresate flotei engleze înaintea încleştării navale de la Trafalgar care avea
să-l coste viaţa: „England expects that every man will do his duty” (Adică: Anglia aşteaptă ca
fiecare om să-şi facă datoria!)
● Aşa cum este limbajul, aşa este şi comportamentul! Fiecare este corect până la capăt, sau
bădăran până la capăt! (G.I.)
● În Război omul se obişnuieşte cu lucruri de necrezut şi săvârşeşte orori pe care, după
aceea, nu mai poate nici el să şi le mai explice! (Piloţii care au bombardat populaţie civilă fără
apărare, lunetiştii (ţintaşii) care au ucis câte două sute de oameni, poliţiştii care au torturat
oameni până la moarte şi toţi cei care au făptuit ceea ce nu-şi imaginaseră vreodată că pot să
săvârşească!) Când eu (G.I.) spun că omul este o fiară, ştiu foarte bine ce spun - şi îmi pare rău!
● În 1945, când germanii se plângeau în oraşele distruse: „Hitler ne-a făcut asta!”, şoferul nou
i-a întrebat: „Şi voi unde eraţi? A făcut asta singur? A omorât, ziceţi voi 18 milioane de oameni?”
(Un ofiţer american din trupele de ocupaţie din Germania care ancheta crimele de război)
● „Bârfa nu este decât o formă preferată de conversaţie!” spunea o femeie deşteaptă, şi

146
 George Ion Ionescu
adăuga: Pentru o situaţie delicată, e nevoie de cel puţin două persoane!
● „Ce nu te doboară, te întăreşte!” (Credinţă populară)
Eu, G.I., aş zice mai curând: „Te înrăieşte!” Doamna care mă comentează completează: „Şi
te împietreşte!”
● „Bunul gust este cel mai bun mod de a economisi.” (G.I.)
● „Tinereţea, mândră floare, Cine-o pierde rău îi pare!” (Cântec popular) Mie:
„Nu-mi pare rău de nimic, Numai după lume-un pic!” (Eu: Ce să zic?)
● Este un fapt verificat de multă vreme: Mistificatorul chiar crede în basmele sale! (Din
înţelepciunea populară)
● „Nenorocul este că norocul este prea puţin, iar nenorocirea este prea multă!” (G.I.)
● Alt nenoroc este că prostia e incurabilă!
Nu o vindecă nici un medicament! (G.I.)
● Pe scurt: Preotul: „-De data asta te iert, tinere! Ai păcătuit!”
Tânărul: „-Şi cu câtă plăcere! Numai dacă ai putea să ştii, părinte! Dar dumneata
ai interdicţie!”
● Arta culinară înseamnă să le cunoşti pe Medeea şi pe Circe, pe Elena din Troia şi pe
Regina din Saba, şi să admiţi că: „Foamea e cel mai bun bucătar!”. Înseamnă să cunoşti toate
plantele şi toate fructele, toate aromele şi toate mirodeniile şi tot ce-i tămăduitor şi dulce pe
câmpii şi în crânguri şi savuros la mâncare! (Citat modificat şi adaptat de mine, G.I., în parte
după John Ruskin, 1819-1900)
● Frumuseţea vine din interior. (G.I.)
● Sănătatea înseamnă frumuseţe! Şi: Frumuseţea înseamnă sănătate!
● Prietenul maghiar, la aniversarea a douăzeci de ani de căsătorie, către prietenul lui cel
mai bun, evident român: „-De douăzeci de ani de când trăiesc cu nevasta asta al meu...
„-A mea!” zise ardeleanul. „-Cu aia al meu!” răspunde ungurul, „Cu a ta numai de doi ani,
de când nu mai poţi tu! Că doar ţi-am spus când eram noi tineri! Odată, şi gata! Dar tu nu! Şi
de cinci ori! Şi acum de când nu mai poţi, trebuie şi cu a ta, că doar nu era să umble femeia
prin sat după nevoie!”
● În epoca nouă se poate da faliment şi prin computer!
● Când ţi-e lumea mai dragă, computerul şterge datele cele mai utile, esenţiale, sau chiar
toate datele unui sector! Pe urmă pretinde că l-ai manipulat prost sau că i-ai dat comenzi
greşite! Şi ceea ce este mai grav, este faptul că nu poţi să discuţi cu el, fiindcă are întotdeauna
dreptate! Şi mai e şi robot pe deasupra! (G.I.)
● Când eram adolescent, se cita o epigramă a lui Păstorel Teodoreanu:
În era nouă începută,
Rahaţii scriu în loc să pută!
Iar scriitorii adevăraţi
Sunt „epuraţi” de aceşti rahaţi! (Eram cam prin anii 50’ ai obsedantului deceniu!)
● Acelaşi Păstorel a rămas celebru prin modificarea zicătorii „Morţii cu morţii şi vii cu
vii!” într-o formă puţin transformată, dar mult mai potrivită „Morţii cu morţii, şi vii cu viile!”
● Cum e fata? Cam naivă, dar e curioasă! Învaţă repede meseria! (G.I.)
● Şi uitarea e o armă! Dacă nu poţi uita, nu supravieţuieşti! (G.I.)
● Şi uite-aşa crăpăm cu toţii,
Şi vardiştii, dar şi hoţii! Sau cum spunea un prieten (cam cinic!) de-al meu: Nici cea
mai frumoasă femeie nu poate să dea decât dacă vrea!, modificând puţin un proverb prea bine
cunoscut! Dar şi ea, oricât ar fi de frumoasă, trebuie să se ducă la coafor, la cosmeticiană, la
toaletă, şi continua prietenul cinic: „Şi când trebuie, să dea din tender!”
● Ştiţi de ce sunt căutaţi văduvii?
Au fost deja domesticiţi! (G.I.)
● Şi ştiţi ce aşteaptă văduvele? Să schimbe toate lucrurile în casă!
Iar moştenitorii? ... Moştenirea! (G.I.)
● „Să te odihneşti de muncă prin muncă!” (George Enescu)
N.n.: George Enescu muncea până la epuizare, câte 16 ore pe zi! Era compozitor,

147
George Ion Ionescu
instrumentist virtuoz la pian şi la vioară, profesor şi scriitor, dirijor la filarmonică, şi diplomat!
● Unii inşi invidioşi, geloşi şi făţarnici se plâng că femeile tinere se îmbracă în aşa fel
încât aproape că-şi arată sânii. Comentariul meu, G.I.: „Dacă au ce arăta, să arate!” Eu
chiar mă mir că vechea modă a oamenilor de a fi goi până la brâu a fost părăsită. Nordicele
(poloneze, suedeze, slavele din nord şi toate celelalte până la urmă) când ajung pe ţărmurile
din sud se dezgolesc până la brâu în toiul verii, iar deştepţii ăştia nu au altceva de zis decât
să facă mofturi şi caz din motive închipuite, prosteşti şi mincinoase. Şi tocmai la sâni, care
ne conduc la extaz şi pe care pictorii de nuduri îi fac nemuritori, deşi tocmai făţarnicii ăştia
abia aşteaptă să-i mângâie dacă li se dă voie!
● Nimeni nu poate fugi de propriul lui destin, tot aşa cum nimeni nu poate fugi de umbra lui! (G.I.)
● Uniforma stimulează! În Germania Nazistă, cei slabi erau eliminaţi. Oamenii din clasa de
jos primeau funcţii onorifice (deşi neplătite) uniforme şi decoraţii sau medalii. Cel ce-şi denunţa
vecinii sau rudele, era felicitat şi onorat! În final, regimul a făcut (oficial) 18 milioane de victime,
probabil dublu în realitate, din cele peste 100 de milioane de locuitori ai „Germaniei Mari”!
Să nu uităm că „Germania Mare” cuprindea: jumătate din Polonia, Cehia, Alsacia şi Lorena,
precum şi peste două milioane de prizonieri francezi, două milioane de prizonieri polonezi,
patru-şase milioane de prizonieri ruşi şi sovietici, şi câte o jumătate de milion de iugoslavi,
greci şi din toate naţionalităţile Europei cucerite! Dacă socotim numai morţii germani de pe
frontul de Răsărit (probabil peste şase milioane de oameni), de pe frontul de Apus, din Africa,
din Italia şi din Ţările Nordice, precum şi morţii din bombardamentele civile şi morţii de
foame, de boli şi de frig din timpul războiului şi a anilor imediat următori, considerăm că cifra
de treizeci de milioane de morţi este mult mai apropiată de realitate. Nu toţi au fost ucişi de
americani sau de ruşi, ci şi de barbarele bombardamente anglo-americane, iar prima jumătate
de milion de germani (autişti, schizofreni, victime ale poliomielitei, homosexuali, etc. etc.) au
fost omorâţi chiar de germani prin injecţii cu benzină direct în inimă. Următoarea jumătate
de milion de germani (adversari politici, fanatici religioşi, bolnavi incurabili etc. etc.) au fost
ucişi în lagăre de muncă! Dintre evreii din Germania (în 1930, din 66 de milioane de cetăţeni
germani, şase milioane erau evrei), nu ştim să fi scăpat prea mulţi cu viaţă! Dintre cele şase-
opt milioane de germani căzuţi prizonieri pe toate fronturile, nu ştim câţi au reuşit să se mai
întoarcă vii în Germania! La fel, dintre etnicii germani deportaţi în Rusia în 1945-1946 din
Europa de Răsărit; şi tot aşa, şi tot aşa... Aşa că cifra oficială de numai 15 milioane de germani
ucise în al Doilea Război Mondial mi se pare naivă şi mincinoasă. Pe de altă parte, nici Hitler
împreună cu toţi complicii lui nu ar fi putut ucide atâţia oameni! Toată Germania a participat
cu entuziasm la uciderea acestor oameni. (N.n.: Sublinierea noastră, G.I.)
● Norocul vine, norocul trece
Şi norocul ne/te petrece!
Doar porecla nu se trece! (G.I.) La romani, un ins avea un nume de familie, un nume
propriu şi porecla! În actele principale erau trecute toate trei!
● „Visul oricărui bărbat este să se arunce în braţele unei femei, fără să pice însă în ghearele
ei.”, spunea actorul de comedie Jerry Louis)
● Se zice că „binele atrage bine”. Zic: „Este foarte probabil”! După cum despre rău se
spune: „Rău faci, rău găseşti!” şi dacă faci rău, cum ai putea să te mai aştepţi ca după ce
faci (cuiva! sau undeva!) un rău, să ţi se facă bine?! Cam la fel este şi cu bârfitul! Unul care
bârfeşte pe toată lumea, ce crede că se va spune despre el?!
● Cred că lucrurile cu adevărat potrivite vin firesc, fără sforţare, fără război, fără suferinţă!
Vin şi stau şi te fac să te iubeşti pe tine însuţi, oportunităţile, iubirile, zilele tale senine şi mai
ales ideile! (După designerul de modă Irina Neacşa) Dânsa a adăugat: „Cred că sunt într-
un punct în care ajungem cu toţii, ca un punct de popas după un maraton greu, în care am
încercat să dovedim, să luptăm, să trecem de bariere şi să acumulăm!”.
● „Dacă suntem un popor mare - aşa cum pretindem şi aşa cum eu unul, cred - atunci
trebuie să avem curajul de a ne privi în oglindă cu toate meritele şi defectele noastre! Personal,
cred că două dintre defectele cele mai supărătoare ale unei largi categorii de români (nu ale
poporului, fiindcă generalizările nu-s bune), sunt predispoziţia pentru trădare şi laşitatea.”

148
 George Ion Ionescu
(Corneliu Vadim Tudor)
● „Balzac a murit, Shakespeare a murit, Goethe e bolnav şi nici eu nu mă simt prea bine!”
se zice că ar fi exclamat în cuvântarea de răspuns la sosirea în India, Charles Dickens.
● Iată şi trei cugetări despre politică, preluate de mine (G.I.) din presă:
- Primejdia cea mare în societatea omenească nu stă în faptul că sunt câţiva răi, ci în acela
că sunt prea mulţi indiferenţi. (Ionel I.C. Brătianu)
- Societatea este o binecuvântare, dar guvernul este o adevărată nenorocire. (Thomas Paine, 1791)
- E destul de bine că cetăţenii naţiunii noastre nu înţeleg sistemul bancar şi monetar, altfel
cred că ar izbucni o revoluţie înainte să se facă dimineaţă! (Henry Ford)
● „Legea” se respectă, nu se negociază, la noi! spunea un ministru confruntat cu protestele
populare. Pentru noi e clar că nu era de bună credinţă. Oare nu toate revoluţiile din lume au
început prin a schimba legile? (G.I.)
● O minciună repetată la nesfârşit devine adevăr! (Sau „se preface” în adevăr)
(Una din devizele preferate ale propagandei de toate neamurile.)
● Poporul nu poate fi schimbat, dar partidul da! Partidele pot fi schimbate! (Una din
devizele politicienilor interesaţi, traseişti şi oportunişti de carieră.)
● „Femeia, femeia, cu ea să nu te pui,
Căci, domnilor, femeia, e dată dracului!” (Cântec de revistă de la Tănase)
● O companie concurentă cu Tănase şi-a intitulat o revistă: „Vino la noi să vezi ce n-ai mai
văzut!” (sau cam aşa ceva). La care Tănase şi-a intitulat următoarea revistă: „Dar s-o vezi pe-a mea!”
● Noi zicem: „Fă-mă, Doamne, bob de mei, Şi m-aruncă-ntre femei!”.
Eu zic: „Unde sunt femei, şi văd un pigmeu, Hop şi eu!” De ce? Iată:
● Am mai spus-o şi mă repet: „Unde sunt două sau cinci femei, se discută despre copii,
despre bucătărie şi despre Modă! Uneori şi despre educaţie, cheltuieli sau păcate! Uneori se
mai discută şi despre bărbaţi!
● Unde sunt doi bărbaţi, apar rivalităţile; unde sunt trei bărbaţi, se discută despre opinii, politică
şi partide şi tot aşa! Unde sunt zece bărbaţi, se face război! Pe scurt: dumneavoastră ce preferaţi? Eu
personal, G.I., spun: Pe pământ pace şi între oameni bună învoire! Aş vrea să fiu femeie!
● Poporul de rând povesteşte ce a mâncat; negustorii discută despre afaceri; filozofii
discută idei; militarii amintiri din război; înţelepţii cer să se facă pace şi să fie bine;
politicienii promit că fac economii şi că va fi bine, Şi uite-aşa lumea merge sau stă înainte, se
mai împiedică şi şchioapătă, iar noi ne lăudăm că facem literatură!
● Nu e ciudăţenie mai mare decât aceea de a le pune pe toate la inimă! (B. Gracian)
● Nimic nu e mai tare în om decât slăbiciunea! (George Coşbuc)
● Doamne, mă vezi alungat de omenirea întreagă pentru că nu vreau să mă împac cu
nedreptatea! (Ludwig van Beethoven)
Cazul ROZAVLEA. Când fiind încă tânăr (patruzeci de ani!), mi-am cumpărat (cu sprijinul
tatălui meu şi al întregii familii) ca tot românul silitor, un automobil DACIA 1100, mă
hotărâsem să aplic şi eu formula: „See America, first!” care la noi ar fi însemnat: Vezi întâi
România! Că ai ce vedea! E o ţară a minunilor, şi una din aceste minuni a fost pentru mine şi
familia mea MARAMUREŞUL, care alături de BUCOVINA, sunt printe cele mai frumoase
regiuni din lume! Ajuns în Maramureş, m-a minunat cimitirul din Săpânţa, şi Dealul-
Cimitir din Rozavlea, unde pe aceeaşi coastă se află: mormintele unui cimitir catolic, ale
principalului cimitir (cel ortodox), morminte ale unor musulmani (turci şi alţii), după care
mai spre poale urmează morminte printre livezi şi livezi pe rod printre morminte, cruci
prăbuşite şi cruci putrezite printre care creşte iarba şi pasc oile, după care rămâne doar iarba
şi oile! L-am întrebat pe „părintele” comunei: Ce înseamnă tot amestecul ăsta? Morminte,
cruci prăbuşite, oi şi livezi, iarbă şi cer! Mi-a răspuns cu multă înţelepciune: „Înseamnă că
după ce murim ne întoarcem la Dumnezeu, trupurile noastre redevin ţărână, iarbă şi fructe
pe care le mănâncă copiii, redevenim iarba lui Dumnezeu şi ţărână, că din ţărână am purces
şi în ţărână ne întoarcem aşa cum este scris! Iar faptul că acolo au fost îngropaţi şi turci, şi
reformaţi (luterani nemţi şi calvini elveţieni!) înseamnă că pământul îi primeşte pe toţi şi nu
a aruncat pe nimeni înapoi, niciodată. Că e mai îngăduitor şi mai bun decât noi, păcătoşii, iar

149
George Ion Ionescu
Dumnezeu ne iartă la urmă toate păcatele şi greşelile, aşa cum şi noi iertăm greşiţilor noştri
şi nu ne mai pedepseşte a doua oară pentru greşelile de odinioară! Înseamnă că şi lemnul
crucilor tot în pământ se întoarce şi dă iarba pe care o pasc oile şi prunii din ale căror fructe
mănâncă copiii noştri, cărora puţin le pasă dacă ţărâna aceea a fost vreodată un om!
Mi-am amintit de Cimitirul Vesel din Săpânţa, unde omul este chemat să plângă şi să
râdă în acelaşi timp, dar mai ales să se consoleze pentru nedreptăţile lumii acesteia, pentru
suferinţele meritate sau nemeritate şi să se înveselească pentru Veşnicie, odată cu meşterul
Pătru, (pe care l-am cunoscut şi i-am admirat bunăvoinţa faţă de tot ce a fost viu şi a suferit
pe Lumea aceasta!) Am cumpărat covoare din Maramureş, bună-voie din Bucovina (Ţara
fagilor! şi a Moldovei) şi m-am convins încă odată că România este ţara Minunilor, a basmelor
şi a poveştilor adevărate, a Zânelor şi a lui Făt-Frumos, a Ilenei Cosânzeana (strănepoata
grecoaicei Elena!) şi poporul bunului Dumnezeu şi al Veşniciei!
Un preot din Maramureş mi-a explicat că într-o comună din apropierea Rozavlei există la
o biserică un ceaslov de prin 1326 (dacă nu mă înşel!) cuprinzând cea mai veche însemnare
în limba română, neglijată cu bună ştiinţă de istografia şi istoria oficială, dar nu mai puţin
adevărată şi mai veche din cauza asta! Aşa ştim noi românii să ne cinstim Istoria şi Strămoşii,
Trecutul şi să ne neglijăm Viitorul! Dacă cineva care ar trebui are urechi de auzit, SĂ AUDĂ!

Din cartea slovacului MILAN VAROŠ: „Soarta comorilor de aur”, (edit. Scripta,
1997) cităm aproximativ două pagini care ni s-au părut cu totul remarcabile, prin
citarea unor evenimente uimitoare pe care nu le cunoşteam (pag. 202, 206 şi 279,
Concluziile cărţii):
● „În 1940, Linia Maginot, celebra fortăreaţă de apărare a francezilor a fost înconjurată
de nemţi. Generalul Giraud, numit comandant al Armatei I a sosit la locul unde trebuia să se
afle cartierul său general, dar a căzut prizonier în mâna trupelor germane. Generalul Dentz,
conducătorul militar al Parisului, a dat ordin să fie împuşcaţi toţi cei care opuneau rezintenţă
nemţilor. Membrii guvernului de la Paris au început să dea semne de capitulare.
Premierul Reynaud a rostit la postul de radio un discurs disperat, declarând că numai un
miracol ar mai putea salva Franţa, iar „eu cred în miracole, deoarece cred în Franţa!”
Nici aliaţii nu i-au ajutat prea mult pe francezi.
Şi italienii au vrut să cucerească coloniile franceze şi departamentele navale astfel încât,
la 10 iunie 1940 au declarat război francezilor.
Cea de-a treia Republică Franceză sângera, era ocupată, jefuită şi trădată. Generalul Charles
de Gaulle a încercat să creeze la Londra Comitetul naţional francez, fiindcă autorităţile
franceze îi ascultau pe ocupanţii germani cu care încheiaseră un pact mârşav.
Preşedintele Lebrun a abrogat, pur şi simplu, Constituţia pentru ca, imediat a doua zi, la
11 iulie 1940, să facă public decretul în baza căruia mareşalul Pétain devenea „şeful statului
francez”. Astfel, s-a renunţat la alegerea preşedintelui republicii de către Adunarea generală,
iar în schimb, Pétain şi-a instaurat propria sa dictatură!
Mareşalul Pétain, nu o dată, şi-a strâns mâna cu Hitler şi Göring, le-a zâmbit, a fost amabil
cu ei, dar nu a putut să le îndeplinească dorinţa cea mai mare oferindu-le tezaurul de stat.
Tonele de aur nu se mai găseau demult pe pământul Franţei.
A fost un tezaur uriaş care exprima puterea Franţei, a unui mare stat şi a unei mari puteri
coloniale. El a simbolizat fosta ei putere fiindcă, în realitate, o Franţă puternică nu mai exista
demult.”
Nota G.I.: Cartea prezintă în continuare cum a fost transportat aurul francez în America etc.
● La pag. 206 din cartea citată, Milan Vároš continuă:
„Generalul Charles de Gaulle scria în Memoriile de război din 1940-1944 că englezii voiau
ca aurul ascuns în Africa să fie folosit „ca mijloc de plată directă a materialelor militare
din America..” Adevărul este că Statele Unite nu vindeau pe vremea aceea nimic dacă nu
era plătit în bani lichizi (Nota G.I.: Statele Unite ale Americii au intrat în război de-abia
în decembrie 1941, aproape doi ani mai târziu.). În cele din urmă, în spiritul primei mele
propuneri, spune De Gaulle, am convenit la aurul francez de la Bamako să fie utilizat ca plată
150
 George Ion Ionescu
pentru o serie de achiziţii pe care Anglia urma să le facă în Statele Unite pentru unităţile de
luptă franceze...”
O parte din aurul francez a fost transportat pe crucişătorul Emile Bertaine dar noul
guvern francez colaboraţionist a dat ordin ca acest aur să nu fie dat canadienilor, ci să fie
transportat la Fort-de-France, capitală a insulei Martinica, departament naval francez din
Marea Caraibilor.
● Semnalez aici (G.I.) că în toată cartea lui Milan Vároš nu se spune nimic despre modul
în care Armata şi Siguranţa Română, comandate de Guvernul Român cu riscul unui război
cu Germania, au salvat aurul polonez, Statul Major al Armatei Poloneze şi guvernul acestei
ţări în octombrie 1939, aurul ajungând până la urmă în Anglia.
● Continuăm notele din cartea Soarta comorilor de aur, de Milan Vároš, apărută la noi în
1997, la editura Scripta:
„«Auri sacra fames...!» - «Foamea blestemată de aur...!» exclama poetul roman Vergilius în
secolul al II-lea î.H., iar cuvintele lui sunt valabile şi astăzi. De când lumea, aurul a fascinat
milioane de oameni şi a devenit o parte inseparabilă a istoriei omeneşti şi româneşti. (N.n.)
Pentru dobândirea lui s-au purtat războaie, au fost descoperite multe ţinuturi, iar sângele şi
lacrimile vărsate de mii de oameni ar putea umple un lac care să acopere tot aurul din lume.
Nu există aproape nici o comoară care să nu fi avut un destin ciudat. Multe dintre ele sunt
învăluite în mister, iar altele nu au fost încă descoperite. (Milan V.)
Redactorii celor două ediţii anterioare ale cărţii mele (zice Milan Vároš) despre soarta
tezaurelor de aur mi-au reproşat că multe capitole poartă titluri senzaţionale deoarece cuprind
cuvinte, ca de pildă: hoţi, escroci, hrăpăreţi, tragedie, mister, destin incredibil. După ce le-au
citit, mi-au dat însă dreptate că soarta comorilor de aur de pe cele şase continente a influenţat
dramatic destinul multor oameni.
În timpul încercărilor mele de a discerne adevărul istoric de legendă, al audierii martorilor
oculari ai unor evenimente evocate în carte şi al cercetării documentelor inedite căutate şi
găsite în arhivele din Ceho-Slovacia şi în numeroase alte arhive din lume, de multe ori am
fost cuprins de emoţie. Cea mai mare răsplată pentru mine ar fi, dacă aceeaşi emoţie l-ar
cuprinde şi pe cititorul cărţii mele.”
● Încheiem aceste extrase cu un citat din Proudhon: „Bogăţia înseamnă hoţie!”
Concluziile acestor rânduri vă rugăm să le trageţi dumneavoastră. Aurul a făcut prea mult
rău Daciei, provinciilor dunărene, Transilvaniei sub austrieci şi României în secolul XX
pentru a mă mai hazarda să fac relatări! Furtul tezaurului României de către ruşi, în 1917-
1920, al celui de-al doilea tezaur în 1944 şi al întregii bogăţii a României în 1945-1958, sunt
bine cunoscute! Reamintesc doar faptul că Germania este şi acum datoare României nouă
miliarde de mărci-aur pentru bunurile, petrolul şi cerealele „importate” din România în cele
două războaie mondiale, iar ultima ispravă a guvernatorului Băncii Naţionale a României de
a trimite ultimul tezaur la Londra, sunt bine cunoscute! Vă rugăm să judecaţi dumneavoastră!
Reluăm: „Notele şi însemnările zilnice”!
● Să ai grijă să n-ai grijă! (Îndemn dintr-o reclamă)
● Excelenţa face diferenţa! (Altă reclamă)
● Nu poţi să înţelegi cum cresc copacii privind doar trei minute un copac!
● „Instrucţia grea face lupta uşoară!” (Zicătoare militară)
● Am vorbit zilele trecute cu un vecin evreu care vizitase de curând Israelul în care se
stabiliseră amândouă fiicele lui, doctoriţe, căsătorite cu evrei şi emigrate acolo; îmi spunea
că în Israel emigraseră cam două milioane de evrei sovietici şi se vorbea curent şi ruseşte!
(Când am fost eu în Israel erau cam şase sute de mii de emigranţi evrei din România şi
contrazicându-mă cu un prieten dacă se vorbeşte sau nu româneşte, am auzit de la o fereastră
de pe un bulevard din Haifa cum o doamnă îl muştruluia pe unul în româneşte! I-am spus
prietenului: Auzi? Preopinentul doamnei îi răspundea destul de vinovat într-o limbă slavă!
Mergând mai departe, am auzit din nou o discuţie în româneşte, dar de data asta cu întrebări
şi răspunsuri, şi cu scuze, acuze şi încriminări tipice din literatura română! I-am spus din
nou prietenului: Auzi? Se vorbeşte româneşte la Haifa! Odată cu venirea evreilor emigranţi

151
George Ion Ionescu
din URSS, care cuprindeau şi un milion de „rusoaice” (evreice?), metise cu evrei-ruşi?,
Dumnezeu mai ştie!, au apărut ateliere şi saloane de coafură, de cosmetică, de muzică, de
gastronomie şi aşa mai departe! Până atunci, numai „polonezii” (tot evrei) avuseseră un
partid reprezentat în Knesset (parlament); acum aveau şi „ruşii”! Se prezentau şi preparate
din peşte, vodcă şi chiar... carne roşie!” (Adică vită şi porc!) De unde până atunci singurele
frumoase evreice fuseseră cu predominanţă „româncele”, acum apăruseră şi „polonezele”
şi „rusoaicele” la mare concurenţă ca peste tot în Europa pentru premiile de frumuseţe!
Israeliencele deţineau deja primele locuri din Orient la frumuseţe!
● Şi acum o însemnare ceva mai ciudată:
Alfred Nobel sperase că dinamita va pune capăt războaielor, aşa cum şi chinezii speraseră
cu mai bine de şase sute de ani în urmă că praful de puşcă va fi folosit doar pentru focurile
de artificii. Echipa lui Oppenheimer şi Fermi sperase că bomba atomică va pune capăt
războaielor; în loc de asta, germanul Fuchs (Vulpea!) trădase sovieticilor cât apucase din
teorie, iar soţii Robinson condamnaţi la moarte în 1946 cât ştiau sau apucaseră să afle din
secretele tehnologice ale bombei!
Am lucrat prin anii 70’ la Dubna (Stejarul) la Institutul Unificat pentru Cercetări Nucleare
(Obedinionîi Institut dlia Iadernîh Issledovaniah); directorul general al Institutului era un
rus-armean-sovietic Fleorov, descoperitor al elementelor transuraniene odată cu Seaborg, iar
cel de-al doilea director era un italian pe nume Pontecorvo, unul dintre cei mai apropiaţi şi
mai capabili colaboratori ai lui Ferni, realizatorul primului reactor nuclear şi a primei bombe
atomice! Pontecorvo plecase cu câţiva ani mai înainte într-o vacanţă în Finlanda, împreună cu
familia; o vreme nu se mai auzise nimic despre el; pe urmă, a apărut la Dubna la Obedinionîi
Institut Iadernîh Issledovaniah, alături de Fleorov! Fleorov, care descoperise elementele
transuraniene odată cu Seaborg, primise premiul Lenin, o vilă (daşa!), postul de conducere a
Cercetării Nucleare Unificate din lagărul sovietic şi devenise membru al Academiei Sovietice
Universale de Ştiinţe! Seaborg primise premiul Nobel, o sumă însemnată în dolari şi diferite alte
distincţii! Când Fleorov şi Pontecorvo jucau tenis pe terenul din Dubna, se pustia Institutul: toţi
cercetătorii se duceau să admire „minunea”: doi moşi-monumente fluturând o minge de tenis
pe un teren aproape gol! Secretul bombei atomice nu putuse fi păstrat! Germanul Fuchs, fiul
unui antifascist, declarase că trădase unele secrete ale teoriei şi tehnologiei nucleare din cauza
opiniei sale (concepţiei) că nu este bine ca o singură putere să deţină toate secretele nucleare
(realizarea bombei nucleare şi a reactorilor nucleari cu fisiune, baza viitoarei Industrii Nucleare
Electrice Mondiale)! Fuchs fusese condamnat la câţiva ani de închisoare pentru „delict de
opinie”, pe urmă i se redusese pedeapsa şi fusese practic pe jumătate graţiat, iar dosarul se
închisese! Pe urmă, ruşii realizaseră în 1949 bomba atomică şi o experimentaseră în deşerturile
Asiei Centrale, englezii experimentaseră bomba în Australia, francezii în pustiul Saharei prin
1964, apoi chinezii, pakistanezii şi indienii! Se experimenta atunci explozia termonucleară şi
bomba cu hidrogen. Uraniul din România era dus în trenuri cu vagoane plumbuite în URSS
de către compania „Sovromcuarţit”, iar minele de uraniu din Munţii Apuseni funcţionau din
plin, dar nu pentru România! În schimb, românii (IFA 5 din Cluj), care însemna tot Institutul
de Fizică Atomică, construiau prima fabrică de apă grea din România la Drobeta-Turnu-Severin
(prima fabrică de apă grea din Europa), închisă de guvernele incapabile de după anul 2000 ca
fiind... nerentabilă! Şi producând doar ... peste o mie de şomeri! În anii 70’ regimul Ceauşescu
realiza prima Centrală Nucleară Electrică din România de la Cernavodă pe Dunăre, iar la
Bucureşti-Măgurele funcţiona un reactor de cercetare rusesc cu o putere de 2000 kW, şi se
lucra la un ansamblu subcritic la Piteşti! Tot la Măgurele (Bucureşti) se realiza cel de-al treilea
laser din lume sub conducerea profesorului Agârbiceanu! Pe atunci, am predat un curs de
fizica reactorilor şi a neutronilor unui grup de candidaţi ingineri destinaţi să lucreze la Centrul
Nuclear de la Cernavodă! A fost cea mai bună grupă de treizeci de studenţi - ingineri - post-
universitari pe care am avut-o în cei peste 50 de ani de activitate didactică! Am regretat că
nu pot să le dau mai mult de nota 10! Excepţional de bine pregătiţi, foarte exigenţi cu ei
înşişi, foarte capabili şi bine pregătiţi, mai înainte la Facultatea de Energetică din Institutul
Politehnic, şi la cea de Fizică - Universitate la care am predat! Astăzi ei fac gloria unor institute

152
 George Ion Ionescu
de cercetări şi universităţi din SUA, Canada şi cine mai ştie de unde. Unul singur dintre ei a
fost propus pentru excludere; mi s-a reproşat că sabotez ... viitoarea echipă de fotbal! Reluăm
expunerea:
Rezultatul final al realizării primelor bombe atomice a fost: 1) Capitularea necondiţionată a
Japoniei; 2) Primatul Statelor Unite ale Americii pe plan mondial; SUA deţineau jumătate din
capacitatea de producţie industrială mondială; 3) În următoarea jumătate de secol populaţia
SUA a crescut cu 50 de milioane de locuitori, cam din 1946 până în 1956; 4) Lumea s-a împărţit
în două „lumi” diferite (sau sfere de interese şi de influenţe); pactul Nord-Atlantic NATO!
şi pactul de la Varşovia; 5) China a devenit comunistă, dar după moartea lui Stalin (1953) s-a
rupt de Uniunea Sovietică; 6) A urmat războiul din Coreea, 1950-1953!; 7) A fost lansat de
către ruşi primul satelit artificial (1957) şi apoi primul om în cosmos (Gagarin); al doilea om
în cosmos (Titov) a plătit deja preţul cu viaţa murind de boală de iradiere; 8) Simultan s-au
desfăşurat războaiele din Vietnam, mai întâi cu francezii (cam zece ani, până la dezastrul
acestora de la Dien Bien Fu, iar alţi zece ani (cam din 1964 până în 1975) cu americanii,
care după ce au trimis în Vietnam cam 500 000 de soldaţi, s-au retras fără comentarii) şi 9)
Principalul război dintre Est şi Vest, Războiul Rece, cam din 1946 şi până în 1989-1991 când
s-a prăbuşit, adusă la stare de faliment, Uniunea Sovietică. Restul evenimentelor cam de
atunci, 1989, până în prezent (2017) este prea recent pentru a putea fi comentat. Când i s-a
cerut o părere asupra Situaţiei Puterilor Mondiale din prezentul vremii, marele Ciu En Lai,
al doilea om a realizării Chinei moderne comuniste împreună cu Mao Tse Dun, a răspuns: „E
prea devreme ca să ne pronunţăm! Mai trebuie să treacă cel puţin o sută de ani!”
Comentariul nostru: Încă o dată înţelepciunea profundă şi străveche chinezească îşi
spunea cuvântul! Pentru ei toate tulburările mondiale şi europene din secolul XX erau doar
nişte tulburări „de frontieră” în provincia „de graniţă Europa”! Să nu uităm că istoria scrisă
a Chinei începe acum cinci mii de ani, odată cu istoria Bibliei (aproape şase mii de ani!) şi
a evreilor, iar Egiptul antic, şi Mesopotamia au dispărut deja ca puteri din istorie, de peste
două mii de ani! Numai India mai are o istorie de cca zece mii de ani (pe Indus şi Gange) iar
primul imperiu mondial, cel Persan, a devenit o ţară de mâna a doua, după ce a fost cucerit
de Alexandru cel Mare (acum 2300 de ani), de arabi (acum peste 1000 de ani) şi de către
tătaro-Mongoli prin anii 1200-1250! Sic tranzit gloria mundi!
● Adăugăm la aceste note zilnice un citat din nuvela lui Charles Dickens „Ucigaşul şi
fantoma”, care ni se pare interesant:
„Am observat că, întotdeauna, chiar şi persoanele cu o inteligenţă şi o cultură superioare
sunt lipsite de curaj atunci când trebuie să-şi împărtăşească experienţe psihologice neobişnuite.
Dacă li se cere să povestească ceva, aproape toţi oamenii se tem că ceea ce vor spune nu va găsi
ecou în trăirile ascultătorului, că s-ar putea ori să nu fie crezuţi, ori să fie luaţi în râs.”
● De asemenea, ni se pare interesantă şi neobişnuită o mărturie a lui Charles Dickens de
la finele anului 1839: „Nu ies niciodată în lume fără să o dispreţuiesc, fără să o urăsc, fără să o
resping. Cu cât îi descopăr mai bine vanitatea şi stupefianta ignoranţă, cu atât sunt mai sigur că se
apropie vremea în care, incapabilă să se întoarcă la ea însăşi, va fi nevoită să accepte o regenerare
străină de ea şi în cele din urmă dispariţia de pe suprafaţa pământului.”
● Cu adevărat teribile sunt rândurile pe care politica i le inspiră lui Dickens: „Până când
oamenii se vor trezi din această letargie care este un înspăimântător simptom al stării avansate
de boală, nu văd nimic altceva mai bun de făcut în afară de a-i pune permanent faţă în faţă pe
oameni cu nedreptăţile de pe urma cărora suferă.”
Scriitoarea care îl citează pe Dickens afirmă: „Aceasta este una din liniile de forţă ale
operei lui Dickens.”
● Sfaturi: Să te distrezi şi să faci dragoste cu o fată bogată! Dar să te căsătoreşti cu o fată
care s-a lovit deja de sărăcie! Ea va şti să preţuiască ceea ce poţi să-i oferi, fără să ceară
imposibilul cu care a fost obişnuită.
● Scrisorică: „Scumpule, am pregătit fripturică, tocană şi plăcinte cu vişine cum îţi plac
ţie, şi m-am ascuns! Dacă mă găseşti, mâncăm după! Când suni, caută-mă! Eu sunt ascunsă
între pat şi fotoliu!”

153
George Ion Ionescu
● Constatarea unui „veteran”: „Nu mai este ce era! Acum intră cum ieşea!”
● Povestea fără sfârşit: La noi în cartier când cineva voia (dorea) să te prevină că te afli în
faţa unei poveşti fără sfârşit, îţi spunea că ce povesteşti tu seamănă cu povestea de la cimitirul
Ghencea... intitulată „Epitaf ”: „Că un pop-avea un câine,
El pe câine l-a iubit!
Da-nghiţit un os de peşte
Şi bietul câine a murit!
Şi pe crucea lui scria:
„Că un câine la un popă,
El pe popă l-a iubit
Da-nghiţit un os de peşte
Şi dom-popă a murit,
Şi pe crucea lui scria:
Că un popă avea un câine,
El pe câine l-a iubit, şi la fel şi cu povestea dumitale! N-are sfârşit!
● Doamna care scrie aceste rânduri mi-a replicat cum că toată teoria asta seamănă cu
Teoria Chibritului; dacă nu o cunoaşteţi, iat-o:
„Orice chibrit are două capete, capătul de jus şi capătul de jos; dacă rupi chibritul la mijloc,
capeţi două jumătăţi: jumătatea de sus şi jumătatea de jos! Jumătatea de sus a chibritului are
la rândul ei, două capete: capătul de sus al părţii de sus şi capătul de jos al părţii de sus!
Jumătatea de jos a chibritului are şi ea două capete: capătul de sus al părţii de jos şi capătul
de jos al părţii de jos. Dacă rupi fosta parte de sus a chibritului în două, are şi ea două părţi;
partea de sus a părţii celei mai de sus, şi partea de jos a celei mai de sus! Jumătatea de jos
a părţii celei mai de sus are şi ea două capete: capătul de sus al celei de-a doua jumătăţi şi
capătul de jos al celei de-a doua jumătăţi a jumătăţii! Şi aşa mai departe! Şi tot aşa, până când?
Până când numai ai chibrit! Asta e teoria dumitale cu popa! (N.B.: Dacă răbdaţi, continuaţi
dumneavoastră!)
● Proverb a la Stan păţitul: Meşterul strică dar drege de frică!
● Mortul de la groapă - nu se mai întoarce!
● Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinţii!
● Unde-i lege, nu-i tocmeală! (N.n.: Este! La piaţă!)
● Se zice: Scump la tărâţe şi ieftin la făină! (Darnic)
● Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii, şi clădit pe iluzii!
● Grăbitu’ mai mult întârzie, leneşu’ mai mult aleargă iar scumpu’ mai mult păgubeşte!
● Pe cel ce/pe care nu-l laşi să moară, Nu te lasă să trăieşti!
● Cel care (cine) sapă groapa altuia - e gropar! Şi stă, nu cade singur în ea!
● Definiţie: Cum se cheamă unul care dă atenţie celor are trag cu urechea? ORELIST!
● „Viaţa este nădejdea trandafirului încă neînflorit.” (John Keats)
● La o emisiune de televiziune am aflat că de o jumătate din coloniştii dintr-o ţară americană
(sau africană, europeană, arabă sau islamică) se ocupă judecătorii! Iar de cealaltă jumătate
din sus-zisa ţară se ocupă Dumnezeu, poliţia şi femeile! Unul care m-a auzit a complectat: Se
mai ocupă şi Dracul, sau Diavolul, dacă vrei!
● Definiţie: Căsătoria este unirea dintre o femeie şi un bărbat care nu mai poate fi crescut de
familia lui!
● „Chiar şi echipamentul de protecţie trebuie protejat.” (Din experienţa proprie, G.I.)
● Fii atent la gândurile tale pentru că ele vor fi cuvinte!
● Fii atent la vorbele tale, pentru că ele vor deveni fapte!
● Fii atent la faptele tale, pentru că ele vor deveni obiceiuri!
● Fii atent la obiceiurile tale, pentru că ele vor fi caracterul tău!
● Fii atent la caracterul tău, pentru că el va fi destinul tău!
Talmudul (Din înţelepciunea evreiască)

154
 George Ion Ionescu
Note din cartea ASKLEPION de Horia Stancu:
● Pe vremea aceea gândeam că sângele şi înrudirea sunt mai de preţ decât orice. Aşa învăţasem
în Ahaia. Mai târziu am înţeles că învăţătura din Ahaia nu era cu totul adevărată.
● Anu egipteanul mă învăţase că mintea e cea care stăpâneşte trupul omenesc dacă este destul
de puternică. Ea dă agerimea mâinilor şi tăria de a înfrunta totul.
● În orice tărie se ascunde însă slăbiciunea, mă învăţase preotul Anu. Trupul cel mai zdravăn
şi mai mare are locuri care, vătămate, pot duce la amorţirea membrelor, a glasului, a vederii.
● Şi cel mai oţelit suflet cunoaşte ceasuri de spaimă.
● Judecata cea mai sănătoasă se poate preschimba în nebunie!
● Slăbiciunea poporului lui Doros (dorienii n.n.) stătea în neştiinţă şi în superstiţii. Oastea era
înţesată de vrăjitori şi de ghicitori care o ţineau sub puterea şiretlicurilor. Se temeau de cer şi de
trăsnet, în care vedeau zei răutăcioşi şi înfricoşători. Erau ca nişte copii...
● Bătrânii sunt ciudaţi. Singurătatea li se pare o prevestire a morţii...
Note din cartea OBSTACOLE de Lloyd Douglas:
● Există un proverb cunoscut, care spune că: Din coadă de câine nu poţi face sită de mătase!
● Râsul de unul singur e semn de nebunie.
● Ceva îmi spune... că dacă vrei să fii fericit nu trebuie să pui întrebări - de nici un fel!
(N.n.: Fericiţi cei săraci cu duhul, căci a lor va fi Împărăţia Cerurilor! Fericiţi cei blânzi
căci ei vor moşteni pământul! Dumnezeu, se pare, îi iubeşte pe ignoranţi... Asta e!)
● Timpul e un leac excelent. Când nu ştii ce hotărâre să iei, e preferabil să nu întreprinzi
nimic. Tot aşteptând să te decizi, s-ar putea ca problema să se rezolve de la sine!
● Nu te repezi cu medicamente şi investigaţii instrumentale înainte de a avea un diagnostic
sigur! Dă timpului prilejul să lucreze în favoarea bolnavului. (Nota G.I.: Tatăl meu, medic reputat,
spunea: „Lasă timpul şi organismul să lucreze; natura vindecă!”)
● „Cea mai mare consolare în faţa enigmei universului o constituie faptul că nu cere nimeni să
o rezolvăm.” (Concepţie budistă)
● Duşmănia e ca o tumoare, dragă Jack! De obicei, în prima fază de benignă, nu prezintă
gravitate. Operaţia e uşoară, nepericuloasă şi reuşeşte. Dar dacă îi laşi timpul necesar ca să
crească în profunzime, devine inoperabilă!
● Ura incurabilă e o boală primejdioasă. (Până aici Lloyd Douglas)
Reluăm Notele Zilnice:
● Gândul e părintele faptei! (Dicton clasic)
● Când conduci nu poţi sui în maşină. (Zicătoare sovietică)
● Dacă nu poţi avea ce vrei, trebuie să iei ceea ce poţi avea!, spunea unul.
● Ura este cea mai mare sursă de energie dintr-o fiinţă omenească. (Sven Hassel)
● „Am avut ghinion cu ambele soţii!”, mărturisea un domn în vârstă. „Prima m-a părăsit,
a doua nu!” (M-am gândit: „Ce naşte din pisică, şoareci mănâncă!” - proverb românesc)
● Poporul nostru zice: „Să-ţi pui pofta-n cui, dacă nu poţi să-ţi pui cuiu’ în poftă!”

Note din cartea lui Paul Guichonnet: MUSSOLINI ŞI FASCISMUL, apărută în colecţia
Microsinteze, mai întâi la Presses Universitaires de France în 1966, şi în editura Corint, la
Bucureşti, în 2002. Semnalăm faptul că această colecţie conţine cărţi de aproximativ 120 de
pagini care rezumă într-un mod foarte reuşit şi profesional principalele evenimente istorice
dintr-o epocă, dintr-o ţară sau privite dintr-un anumit punct de vedere. Alte comentarii pe
parcurs.
● Imediat după proclamarea Regatului Italiei în 1861, patriotul piemontez Massimo d’
Azeglio declara: „Acum, Italia este creată, dar trebuie să fie creaţi italienii”.
● La Cogresul de la Roma (7-11 noiembrie 1921), mişcarea fascistă se transformă în partid
politic şi, paralel, îşi organizează sindicate proprii, Uniunea muncitorească a Muncii, sub
conducerea lui Italo Balbo (1896-1940) şi a lui Dino Grandi (născut în 1895). Din reflex de
apărare, de plictiseală sau dezgust, numărul aderenţilor partidului sporeşte rapid: el avea
310 000 de membri la sfârşitul lui 1921 şi va avea 720 000 în primăvara anului următor.
Slăbirea socialiştilor împiedica posibilitatea unei opoziţii democratice la tentativa fascistă.
155
George Ion Ionescu
Declinul socialiştilor a putut fi măsurat în timpul crizei guvernamentale din 1922. Ei au
organizat, la 1 august, o grevă generală de protest. Chemând în ajutorul lor sprijinul de
prestigiu al lui d’Annunzio, fasciştii au decis să o împiedice prin forţă. Ei au pus stăpânire
pe Genova şi Milano, alungând autorităţile municipale prin acţiuni de o violenţă cum nu se
mai întâlnise niciodată până atunci. Slaba reacţie a autorităţilor şi a opoziţiei era o garanţie
în plus de impunitate!
● Luarea puterii şi consolidarea regimului (octombrie1922-decembrie 1925)
Episodul decisiv al cuceririi puterii a fost „marşul asupra Romei”, idee care a fost lansată
pentru prima dată de d’Annunzio. Acţiunea a fost exaltată de fascismul oficial în perioada
ventennio ca un gest eroic, dar, în lumină istorică, a avut aspecte mult mai puţin strălucitoare şi
a reuşit nu atât datorită puterii lui Mussolini cât, mai ales, datorită capitulării Italiei liberale.
● Mussolini, care s-a străduit să liniştească şi puterile străine prin declaraţii moderate, va
folosi pe plan intern, după propriile cuvinte, „morcovul şi băţul”, alternând bunăvoinţa cu
ameninţările. (Comentariu G.I.: Recunoaştem comanda preşedinţilor americani faţă de ţările
din America Latină: „Într-o mână ţine zahărul din care îi laşi să guste, iar în cealaltă mână
pe care o ascunzi la spate ţine pregătit bastonul!”).
● La rândul ei, Camera Deputaţilor a fost intimidată chiar la deschiderea sesiunii din 16
noiembrie 1922 prin „discursul bivuacului” („Aş putea face din această încăpere surdă şi
cenuşie un bivuac pentru detaşamentele mele.”). Prin 306 voturi din 429 pentru, i se acordă
Ducelui depline puteri pentru douăsprezece luni. Dar pentru ca acest succes să fie durabil,
trebuia controlat aparatul de stat. În acest scop, s-au luat gradat măsuri de „fascizare” care
se vor prelungi până în 1928. Se iau măsuri pentru a goli de substanţă Constituţia, prin
formarea unor noi organisme de administrare peste instituţiile tradiţionale care au fost treptat
paralizate. Folosind o retorică naţionalistă, s-a desfăşurat o vastă campane de propagandă
şi înşelare a opiniei publice. În ianuarie 1923 a luat naştere Miliţia fascistă, formaţiunea
militară de apărare a regimului şi Marele Consiliu al fascismului, care îi cuprindea pe
conducătorii mişcării şi avea rolul de a servi ca organ de legătură între partid şi guvern. În
martie, fascismul a fuzionat cu diferite grupuri naţionaliste şi orientarea lui spre dreapta s-a
accentuat.
● Cu toate că era fragmentată, opoziţia era încă puternică. Fapt semnificativ, fascismul
triumfase în Italia Centrală şi în sud, dar era în minoritate în regiunile nordine, bastionul
economic cel mai evoluat. Adversarii se manifestau viguros în Cameră, în frunte cu socialistul
Giacomo Matteotti. El a fost răpit şi apoi asasinat două luni mai târziu de către persoane din
apropierea Ducelui, asasinii având consimţământul acestuia. Guvernul s-a apărat susţinând
că nu are nici o legătură cu asasinii, dar la 3 ianuarie 1925 Ducele a recunoscut deschis în faţa
deputaţilor răspunderea pentru cele întâmplate; pe urmă şi-a consolidat puterea printr-o
serie de măsuri care marcau o tot mai mare îndepărtare de la normele constituţionale.
Administraţia a fost practic epurată, libertatea presei a fost subminată, şi un prim val de
emigraţie îi îndepărta de scena politică pe opozanţii cei mai cunoscuţi (Amendola, Nitti, Don
Sturzo, Carlos Sforza şi alţii). La 22 decembrie 1925 Mussolini a fost numit şef de guvern cu
puteri mari şi multă autoritate. Dictatura era pe deplin stabilită.
● Lozinca „Totul în stat, nimic în afara statului, nimic împotriva statului”, a fost aplicată cu
o rigoare crescândă. Emigranţii puteau fi lipsiţi de cetăţenia italiană, iar bunurile lor puteau
să fie confiscate. Codurile de legi au fost revizuite în sens autoritar, iar libertăţile locale au fost
reduse în folosul prefecţilor, agenţi ai despotismului. În timp ce partidul şi reprezentanţii
lui provinciali se implicau tot mai mult în viaţa publică, sindicul comunal, ales, era înlocuit
cu „podestà”, numit de autorităţile statale. Aparatul represiv din „legile fascitissime” a fost
completat prin crearea poliţiei politice secrete, bazate pe delaţiune (denunţ). A fost exploatată
situaţia prin atentatele nereuşite împotriva Ducelui, comise de ex-fascistul Tito Zaniboni (4
noiembrie 1925), de Violet Gibson, o englezoaică dezechilibrată mintal (7 aprilie 1926), de
anarhistul Gino Lucetti (11 septembrie 1926) şi de Anteo Zamboni (4 noiembrie 1926). La 25
noiembrie1926, prin „legea pentru apărarea statului”, se reintroducea pedeapsa cu moartea
şi se defineau o serie de crime şi de delicte politice, încredinţate unui Tribunal Special.

156
 George Ion Ionescu
După încheierea fazei economice „liberale”, evoluţia spre corporatism are drept urmare
absorbirea reprezentării politice din diferite sectoare economice, prin legea electorală din 17
mai 1928. Senatul, fieful tradiţional al coroanei, este numit în continuare de rege, dar prin
reînnoirea Camerei Deputaţilor din 5 în 5 ani s-a creat un sistem de „liste de încredere” care
aveau personalitate juridică.
● Burghezia conservatoare şi dreapta politică nu au înţeles aspectele profund imorale
şi corupătoare ale dictaturii, ci au fost impresionate de dinamismul unui sistem, care crea
formule noi în momentul în care democraţiile liberale erau în declin. Astfel se explică
declaraţia făcută de ministrul de Finanţe britanic Winston Churchill după o vizită făcută
la Duce, în ianuarie 1927: „Dacă aş fi fost italian,sunt sigur că aş fi fost cu totul de partea
Dumneavoastră, de la începutul până la sfârşitul luptei victorioase pe care aţi purtat-o
împotriva poftelor bestiale şi patimilor leninismului... În exterior, mişcarea condusă de
Dumneavoastră a adus servicii lumii întregi”.
● Catolicismul era recunoscut ca „singura religie a statului”; la rândul lui Papa recunoştea
regatul unitar italian şi stabilirea capitalei sale la Roma. Se recunoştea căsătoria religioasă
şi efectele sale civile iar doctrina catolică era studiată în toate şcolile primare şi medii.
Organizaţiile catolice erau recunoscute în măsura în care acţionau în afara oricărui partid
politic.” Papa Ratti a făcut comentarii dispreţuitoare la adresa regimului liberal, declaraţii
care implicau idealizarea formulei lui Mussolini. Papa mai declara că înţelege că „jurământul
şi carnetul de partid” sunt pentru mulţi condiţii ale carierei, ale pâinii şi ale vieţii, dar le
cerea catolicilor să jure fidelitate Ducelui, formulând şi punând în practică rezerva mentală
„cu excepţia legilor lui Dumnezeu şi ale bisericii” sau „în afara datoriilor de bun creştin”.
● Cultura italiană sub fascism. Scopul statului fascist era strictă subordonare a individului
faţă de regim. Această politică s-a dezvoltat pe mai multe planuri, printr-o evoluţie care va
conduce, în preajma celui de Al Doilea Război Mondial, la exacerbarea cultului Ducelui.
Adeziunea maselor a fost obţinută, în fapt, prin aparatul coercitiv pus în practică prin legile
excepţionale, care permiteau concedierea oricărui individ suspect şi, pe de altă parte,
dezvoltarea unei birocraţii numeroase, pentru că proporţia funcţionarilor din populaţia
totală a crescut de la 11% din 1920, la 12% în 1930 şi la 18% în 1938. Deţinerea carnetului de
partid era practic obligatorie pentru toţi cei care trăiau din munca lor şi ducea la creşterea
înscrierilor în partid, din care puterea trăgea concluzii pentru a-şi demonstra forţa.
● Pentru Giovanni Gentile, ministru al învăţământului public după „marşul asupra
Romei”, fascismul era „gândire în devenire” şi deci cultură. El se exprimă prin „Statul
etic”, care are morala şi stilul său şi care, numai el, îi permite individului să se realizeze prin
adeziune şi identificare cu colectivitatea. Istoricul Gioacchino Volpe, de formare naţionalistă,
justifică dictatura pretinzând că ea răspunde geniului şi trecutului italian. Aceste concepţii
au fost instituţionalizate de Alfredo Rocco, ministrul de justiţie din 1925 până în 1932,
părintele sistemului corporativ şi creatorul legislaţiei care urmărea „coeziunea organizaţiei
juridice a societăţii. În 1927 procurorul general de la Curtea de Casaţie afirma că justiţia
este un fenomen politic şi că magistratul trebuie să aplice legile „interpretându-le după
spiritul regimului”. În şcolile primare s-a introdus sistemul manualelor unice, iar învăţătorii
erau obligaţi, începând din 1933, să facă orele îmbrăcaţi în uniforme fasciste. Copilul de
la 4 la 8 ani era „Fiu al Lupoaicei”, fetele de la 14 la 18 ani erau încadrate în organizaţia
„Tinerele Italiene” iar băieţii de la 8 la 18 ani erau încadraţi în „Babilla”, organizaţia fascistă
a băieţilor. Ei primeau uniforme şi de la 12 ani arme şi făceau instrucţie militară; treceau
apoi la Avanguardisti şi erau încadraţi apoi în Miliţie şi în partid. Studenţii erau organizaţi
în GUF (Grupe Universitare Fasciste) iar timpul liber cădea în sarcina organizaţiei Opera
nazionale Dopolavoro. În 1925 a fost fondat Institutul Fascist de Cultură care avea numeroase
filiale şi care publica revista: Educazione fascista numită din1934 Civilta fascista.
● Exilul devine o figură clasică a vieţii naţionale italiene, iar fascismul va avea şi el
numeroşi fuorusciti. Antifasciştii nu au reuşit niciodată să atace direct statul mussolinian şi
nici să provoace revolte militare în interior. Acţiunea lor s-a limitat la denunţarea dictaturii în
faţa opiniei publice mondiale, la difuzarea ziarelor şi manifestelor în Italia şi la organizarea

157
George Ion Ionescu
unor atentate.
● S-a pus în vigoare un întreg arsenal de măsuri punitive. Unele erau administrative
şi blânde (atenţionarea şi avertismentul), altele erau judiciare: domiciliul forţat (confino),
în satele peirdute din Italia Centrală şi Meridională şi pentru cazurile cele mai grave, în
arhipelaguri (Lipari, Ustica, Ponza, Lampedusa), apoi acţionau tribunalele obişnuite şi la
sfârşit tribunalele speciale. Cauzele privind antifascismul erau deferite Tribunalului Special
care a funcţionat din 1927-1943, şi care i-a lovit în special pe comunişti.
● Colaborarea internaţională (1922-1926). După „marşul asupra Romei”, Mussolini a dorit
să apară şi pe plan extern ca un moderat care aduce liniştea. În 1936 începe însă războiul
cu Etiopia şi Italiei i se aplică sancţiuni internaţionale. Sunt trimişi în Etiopia 500 de mii
de ostaşi italieni şi se cheltuiesc peste 2000 de miliarde de lire pentru diferite cheltuieli în
domeniul militar, sanitar şi rutier (între 1936 şi 1945).
● În 1939, Italia cheltuia cu coloniile sale de zece ori mai mult decât câştiga, şi nu efectua cu
ele decât 2% din comerţul său total. În acelaşi timp, colonia italiană din New York (mica Italie)
avea o populaţie de zece ori mai numeroasă decât toată populaţia italiană din imperiul colonial.
● Marşul spre război (1936-1940). Prin colaborarea italo-germană şi abandonarea politicii
internaţionale clasice, pentru aventuri şi lovituri de forţă, fascismul a căpătat o nouă înfăţişare
şi a întărit aspectul dictatorial şi a subordonat economia faţă de scopurile de război. În timpul
acestei evoluţii, Mussolini a pierdut treptat iniţiativa în favoarea lui Hitler. Din 1939 până în
1945 indicii producţiei s-au înrăutăţit în mod catastrofal; în agricultură, de la 104 la 63 (bază
100 în 1938) iar în industrie de la 109 la 42 în 1944 şi 29% în 1945.
● Evoluţia, adică involuţia şi schimbarea alianţelor Italiei în timpul celui de-al doilea
Război Mondial, sunt bine cunoscute şi nu considerăm că este cazul să le mai cităm aici.
● Sfârşitul lui Mussolini, descoperit îmbrăcat în uniformă germană într-un camion, arestat
împreună cu concubina lui Claretta Petacci care-i împărtăşeşte soarta, în satul Dongo, este de
asemenea binecunoscut; la 28 aprilie un ofiţer comunist aparţinând „voluntarilor libertăţii”,
Valter Auditio, zis colonelul Valerio, soseşte cu un ordin al comandamentului general al
Rezistenţei, cere să-i fie încredinţat Mussolini şi însoţitorii săi, şi îl execută imediat. La
Bonzanigo, aproape de Dongo, sunt executaţi alţi 15 prizonieri printre care cinci miniştri din
guvernul de la Salo. Mussolini este apoi atârnat de picioare într-o benzinărie din Milano, şi
la fel Claretta Petacci.
● Fascismul, care trebuia să dea Italiei putere şi grandoare, a antrenat naţiunea în cea mai
tragică catastrofă a istoriei sale. Bilanţul celor douăzeci de ani de despotism mussolinian este
elocvent: peste 40 000 de civili şi militari morţi în deportare şi 444523 de persoane declarate
oficial ca ucise sau dispărute ca urmare a războiului. În 1945, producţia agricolă a scăzut la
jumătate faţă de anii de dinainte de război. Comerţul exterior fusese distrus prin autarhie,
rezervele de aur epuizate, inflaţia şi şomajul crescuseră, finanţele publice erau dezorganizate.
Cu toate că Tratatul de pace cu Naţiunile Unite (10 februarie 1947) fusese oarecum clement
în privinţa clauzelor economice, el sancţiona pierderea coloniilor şi a cesiunilor teritoriului
metropolitan în profitul Franţei (Tende, Brigues şi platoul Mont-Cenis) şi, mai ales, al
Iugoslaviei (Istria fără Trieste). Aliaţii au refuzat să retrocedeze Austriei Alto-Adige. O serie de
emigranţi de origine germană s-au reinstalat în regiune, punându-se astfel din nou problema
minorităţilor, incomplet rezolvată prin acordurile Gruber-De Gasperi, din 5 septembrie 1946.
Însă daunele morale erau şi mai grave. O întreagă generaţie a fost impregnată de propaganda
fascistă şi trebuia să se formeze o nouă conştiinţă civică.
● Notă şi comentarii G.I.: În paragrafele de dinainte numărul de civili şi militari morţi în
deportare sau ucise şi dispărute ca urmare a războiului este de 484 500 de oameni. Dar, ca
întotdeauna, cifrele oficiale nu mai au nimic comun cu realitatea. Să adunăm: 220 de mii de
italieni s-au predat trupelor engleze (de abia 40 de mii de oameni) în Egipt şi Tripolitania,
şoseaua de la Tobruk la Benghazi trecând de trei ori dintr-o mână într-alta; în Tunisia s-au
predat americanilor aproximativ 160 de mii de italieni; în Sicilia, fiind anunţaţi de către mafia
italiană că războiul s-a terminat, au plecat acasă peste 160 de mii de oameni; pe frontul din
Italia şi din cauza represiunilor republicii de la Saló, au mai pierit 200 de mii de italieni; pe

158
 George Ion Ionescu
frontul din Rusia au fost ucişi de frig, de foame şi de ruşi alţi 220 de mii ... până la 300 mii de
italieni trimişi acolo de către Mussolini în sprijinul lui Hitler; în Balcani (Iugoslavia, Grecia
şi Albania) au mai pierit cam 200 de mii de italieni; represiunile din Italia de nord au dus ca
„victime de război” şi la peste 100 de mii de ostaşi italieni!
Acum, adunaţi şi dumneavoastră cifrele de mai sus, sau pierderile italiene pe care vreţi să
le luaţi în consideraţie. Obţineţi un total de peste un milion şi două sute de mii de oameni,
adică mai mult decât dublul cifrelor oficiale! Ca de obicei, guvernele nu se dezmint! Mint!
● Şi acum situaţia de după 1960 indicată de Paul Guichonet:
Ponderea electoratului partizanilor regalităţii, a ajuns de la 2,8% în 1948, la 6,9% în 1953,
după are s-a prăbuşit la 1,7% în 1963 şi 1,3% în 1968. Partidul democratic de unitate monarhistă,
singurul rămas în cursă, după 1963, s-a apropiat treptat de neofascism, care, practic, l-a
absorbit în cele din urmă. În anul 1972, cele două formaţiuni au făcut listă comună, sub forma
Dreptei naţionale, obţinând 8,7% din sufragii. Acest fapt a constituit cântecul de lebădă al
regaliştilor, care apoi au dispărut ca forţă politică organizată şi au văzut pierind speranţa unei
restauraţii, după moartea lui Umberto al II-lea, în exil, în anul 1983. În cele patru scrutine
dintre anii 1976 şi 1987, Dreapta naţională a continuat să stagneze, nereprezentând decât 6
până la 7% din corpul electoral.
Atingerea vârstei adulte de către a doua generaţie, născută după căderea dictaturii,
a modificat profund percepţia perioadei ventennio, a cărei moştenire a fost girată de
MSI-Dreapta naţională. Alegerile din mai 1994 sunt marcate de manifestarea curentului
„postfascist” al Alianţei naţionale. Liderul acesteia, Gianfranco Fini, născut în anul 1952,
politician abil şi ambiţios, este artizanul succesului coaliţiei, eterogenă de centru-dreapta,
reunind în Polul libertăţilor: Forza Italia! a lui Silvio Berlusconi, „separatiştii” din Liga din
Italia de nord federală, a lui Umberto Bossi, resturi din dreapta naţională şi mici formaţiuni
anticomuniste. Pentru prima dată, curentul care se susţine continuator al fascismului iese la
lumină şi participă la guvernare. Scrutinul din aprilie 1996 oferă un reviriment spectaculos,
Olivier de centru-stânga obţinând victoria, susţinut de „refondatorii” comunişti, Alianţa
naţională a lui Fini, a obţinut 15,7% din voturi, faţă de 20,6% partidul lui Berlusconi, în timp
ce ultimul careu al fasciştilor „istorici” - MSI-Fiamma tricolore - nu a reuşit decât 0,7%.
Postfasciştii au atras o bună parte a aripii drepte a fostei Democraţii creştine, iar Fini, care
beneficiază de o largă audienţă în rândul tinerilor, este, de acum înainte, unul dintre cei mai
populari oameni politici. El a respins în mod solemn toate aspectele negative ale regimului
mussolinian: violenţă, totalitarism, naţionalism, rasism, antisemitism şi a recuzat orice
legătură cu neonaziştii germani şi extrema dreaptă, precum Frontul naţional francez. Alianţa,
ca ideologie, se defineşte ca un partid legalist şi democratic de dreapta, „popular şi social”,
apărător al valorilor „patriotice” ale unui stat unitar şi centralizat, care trebuie să se integreze
într-o „Europă a naţiunilor”. În pragul mileniului III, postfascismul a devenit unfapt real în
ceea ce italienii numesc de acum „a II-a Republică”.
● Lucrarea este încheiată prin indicarea unei biografii de şaptezeci de lucrări.
● Comentariu final G.I.: Mussolini şi-a închipuit că poate reface vechiul imperiu roman
trimiţând pe fronturi cam două milioane de ostaşi, din care majoritatea s-au predat încă
de la primele lupte; în Tripolitania 220 de mii de ostaşi italieni s-au predat unor trupe de
strânsură englezeşti de 40 de mii de oameni (arabi, indieni, câţiva englezi şi neo-zeelandezi
şi toţi cetăţenii englezi, indiferent de naţionalitate, pe care comandamentul englez a putut
să-i mobilizeze în Orient); în Sicilia americanii l-au adus pe Lucky Luciano (unul din şefii
mafiei americane) care a propagat ideea că războiul s-a terminat şi ostaşii italieni pot pleca
acasă, ceea ce aceştia au şi făcut! Rămaşi „singuri”, cei 160 de mii (aproximativ!) de germani
s-au retras şi ei prin Messina în Italia peninsulară, urmăriţi de circa 300 de mii de englezi
(prin Syracuza) şi americani (care „cuceriseră” Palermo!). În Albania, Iugoslavia şi Grecia,
italienii nu au vrut să lupte şi au fost înlocuiţi de germani; ce să mai spunem de Rusia! Frigul,
Distanţa, Zăpada, Noroiul, Foamea şi Bolile (marii generali ruşi şi sovietici) i-au înfrânt pe
italieni fără drept de replică, destrămând armatele italiene în câteva luni; după armistiţiul
cu aliaţii din 1943, armata italiană s-a risipit pe întreg teritoriul.
Am fost în Italia de două ori în căutarea celor mai frumoase vestigii din sculptura, pictura
159
George Ion Ionescu
şi arhitectura Lumii. La Milano m-am programat să mă duc să văd o întreagă după amiază
„Il Cimitiere Monumentale”; m-am trezit în faţa a mii de morminte care aveau fiecare câte
4-5 statui - opere de artă! Cât poţi să vezi şi să admiri într-o după-amiază? La Venezia am stat
o săptămână; nu am ştiut unde să alerg mai întâi! Şi la fel peste tot! O asemenea ţară seamănă
cu un paradis al Muzeelor, Operelor de artă, Monumentelor, şi al Culturii! O adevărată Ţară
Muzeu! Cu un popor la care s-au dus la şcoală, în tot Evul Mediu, Durer şi toţi germanii,
francezii şi spaniolii, toată Europa şi întreaga Lume! Un popor de genii încă neegalate în
altă parte vreodată, ca Leonardo da Vinci, Michelangelo, Verdi, şi putem cita zeci şi sute
de nume! M-am întrebat: Cum a fost posibil ca un asemenea popor să fie înrobit de un
farseur ca Mussolini şi de o mişcare cum a fost cea fascistă?! Nu pot nici acum să-mi explic
fenomenul! Pot doar să mă mir şi să plâng! Sigur că vreau să mă duc din nou în Italia! Este
o ţară în care ar trebui să petreci mai multe vieţi de om ca să vezi doar o parte din ceea ce
merită să fie văzut! Iar italiana seamănă aşa de bine cu româna încât pe Riviera italiană, când
m-am dus să mă rad şi am vorbit româneşte, bărbierul m-a întrebat: Signore e siciliano? I-am
răspuns: Nu, sunt din România! Ah, di Romania, di Roma! a exclamat el. Într-un tren am
avut o dispută cu un tânăr preot care, ştia el, că în România locuiesc slavi şi limba română
seamănă cu rusa! L-am întrebat arătând mâneca hainei: Como se chiama asta in italiana?
Manicchia! mi-a răspuns el. În româneşte: Mânecă! „E questi?” şi am arătat ochii. „Occhi!”
mi-a răspuns el. În româneşte „Ochi”! i-am indicat eu. Şi tot aşa cu urechile (Orecchi!), cu
nasul (Naso!), cu fruntea (Fronte!) şi aşa mai departe. „Ma vostra lingua e molto latina!” a
constatat el! Numai 40% din cuvinte sunt latine, i-am răspuns eu, alte 30% sunt franţuzeşti,
italiene, spaniole, şi din alte limbi latine „moderne”! Restul provine din limbi slave, greacă,
germană şi limbi germanice, iar în prezent din engleză, care le înghite pe toate! În Polonia
am discutat cu un preot care nu ştia, în afara polonezei, decât latină! El vorbea în latină, eu
în româneşte! Şi ne-am înţeles! Poftim?! În prezent, se pare că sunt în Italia cam 3 milioane
de români şi românce! Naturalizaţi sau nu, ca italieni, în măsura în care nu au românizat ei
câte un cartier! Dar nu trebuie să ne mai mirăm! Reamintesc doar că atunci când americanii
au ajuns la Rin, şi apoi au invadat Ruhrul, li s-a predat o armată de două milioane de oameni
(germani), care aveau în spate cea mai puternic industrializată regiune din Germania, unde
se fabricau arme, automate, tunuri, tancuri şi avioane! Pur şi simplu, nu au mai vrut să lupte!
Ce să ne mai mirăm că n-au vrut să lupte italienii! L-am întrebat pe un italian: „De ce se
munceşte atât puţin în Italia de la sud de Roma? Începând cam de la Neapole!” „De ce să
muncim?” m-a întrebat el la rândul lui. Căldura soarelui ne scuteşte să construim locuinţe;
umbra unui pom ne este de ajuns! O cămaşă şi un pantalon, ne îmbracă! Fructele din pomi
abia aşteaptă să cadă când sunt coapte! De ce să mai muncim? Aici este Raiul şi este: „Dolce
far niente!” „Ducele nu ştia asta?” l-am întrebat. „Nu! Şi nici nu a mai vrut şi nu a mai apucat
să afle!”

CITATE AMARE:
● Dacă te bagi în troacă, te mănâncă porcii! (Zicătoare românească)
● Aşchia nu sare prea departe de trunchi!
● S-a suit scroafa în copac
Şi şi-a pus ghete de lac! (România)
● Pe leneşi îi omoară râia şi păduchii de lemn!, zicea mamaia.
● „Când a ajuns ţiganu’ împărat,
Întâi pe tac-su l-a spânzurat.” (România, citat de la mamaia)
● Neamu’ prost la comandă se cunoaşte!
(Proverb militar pe care l-am mai citat, dar merită! România)
● A fi domn e o întâmplare,
A fi OM, e lucru mare! (Proverb România)
● „Fututul şi bătutul nu se iau înapoi!” (Proverb oltenesc)
● „Frunză verde foi de băţ,
Dacă n-ai de treabă, fă-ţ!” (Proverb oltenesc)

160
 George Ion Ionescu
● „Cine limbă lungă are,
Cinci ani va săpa la sare!” (Dicton din timpul mareşalului Antonescu)
● „Gura bate curu’!” (Ştie poporul ce spune!)
● „Scopul scuză mijloacele!” (Principiul fundamental al guvernării, politicii etc.)
● Când văd câte un bătrân inconştient făcând curte unei fetel tinere, îmi aduc aminte de
remarca amară a lui Napoleon: „De la sublim până la ridicol nu e decât un pas!” (G.I.)
● „Stomacul este fruntea bolilor iar cumpătarea fruntea leacurilor!” (Proverb românesc)
● „Gloria este o boală veninoasă, care face bine numai dacă este luată în doze mici!”
(Honoré de Balzac)
● „Jedem das seine.” (Fiecăruia ce este al lui / ce i se cuvine!)
(Dictonul afişat la intrarea în lagărul de la Buchenwald)
● „Die Arbeit macht frei!” (Munca te face liber!)
(Dictonul afişat la intrarea în lagărul de la Auschwitz)
● „Kraft durch Freude!” (Forţă/Sănătate prin bucurie şi plăcere.) (Propagandă germană)
● Unii se plâng că nu le plac manelele! Ca şi când i-ar obliga cineva să le asculte! (G.I.)
● „Mortul de la groapă, nu se mai întoarce!” (Proverb românesc) (Dar strigoii?!)
● „Cel ce distinge om de om, acela nu este om.” (Şalom Alehem) (Comentariu G.I.: Oare?)
● „Muzica este ultimul cuvânt al artei, după cum moartea est ultimul cuvânt al vieţii.” (Heine)
● Zic, sau mă întreb (eu): Cum se termină toate acţiunile omeneşti?... Neisprăvite! (G.I.)
● „Cel ce scoate sabia, de sabie va pieri.” (Zice Biblia) Noi adăugăm: Ce ne facem cu ofiţerii?
● „Sclavul nu are decât un stăpân; ambiţiosul are atâţia stăpâni câţi oameni pot fi de folos
carierei sale.” (La Bruyère)
● „De atâtea ori, mizăm pe negru şi iese sau nu iese negru! Fiecare îşi urmează soarta!”
(Sven Hassel)
● „Un om de succes este acela care poate construi o fundaţie solidă cu cărămizile pe care
alţii le aruncă în el.” (George Bernard Shaw)
● „Munca este ca şi măgarul; trebuie să-l împingi ca să meargă.” (Euripides)
● „Iubirea-i tot; în rest, singurătăţi deşarte!” (Federico Garcia Lorca)
● „Politica este o otravă care ucide.” (S-a spus la Congresul unui mare partid politic, 2013)
● „Cea mai grea luptă e cea cu tine însuţi; eşti în ambele tabere...!” (Voltaire)
● „Ce faptă bună ai făcut azi, Bulă?
...Am scăpat o fată de la viol!
Şi cum ai făcut Bulă?!
...Am convins-o, Doamnă!”
● „Man muß nicht alles glauben was die Leute sagen; man muß aber auch nicht glauben
das sie es ganz ohne Grund sagen!” (Kant) (Nu trebuie să crezi tot ceea ce spun oamenii; şi
nici nu trebuie să crezi în întregime tot ceea ce ei spun fără nici o bază!)
● „Fiecare neam are un stăpân, dar şi un înger!” (Profetul Daniel) Iar îngerul nostru e
limba. (Corneliu Vadim Tudor)
● „Trebuie să ne găsim timp pentru a le mulţumi celor care înseamnă ceva în vieţile
noastre.” (John F. Kennedy despre recunoştinţă)
● „Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el.” (Biblia)
● „Speranţa moare ultima.” (Zicătoare universală)
● „Să nu plătim răul cu rău.” (Pasaj din Biblie agreat de Lev Tolstoi)
● „Naturalia non turpia sunt.” (Lucrurile naturale nu sunt ruşinoase, Proverb latin)
● „Historia - magistra vitae!” (Istoria este magistrul (învăţătoarea) vieţii!) (Dicton latin)
● „Turistul e un vagabond care are bani.” (Michel Chrestien)
● „Le jour de jugement fera connaître l’oeuvre de chaque homme, car il se manifeste par
le feu, et le feu prouvera ce que vaut l’oeuvre de chaqun!” (Prémière Epître aux Corinthiens,
3.13) (Ziua judecăţii ne va face să cunoaştem opera fiecărui om, căci această zi se manifestă
prin foc, iar focul va proba (va arăta) ce (cât) valorează opera fiecăruia!)
● „Un câine care muşcă un om nu e o ştire de presă; în schimb, un om care muşcă un
om, asta da! E o ştire de presă!” (Scria acum peste un secol un om de spirit american; noi

161
George Ion Ionescu
adăugăm: Dar să vezi ce ştire e când un om muşcă un câine!)
● „Poporul român vrea securitatea Democraţiei, nu democraţia Securităţii!” (Citat din
presă.) Şi se adăuga lozinca: Securitatea-n mină,
Ca să ne dea lumină! (Din presă de prin anii 90’)
● „Un critic (literar, n.n.) nu este decât un scriitor ratat.”, scria George Călinescu.
● „Cutare (Fasolescu) era doar un strălucit mediocru.” (Din presă)
● „Alt „cutare” era de o incultură ... enciclopedică!” (tot din presă!)
● „Cine se culcă pe lauri, riscă să se trezească pe spini.”, scria cândva Corneliu Vadim Tudor.
● „Războiul este un mijloc mizerabil de a ajunge la culmile existenţei omeneşti.”
(Sven Hassel, în „Legiunea blestemaţilor”)
● „Grosolănia poate abdica uneori în faţa altor valori.” (Sven Hassel)
● „Pesimistul vede dificultatea în orice oportunitate, pe când optimistul vede oportunitatea
în fiecare dificultate.” (Winston Churchill)
● „Filozofia iederei: numai târându-te te poţi înălţa.” (Lucian Blaga)
● „Sătulul nu crede flămândului, iar cel călare nu crede celui care merge pe jos.” (Proverb românesc)
● „În miere se îneacă mai multe muşte decât în oţet.” (La Fontaine)
● „Dacă ţi-e milă de calic, îi porţi traista!” „Dumnezeu îţi dă, dar în traistă nu-ţi bagă!”
(Zicători înţelepte din Transilvania, transilvănenilor chibzuiţi)
● „Dragostea, ca moartea e de tare!” (Regele Solomon)
● „Dacă vrei să ucizi cu adevărat o colectivitate, suprimă-i memoria!” (Kundera)
● „Cine vrea să piardă o turmă, îl alungă pe păstor!” (Biblia)
● „Dar ce ştie oare, mintea omenească, în comparaţie cu visul?” (Eu, G.I.)
● „Să nu ai deloc încredere în cel nevolnic!” (Zicătoare anglo-indiană citată de Kipling)
● „Ai învins trecutul şi ai învins prezentul! Du-te cu vântul viitorului şi lasă ochii minţii
să îţi călăuzească paşii!” (G.I.)
● „Numai nebunul se tot uită înapoi şi se tot miră că nu poate merge înainte! Şi apoi
constată că nu are viitor!” (Din gândurile mele, G.I., de la patruzeci de ani)
● Principiul de bază (pr. KISS): „Cât mai simplu, idiotule!”
● „Banii vorbesc!” este cea de a doua deviză a postului de televiziune: „The Money”.
● „Toate lucrurile se află în umbră.” spunea un scriitor. Noi zicem: Cel puţin, aşa i se
părea lui!
● „Viaţa e scurtă; moartea e lungă!” (Proverb chinez)
● „Recunoaşte-te în ceea ce vezi, în ceea ce auzi, în ceea ce simţi!” (Îndemnul meu, G.I.)
● „Viaţa este atât de agitată încât nu mai rămâne timp pentru altceva.” (Din panseurile de la TV)
● Regula nr. 4: Nu crede tot ce auzi! (Sau tot ce ţi se spune!) Multe lucruri sunt erori, altele
sunt confuzii şi altele, de-a dreptul minciuni! (G.I.)
● Ghinionul multor agitaţi din politică - este prostia! (Zic eu, G.I.)
● „Dacă nu ai dorinţe, nu duci lipsă de nimic.” (Tudor Muşatescu)
● Un proverb japonez ne spune că: „Pentru fiecare boală, Dumnezeu a făcut o plantă!”, iar
un proverb german precizează: „Dumnezeu a făcut să crească o plantă pentru fiecare boală,
cu excepţia prostiei!”.
● „Curiozitatea este fitilul din lumânarea învăţării.” (William Arthur Ward)
● „Omul înţelept nu spune tot ce gândeşte, dar ce spune, gândeşte!” (Aristotel)
● „Timpul trece peste noi cu nepăsarea hoţului grăbit care-şi strânge prada fără să se mai
uite în urmă (înapoi).” (William Shakespeare)
● „Complimentele se plasează ca banii la bursă, urmărind profitul pe care îl aduc.” (J. Renard)
● „La politique c’est la fatalité moderne.” (Napoleon Bonaparte) (Politica este o fatalitate)
● „Realitatea nu este decât o iluzie, dar o iluzie foarte persistentă!” (Albert Einstein)
● „Orice prost poate să ştie; scopul este să înţelegi!” (Albert Einstein)
● „Omul înţelept învaţă şi din greşelile altora; prostul (încăpăţânat!, n.n.) nu învaţă nici
din greşelile proprii.” (Observaţie generală, G.I.)
● „Dacă te-a înşelat o dată, e vina (sau meritul!, n.n.) lui; dacă te-a înşelat şi a doua oară,
e vina ta!” (Şi îţi meriţi soarta şi pedeapsa, n.n.) (Proverb tătărăsc)

162
 George Ion Ionescu
● În Evul Mediu, tătarii aveau un proverb (o învăţătură): „Dacă un cal este nărăvaş, vinde-l;
Dacă o nevastă este cicălitoare şi îţi face viaţa imposibilă, dacă un copil nu te ascultă, vinde-i!”
● „A picta este un dar; dacă îl ai, nu vei mai putea face nimic altceva.”, spunea marele
pictor rus-evreu-francez-american, Chagal. Noi adăugăm:
A căuta / cerceta este un dar;
A construi este un dar; şi aşa mai departe!
Dacă le ai, pe toate sau numai pe fiecare în parte, nu vei mai putea face altceva. (Nota G.I.)
● „Câte bube rele,
În fundul/curul babei mele!” (Proverb românesc) Noi adăugăm:
● „Căruţa hodorogită, ajunge/merge departe!” (România)
● „În curul/fundul smeritului sălăsluieşte dracul!” (Proverb România)
● Repetăm un proverb care îşi are şi aici un loc bine-meritat:
„Ţiganul când a ajuns împărat
Întâi pe tac-su l-a spânzurat!” (România)
● În Polonia se spunea în unele locuri: Hitler a fost un ucigaş, un parşiv şi un bandit, dar
trebuie să-i mulţumim cel puţin pentru un lucru: ne-a scăpat de evrei! Eu am spus:
E ca şi cum ai zice: Ne-a scăpat de Dumnezeu! Nişte inconştienţi!
Să nu uităm că la execuţiile în grup ale funcţionarilor ruşi şi sovietici, polozei şi evrei, au
luat parte şi voluntari tătari, ruşi, ucraineni, bieloruşi şi chiar polonezi, în unele locuri!
● Epopeea tragică a armatei lui Vlasov:
Circa 500 de mii de ruşi, ucraineni, tătari şi alţii au fost recrutaţi în armata lui Vlasov şi nu
s-au predat decât americanilor pe 15 mai 1945 în Cehoslovacia, în zona Praga, după ce Germania
capitulase. Americanii i-au primit, i-au ospătat, i-au dezarmat şi i-au ţinut două săptămâni, pe urmă
i-au predat lui Stalin; acesta i-a executat sau i-a trimis în mine pe ofiţeri, pe cei mai proeminenţi
vlasovişti, iar pe ceilalţi i-a trimis în Siberia la muncă forţată; numai că foştii vlasovişti erau
croiţi din altă stofă; ei s-au răsculat şi au ocupat un teritoriu (pentru comparaţie, mai mare decât
România!) şi au cerut să ducă tratative cu oficialităţile! Stalin a trimis împotriva lor tancuri şi
avioane şi i-a exterminat, dar „războiul” a durat destulă vreme, cam un an!
● Epopeea tragică a UCRAINEI:
„Când germanii au ajuns în Ucraina de Vest (catolică, în parte sub stăpânire germană
până la primul război mondial), au fost întâmpinaţi de „autorităţi locale”, alese cumva dintre
localnici, care organizaseră o administraţie, o viaţă locală şi, în unele părţi, chiar şi unităţi de
poliţie! Germanii nu au spus la început nimic, dar după două sau trei luni, gauleiterul numit
în Ucraina ca Guvernator General, a pus să se afişeze în toate localităţile anunţul: „Armata
germană din Ucraina nu este o armată de eliberare, ci o armată de ocupaţie! Localnicii sunt
obligaţi să se supună autorităţilor de ocupaţie şi să îndeplinească toate cererile acestora!”
După vreo încă două luni, simţindu-se lipsa de mână de lucru în Germania, ucrainenii au
fost chemaţi să se ducă în Germania, la lucru; Nu s-a prezentat nimeni! Atunci, germanii au
încercat să mobilizeze, pentru munca în Germania, tinerii! La această mobilizare, tinerii au
fugit la partizanii din păduri şi mlaştini de care Ucraina nu duce lipsă, devenind ei înşişi
partizani! Germanii n-au dezarmat, ci au încercat să mobilizeze pentru munca în Germania
tinerele fete şi femei; la care faptă au fugit la partizani vârstnicii! Neavând hrană, arme şi
adăpost, aceştia au atacat toate staţiile de cale ferată, ostaşii germani izolaţi, depozitele şi au
devenit o mare problemă pentru transporturile şi rezervele germane! La început, Stalin nu
i-a ajutat; dar când germanii au fost nevoiţi să menţină peste trei sute de mii de ostaşi pentru
pază în Ucraina, Stalin a început să dea ajutoare, iar numărul ostaşilor germani pentru paza
Ucrainei l-a egalat pe cel din Iugoslavia: 500 de mii de oameni! Iată rezultatul unei politici
lipsite de înţelepciune, mioape şi neghioabe! Când Armata Roşie a eliberat Ucraina, toţi
aceşti partizani ucraineni au fost mobilizaţi imediat în Armata Roşie şi s-au luptat cu vitejie şi
curaj cu germanii care erau deja învinşi! Iată la ce a condus faimoasa şi „mândra” declaraţie:
„Armata germană din Ucraina nu este o armată de eliberare ci o armată de Ocupaţie!”
● Şi acum opt învăţături din volumul MEDITAŢII al lui Corneliu Vadim Tudor, apărut
cândva în Editura Fundaţiei „România Mare”:

163
George Ion Ionescu
1. Întâiul cuvânt pe care l-a spus Isus ucenicilor, după Învierea Sa din morţi, a fost:
„Bucuraţi-vă!”. Asta înseamnă că viaţa e bucurie!
2. Eu am o mare admiraţie faţă de Japonia şi pentru spiritul ei eroic, dar nu pot uita că o
femeie japoneză, inconştientă, Yoko Ono, este vinovată de destrămarea celei mai frumoase
legende a secolului XX, formaţia The Beatles (Gâzele).
3. Stimaţi lideri ai Occidentului, nu le puteţi lua musulmanilor petrolul fără să le luaţi şi viaţa?
4. Intuiţia îmi spune că san-scrita înseamnă în limba primordială „scriere sfântă”.
5. Şi boierii de acum două sute de ani tot la Viena îşi căutau sănătatea! Iată-l, deci, pe
Nicolae Glogoveanu trimiţându-şi fiica, pe Maricuţa, la un spital din Viena! Copila era
însoţită de omul de încredere al boierului, Tudor Vladimirescu!
6. Dragoste cu sila se poate, dar se cheamă viol! (Eu, G.I., adaug: Se poate, dar nu se merită
când sunt atâtea femei, săracele, care abia aşteaptă să le de atenţie şi să le iubească cineva! Şi
atâtea altele, care nu mai pot de vrut!)
7. Marea actriţă şi profesoară de teatru Aura Buzescu a murit în anii 80’; o invitasem
pentru a i se decerna Premiul Revistei „Săptămâna”. Avea 90 de ani şi nu mai dorea să apară
în public.
8. Alungaţi în mai multe valuri din Dacia (pe care încercau să o invadeze, n.n.), celţii au
dus cu ei în Scoţia cel puţin trei lucruri: fustanela, cimpoiul şi crucea Sfântului Andrei!
Până aici, Corneliu Vadim Tudor
● Şi acum, o însemnare despre o poveste auzită în Rusia cu un bătrân hoţ, mare meşter la
deschis case de bani, singurul care a putut să deschidă Casa de Bani îngropată a Băncii din
Moscova! Lucram pe vremea aceea lângă Moscova, la Dubna: Se spunea că, fie din cauză
că cei doi directori - administratori - contabili - paznici, care aveau cheile Marii Case de
Bani îngropate undeva la subsolul doi sub duşumelele băncii, chei fără de care nu se putea
deschide Marea Casă de Bani, folosind însă numai ambele chei în acelaşi timp, fugiseră,
guvernul (lipsit de bani, aur şi alte valori) nu putea umbla la Casa de Bani. Au căutat ei un
meseriaş-artist prin toată Rusia, dar n-au găsit pe nimeni! Atunci, un bătrân poliţist din
Moscova şi-a adus aminte că era un alt bătrân, spărgător şi hoţ-meseriaş-artist, singurul care
fusese în stare să jefuiască marile bănci, dar care era închis la închisoarea din Samara pentru
două decenii! S-au dus la el, l-au găsit şi i-au propus să deschidă Casa de Bani; dar bătrânul
hoţ le-a pus condiţii: 1. Mă iertaţi de restul pedepsei; 2.Îmi daţi dreptul să deschid un atelier
şi o prăvălie la Tula (60 de kilometri sud de Moscova); 3. Îmi daţi un capital de pornire iniţial
şi 4. Am drept de liberă practică şi nu mai mă urmăriţi! Nevoiţi, reprezentanţii guvernului au
admis toate condiţiile! Bătrânul hoţ a lucrat trei luni până când a reuşit să deschidă Casa de
Bani cu pereţii din oţel groşi de 10 sau 15 centimetri! Pe urmă şi-a deschis prăvălie la Tula!
Şi uite-aşa, s-a scris povestea!

● Povestea spărgătorilor de coduri (hackerilor)

Auzită de mine la Casa de Cultură a Ministerului de Interne, unde eram profesor de
matematică-fizică, prin anii 70’.
S-a dat zvon în ţară că pentru a se realiza în mai bune condiţiuni paza codurilor de cifrări
din bănci, a codurilor personale şi a depunerilor, se organizează un concurs al hackerilor,
indiferent de unde ar fi aceştia! S-au prezentat la concurs, se zice, vreo 120 de concurenţi;
dintre aceştia primii 30 au fost arestaţi imediat de poliţie, care-i avea puşi sub urmărire de
mai multă vreme pentru diferite delicte; alţi vreo 40-50 au fost daţi afară din concurs ca
absolut nepregătiţi, veleitari (cei care îşi dau aere, dar sunt neîndemânatici şi nu se pricep
la nimic!), iar din cei rămaşi după două sau trei zile de concurs, băncile au angajat imediat
douăzeci şi ceva de inşi, (evident, pe cei mai reuşiţi)! Din cei rămaşi, armata a luat încă vreo
zece, iar câţiva din cei de foarte mare talent au fost angajaţi în poliţie pentru a lupta împotriva
spărgătorilor! Nu ştiu dacă a rămas vreunul pe dinafară, cu excepţia veleitarilor daţi afară
încă de la început pentru nepricepere. Vă întreb: Nu vă spune nimic această istorie? Eu zic
că am avut multe de învăţat de la colegii mei poliţişti, avocaţi, literaţi, judecători, pictori şi
tot ce aţi mai putea dori dumneavoastră, inclusiv de la meseriaşi, meşteşugari, artişti şi alţii,

164
 George Ion Ionescu
dintre care unii mărturiseau că fuseseră cândva, prin tinereţe, şi hoţi!
● Tot în această ambianţă, mă întreba câte unul: „Dumneata nu spui bancuri cu miliţieni?”
Îi răspundeam: „Cum să nu! Ştii bancul cu bariera?” „Spune!” mă îmbia. „Ştii cum trec
animalele bariera? Leul trece cu căprioara, Prostul se însoţeşte cu maimuţa, Măgarul îşi cară
toată familia, iar Boul, când vede bariera, se opreşte! Că doar e barieră! Pe urmă exclamă:
Cum să spui bancuri cu miliţieni, când eşti în faţa barierei, între ei!” Comentam: „Ei, v-a
plăcut bancul cu bariera?”
● Problemă: Puteţi deveni milionar în dolari jucând la un cazinou?
Răspuns: Da, chiar şi jucând jocuri de noroc, cu mize mari, dacă aţi fost în prealabil
miliardar! „Dar prin căsătorie cu o frumuseţe, celebritate, vedetă, ş.a.m.d?”
... Acelaşi răspuns! (Culese de mine G.I. din presă, din bârfe şi din falimente!)
● Banii au aceeaşi culoare politică, dar n-au preţ.
● La echipamentul militar se întâlnesc doar două mărimi (sau măsuri): prea mare sau
prea mic! La bocanci şi caschetă s-a mai adăugat şi măsura: prea strâmt!
Casca avea o finalitate foarte utilă; în ea se făceau ouă, sau cafea, sau salată şi, la mare
nevoie, se făcea supă sau chiar orice (se putea face şi pipi!). Tot în ea se putea aduna la nevoie
apa de ploaie şi se puteau încălzi la foc produsele păstrate în gamele!
Plăcuţele de identificare care, pentru legarea lor în jurul gâtului, sunt de un tip şi de
mărimi pe care soldaţii le numesc „zgărzi”, puteau servi într-o mulţime de scopuri.
Cea mai grozavă „rezistenţă” o prezentau bocancii la golirea apei din interior; pentru asta
se prezentau ca fiind perfect etanşi! În schimb, dacă nu se potriveau pe picior, se prezentau
ca fiind perfect ţepeni!
● „Glumind, putem spune orice, chiar şi adevărul!” (Sigmund Freud)
● „Glumeţii se dovedesc adesea profeţi.” (William Shakespeare)
● „Tragedia vieţii este că îmbătrânim prea devreme şi devenim înţelepţi prea târziu.”
(Benjamin Franklin)
● „Plănuieşte cu grijă viitorul pentru că acolo o să-ţi petreci tot restul vieţii.” (Mark Twain)
● „Geniul moare de foame.” (William Somerset Maugham) În timp ce omul doar talentat
se îmbracă în purpură şi în lenjerie scumpă! (Nota G.I.: „Ce să mai zicem de proşti, îngâmfaţi,
nărozi şi bogaţi?!”)
● „Adevărul este stăpânul nostru, nu noi stăpânim adevărul.” (Mihail Eminescu)
● „Munceşte creator.” era una din devizele lui Edison.
● „Nu e bine să urci prea sus în administraţie! Cu cât urci mai sus, cu atât căderea va fi
mai dureroasă!” (Din sfaturile tatălui meu)
● „Lumea este un car cu fân din care fiecare smulge atât cât poate.” (Proverb flamand)
● „Ambiţiosul se visează în culmea puterii, dar se târăşte prin noroiul servilismului.”
(Honoré de Balzac)
● „Astăzi toată lumea vrea să se acopere de glorie şi/dar mulţi se acoperă doar de ridicol.”
(Honoré de Balzac)
● „Avar este omul care se încăpăţânează să trăiască în sărăcie pentru a muri bogat.”
(Albert Camus)
● „Le coeur a ses raisons, que le raison ne connaît pas.” (Blaise Pascal)
(Inima are raţiunile (motivele) sale, pe care raţiunea nu le cunoaşte.)
● „Nu cereţi ca altul să îndure ceea ce n-aţi putea suferi voi înşivă.” (P. Syrus)
● „Când ai puţine dorinţi ai şi puţine lipsuri.” (Plutarh)
● „Cel mai mare vrăjmaş al femeii este plictiseala!” (P. Janet)
Comentariul nostru: Ignoranţa este marele vrăjmaş! Bârfa şi invidia! Evident, brutalitatea
şi grosolănia! Şi poate, alte femei! Adăugaţi dumneavoastră orice doriţi! Lista este infinită!
● „De la taină la indiscreţie nu e decât distanţa de la ureche la gură.” (Petit Senn)
● „Să nu spui nimic cui nu spune nimic sau cui spune totul!” (Lord Chesterfield)
● „Manierele bune sunt şi bune scrisori de recomandare.” (Lubock)
● „Femeilor nu le ajung niciodată banii, încălţămintea, îmbrăcămintea şi palavrele!”
(Zic unii, de parcă lor le-ar ajunge! Şi mai fac şi morală!)

165
George Ion Ionescu
● „Nu e ciudăţenie mai mare decât aceea de a le pune pe toate la inimă.” (Balthazar Gracian)
● „Nimic nu e mai tare în om decât slăbiciunea.” (George Coşbuc)
● „Doamne, mă vezi alungat de omenirea întreagă pentru că nu vreau să mă împac cu
nedreptatea.” (Ludvig van Beethoven)
● „Fii curajos! Ştergeţi ochii! Adesea căderea e un mijloc de a te ridica mai sus!” (W. Shakespeare)
● „Mândria e mai rea decât foamea, setea şi frigul la un loc!” (Thomas Jefferson)
● „Rugăciunile mamei ne apără de orice primejdie, pe apă şi pe uscat.” (N.V. Gogol)
● „Când văd prostia locuind în cele mai strălucitoare palate, înţeleg de ce Diogene locuia
într-un butoi.” (Traian Demetrescu)
● „Graţie, şic, distincţie - iată femeia daco-romană!” (I.L. Caragiale)
Noi adăugăm: În multe cazuri: devotamentul, frumuseţea neobişnuită, şi am putea spune
chiar perfecţiunea pentru femeia mamă, femeia iubită şi pentru soţie!
● „Lumea viitorului va fi modelată nu numai de civilizaţia occidentală, ci şi de interacţiunea
tuturor civilizaţiilor existente. Este vorba de civilizaţiile confucianistă, japoneză, islamică,
hindusă, slav-ortodoxă, latino-americană şi probabil cea africană.” (Colonelul Florian Gârz)
● „În afară de constatarea că SUA nu are nici prieteni eterni şi nici duşmani eterni,ci doar
interese permanente, mă abţin să fac alte comentarii la o serie de scrieri.”
Nota mea (G.I.): Cele de mai sus îl citează pe Disraeli, pe atunci prim ministru al Marii
Britanii, care afirma: „Anglia (supranumită pe atunci: perfidul Albion) nu are nici prietenii
permanente, nici duşmani permanenţi sau veşnici, ci numai interese permanente!”
● Fl. Gârz conchide: „Între state nu există prietenie sau duşmănie permanentă, ci doar
interese permanente!” Eu, G.I., mă întreb: „Dar între indivizi?”
● Un german a cărui înţelepciune şi morală o apreciam în mod deosebit, şi care iubea
România din onestitate, îmi spunea: „Ceea ce este curios, este faptul că o ţară ca România,
locuită de un popor exemplar, este condusă cum este condusă! La noi, la germani, din trei
germani doar unul este mai răsărit la minte, dar ăla conduce! La voi la români, din trei
români, doi sunt dotaţi; unul singur este mai înapoiat şi întunecat la minte, ca să nu zic prost
că n-ar fi adevărat; dar ăla conduce!”
● MIC TRATAT DE ÎNŢELEPCIUNE de Ludwig Wittgenstein (1889-1951)
1. „Priveşte-i pe oameni: unul este otravă pentru celălalt.” (Homo hominis lupus est.) Latin
2. „O epocă o înţelege greşit pe alta; iar o epocă minoră le înţelege greşti pe toate celelalte,
în felul respingător care îi este propriu.”
3. Eu cred că pentru a gusta un poet trebuie să ne placă şi cultura căreia îi aparţine. Dacă
aceasta îi este cuiva indiferentă sau antipatică, atunci admiraţia se răceşte.”
4. „Inima mare a lui Beethoven” - nimeni nu ar putea spune „Inima mare a lui Shakespeare”.
5. Salutul pe care ar trebui să şi-l adreseze unul altuia filozofii ar fi: „Nu te grăbi!”.”
6. „Grijile sunt ca şi bolile: trebuie să le suportăm.”
7. „Dacă visele nopţii au o funcţie asemănătoare cu cea a viselor zilei, atunci ele servesc, în
parte, pentru a-i pregăti pe oameni pentru orice eventualitate (şi pentru cea mai rea).”
8. „Sunt prea moale, prea slab şi, de aceea, prea leneş pentru a produce ceva important. Sârguinţa
celor mari este, între altele, un semnal al forţei lor, făcând abstracţie de bogăţia lor interioară.
9. „Când filozofezi, trebuie să cobori în haos şi să te simţi bine acolo.”
10. „Gândurile urcă încet la suprafaţă, ca baloanele.”
11. „Într-o luptă cu tauri, taurul este eroul unei tragedii. Mai întâi este făcut să turbeze de
durere, şi are o moarte lungă şi îngrozitoare.”
12. „Nu-i poţi purta, în mod raţional, cuiva mânie, nici chiar lui Hitler; cu atât mai puţin
lui Dumnezeu.”
13. „Când oamenii au murit, vedem viaţa lor într-o lumină împăciuitoare. Viaţa lor ne
apare cu contururi îndulcite de o ceaţă.”
14. „A crede înseamnă a te supune unei autorităţi. Odată ce te-ai supus, nu poţi, fără a te
ridica împotriva ei, s-o pui în discuţie.”
15. „Eu stau călare pe viaţă precum cel mai prost călăreţ pe cal. Şi datorez doar bunăvoinţei
calului că nu sunt trântit jos.”

166
 George Ion Ionescu
16. „Izvorul care curge liniştit şi limpede prin Evanghelii pare să spumege în Epistolele lui Pavel.”
● G.I.: Ce ironie groaznică! Aflu din nou, fapt reamintit atât într-un film cât şi la TV, că
azotul atmosferic a fost fixat din atmosferă printr-un procedeu al savantului chimist evreu-
german Haber, laureat al premiului Nobel, printr-un procedeu pus la punct încă înainte
de Primul Război Mondial; azotul atmosferic fixat a fost apoi folosit pentru producerea
îngărămintelor azotoase, şi se regăseşte în proporţie de 80% în produsele agricole sau semi-
industriale de astăzi; dar aceleaşi produse din azot au fost folosite în Primul Război Mondial
la producerea gazelor de luptă, conducând la producerea a milioane de morţi, şi culmea
ironiei şi a tragediei, tot aceleaşi produse din azot au fost folosite în timpul celui de-al Doilea
Război Mondial la fabricarea gazului ucigaş Ziklon-B, cu care au fost omorâţi prin otrăvire
în lagărele germane (în special la Auschwitz) milioane de evrei!
● Va produce TV dispariţia cărţii tipărite, secondat de cartea „electronică”? Semnalăm faptul
că apariţia tiparului nu a condus la dispariţia cărţii scrise de mână (a manuscrisului), apariţia
ziarului nu a condus la dispariţia cărţii tipărite, şi nici apariţia radioului şi a buletinului de
ştiri transmis prin radio nu a condus la dispariţia ziarului scris. Toate acestea s-au completat
între ele şi este probabil că ele vor fi completate şi de ştirile şi spectacolul televizat. (G.I.)
● Am participat la o şedinţă a Cenaclului Epigramiştilor din Bucureşti, condus de scriitorul
Corin Bianu, scriitor, avocat şi specialist în ştiinţe paranormale, şi am primit aprobarea
câtorva dintre supertalentaţii membrii ai Cenaclului de a reproduce câteva epigrame; citez:
Unui procuror exagerat Căsătorie între persoane de acelaşi sex:
(ca să nu zicem altfel!): La nuntă când şi-au însurat feciorii
Periculos, dar tare-n clanţă Cuscrii s-au certat ca chiorii
În ilegalitate te întreci. Căci n-au putut să afle nici
Ai fost şi ai rămas o zdreanţă! Care sunt socrii mari şi care mici!
Băga-te-aş să te bag la beci! (Din păcate mi-au scăpat autorii)
Nic Constantinescu
În viaţă n-am reuşit să-mi fac un rost
Fiindcă n-am fost destul de prost.
(Cred că scrisă de vicepreşedintele Cenaclului, dl. Ghiţă Laurenţiu)
În primul tur votăm poporul
Şi-n turul doi cu procurorul!
(După o idee a aceluiaşi domn, Ghiţă Laurenţiu)
Cu acelaşi prilej (vizita la Cenaclul Epigramiştilor) mi-am reamintit câteva epigrame
celebre şi zicători populare de acum o jumătate de veac:
Doamna ... co-director pe atunci al Circului de stat, mare şi distinsă echilibristă, acrobată
şi călăreaţă, a fost decorată cu o medalie a României Socialiste; domnia sa s-a declarat
„profund atinsă de disctincţia acordată”! Imediat a apărut şi epigrama:
Stimată doamnă preadistinsă
Când aţi fost „profund atinsă”,
Eraţi călare sau întinsă?
Evident, distincţia „Meritul artistic” i-a fost acordată pe drept, dânsa fiind o artistă
desăvârşită. Imediat, domnul Păstorel Teodoreanu s-a prezentat la Miliţie unde, după ce
fusese condamnat la câţiva ani de puşcărie din care făcuse vreo doi, era considerat în târg
drept autor la orice apariţie a unei noi epigrame! Aşa că se grăbea să se ducă la Miliţie ca să
declare: „N-am scris-o eu! N-am scris-o eu!”
O cacofonie căutată:
Soacră, soacră, poamă acră!
Tu rămâi ca carnea macră!
O epigramă a domnului profesor Nicuşor Constantinescu: (apropos de atâtea cărţi scrise
în puşcărie!) În cei trei ani de puşcărie
Ar fi normal ca inculpatul
Oricât ar fi de apăsat,
Să-şi poată da/lua şi doctoratul!

167
George Ion Ionescu
Noi adăugăm: Cât stai închis la puşcărie
Şi scrii cu spor cuvinte seci
Nu ştiu de ce mi-ar place mie
Să-ţi spun că te-aş băga la beci! (G.I.)
O epigramă de-a lui Păstorel din tristul (oribilul!) „deceniu” (1945-196?):
În vremea nouă începută
Rahaţii scriu, în loc să pută!
Iar scriitori adevăraţi
Sunt epuraţi de-aceşti rahaţi!
Cam în aceeaşi vreme, am scris şi eu, G.I., o epigramă care suna cam aşa:
Dacă dumnealui, poetul,
E un bard cântând pe-o coardă
Atunci dâna, poetesa,
Nu cumva o fi ... o bardă?
Tot cu ocazia acestei vizite, s-au reactualizat o groază de proverbe şi zicători populare,
foarte, foarte spirituale:
- Unii ignoră, alţii devoră! (Nota G.I.: Şi alţii adoră!)
- „Tinerii fluieră după câte o frumoasă;
Păţiţii fluieră a pagubă! (G.I.)
- Definiţia plopului, după Corin Bianu:
Copac ce speră în tăcere
Că mâine o să facă pere!
- Se pare că domnul TARLAPAN din Moldova a fost declarat preşedintele epigramiştilor
din România (în mod virtual). Se pare că faimosul dicton:
„Vin ai noştri, pleacă ai noştri,
Noi rămânem tot ca proştii!” îi aparţine!
Tot de la Cenaclu:
● Proverbul spune: „Istoria se repetă, dar nu se dezvoltă”, că e cochetă! (Am zis eu, G.I.)
● Proverbul spune: „Ai carte, ai parte!” „Da, a spus un profesor care era şi epigramist,
dacă este un plagiat!”
● Tot la Cenaclul Epigramiştilor am aflat că există o „Poziţie „obstructivă” (sau
„ostracizată”):
Poziţia cu un morcov în fund şi cu un rahat în gură!
Şi adaug eu, G.I., spunând: Da, la orice propunere sau votare!
● Am mai aflat că „Urma scapă turma!”, Dar „unde cântă găina, cocoşu’ tace!”
● Eminescu a fost un clarvăzător înnăscut! Textele acestui geniu sunt infailibile, Eminescu
având capacităţi şi calităţi paranormale.
● Merită să trăieşti atâta vreme cât organismul poate să-şi rezolve funcţiile vitale! Mi-a
spus prietenul Corin Bianu.
● O şedinţă - congres a unui club de epigramişti a fost intitulată „Cine-mparte, parte-şi
face!” Alţi domni mi-au reamintit înţelepciunea populară:
S-a suit scroafa-n copac
Şi şi-a pus ghete de lac!
Dacă te bagi în noroi (nămol),
Te mănâncă porcii!
● Dacă te bagi între lupi, Trebuie să urli ca lupii!
● Chiar dacă a fost crescut între armăsari, măgarul tot măgar rămâne!
● Despre copii: „Cine are să-i trăiască, Cine nu, să nu-i dorească!”, că altfel, acest proverb
al oamenilor păţiţi trebuie completat cu un altul mai nou, dintr-o experienţă la fel de
dureroasă:
„Cui nu i-a dat Dumnezeu copii, i-a dat dracul nepoţi!”
● Despre şomeri: În cartierul meu (Dealu’ Spirii - început de Rahova) circula un proverb,
sau zicătoare: „Caut stăpân, dar-ar Dumnezeu să nu găsesc!”

168
 George Ion Ionescu
Şi acum geme pământul de şomeri care nici nu caută de fapt serviciu pe motiv că nu
găsesc, ceea ce a produs şi apariţia unei legi care spune că dacă li se oferă de două ori de
lucru în specialitatea lor şi nu se angajează, abia atunci li se taie alocaţia de şomaj!
Nota noastră: „Păi, ce, sunt proşti să se angajeze mai devreme?”
● Sunt unii care înţeleg greu, dar uită repede!
● Chiar şi echipamentul de protecţie trebuie protejat. (Din experienţa mea proprie, G.I.)
● La cassă: - Daţi-mi un bilet, domnişoară! - Poftim, bade!
Peste zece minute, din nou: - Mai daţi-mi un bilet, domnişoară! - Poftim, bade!
Peste alte câteva minute: -Mai daţi-mi un bilet, domnişoară! ... - Păi, parcă v-am dat încă
de două ori câte un bilet, bade! Ardeleanul: - Păi ce să fac, domnişoară?! E un domn în
uniformă, acolo la uşă, care mi le tăt rupe!
● „Somnul raţiunii naşte monştri.” (Goya) (Nota G.I.: Nu numai somnul raţiunii naşte monştri!
Ci şi sărăcia, lipsurile, războiul, ticăloşia generală şi clasa dominantă! Credem că e destul!)
● Oare oamenii au domesticit câinii, sau câinii ne-au domesticit pe noi?, se întreba un biolog.
● Parafraza mea G.I. pe versurile „uitate” (sau furate) ale unor poeţi adevăraţi:
„De-aş fi fără suflare, Când la mormântu-mi proaspăt
(Adică mort de-aş fi) Tu nu vei mai veni
Aş râde pân-la urmă, Eu voi porni spre tine
Adică mort de-aş fi!” Spre-a nu mai reveni!
Le cer iertare acestor poeţi cărora le-am citat versurile fără a mai şti cine sunt! Glorie lor!

PROVERBE ŞI ZICĂTORI ROMÂNEŞTI STRĂMOŞEŞTI!

● Cuvintele bune ung, cuvintele rele împung!
● Cu un ochi la făină, ● Este tare de urechi,
Şi altul la slănină. Că n-are două perechi!
● Cuvântul e ca vântul ● Fă-ţi cruce mare pe sân
Nu-l mai ajungi nici cu ogarul, Fiindcă dracul e bătrân!
Nici cu armăsarul! ● Făgăduiala dată,
● De-abia am dus-o, câineşte! E datorie curată!
● Dacă ai intrat în cuşcă, trebuie să cânţi cocoşeşte.
● Dacă puiul face aripi, La cuib nu-l mai găseşti!
● Dacă te prinzi în horă, ● Face din ţânţar, armăsar!
Trebuie să joci! ● Încornorează ţânţarul
● Unde nu e cap, De ţi-l face cât măgarul!
E vai de picioare! Există şi varianta: Dacă minte şi cap n-ai,
E vai şi vai!
● Dacă n-ai treabă, fă-te martor! ● De atâtea promisiuni i se făcuse capul calendar!
● Dacă nu curge, tot pică! ● Fă-te tovarăş cu dracul până treci puntea!
● Dacă pomul cade, îi cade şi umbra. ● Puşca, calul şi femeia nu se împrumută!
● Dacă inima-ţi cere, ● Fiecare nebun ştie să-şi câştige bani,
Însoară-te şi ia-ţi muiere! Dar nu ştie să-i păstreze!
● Îndemnul unui proverb: Nu da cu barda în Dumnezeu!
● Să dai, să dai, dar cu socoteală! Că pe urmă n-ai!
● Dă în gropi de prost ce este! ● Fierul rău, oricât îl baţi, e tot degeaba!
● Dar din dar se face Raiul! ● Făina dracului curând tărâţe se face!
● Cel mai rău dar este darul beţiei! ● Eu mă vaiet că sunt călugăriţă
● Şi de apă mică Şi el îmi dezleagă izmenele!
Să îţi fie frică! ● Eu umblu cu pâinea după el,
● De-ar avea şi baba barbă Şi el cu ciomagul după mine!
Ţi-ai zice: Ce moş de treabă! ● Femeia l-a scos pe om din Rai!
● Dreptul (sau dreptatea) umblă întotdeauna cu capul spart!
● Ducea câinii la apă! ● Când nu vrea să plămădească, cerne!
● După ce că-i mută, ..... ● Fă-mă, Doamne, cu noroc

169
George Ion Ionescu
Mai este şi slută! Şi m-aruncă şi în foc!
● După o căţea mulţi câini se ţin, ● Degeaba faci bine în curul dracului!
Da’ nici unul nu-i stăpân! ● Faci bine şi ţi-auzi de rău!
● După poamă se cunoaşte pomul, ● Decât să-ţi bagi chiriaşi răi în casă,
Şi după faptă, omul! Mai bine un mărăcine şi s-o ţii închisă!
● Un proverb modern: Dacă leii româneşti ar umbla pe toate străzile, Bucureştiul ar fi
doar o grădină zoologică! Sau măcar ar semăna! (G.I.)
● După unghie se cunoaşte leul! Dar ● Dacă ar şti omul când are să moară
● După râs îl cunoşti pe nebun! Şi-ar săpa singur groapa!
● Zicătoare populară: Du-te unde-a dus surdu’ roata,
Şi mutul iapa!
Ştii tu, unde şi-a înţărcat dracu’ copiii şi şi-a dus ţiganul cârlanul!
● E în stare să-şi bea şi căciula din cap! ● Decât slugă mare, mai bine stăpân mic!
● E mică şi a dracului ● De ce se teme omul, nu scapă!
Sare în capul bărbatului! ● Decât un car de frumuseţe, mai bine un dram de noroc!
● E politicos ca gardul, şi o face pe bărbatul!
Ieri era cu fetele ● De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere!
Astăzi cu nevestele! ● Greşelile nu se iartă, ci se repară! (Sofia Ittescu)
● E bătut la cap ● Ţap bătrân!
Tocmai ca un ţap! ● Este o secătură goală!
Dar tot drac împieliţat! ● Pricopsit la rele, bun pentru nuiele!
● De dorul bogatului, luai fata dracului! ● De la cei buni, binele îl vei învăţa!
● De dragă, dragă să-mi fii, Dar cu cei răi, vei pierde şi puţina minte
De frate, frate să-mi fii, pe care o mai aveai!
Dar la noi mai rar să vii! ● De la răsărit la asfinţit de soare,
● De la beat, cârciumă viu, Se întoarce timpul de nu-l mai cunoşti!
Merg pe gard, de drum mă ţiu, Şi la fel, prietenul, muierea şi oamenii!
Chiar când drumul e pustiu! ● Nu e niciodată prea devreme,
Nici un latră nu mă câine, până nu e prea târziu! (în păstrarea
Că o fi vreo zi şi mâine! sănătăţii, a politeţii, în educaţie şi
(Versuri imaginare atribuite lui morală, şi în viaţă!)
Eminescu în ultima fază!) ● Norocul merge înainte, şi de la sine,
● De la bogatul calic, nu poţi apuca nimic! dacă vine! (Zicătoare românească)
● Dacă te joci cu focul, te arzi! ● „Votul e mai tare decât glonţul!” (Lincoln)
● Dacă nu te lauzi tu, ● Pacea e mai importantă decât dragostea!
Nu te laudă nimeni! s-a spus. Zicem: „Poate!”
(Zicătoare populară românească) ● Iar din ceaţă vin sărmanii,
anii, banii şi duşmanii! (G.I.)
ZICĂTORI POPULARE AMARE
● Cine limbă lungă are Reluări:
Cinci ani va săpa la sare! ● Fiecare şut în fund este un mare pas înainte!
(Mi se atrage atrage atenţia ● Nici o faptă bună nu va rămâne nepedepsită!
că se repetă) (Lozincă din vremea ● Frate, frate, da’ brânza (pita)-i pe bani,
Mareşalului Antonescu); Poate că bărbate, cumnate, nepoate.
o să ţină cineva seama de asta! ● Ori la bal, ori la spital!
● Cine-i harnic şi munceşte,
Are tot ce vrea! În replică: ● Cine-i harnic şi munceşte
Cine-i leneş şi chiuleşte Ori e prost, ori nu gândeşte!
Are tot aşa! ● Noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc!
(Zicători populare din vremea comunismului „atotbiruitor!”)
● Cu gândul la Dumnezeu, ● Cui i-a fost scris să moară, a murit!
Şi mâna prin sânul meu! ● Cu o mână dă, şi cu alta adună!
● Cugetă bine înainte de a vorbi! ● Părinţii nu sunt atât de răi pe cât îi cred copiii!

170
 George Ion Ionescu
● Cu vremea şi cu încetul ● Medicul tratează, dar tot (numai) Dumnezeu vindecă!
Se face tare oţetul! ● Nu începe ce nu poţi termina!
● Cui îi va plăcea ● Nu întrerupe niciodată lucrul început!
Să mă ia! ● Sângele apă nu se face!
Cui nu, să mă lase, ● Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte!
Să tragă aghioase! ● Fugea cum fuge câinele, cu coada-ntre picioare!
● Cum şi-a pregătit, ● Frica păzeşte bostănăria!
Aşa a şi prânzit! ● Fiecare cu treaba mă-sii!
● Ce vei semăna, ● Fugea de ploaie, şi de noroaie!
Aia vei avea! ● Fugea de parcă îl mânca pământul!
● Cu un ochi la icoană, şi cu celălalt pe lângă icoană!
● Curva-şi pierde cinstea, dar năravul ba!
● Cuvântul mincinosului nu preţuieşte nici cât o ceapă degerată!
● „Dând mită rezolvi şi imposibilul.” (Proverb aromân)
● Recunoştinţa este o floare rară; nu creşte pe toate gardurile!
● Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti!
● Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea!
● Au scuipat în găleata din care au băut apă! Şi pe urmă s-au mirat că s-au îmbolnăvit!
● Nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită! (Proverb american adoptat şi în România)
● Se spune că românul e născut poet; se poate. Dar mai e şi afemeiat, mincinos şi uneori
beţiv! Vorba aia populară: câte bube rele, în curu’ babei mele, feri-mă, Doamne, de ele! Şi din
păcate nici bărbaţii nu fac excepţie!
● Când se suie scroafa-n pom, Cine tace, nu e om! (Tudor Gheorghe)
● Unde se duc românii când se duc?! (Tudor Gheorghe)
● Prost să fii, noroc să ai! (Şi cu nasu-n cur să-mi dai!, spun răutăcioşii din cartierele
periferice ale marilor oraşe.)
● „Nimeni nu dă cu piatra în pomul care nu poartă roade.”
● Când eşti sus, nu te mira că eşti înjurat!
● „Vântul bate culmile/vârfurile, nu văile!”
● „Croitorul bun nici un petec nu leapădă; cizmarul (rău) umblă cu cizmele sparte!”
● „Cu cel ales, ales vei fi! Cu cel îndărătnic, te vei îndărătnici!”
● „Cu câinii dacă vrei să stai de vorbă, trebuie să latri, cu lupii să urli, cu chiorii să te uiţi
chiorâş! Dacă stai cu un şchiop, învaţă să şchioapeţi (şchiopătezi)!”
● „Cu greu se urnesc „pietrele” din casă.” (O concepţie oribilă! Adăugaţi dumneavoastră
şi tragedia cumplită a „fetei fără zestre”!)
● „Cu hârzobul din cer, n-a căzut nimeni!”
ALTE PROVERBE
● O doamnă zicea: „Nu mai cumpăr medicamente! Oricum nu scapă nimeni cu viaţă!”
● O femeie (doamnă) în vârstă constata: „Diferenţa între copil şi bărbat este în felul şi
valoarea jucăriilor!”
● O zicătoare dintr-o fază „Arghezi”: Şi limbricii se iubesc, dar sunt urâţi!”
● „Poporul nu vrea E-uri şi funduri goale!” (zice propaganda)
Babuinul însă şi-a zis: „De ce dracu’ se agită ăştia? Eu am fundul gol, nevastă-mea are
fundul gol, toţi ai mei au fundul gol şi nu mai fac atâta caz!”
● Fă-ţi o cruce mare că dracu e bătrân şi nu face biserici!
● Când te-ai născut jigodie, nu poţi fi decât tot jigodie!
● Licheaua nechează!
● Realitatea nu e totuna cu adevărul!
● Când e tânăr, prostul e încăpăţânat; când e matur, prostul e fudul, fiindcă dacă nu e şi fudul,
prostul nu e prost destul! Iar când este bătrân este solemn, ca să nu se vadă! (Din constatările mele G.I.)
● Am văzut o mulţime de femei, cam proaste, care vor „drepturi egale cu bărbaţii!” şi
m-am gândit uimit: De când au bărbaţii drepturi egale cu femeile?! Au avut vreodată?! (Eu
n-am văzut şi n-am constatat! Vor drepturi egale? Aşa le trebuie! Când or avea bărbaţii, vai de

171
George Ion Ionescu
capul lor, drepturi egale cu femeile, o să intre şi ei primii pe uşă, o să ocupe orice loc liber,
o să ceară permisiune pentru toate fleacurile, şi să vedem atunci pe unde o să scoată femeile
cămaşa! G.I.)
● Acum se zice: „Doamnele au întotdeauna prioritate!” (Ladies first!) Ce-o să se mai zică
atunci?! Şi cine dintr-o pereche de acelaşi sex o să treacă primul (sau prima!) pe uşă?!
● Iar eu (G.I.) mai cred şi susţin şi acum că poţi să judeci şi să cunoşti mai bine o civilizaţie
după felul în care îşi trata femeile! (Sau îşi tratează femeile!)
● Se spune că pe proşti nimeni nu-i seamănă, nici nu-i culege; ăştia răsar singuri. (G.I.)
● „Abia suportăm actuala clasă politică, întrucât prostia este greu de îndurat!
(Sofia Ittescu în România Mare)
● „Prostia trece, dar proştii rămân”, zice poporul nostru.
Sofia Ittescu completează: „Prostia trece, dar prostul rămâne!”
● Cu prostul care n-are carte,
Te lupţi puţin şi izbuteşti!
Dar e o luptă colosală,
Cu prostul care are şcoală!
(Epigramă citată prin literatură fără a-l mai cita şi pe autor, care este talentatul poet Marcel Breslaşu.)
● „Speranţa este un vis cu ochii deschişi.” (Tudor Arghezi)
● A judeca un artist după dosarul lui politic, sau după cel de cadre, (nota G.I.) înseamnă
a fi sau stalinist, sau fascist! (Dimitrie Cuclin). Eu, G.I., adaug: Sau invidios, nebun sau idiot!
● Bănuiala trădării este îngrozitoare; îi ia omului capul!
● „Zeii nu dau oamenilor nimic fără osteneală şi grijă.” (Dicton elen antic)
● „Într-o cafenea prostia nu rezistă.” se zice că ar fi spus Tudor Arghezi.
Ne întrebăm, G.I., „Unde-o fi fost cafeneaua aia? Şi unde nu rezistă oare prostia?”
● „A da cu oiştea în gard, ca Ieremia.” (Zicală românească)
● „Non multa sed multum!” (Nu multe, ci mult! adică: „Nu vorbărie, ci conţinut!”) spunea
un cunoscut dicton latin.
● Aflăm din presă că „Djugaşvili” înseamnă în limba georgiană „jidanul”. Iosif este sigur
un nume evreiesc. Ne întrebăm: Merita el oare cinstea de a fi evreu?
● Se zice că Stalin şi Beria au fost antisemiţi. Amândoi erau după mamă evrei!
Culmea este că examenul ADN al unor resturi din Eva Braun au demonstrat că anumite
gene care se transmit numai de la o mamă evreică au arătat că şi Eva Braun fusese născută de
o mamă evreică. Cu Eva Braun, evreică, s-a căsătorit antisemitul criminal Hitler cu şase ore
înainte de moarte. Se spunea că, după tată, şi Hitler era evreu, iar mama lui a primit pensie
toată viaţa de la familia de evrei în care fusese menajeră când l-a născut pe Hitler! Tatăl lui
Hitler n-a ştiut, sau nu i-a păsat niciodată de acest lucru! Se ştie însă că de cele mai multe ori
(după unii în 70% din cazuri) fiii îşi urăsc tatăl! (G.I.) (Zvonuri? Sau viaţa este cu mult mai
complexă decât ne închipuim noi!)
● Viitorul este un lucru pe care nu-l prea poţi prezice; dar trecutul, ei... asta e altceva! Altă
chestie! (Replică dintr-un film)
● Poate că regele Arthur nu a trăit nicicând, dar legenda sa nu va muri niciodată!
(Comentarii din literatură)
● - Domnule explorator, este adevărat că aţi găsit smaraldele acelea legendare?
Răspuns: - Cum să fi existat, dacă erau legendare?!
● Să nu zici „hop” până n-ăi sări! (Îndemn, România)
● Dumnezeu a plecat deja din Africa! (Replică dintr-un film) Reamintim că acum
câteva decenii pe ecranele cinematografelor rula un film intitulat: „Aut of Africa!”, ceea
ce înseamnă: Afară din Africa! (Era prin 1960 când trei sferturi din statele africane şi-au
declarat independenţa.)
● Noaptea este pentru prânz; ziua poţi şi trebuie să rabzi împreună cu ceilalţi! (O
participantă la rezistenţa împotriva germanilor în cel de-al Doilea Război Mondial)
● Şi nu uita: omul trăieşte pentru/prin gloria, cinstea şi virtutea sa! (Îndemn medieval)
● „Frumuseţea este calea care-l duce pe omul sensibil spre culmile spiritualităţii.” (Thomas Mann)

172
 George Ion Ionescu
● „Frumuseţea este prima armă pe care Dumnezeu i-a dat-o femeii.” (Zic eu, G.I.) Armă
care a făcut-o invincibilă!
● „Adevărul este pentru înţelepţi, iar frumuseţea pentru inimile simţitoare.” (Schiller)
● „Medicina este o ştiinţă; în medicină nu se dă cu presupusul!” (Afirmă Sofia Ittescu)
● „Cel mai frumos cadou făcut cuiva este speranţa!” (Anatole France)
● „Medicii nu dau numai speranţă, ci şi vindecarea suferinţelor, prelungindu-ne viaţa.”
(Sofia Ittescu)
● „Teoria descrie doar ceea ce putem (şi noi, n.n.) observa.”, afirma Albert Einstein.
● „Moartea este singura divinitate care nu primeşte daruri.” (Eschil) (Şi nici nu le
doreşte!)
● „Se pare că unii, când ajung la filozofii (sau la funcţii, n.n.) prea înalte, îşi pierd
minţile!”, zicea fostul prim-ministru Nicolae Dăscălescu, şi foarte bine zicea!
● „Glumind, putem spune orice, chiar şi adevărul!” (Sigmund Freud)
● „Înţelegerea este cea mai mare virtute, mila nu este decât cea de a doua.” (Confucius)
● „Omul trebuie să găsească în sine reazemul pentru afirmarea sa pe plan moral şi
intelectual.” (Dintr-un îndemn al foştilor deţinuţi politici)
● „Primul lucru care se oferă omului atunci când se priveşte pe sine, este corpul său.”
(Blaise Pascal)
● Se spune că „Somnul este cel mai eficace medicament” iar „Foamea este cel mai bun
bucătar!” (Constatarea este generală, inclusiv a mea, G.I.)
● Doamne! La copii le-ai dat cuvântul,
La ţărani le-ai dat pământul! (sau se poate zice că odată cu comuniştii: Le-au luat
pământul!)
Şi la toţi le-ai dat mormântul! (Zic eu, G.I., pentru un păcat imaginar şi alte iluzii)
● „Earth to earth, dust to dust, ash to ashes!”, spun protestanţii, adică:
Ţărână la ţărână (sau pământ ai fost, şi în pământ te vei întoarce), praf la praf şi
cenuşă la cenuşă!; Asta suntem!)
● Se spune că ceea ce nu te ucide, te face mai puternic; dar dacă te schilodeşte?! (G.I.)
● Uneltele speciale pentru supravieţuire sunt cunoştinţele tale. (Din cultura generală)
● Una din culmile pălăvrăgelii este să-i lauzi pe proşti. (Se mai obişnuieşte şi asta, şi
toată lumea este foarte mulţumită!, G.I.)
● „Chiar dacă ai foarte mulţi bani, dacă nu eşti darnic te numeşti sărac!” (Jonathan Swift)
● Se spune că politica este arta posibilului, iar politeţea rezolvă multe lucruri aproape
fără nici o cheltuială! Constatăm însă că rezultatele practice ne arată cu totul altceva!
● „Ceea ce nu ştim - nu ne răneşte!” (Credea un bătrân) Dar nici nu ne ajută cu/la nimic! (G.I.)
Note din cartea lui Vasile Mănuceanu: LOGOFĂTUL DRAGU, Editura Albatros, 1975, cu
observaţiile şi adăugirile mele G.I.
● Poate că greşelile sunt multe şi mari, dar am făcut fiecare cum am crezut că e mai bine
şi înaintea lui Dumnezeu nimeni nu e fără pată!
● Nesomnul e boală curată...
● Sacul gol nu stă în picioare. (Zicătoare românească)
Eu, G.I., Zic: Şi nici demnitatea omului, tăria, puterea, vistieria Domnului şi Domnul
Ţării, persoana, Eul...
● Tinereţea şi judecata cumpănită sunt două lucruri la fel de plăcute, dar care se
întâlnesc rar laolaltă.
● Am dat pana în mâna unui oştean, dar cred că-i mai bine decât să fi pus spada în mâna
unui diac!
● Vremurile ne învaţă dar învăţătura asta e tare scumpă. (Zic eu, G.I.)
● Cine are ochi, să audă, cine are minte, să-şi amintească!
● Orice înţelepciune adevărată este înţelepciune tristă... (Eu, G.I.)
● Cu toţii iubim pacea... Pesemne că aşa ne este dat: să iubim ce nu putem avea! (G.I.)
● Căci adevăr vă zic vouă: lupul se întoarce întotdeauna unde a mâncat oaia şi vai de
păstorul care se culcă liniştit după ce a fugărit fiara!

173
George Ion Ionescu
● „Sabia învaţă de la stăpân şi stăpânul de la sabie!” (Zicătoare românească veche)
● „Cui îi fură minţile ucigă-l toaca, apăi i le fură de tot!” Noi adăugăm:
„Quod Jupiter vuolt perdere, prior dementat!” (Pe cel pe care Jupiter vrea să-l piardă, mai
întâi îi ia minţile!)
● „Ce laşi, laşi pentru totdeauna.” (Zic eu, G.I.)
● Nu există drumuri de întoarcere, nici în timp, nici în lume, nici în spaţiu...
● „Nu te scalzi de două ori în apa aceluiaşi râu.” (Heraclit)
● „Niciodată nu se ştie cât ţine îndurarea celor puternici.”
● Ştia din pildele vechi, că pentru cei ce se ridică împotriva unei puteri mai mari ca a lor
şi sunt înfrânţi, nu se află cruţare!
● „O, jurămintele, cum se uită şi se destramă de uşor!” spune Doamna, zâmbitoare...
● Am să vă spun o anecdotă veche: Cică un om era prieten cu un urs! Odată, omul aţipise la
soare şi un bărzăune îl tot gâdila pe la tâmplă. Ursul, care veghea grijuliu somnul prietenului
său, ia o piatră şi trosc! Omoară bărzăunele pe capul omului; numai că a izbit cam tare şi
bietul creştin a trecut fără să ştie în somnul de veci!
Până aici, note din cartea despre Logofătul Dragu.
De aici, reluăm NOTELE ZILNICE:
● Ideal ar fi ca fiecare pas făcut spre moarte să ducă la nemurire!
● „Cel ce-l ruşinează pe altul se ruşinează în primul rând pe el însuşi! Se ruşinează pe
sine!” (Talmudul)
● „Cel ce calomniază pe altul, face rău la trei oameni: Lui însuşi, celui care-l ascultă, şi
abia în cele din urmă celui calomniat!” (Din învăţăturile evreieşti)
● Oamenii slabi sunt parşivi în primul rând faţă de ei înşişi. Altfel, nu s-ar putea suporta! (G.I.)
● Răutatea e ca un drog; îţi dă iluzia puterii, dar te surpă pe dinăuntru! (G.I.)
● „Bunătatea este o nebunie blândă, necontagioasă şi care cu timpul se vindecă.” (A.
Decourcelle)
● Modestia este atât de rară, încât modestul nu-şi mai încape în piele de mândrie şi de
bucurie! (G.I.)
● Arta viabilă nu reproduce trecutul; îl continuă!
● „Realizează-ţi fiecare faptă ca şi când ar fi ultima din viaţa ta.” (Marc Aureliu)
● Unul a scris o carte cu toate cuvintele copiate din dicţionare. De fapt, el nici nu avea
pretenţia că este, sau că ar fi putut fi, originală!
● Nimic nu e mai supranatural decât materia, natura însăşi! (Observaţie dintr-un film S.F.)
● Viaţa ne/se învaţă odată cu înfrângerile şi la fel modestia şi moderaţia. De unde erai
inteligent, avântat şi plin de curaj, devii prevăzător şi poate mai înţelept, dar nesigur; eşti
încă o experienţă completă şi nereuşită! (G.I.)
● Avea dreptate bunica mea când spunea: „Mulţumeşte-te cu ce ai, cu ce ţi-a dat Dumnezeu!
Dacă nu, Dumnezeu îţi ia ce ţi-a dat!”
● „Niciodată în istoria noastră (a Angliei, n.n.) un număr atât de mare de oameni (poporul
englez) nu a fost atât de îndatorat unui număr atât de mic de oameni (piloţii avioanelor de
vânătoare care apărau Anglia).”
(Churchill: Cuvântare din cel de-al Doilea Război Mondial despre „Bătălia Angliei” din 1940)
● „Cine întră în luptă şi spune că nu îi este frică - minte!” (Din însemnările unui pilot de
avioane de vânătoare)
● În Tibet există o vorbă: „Dacă o problemă poate fi rezolvată, nu e cazul să-ţi mai faci
griji, iar dacă o problemă nu poate fi rezolvată, de ce să-ţi mai faci griji?”
● „Conducătorul să fie conducător, iar superiorul, superior! Tatăl să fie tată, iar fiul, fiu!
Adică să fie supus!” (Confucius, Învăţătură de acum 2500 de ani)
● „Când copiezi întocmai natura, faci cadavre.” (Brâncuşi)
● „Simplitatea lui Brâncuşi atingea măreţia!” (Spunea un admirator)
● „Viaţa şi moartea se contrapun la un moment dat în acelaşi vas.” (Brâncuşi)
● „Tăcerea vibrândă a unei catedrale transformă lumina solară într-o lumină celestă.”
(Cum vedea lumea un mare pictor)

174
 George Ion Ionescu
● „La final, vitraliul se împrăştie şi se uneşte cu piatra, înnobilând-o!”
● „În viaţă eşti cineva dacă poţi dărui!”
● Îl reluăm pe Tudor Arghezi: „Speranţa este un vis cu ochii deschişi!”
● „Brâncuşi este cea mai înaltă culme a spaţiului mioritic.” (Lucian Blaga)
● „Tu, de oriunde ţi-ar fi obârşia, nu se poate să nu iubeşti România!” (Brâncuşi) Se pare
că există şi varianta: „Tu, de oriunde ţiar fi obârşia, nu se poate să nu iubeşti România!”
● „Să creezi ca un zeu, să porunceşti ca un rege, să munceşti ca un sclav.” (Brâncuşi)
● „Nu există un semn de minune mai mare în viaţă decât femeia!” (Brâncuşi)
● „Lucrează aşa cum respiri.” (Brâncuşi)
● „Orice suferinţă e necesară. Numai frumuseţea este superioară suferinţei.”
● Nimeni nu ştie mai bine unde-l strânge cizma decât cel ce o poartă!
● Fiecare om se ţine (se crede) mai cu minte decât altul!
● Pentru a înţelege un om trebuie să te încalţi cu pantofii (galoşii) lui! (Proverb american)
● Firele când se încurcă, anevoie se descurcă!
● Focul când se încinge, anevoie de stinge!
● Fugea ca dracul de tămâie! (Dar se ţinea ca scaiul de măgar! (Nota Teodorei)
● De oamenii răi să te închini şi să fugi ca dracul de tămâie!
● Acolo unde mai există viaţă, încă mai există şi speranţă!
● Şi frumuseţea se veştejeşte...! (Nota G.I.: Întrebaţi timpul!)
● Numai cu unghia ta proprie te scarpini bine!
● Doi prieteni bătrâni se confesează: - Bă! Mai ţii tu minte când alergam după fete?!
- Da! Dar de ce?!
● Tu mai ţii minte când ne îndepărta pedagoga de la fete cu rigla? - Dar de ce? - Păi zicea:
Ţineţi distanţa! Ca să nu luaţi păduchi!
● Viaţa oferă doar celui care cere!
● „Vorbeşte încet, dar poartă o armă mare!” (Spunea Theodore Roosevelt, cel de-al
douăzeci şi şaselea preşedinte al Statelor Unite ale Americii în 1904, la 42 de ani)
Dânsul mai recomanda şi: „Protecţie, dar cu supraveghiere!”
● În 1960, un avion american cu patru bombe nucleare (sau termonucleare) la bord,
s-a prăbuşit lângă Groenlanda! Reamintim că bombardierul american B 29 (supranumit şi
„Fortăreaţa zburătoare”, avea opt mitraliere la bord!) devine important din 1944.
Numai că această noutate din 1960 a fost difuzată cu mai bine de un secol mai târziu, prin 2010!
● Memoria îşi reaminteşte chiar şi de uitare!
● În vechile cetăţi te întâlneşti cu trecutul chiar la el acasă!
● Ieri, vine imediat! (Din cântecul cu acelaşi nume) Ieri, este un joc uşor de jucat, Dar eu
mai cred în ieri! (Afirma cântecul celebru „Yesterday” al formaţiei Beatles - Gâzele)
● Descopăr cu uimire şi destul de târziu că există şi un romantism modern anglo-saxon-
american cu atracţia şi farmecul lui, cu despărţirile şi durerile lui, cu prea multe neîmpliniri,
dureri şi promisiuni neîmplinite şi regrete (cu păreri de rău şi două războaie mondiale), cu
dezamăgirile şi farmecul lui, cu o muzică şi o poezie la modă cândva, azi deja uitată, şi chiar
cu o literatură dincolo de Hollywood şi chiar dincolo de strălucirile scenei...
Printre câmpuri de luptă şi bombardamente de aviaţie, nefericitul secol 20 se pare că a
oferit omenirii multe lucruri de care nu mai avea nevoie, dar şi tendinţe de visare dincolo
de dezamăgiri şi dincolo de moarte! Bun venit romantismului anglo-saxon-american din
timpuri care se căzneau cândva abia să se nască... devenind o amintire neîmplinită! Şi cu un
regret pentru femeile care plângeau după cei plecaţi la război după ce-i duceau la gară. (G.I.)
● „Cu aceeaşi minciună nu poţi pescui de două ori aceeaşi încredere.” (N. Iorga)
● Îndemn dintr-o piesă: „Umple-ţi viaţa şi cu activităţi care produc plăecere, nu numai
cu activităţi care aduc rezultate!” (Eu, G.I., zic: Nu s-ar putea şi cu activităţi care aduc şi
plăcere, şi rezultate şi... bani?)
● „Lumea în care trăim, este o lume pe dos”, mi se plângea un prieten prin anii 80!
De ce?, l-am întrebat curios. „Păi, să vezi, mi-a răspuns; Germanii care până acum
făceau război, acum fac comerţ; Evreii care făceau comerţ, acum fac şi război; iar Românii,

175
George Ion Ionescu
ciudat!, Românii fac acum organizare ştiinţifică!”
● Tot ce e real este şi posibil! (Din filozofie)
● „Din iubire, mai mult suferi decât te bucuri!” (Marea actriţă Tora Vasilescu)
● „Bătrâneţea are destule lucruri dizgraţioase; nu le mai adăuga şi ruşinea viciului!” (Plutarh)
● „Dacă te înşeală cineva o dată, să-i fie ruşine lui; dacă te înşeală de două ori, să-ţi fie
ruşine ţie!” (Zicătoare japoneză, dar şi mongolă, chineză, şi gândiţi-vă şi la experienţa Dv.!)
● „Bună ţară, rea tocmeală!”, zicea cronicarul. Eu, G.I., adaug: Şi din păcate, aşa a rămas!
● „Noi v-am votat, voi ne-aţi trădat!”, lozincă afişată pe un panou la manifestaţiile
profesorilor din octombrie 2004.
● „Nu ceda numărului celui mai mare, sau celor mai mulţi, ci părţii celei mai bune,
pentru că imbecilii sunt foarte numeroşi!” (Proverb latin)
● „Nu e surd mai mare decât acela care nu vrea să audă!” (Epictet) Noi adăugăm binecunoscutul
proverb grecesc, citat de Zorba Grecul: „La uşa unui surd poţi să baţi o veşnicie.”
● „E orb cel care nu vrea să vadă!” (Zicătoare devenită internaţională)
● La proces: „Despre acuzat, nici o veste! Lipsea! Fusese arestat preventiv în lipsă!” (Ştire
din presă!) (Judecaţi dumneavoastră ce se poate înţelege din această ştire!)
● „Uneori, poeţii deschid în suflet şi în minte atâtea porţi, câte în suflet poţi să porţi.”
(Cum spunea cineva inspirat)
● Acum mai bine de 30 sau 40 de ani, acoperind cu un şal umerii strălucitori ai frumoasei
mele soţii, şi cu o basma părul ei strălucitor de aur, rabinul de serviciu de la Marea Sinagogă a
Rabunatului din Ierusalim mi-a spus cu înţelepciune: „Trebuie să acoperim. Atâta frumuseţe
s-ar putea să-l facă gelos şi pe Dumnezeu!”
● Fiind invitaţi la un Congres în Turcia, la o escapadă cu un vapor şi cu înnotat, i-am spus
unui coleg al meu care venise cu fiica: „Ia-o de aici! Înveleşte-o, e prea frumoasă pentru
lumea asta!” Era de un alb de vis, cu ochi din stele, cu părul fluturând şi glas de minune!
Fapt curios, tânăra duduie, care locuia singură, m-a invitat la dânsa! Am întrebat-o: Şi dacă
se întâmplă ceva?! „Tocmai de aceea v-am invitat şi vă rog să aduceţi şi câteva poezii! Sunteţi
primul bărbat care îndrăzneşte să îi spună tatălui meu toate lucrurile astea!”
● Zgârcenia n-a îmbogăţit pe nimeni, dar peste mulţi a adus batjocura şi oprobiul.
● Heraclizi = Slăvitori ai Herei!
cleos = a slăvi, a preamări, a lăuda!
Însuşi cuvântul „erou” poartă (conţine) numele Herei. Cuvântul Hera formează şi
cuvântul era pentru timp şi ere! Cuvântul Hera înseamnă şi „Regina!”. (Comentariul meu,
G.I.: Tot respectul pentru femeile care îşi respectă Condiţia, Familia şi Destinul.)
● „Adevărul e mântuire.”
● „Puţin dai (marfă ieftină!), puţin ai, puţin primeşti!” (Zicătoare populară)
● „Nebunia este demonică.” (Citat atribuit regelui Henric Plantagenetul pe la 1274)
● „Nu regreta (şi nu te plânge, n.n.) că îmbătrâneşti! Este un privilegiu pe care mulţi nu
îl au!” Jonathan Swift)
● „Visul este toiagul bătrâneţelor, iar nebunia toiagul tinereţilor!” (La Bruyère, adică Buruiană!)
● „Dacă stingi lumina, frumuseţea nu se mai vede, oriunde ai fi!” (Glumă atribuită lui
Florin Piersic) (S-o creadă el! Noi am constatat cu totul altceva!)
● „Desigur, unul pentru toţi şi toţi pentru unul”, dar mai întâi fiecare pentru sine!
(Noua lege a junglei după Robert Gaillard, în cartea: „I-a înghiţit pădurea”, adică „Au
dispărut fără urmă!”)
● „Orhideea este ca un om, adică efemeră, veştejindu-se precum iluziile sale.”, spunea
poetul columbian Rivera.
● „Mi vida es para mi.” (Adică „Viaţa mea personală este o problemă personală, numai
a mea şi numai pentru mine, spunea un poet sud-american, şi „nu e problema ta s-o faci
publică!”. Ba, uneori, discreţia e chiar o datorie!) (N.n: Alteori însă, când faptele privesc
lucrurile publice situaţia se schimbă! A ţine secrete lucruri de interes public într-un asemenea
caz, constituie (după noi) un delict! G.I.)
CÂTEVA PRINCIPII:

176
 George Ion Ionescu
● „Nici plată fără muncă, nici muncă fără plată!”
● „Fiecărui lucru un loc, şi fiecare lucru la locul lui!”
● „Nu opri niciodată o acţiune începută, dar aşteaptă ca fiecare lucru să vină la timpul lui.”
● „Istoria se face (şi se scrie!) după documente, nu după resentimente!” (Principiu universal)
● „Când azvârliţi apa murdară din copaie, fiţi atenţi să nu azvârliţi şi copilul după ea!”
(Proverb englezesc)
De aici încolo reluăm NOTELE ZILNICE:
● „Râsul pune în mişcare 52 de muşchi, creşte pulsul cu 20%, măreşte gradul de oxigenare
a sângelui datorită presiunii intermitente la nivelul alveolelor, aşa încât râsul are doar efecte
benefice!” (Citat din literatură, din observaţii ale medicilor şi psihologilor, devenite bun
popular)
● „Nu poţi să-i ceri (e greu!) să-i ceri puiului de jaguar să fie miel!”
(Proverb din Selva (pădurea) Amazoniană din Peru)
● „Oamenii sunt incapabili să se cunoască pentru că nu încetează să-şi creeze o lume de
imposibilităţi! Tot aşa, ascund şi arborii pădurea!” (Robert Gaillard: „I-a înghiţit pădurea”)
● „În selvă nimeni nu seplânge şi la ce să se plângă când plânsul e inutil! Trebuie să rabzi şi
să te resemnezi! De aceea, încetul cu încetul natura sălbatică îl modelează pe om după legile ei
implacabile...!” (Bunica mea spunea/mă sfătuia: „Să nu te vaiţi niciodată, că te vaiţi degeaba!)
● „Nulla na nulla.”, proverb bulgăresc.
● „Morţii vin din lada goală, de sub scara fără trepte, iar Bivoliţa vine pe frânghie!”
Aceste expresii populare pentru oameni şi evenimente de nimic, umflate fără măsură
şi tact de o presă tabloidă, vândută şi mincinoasă, sunt universale, iar poporul nostru cel
înţelept şi cu simţul măsurii a găsit şi multe alte expresii foarte ... potrivite, dar care nu mai
pot fi reproduse! (G.I.)
Reamintim şi câteva expresii-constatări care -i privesc şi pe vii şi pe morţi!:
● De ce se tot străduia ăla să se îmbogăţească?! Doar împlinise 85 de ani!
Ca să fie cel mai bogat mort din cimitir!
● Doctoriţa mea de familie, auzind glumele şi expresiile astea mia povestit cum explica
unui pacient, care depăşise 84 de ani, cum să se trateze ca să fie sănătos; pacientul i-a replicat:
„Dar eu nu vreau să mor sănătos!”
● Discuţie sinceră în cimitirul Ghencea: „Certăreţul ăsta a murit având totdeauna dreptate!
Dar nu a murit mai puţin din cauza asta!”
● „Eu, G.I., zic: „Când nu-şi mai aduce aminte nimeni de tine, abia atunci ai murit
definitiv! A doua oară!”
DE-ALE COPIILOR:
● Un băieţel invitat la unchiul său cel bogat, sparge din greşeală un vas! Supărat, unchiul
exclamă: „Ştii tu cât de vechi era vasul ăla? Tocmai din secolul al XVII-lea!” La care puştiul
răspunde: „Vai ce bine! Mă speriasem că e un vas nou!”
● Kiley, o fetiţă de patru ani, observase că sora ei mai mare nu putea să zugrăvească
tavanul fiind prea scundă. Ea exclamă: „Mămico, ar trebui să comandăm un tavan mai jos!”
● Eva, fiica mea de cinci ani, mă întreba în drum spre grădiniţă: „Tată, tu ştii ce e iubirea?...-
Păi... (de afară, claxoane, semafoare, trafic, etc.)” „Iubirea e atunci când te iubesc eu!
GLUME CITATE DIN REVISTA READER’S DIGEST
● Convertire: Mulţi bărbaţi nu cred în monogamie; până când se îndrăgostesc! (Sofia
Dumitriu, Psihoterapeut)
● Marele scriitor irlandez George Bernard Shaw a fost invitat ca punct de atracţie la masa
unor aristocraţi; amfitrioana, cunoscută pentru inteligenţa ei nu prea sclipitoare, a făcut
imprudenţa să-l întrebe: „Am auzit că peştele regenerează materia cenuşie; ce mă sfătuiţi să
consum?” Scriitorul a răspuns scurt: „Balenă!” (După internet)
● - Domnule doctor, am avut un coşmar toată noaptea; se făcea că trăgeam de o uşă pe care
scria ceva, şi nu voia să se deschidă!... - Şi ce scria? ... - Împinge! (Din revista Bancuri-Glume...)
● - Cum se numeşte femeia care ştie mereu unde e soţul ei? ... - Văduvă! (Din Tpu.ro)
● Un tip intră într-o berărie şi comandă: - Daţi-mi o bere, vă rog, îmi aştept nevasta aici!

177
George Ion Ionescu
... - Brună sau blondă? întreabă chelnerul. - Nu ştiu, că a intrat la coafor! (Bancuri etc.)
● Râsul e cea mai bună apărare: „Când duşmanul tău râde, cum ar mai putea să te
ciomăgească?” (Mel Brouks)
● Sora mea tocmai s-a căsătorit; eu am fost... „domnişoară pe datorie”.
● „Cea mai mare reuşită a mea a constat în abilitatea de a-mi convinge soţia să se mărite
cu mine.” (Winston Churchill, om politic britanic)
● „Oraşul nu este numai o junglă de beton; este şi o grădină zoologică umană.”
(Comentariul nostru: Trebuie să vă anunţăm că emiţătorul acestui panseu era şi el tot
un pensionar al acestei grădini... zoologice!)
● „Dacă vrei să ştii cu adevărat cine este un om, dă-i o funcţie de conducere.” (Dicton
antic reactualizat de Robert Brasillach, jurnalist francez, de Talmud, de toţi militarii şi de
cine mai vreţi dumneavoastră!)
● „Vârsta e doar un număr. Total irelevant, doar dacă nu cumva este o sticlă cu vin!” (Joan
Collins, 82 de ani, actriţă)
● „Să îmbătrâneşti e un lucru fascinant! Paradoxal: Cu câte simţi mai în vârstă, cu atât ai
vrea să trăieşti mai mult!” (Keith Richards, 71 de ani, chitarist)
● „Un om matur e un copil cu multe straturi.” (Woody Harrelson, 54 de ani, actor)
● „Există şi o fântână a tinereţii! Este mintea ta, talentul tău, creativitatea pe care o aduci
în viaţa ta şi în vieţile celor pe care îi iubeşti! Când vei învăţa să foloseşti această sursă (sau
resursă , n.n.) vei fi învins cu adevărat bătrâneţea!” (Sophia Loren, 81 de ani, actriţă)
● Stoic = filozof sceptic, om cinic, dar şi om sobru, virtuos, care renunţă la plăceri şi
înfruntă constant greutăţile vieţii!
● Panta Rhei (Heraclit), adică: Toate curg! (Aforism atribuit şi lui Simplicius din Cilicia!)
● La un spital, este adus un tip cu fractură craniană; sora medicală întreabă:
„Căsătorit?” „Nu! Am avut un accident!”
PROVERBE ÎNŢELEPTE, DE LA TOATE POPOARELE ŞI MAI ALES DE LA POPORUL NOSTRU
● Musca nu face miere! ● Cui i se dă mult, i se cere mult! (rusesc)
● Când râde, răsare soarele! ● Răutatea şi gelozia, fac casă bună cu prostia!
Când se necăjeşte, tună şi fulgeră! Noi adăugăm: Răutatea şi mândria!
● Ce-a fost verde s-a uscat, ● Când muierea-i mută şi bărbatul e surd,
Ce-a-nflorit s-a scuturat, e viaţa cea mai bună între amândoi!
Ce-a fost dulce s-a mâncat! ● Când s-a pus dracul pe casă,
● Când banul cutează, au o taie, au o lasă!
Cuvântul încetează! ● Când se joacă măgarii, se strică vremea!
● Când se bat bivolii, ● Cât e lumea şi pământul,
Suferă broaştele! pe sub cuptor nu bate vântul!
● Cine doarme cu câinii ● Când n-ai putere, taci şi înghite!
Se scoală plin de purici! ● Caută cearta cu lumânarea; caută nod în papură!
● Cine face, lui îşi face! ● Nepăsare: „Ce-am avut şi ce-am pierdut!”
Cine dă, lui îşi dă! ● Ceea ce e curat, n-are trebuinţă de spălat!
● Cine face rele ● Ce e strâmb din fire, anevoie se mai poate îndrepta!
Nu scapă de belele! ● Ce-i e scris omului, în frunte i-e pus!
● Cine-mparte, parte-şi face! ● Ce-i este de folos orbului, obrazul frumos?!
● Cine minte, acela şi fură! ● Proverb repetat: „Chiar dacă a fost crescut între armăsari
● Cine spune minciună, măgarul tot măgar rămâne!
E ca omul care fură! ● Cine n-a gustat amarul, nu ştie nici ce e dulcele!
● Cine legea n-o cinsteşte ● Şi cine nu-l caută, îl găseşte pe dracul,
Om făr’de lege se numeşte! Dar cine nu-l caută?! (Notă G.I.)
● Cine mănâncă mai puţin, Şi dacă tot îl caută pe dracul, cine nu-l găseşte?!
Are şi mâine ce mânca! ● Cine n-are frică de oameni,
● Cel ce nu înţelege de cuvânt N-are ruşine nici faţă de Dumnezeu!
Nu înţelege nici de ciomag! ● Cine nu se mulţumeşte şi cu puţin, pierde!
● Cine pe alţii blesteamă, Fiindcă nici nu merită mai mult!
Blestemul asupra lui cheamă! ● Când pornesc toţi să vorbească,
178
 George Ion Ionescu
● Ce mi-e prostul, Parcă-i lavră ovreiască!
Ce mi-e nebunul, ● Când îi dai, îi fată iapa/vaca,
Tot una! Şi când îi ceri, îi moare mânzul!
● Cine greşeşte, plăteşte! ● Când îi dă Dumnezeu, nici dracul n-are ce-i face!
● Banul e ochiul dracului! ● Câinele nu fuge de codru, ci de ciomag!
● Dealu-i deal şi valea, vale, ● Câinele îmbătrâneşte de drum,
Curva-i curvă până moare! Şi nebunul de grija altuia!
● Paza bună trece primejdia rea! ● Există şi varianta: Câinele moare de alergătură.
● Câte bube rele, Şi prostul de grija altuia!
În fundul (curul) babii mele! ● Dracul crapă când faci bine!
(Moldova) (N.n.: Fiindcă moare de ruşine!)
● Câinii care latră, nu muşcă! ● Calul cunoaşte ce călăreţ îl încalecă!
● Calea bătută este cea mai scurtă. ● Calul bătrân nu mai învaţă în buestru!
● Calea flămândului e cea mai lungă. ● Calul râios găseşte copacul scorţos!
● Câine de uşi multe. ● Cearta fără bătaie, ca nunta fără lăutari!
● Câinele nu fuge de îmbucătură ● Cel veşnic nemulţumit, Trăieşte nefericit!
Ci de zburătură! ● Ce se naşte din găină, râcâie la pământ!
● Câinele nu pleacă de bunăvoie, ● Ce se naşte în cap de muiere,
de lângă măcelărie! Neistovit, într-una nu piere!
● Câine pe câine latră, ● Ce se naşte prin întuneric,
şi nici unul nu aude! Trebuie să se vază în lumină!
● Când se trudeşte săracul, ● Cheltuieşte de parcă l-ar scoate banii afară din casă!
Dumnezeu îi umple sacul! ● Cei înţelepţi graiul în inimă îl au.
● Căţaua pân’ nu pleacă prin mahala Iar cei nebuni, inima în gură o au!
Câinii nu se iau după ea! ● Avea chip frumos la un cap tare prost!
● Ce-i lipseşte chelului e tichia de mărgăritar. ● Are ce-i va da târgul şi norocul!
● Cel ce a făcut păcatul, tare s-a smintit! ● I-a trăznit răul prin cap! (L-a plesnit!)
● Să nu te pripeşti, că o să greşeşti! ● Cine tace, merge-n pace!
● Cine mi-a scos ochii? Frate-meu! ● Cine ştie carte, are patru ochi!
● Ciomagul are două căpătâie! ● Cioară cu cioară se înţelege!
● Copilul nepedepsit, ajunge nepricopsit! ● Corb la corb nu-şi scoate ochii!
● Cine sare prea multe garduri, ● Cine spune multe, face puţine!
Îi intră un par în cur! ● Cine se reazemă de umbră, cade!
● Cine s-a fript cu ciorba, suflă şi-n iaurt! ● Cine sapă groapa altuia,
● Ai carte, ai parte; n-ai carte, n-ai parte! Cade (el) singur în ea!
● Cine are parte de Dumnezeu pe pământ, ● Cine are străin, Are în casă spin!
Are parte şi în cer! ● Cine se bagă fără tocmeală,
● Cine are mintea-ntreagă, Iese fără socoteală!
În cearta altora nu se bagă! ● Cine are tovarăş nărod,
● Cine are fete multe, însoară mulţi măgari! Ajunge din pod în glod!
● Cine caută nevastă fără cusur, neînsurat rămâne! ● Cine are pagubă, are şi ruşine!
● Am zis: Cine cere, nu piere, da’ nici nume bun nu are! ● Cine bea pân’ la-mbătare,
● Cotoiul s-a călugărit, şi s-a jurat să nu mai mănânce şoareci! Nume bun în lume n-are!
● Clopotul numai atunci sună, când îl tragi! ● Cine dă din mâini, nu se înneacă!
● Cine pleacă de dimineaţă, ajunge departe! ● Cine caută, găseşte! Cine cere, primeşte!
● Cine ţine pâinea în sânul altuia, rabdă de foame!
● Cine vrea să mănânce miezul, trebuie mai întâi să spargă coaja!
● Ce intră în gură, nu e păcat, dar ceea ce iese din gură, e păcat cu adevărat!
● Cheltuieşte de parcă l-ar scoate banii afară din casă!
● Cu pleşuvul când vorbeşti, de tigvă să nu pomeneşti!
● Fă-te frate cu dracul până treci puntea. (Universal) ● Chiorul între orbi, e împărat!
● Înainte să dai cu băţul, sau să arunci piatra, uită-te al cui e câinele! (România)
● Bunica mea avea o vorbă: „E lume multă! Oameni, tare puţini!”

179
George Ion Ionescu
● „Cine fu’ la adunare?” „Păi... fură primarele, secretarul, poliţaiul... ba şi un judecător!
Fură toţi!” (Zicătoare din Oltenia)
● Cinci degete la o mână, şi unul cu altul nu se potrivesc!
● Cine are bătrân să nu-l vânză, iar cine nu are, să-şi cumpere!
● Cine are minte, nu se amestecă în gâlceava altora!
● Cine cheltuieşte peste ce câştigă, N-are-n casă mămăligă!
● Cine are limbuţia, e mai rea decât beţia!
● Ce naşte din pisică, şoareci mănâncă! (România)
De aici, revenim la NOTELE ZILNICE
● Dacă eşti în primejdie de moarte ai dreptul să-ţi renegi credinţa! (Învăţătură evreiască)
● Câte destine, atâtea romane care rămân nescrise; câte vieţi, tot atâtea dureri; cele mai multe
vieţi cuprind banalităţi, suferinţă şi tragedii până când Oceanul Morţii le înghite pe toate! (G.I.)
● „Dacă un om nu este smintit, poate fi vindecat de orice nebunie, în afară de Vanitate!” (Rousseau)
● „Tentaţia cea mai primejdioasă: să nu semeni cu nimic!” (Camus)
● Există şi un triumf al ignoranţei şi aroganţei asupra inteligenţei, al mediocrităţii asupra
talentelor şi al arginţilor asupra sfinţilor, din păcate! Da, se poate! În ţări în care mulţimea
trece în prostime, prostimea în pulime, şi pulimea în puţime (cum a definit un puşti de şase
ani, genial, de la o grădiniţă, inversa mulţimii)! Se poate la noi! Unde un „inspector” de
matematică, pentru a verifica eficienţa introducerii teoriei mulţimilor la grupa mare de la o
grădiniţă (era prin anii 80’ ai secolului trecut) i-a întrebat pe copii care este „inversa mulţimii”.
Evident, fudulia prostului uns „inspector” se cerea premiată, şi... trecută în nemurire!
● Nu speraţi şi n-aveţi teamă! Ce e drac, pe dracu’ cheamă!
● Vai de acela care ţine minte numai greşeala şi uită pedeapsa! (Nicolae Iorga)
● Nu rareori, proştii sunt de o incultură enciclopedică! De o naivitate pe măsura culturii
lor, şi de o îngâmfare fără margini! (G.I.)
● Orice despărţire seamănă puţin cu moartea! Francezii zic: „Partir, c’est mourir un peu!”
(A pleca, înseamnă a muri puţin!) Noi spunem doar: Adio!
● Ce-ai trăit, cu aia rămâi, şi mai pune-ţi pofta-n cui! Cu ce-ai băgat în gură, şi ce ai luat pe...
● Sociologia, istoria şi marxismul ne-au arătat clar că: „Politica este un raport de forţe,
determinat în primul rând economic!” (G.I.)
● Referitor la situaţia din România, reluăm spusele lui Constantin Brâncuşi:
„V-am lăsat săraci şi proşti, şi v-am regăsit şi mai săraci şi mai proşti!”
● „Medicina este darul zeilor!”
● Medicina şi tăria de sine (de caracter) sunt ambele daruri ale zeilor; de aceea sunt rare! (G.I.)
● Se spune acum în poliţia americană: „Dacă scoţi arma, de armă mori!” care este doar
versiunea modernă a dictonului biblic: „Cine scoate sabia, de sabie va pieri!” (Comentariul
meu, G.I.: Dar ce te faci dacă infractorul are deja o armă ucigaşă în mână?! Eu zic: Tragi!)
● „Ne trăim soarta (destinul) oricare ar fi acesta” (Doctrina fatalistă a Islamului, care de
fapt înseamnă Supunere!)
● La bătrâneţe, când te saturi de toate şi de viaţă, te tratezi cu cimitirină sau mormântozan;
nu sunt de dispreţuit nici zeama de clopot şi drictina, însoţită de cântecul clasic: „Du-l, du-
l, că-i sătul!” (Din gândurile mele, G.I., când murind mai mult de jumătate din colegii mei,
coechipierii din cercetare şi din sport, am început să cam rămânem singuri, şi te simţi tot
mai singur şi-ţi vine să-ţi plângi de milă!)
Şi acum, să cităm şi din CELE SFINTE:
● Cuviosul Siluan Athonitul se face mesagerul lui Dumnezeu şi ne transmite, prin cartea
sa, ultimul cuvânt: „Dacă nu vom găsi, rapid, smerenia lui Christos şi iubirea de vrpjmaşi,
omenirea nu va putea să se salveze de la distrugerea morală şi, în cele din urmă, fizică.”
● În continuare, reluăm (cităm) „Vămile văzduhului” în clasificarea făcută de Sfânta
Teodora, care pentru a ne lămuri a întrebat îngerii „de unde ştiu stăpânii văzduhului toate
faptele noastre, ascunse, cunoscute şi necunoscute. Îngerii i-ar fi răspuns că la Sfântul Botez
fiecare om creştin primeşte de la Dumnezeu câte un înger păzitor care ocrotindu-l pe om în
chip nevăzut, îl şi povăţuieşte zi şi noapte până în ceasul morţii. Mai se spune că îngerul

180
 George Ion Ionescu
consemnează în scris, toate faptele bune sau rele ale acelui om, care apoi aşteaptă răsplata
de la Dumnezeu. (Până aici citatul din Sfânta Teodora) Dar era şi unul care comenta: Însă şi
diavolul este acolo şi încearcă să-l ducă pe om în ispită! Şi el notează cu precădere faptele rele
ale omului!” (Comentariul nostru, G.I.: Cine poate să creadă, să creadă, cel puţin, va fi fericit!)
● Părintele Boca ne-a lăsat credinţa că miracolul este posibil, el este aici, el este viu! (Aşa
zic, sau cred, credincioşii lui!)
● „Dumnezeu te judecă după inimă, nu după veştmânt!” spunea un pustnic.
● „Asta este forţa unui pustnic sau a unui credincios: Să nu-ţi fie teamă decât de
Dumnezeu!”, spunea acelaşi pustnic.
● Am învăţat de la un ofiţer de marină care practica ştiinţele oculte: „Copacii au viaţă! Şi ei
iubesc! Îmbrăţişează un copac şi el îţi va da forţă!” (Nota mea, G.I.: Am făcut-o! Era adevărat!)
Am fost cu familia, odată, într-o pădure de stejar şi copiii s-au jucat pe covorul de funze
uscate; copacii unduiau, tălăzuiau şi cântau! Nu am mai putut pleca de acolo decât când s-a
lăsat întunericul! Am trecut din nou, după vreo zece ani, prin aceeaşi pădure; arborii erau
doborâţi, sfâşiaţi, distruşi; nici o unduire şi nici un cântec nu ne-a mai întâmpinat!
● Ce-ai câştigat câştigând lumea toată (lucrarea ta), dar pierzându-ţi sufletul? (Arsenie Boca)
● „Un om care se roagă este un om liber!” (Arsenie Boca)
● Viaţa este un pelerinaj, în care fiecare-şi poartă crucea! (Idee exprimată în filmul:
Pelerinaj la Medjugorie)
● Un mare filozof şi literat sârb m-a învăţat: „Scrie cum auzi şi citeşte cum este scris!”
● Scrie-n multe lucrări: În iubire, cu un om viu poţi să concurezi, dar cu un mort, nu!
● „Uneori, iluziile sunt mai eficiente decât medicamentele!” (Replică dintr-un film)
● „O chestiune nu este neapărat adevărată doar pentru că un om a murit pentru ea!” (Oscar Wilde)
● „Eroarea are întotdeauna mai mult de lucru decât adevărul!” (Hose Abalou)
● „Nimeni nu se împiedică stând întins în pat.” (Proverb japonez)
● „Câinele nu pleacă (niciodată, n.n.) de bună voie de la măcelarie!” (Proverb românesc)
● „Cea mai bună răzbunare este succesul!” (Frank Sinatra)
● „Astăzi toată lumea vrea să se acopere de glorie”, se scrie în literatură; şi, adaug eu, G.I.
reuşeşte să se acopere doar de ridicol!
● „Nu mă gândesc la viitor; va veni el cumva, oricum!” (Albert Einstein)
● „Doar două lucruri sunt infinite: Universul şi prostia umană, dar nu sunt sigur în ceea
ce priveşte Universul!” (Albert Einstein)
● „Nu-mi vine să cred că am făcut 13 ani de puşcărie pentru un popor de tâmpiţi (idioţi).”
(Afirmaţie atribuită lui Petre Ţuţea, care după Revoluţia (Loviluţia) din decembrie 89’, ar
fi exclamat cele de mai sus.)
● „Un mileniu s-a scris cu pene de gâscă; aşadar, gâştele au mari merite în promovarea
culturii!” (Valeriu Budulescu)
● Când văd un bătrân cocârjat, peltic şi chel făcând o curte insistentă unei frumoase fete
tinere, îmi amintesc vorba lui Napoleon: „De la sublim până la ridicol nu e decât un pas!”
Eu îi sfătuiesc pe mulţi: Nu-l trece!
● Poţi fugi din faţa unui elefant înfuriat... degeaba! El fuge mai repede decât tine!
● Îndemn: Te critică unii fără dovezi şi fără justificare. Să stea şi să vorbească până le-o sta
vorba-n gât! (G.I.)
● Umilirea celor înfrânţi este practicată de toţi laşii care au fugit mai înainte din luptă! (G.I.)
● Un proverb românesc spune că: „Fuga e ruşinoasă, dar e sănătoasă!” Uneori, chiar îţi
salvează viaţa! Evreii admit că în asemenea momente poţi chiar să-ţi renegi credinţa.
● Să-i transmiţi (să-i spui) nepoţelului dumitale când îi dai jucăriile astea cu figurine
animale: „Şi viaţa e un mare circ!” (G.I.)
● „Claritatea este buna credinţă a filozofilor!” (Vauvenargues)
● „N’avoir personne aimé, c’est le comble du crime!” (Julie Hasdeu)
(Dacă n-ai iubit pe nimeni, ai comis o crimă!)
● Eu, G.I., zic: „Nu uita! Dumnezeu mai iartă câteodată câte ceva, dar inconştientul şi
subconştientul din noi nici nu uită niciodată nimic, şi nici nu iartă vreodată ceva!”

181
 George Ion Ionescu
● „Un actor nu poate să joace bine şi nu poate să creeze decât acele roluri care se potrivesc
până la un punct cu propria lui individualitate.” (Bogdan Petricescu Haşdeu)
(Aceeaşi observaţie am făcut-o şi eu în adolescenţă din interorul Teatrului Armatei,
unde făceam figuraţie şi spuneam câte trei vorbe în două piese de teatru, şi din interiorul
Radiodifuziunii Române unde am fost crainic la orele pentru tineret între 14 şi 19 ani şi am
constatat cu uimire că unii actori vârstnici se speriau şi se bâlbâiau în faţa microfonului!)
(Pe vremea aceea nu se transmitea decât în direct!)
● Şi nu uita: PRUDENŢA (este şi rămâne) MAMA ÎNŢELEPCIUNII, pentru TOTDEAUNA!
● PREVEDEREA (şi TĂCEREA!) la fel! (G.I.)
Din înţelepciunea tatălui meu (criminalist, medic, colonel de justiţie; cinci ani de front în
Primul Război Mondial, patru ani în al Doilea, intrat în armată la 17 ani (în 1916) în Primul
Război Mondial şi reîntors la Bucureşti după cinci ani de lupte, în 1923, căpitan; treizeci de
ani de mobilizare pe loc şi pe front!:
1) Cruţă-ţi trupele, oamenii! De ei depinde viaţa lor şi viaţa ta! Ai grijă de ei ca de fiinţa şi de
inima ta! 2) Există şi se dau şi ordine (demente sau criminale) pe care nu trebuie să le execuţi
cu nici un preţ! Pentru că există şi ofiţeri de toate gradele, inclusiv căpitani, colonei şi generali
care, ca să ia ei o medalie de tinichea sau un grad, sunt în stare să trimită la moarte o companie
sau chiar un batalion! 3) Dacă nu îţi convine ceva, taci! Taci din gură ca să supravieţuieşti şi
să faci binele cui, cu ce, şi când trebuie! Când faci ce trebuie şi taci, supravieţuieşti, reuşeşti
şi izbândeşti! Pe cei ce au izbândit, nu-i mai întreabă nimeni, niciodată, ceva, dar se găsesc
destui care să se laude cu succesul tău! Tu să taci şi să-i laşi să trăncănească şi să latre! Dacă
taci probabil că te vor lăsa în pace ca să aibă ei gură să se laude! Remarca mea: Din toţi medicii
legişti ai generaţiei sale, numai tata (două doctorate şi patru copii), şi doctorul Ciurea (cinci
copii şi doctorat!) de la închisoarea Văcăreşti au scăpat fără închisoare! Toţi ceilalţi medici
legişti au făcut între 3 luni şi 3 ani de închisoare! Trei (cifră fatidică!) au şi murit în închisoare!
Iată de ce nu am vrut să mă fac nici criminalist, nici medic legist! Probabil că medicii legişti
din generaţia aceea ştiau prea multe.

182
 George Ion Ionescu

CUPRINSUL

Cuvânt înainte .......................................................................................................................... 3

NOTELE ZILNICE .................................................................................................................. 4
Îndemnuri şi constatări (82 de puncte) ................................................................................... 5
Şapte reguli pentru prelungirea vieţii .................................................................................... 9
Note din cartea lui Edgar Thomé: Misiune specială, 1940-1944 ..................................... 10
Alte note din cartea lui Edgard Thomé: MISIUNE SPECIALĂ (a doua conspectare) ...... 12
NOTE ZILNICE (continuare) ............................................................................................... 16
Zicale din lumea chiulangiilor .............................................................................................. 35
Câteva comentarii despre război din cartea Victorii pierdute de Von Manstein .................. 37
Reluarea NOTELOR ZILNICE ............................................................................................ 40
Citate amare ............................................................................................................................ 43
Continuarea NOTELOR ZILNICE ....................................................................................... 46
Câteva glume .......................................................................................................................... 57
Din nou afirmaţii hazardate ................................................................................................... 60
Selectări din notele mele zilnice ............................................................................................ 65
Câteva zicători medievale nordice ......................................................................................... 69
Din nou NOTE ZILNICE ...................................................................................................... 70
Note zilnice amestecate .......................................................................................................... 72
Ce profesie aveţi ..................................................................................................................... 80
NOTE ZILNICE ..................................................................................................................... 83
Un articol al domnului dr. Ioan Năstoiu: Judecata văzută de popor ................................... 85
Din nou NOTELE ZILNICE ................................................................................................. 86
Ce avantaje ai dacă eşti elveţian ............................................................................................. 90
Munca înnobilează ................................................................................................................. 91
Din nou NOTE ZILNICE ...................................................................................................... 92
Ce am învăţat la o şcoală de şoferi ....................................................................................... 102
Din nou NOTELE ZILNICE ................................................................................................ 103
Ce ne învaţă Friedrich Nietzsche ......................................................................................... 110
Expresii şi citate de ţinut minte ........................................................................................... 112
Infatuarea proştilor de Sofia Ittescu ..................................................................................... 113
Din reflecţiile lui Efim Tarlapan din Chişinău ......................................................... 114 şi 115
Câteva glume ........................................................................................................................ 116
Citate din cartea lui Lloyd Douglas - Parada ...................................................................... 118
Proverbe româneşti în figuri ................................................................................................ 120
Simple note de Vasilii Şuşkin ............................................................................................... 122
Din nou NOTELE ZILNICE - diferite ................................................................................ 123
Poliţia română ne informează despre metodele hoţilor ..................................................... 132
Despre vodkă şi bere (din revista Berliozka) ............................................................... 133-135
Tablete de înţelepciune de Arsenie Boca (învăţături) ......................................................... 135
Din nou NOTELE ZILNICE ................................................................................................ 136
Din metaforele şi figurile de stil spirituale ale unor redactori necunoscuţi .............. 141-142
Câteva cuvinte despre Biserica Catolică ............................................................................. 143
Citate din cunoaşterea semnificaţiei corecte a unor denumiri medicale .................. 143-144
Din nou NOTELE ZILNICE ................................................................................................ 145
Uniforma stimulează ............................................................................................................ 148
Cazul Rozavlea ...................................................................................................................... 149

183
George Ion Ionescu

Citate din cartea lui Milan Vároš - Soarta comorilor de aur .............................................. 150
O însemnare ceva mai ciudată ....................................................................................... 152-153
Povestea fără sfârşit ............................................................................................................... 154
Note din cartea Asklepion de Horia Stancu ......................................................................... 155
Note din cartea Obstacole de Lloyd Douglas ........................................................................ 155
Note din cartea lui Paul Guichonet - MUSSOLINI ŞI FASCISMUL .......................... 155-158
Comentariu final G.I. ............................................................................................................ 159
Din nou CITATE AMARE ..................................................................................................... 160
Epopeea tragică a UCRAINEI .............................................................................................. 163
Însemnare despre o poveste auzită în Rusia ........................................................................ 164
Povestea spărgătorilor de coduri (hackerilor) ..................................................................... 164
Din nou note zilnice ............................................................................................................... 165
MIC TRATAT DE ÎNŢELEPCIUNE de Ludwig Wittgenstein (1889-1951) ...................... 166
Însemnări de la o şedinţă a Cenaclului Epigramiştilor (Corin Bianu) ............................... 167
PROVERBE ŞI ZICĂTORI ROMÂNEŞTI STRĂMOŞEŞTI ....................................... 169-171
ZICĂTORIPOPULARE AMARE ......................................................................................... 170
ALTE PROVERBE ................................................................................................................ 171
Note din cartea lui Vasile Mănuceanu: LOGOFĂTUL DRAGU ........................................ 173
Din nou NOTELE ZILNICE ................................................................................................. 174
PROVERBE ÎNŢELEPTE, DE LA TOATE POPOARELE ŞI MAI ALES DE LA POPORUL NOSTRU ..... 178
Din nou NOTELE ZILNICE ................................................................................................. 180

184