Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Manualul Instalatiilor Electrice
Manualul Instalatiilor Electrice
Noi toÍi speram cŸ tu, utilizatorule, vei considera acest manual cu adevŸrat
util.
1
Metodologie A2
2
Reguli Ûi norme statutare A4
2.1 Definirea treptelor de tensiuni A4
2.2 Reguli A5
2.3 Standarde A5
2.4 Calitatea Ûi siguranÍa Án funcÍionare a unei instalaÍii electrice A6
2.5 Verificarea iniÍialŸ a unei instalaÍii electrice A6
2.6 Verificarea Ûi testarea periodicŸ a unei instalaÍii electrice A7
2.7 Conformitatea cu standardele Ûi specificaÍiile tehnice A7
a echipamentelor utilizate Ántr-o instalaÍie electricŸ
2.8 CondiÍii de mediu A8
3
Tipuri de sarcini - Caracteristici A10
3.1 Motoare asincrone A10
3.2 Sarcini de tip rezistiv: sisteme de ÁncŸlzire A12
Ûi lŸmpi cu incandescenÍŸ (convenÍionale sau cu halogen)
4
Puterea cerutŸ de o instalaÍie electricŸ A15
4.1 Puterea instalatŸ (kW) A15
4.2 Puterea aparentŸ instalatŸ (kVA) A15
4.3 Estimarea cererii maxime de putere aparentŸ A16
4.4 Exemple de aplicare a coeficientului de utilizare (ku) A18
Ûi de simultaneitate (ks)
4.5 Coeficientul de diversitate A18
4.6 Alegerea puterii nominale a transformatorului A19
4.7 Alegerea surselor de alimentare A20
A - Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice 1 Metodologie
Conectarea la reÍea
Conectarea poate fi fŸcutŸ Án reÍeaua de:
B - Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de n Medie Tensiune(1)
medie tensiune Un post de transformare tip consumator (abonat) va fi deci de proiectat, construit Ûi
echipat. Acest post de transformare poate fi o instalaÍie exterioarŸ sau interioarŸ Án
conformitate cu standardele Ûi normele Án vigoare corespunzatoare (partea de joasŸ
tensiune poate fi studiatŸ separat, la nevoie). În acest caz, contorizarea este posibilŸ
atÊt pe medie cÊt Ûi pe joasŸ tensiune.
C - Conectarea la reÍeua de distribuÍie de n JoasŸ Tensiune
joasŸ tensiune InstalaÍia va fi conectata la reÍeaua localŸ de energie electricŸ Ûi va fi contorizatŸ
(dacŸ este necesar) Án conformitate cu tarifele pe joasŸ tensiune.
A3
J - ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor Án ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor
distribuÍia electricŸ de JT Loviturile de trŸsnet directe sau indirecte pot avaria echipamentele electrice la
distanÍŸ de cÊÍiva kilometri. Supratensiunile interne de comutaÍie Ûi cele tranzitorii
de frecvenÍŸ industrialŸ pot conduce, de asemenea, la aceleaÛi consecinÍe. Sunt
analizate efectele Ûi sunt propuse soluÍii.
(1) Programul de calcul ECODIAL este un produs Merlin Gerin Ûi este disponibil Án limbile englezŸ Ûi francezŸ.
A - Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice 2 Reguli Ûi norme statutare
Sistem trifazat cu patru sau trei conductoare Sistem monofazat cu trei conductoare
Tensiune nominalŸ (V) Tensiune nominalŸ (V)
50 Hz 60 Hz 60 Hz
- 120/208 120/240
- 240 -
230/400(1) 277/480 -
400/690(1) 480 -
- 347/600 -
1000 600 -
(1) Sistemele avÊnd tensiunea nominalŸ de 220/380 V Ûi 240/415 V vor evolua cŸtre valorile
recomandate de 230/400 V. Perioada de tranziÍie va fi cÊt se poate de scurtŸ Ûi nu va depŸÛi
anul 2008. În aceastŸ perioadŸ, ca etapŸ, autoritŸÍile naÍionale cu rŸspundere Án ceea ce
priveÛte furnizarea de energie electricŸ din ÍŸrile cu sisteme 220/380 V trebuie sŸ aducŸ
tensiunea Án limitele 230/400 V (+6, -10)%, iar cele din ÍŸrile cu sisteme 240/415 V, Án limitele
230/400 V (+10, -6)%. La capŸtul acestei perioade de tranziÍie trebuie obÍinutŸ toleranÍa de
230/400 V ±10%; apoi se va avea Án vedere reducerea acestei limite de toleranÍŸ. Toate
aceste considerente se aplicŸ, de asemenea, Án legŸturŸ cu sistemele existente de
380/660 V Án vederea trecerii la sistemul recomandat de 400/690 V.
Tab. A1: Tensiuni standardizate cuprinse Ántre 100 Ûi 1000 V (CEI 60038, EdiÍia 6.2 2002-07).
Seria I Seria II
Tensiune max. ptr. Sistem nominal Tensiune max. ptr. Sistem nominal
echipamente (kV) de tensiune (kV) echipamente (kV) de tensiune (kV)
3,6(1) 3,3(1) 3(1) 4,40(1) 4,16(1)
7,2(1) 6,6(1) 6(1) - -
12 11 10 - -
- - - 13,2(2) 12,47(2)
- - - 13,97(2) 13,2(2)
- - - 14,52(1) 13,8(1)
(17,5) - (15) - -
24 22 20 - -
- - - 26,4(2) 24,94(2)
36(3) 33(3) - - -
- - - 36,5 34,5
40,5(3) - 35(3) - -
Aceste sisteme sunt Án general cu trei conductoare, dacŸ nu se indicŸ altfel.
Valorile de tensiune menÍionate sunt tensiuni Ántre faze.
Valorile indicate Án paranteze vor fi considerate nerecomandate.
Este recomandat ca aceste valori sŸ nu fie utilizate pentru sistemele ce urmeazŸ a fi
construite Án viitor.
Nota 1: Pentru orice ÍarŸ este recomandat ca raportul dintre douŸ tensiuni nominale
adiacente sŸ nu fie mai mic decÊt 2.
Nota 2: În sistemele normale din Seria I tensiunile maximŸ Ûi minimŸ nu vor diferi cu mai
mult decÊt ±10% faÍŸ de tensiunea nominalŸ a sistemului. În sistemele normale din Seria II
tensiunea maximŸ nu va diferi cu mai mult de +5%, iar cea minimŸ cu mai mult de -10% Án
raport cu tensiunea nominalŸ a sistemului.
(1) Aceste valori nu vor fi utilizate pentru sistemele de distribuÍie publicŸ.
(2) Aceste sisteme sunt, Án general cu 4 conductoare.
(3) Se are Án vedere unificarea acestor valori.
A5
2.2 Reguli
În cele mai multe ÍŸri, instalaÍiile electrice trebuie sŸ fie Án conformitate cu mai
mult decÊt un set de norme elaborate de cŸtre AutoritŸÍile NaÍionale sau de cŸtre
organisme private recunoscute. Este important de avut Án vedere toate aceste
prevederi Ánainte de Ánceperea activitŸÍii de proiectare.
2.3 Standarde
Acest Ghid are la bazŸ standardele CEI Án vigoare, Án mod special CEI 60364.
CEI 60364 a fost elaborat de cŸtre un colectiv de experÍi din domeniul medical Ûi cel
al ingineriei din Ántreaga lume, pe baza experienÍei ÁmpŸrtŸÛite la nivel internaÍional.
În mod curent, principiile de siguranÍŸ ale CEI 60364 Ûi CEI 60479.1 reprezintŸ
fundamentele pentru majoritatea standardelor din domeniu din Ántreaga lume (a se
vedea tabelul de mai jos).
Testele electrice preliminare Ûi inspecÍiile vizuale ale instalaÍiilor electrice din clŸdiri
includ, Án mod normal, urmŸtoarele:
n verificarea rezistenÍei de izolaÍiei ale tuturor cablurilor Ûi conductoarelor din
instalaÍia permanentŸ, Ántre faze Ûi Ántre faze Ûi pŸmÊnt;
n verificarea continuitŸÍii circuitelor de protecÍie, a conductivitŸÍii electrice a
conductoarelor, a legŸturilor echipotenÍiale;
n verificarea rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt;
n verificarea funcÍionŸrii corecte a interblocajelor (dacŸ existŸ);
2 Reguli Ûi norme statutare
DeclaraÍia de conformitate
În cazul Án care echipamentele Án cauzŸ vor fi utilizate de cŸtre personal autorizat
sau instruit, declaraÍia de conformitate a producŸtorului (care este inclusŸ Án
documentaÍia tehnicŸ) este, de obicei recunoscutŸ ca un atestat valid. Acolo unde,
ÁnsŸ, competenÍa producŸtorului este pusŸ la ÁndoialŸ, va fi elaborat un certificat de
conformitate pentru a susÍine declaraÍia producŸtorului.
A - Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice 2 Reguli Ûi norme statutare
A8 Note: Marcajul è
Directivele Europene cer producŸtorilor sau reprezentanÍelor autorizate sŸ ataÛeze
marcajul è pe produse, pe rŸspunderea lor. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ:
n produsele Ándeplinesc condiÍiile legale;
n se presupune cŸ pot fi comercializate Án Europa.
Marcajul è nu reprezintŸ nici o garanÍie a originii Ûi nici o marcŸ de conformitate.
Marca de conformitate
Marca de conformitate se ataÛeazŸ aparatelor Ûi echipamentelor utilizate, Án
general de persoane neautorizate Ûi neinstruite (ex.: Án cazul aparatelor pentru uz
casnic). Marca de conformitate este eliberatŸ de un organism de certificare dacŸ
echipamentul ÁndeplineÛte condiÍiile unui standard aplicabil Ûi dupŸ verificarea
sistemului de management de calitate al producŸtorului.
Certificatul de calitate
Standardele definesc cÊteva metode pentru asigurarea calitŸÍii care corespund mai
curÊnd cÊtorva situaÍii, decÊt diferitelor nivele de calitate.
GaranÍia
Un laborator de testare a unor mostre nu poate certifica conformitatea unui Ántreg
lot de fabricaÍie: aceste teste se numesc teste de tip. În cazul anumitor teste care sŸ
ateste conformitatea cu standardele, mostrelele sunt distruse (ex.: cazul fuzibilelor).
Doar producŸtorul poate certifica faptul cŸ produsele au, de fapt, caracteristicile
specificate.
Certificatul de asigurare a calitŸÍii are ca scop sŸ completeze declaraÍia iniÍialŸ sau
certificatul de conformitate.
Ca o dovadŸ a faptului cŸ toate mŸsurile necesare asigurŸrii calitŸÍii fabricaÍiei
au fost luate, producŸtorul obÍine certificarea sistemului de control a calitŸÍii care
monitorizeazŸ fabricaÍia produsului Án cauzŸ. Aceste certificate sunt elaborate de
organisme specializate Án controlul calitŸÍii Ûi au la bazŸ standardul internaÍional
ISO 9000.
Aceste standarde definesc trei modele de bazŸ de control a asigurŸrii calitŸÍii
corespunzÊnd mai curÊnd unor situaÍii diferite decÊt unor nivele diferite de calitate:
n Modelul 3 defineÛte asigurarea calitŸÍii prin inspectarea Ûi verificarea produsului
finit;
n Modelul 2 include suplimentar inspectŸrii Ûi verificŸrii produsului finit, verificarea
procesului de fabricaÍie. De exemplu, aceastŸ metodŸ se aplicŸ producŸtorilor
de fuzibile ÁntrucÊt, Án acest caz, nu poate fi verificatŸ calitatea produsului fŸrŸ
distrugerea sa;
n Modelul 1 corespunde modelului 2, dar cu cerinÍa suplimentarŸ ca Ûi calitatea
procesului de proiectare sŸ fie riguros urmŸritŸ; de exemplu, acolo unde nu se
intenÍioneazŸ sŸ se fabrice Ûi sŸ se testeze prototipuri (cazul execuÍiei unui produs la
cererea beneficiarului, Án conformitate cu cerinÍele acestuia).
A10 Analiza valorii puterii aparente absorbite de fiecare receptor permite stabilirea:
Examinarea cererilor de putere aparentŸ a
n cererii declarate de putere care determinŸ contractul de furnizare de energie
diferitelor tipuri de sarcini: un pas preliminar
electricŸ;
necesar Án proiectarea unei instalaÍii de joasŸ n puterii nominale a transformatorului MT/JT, acolo unde este necesar (permiÍÊnd
tensiune. eventuale creÛteri de consum);
n valorile curentului de sarcinŸ la nivelul fiecŸrui tablou de distribuÍie.
Curentul furnizat motorului dupŸ corecÍia factorului de putere, I'a, este dat de:
A11
cos ϕ
I'a = Ia
cos ϕ'
unde cos ϕ este factorul de putere Ánainte de compensare, iar cos ϕ’ este factorul de
putere dupŸ compensare, Ia fiind curentul iniÍial, Ánainte de compensare.
De menÍionat faptul cŸ variatoarele de vitezŸ realizeazŸ Ûi compensarea energiei
reactive.
Tab. A4: Puteri Ûi curenÍi nominali pentru motoare asincrone (continuare pe pagina urmŸtoare).
A - Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice 3 Tipuri de sarcini -
Caracteristici
A12
kW CP 230 V 380 - 400 V 440 - 500 V 690 V
415 V 480 V
A A A A A A
315 - 940 - 540 - 432 313
- 540 - - - 515 - -
335 - - - - - - -
355 - 1061 - 610 - 488 354
- 500 - 786 - 590 - -
375 - - - - - - -
400 - 1200 - 690 - 552 400
425 - - - - - - -
450 - - - - - - -
475 - - - - - - -
500 - 1478 - 850 - 680 493
530 - - - - - - -
560 - 1652 - 950 - 760 551
600 - - - - - - -
630 - 1844 - 1060 - 848 615
670 - - - - - - -
710 - 2070 - 1190 - 952 690
750 - - - - - - -
800 - 2340 - 1346 - 1076 780
850 - - - - - - -
900 - 2640 - 1518 - 1214 880
950 - - - - - - -
1000 - 2910 - 1673 - 1339 970
Tab. A6: Curentul nominal Ûi puterea consumatŸ de cŸtre lŸmpile fluorescente uzuale
(la 230 V, 50 Hz).
A14
Tip Putere lampŸ Curent la 230 V
lampŸ (W) (A)
Cu balast 10 0,080
separat 18 0,110
26 0,150
Cu balast 8 0,075
incorporat 11 0,095
16 0,125
21 0,170
Tab. A7: Curentul absorbit Ûi puterea consumatŸ de cŸtre lampile fluorescente compacte
(la 230 V, 50 Hz).
Fig. A11: Aplicarea coeficientului de simultaneitate (ks) unui bloc de apartamente cu 5 nivele.
A - Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice 4 Puterea cerutŸ de o instalaÍie
electricŸ
A18
Coeficientul de simultaneitate pentru un tablou de distribuÍie
Tabelul A12 prezintŸ valorice ipotetice ale lui ks pentru un tablou de distribuÍie
care alimenteazŸ un numŸr de circuite pentru care nu existŸ nici o indicaÍie asupra
modului Án care sarcina totalŸ se Ámparte Ántre ele.
DacŸ circuitele sunt preponderent circuite de iluminat este prudent sŸ se adopte
valori ale ks apropiate de 1.
NumŸr de Coeficient de
circuite simultaneitate (ks)
Ansambluri testate Án totalitate 0,9
2 Ûi 3
4 Ûi 5 0,8
6 la 9 0,7
Peste 10 0,6
Ansambluri testate parÍial 1,0
A19
Utilizare Putere Coef. de Putere Coef. de Putere Coef. de Putere Coef. de Putere
aparentŸ utilizare aparentŸ simultaneit. aparentŸ simultaneit. aparentŸ simultaneit. aparentŸ
(Pa) max. cerutŸ cerutŸ cerutŸ cerutŸ
kVA max. kVA kVA kVA kVA
Tab A14: Exemplu de estimare a puterii maxime pentru o instalaÍie (valorile utilizate pentru coeficienÍi sunt doar demonstrative).
Tab. A15: Puteri aparente Ûi curenÍii nominali standard pentru un transformator MT/JT.
A - Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice 4 Puterea cerutŸ de o instalaÍie
electricŸ
A20 Curentul nominal In la bornele de joasŸ tensiune ale unui transformator trifazat este
dat de urmŸtoarea relaÍie:
unde:
Pa = puterea aparentŸ nominalŸ, Án kVA, a transformatorului
U = tensiunea Ántre faze, Án V (237 V sau 410 V) Án gol
In este exprimat Án A.
unde:
V = tensiunea de la bornele transformatorului, Án gol.
RelaÍia simplificatŸ pentru 400 V (sarcinŸ trifazatŸ):
In = kVA x 1,4
Standardul internaÍional pentru transformatoare de putere este CEI 60076.
Cuprins
1
Alimentarea cu energie la medie tensiune B2
1.1 Caracteristicile alimentŸrii cu energie din reÍeaua B2
de distribuÍie de medie tensiune B1
1.2 Diferite tipuri de alimentŸri la medie tensiune B11
1.3 Aspecte operaÍionale ale reÍelelor de distribuÍie B12
de medie tensiune
2
Procedura de instalare a unui post de transformare B14
2.1 InformaÍii preliminare B14
2.2 Studiu de soluÍie B15
2.3 Aplicare B15
2.4 Punerea Án funcÍiune B15
3
Aspectul protecÍiilor B16
3.1 ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice B16
3.2 ProtecÍia transformatoarelor Ûi circuitelor B17
3.3 Interblocaje Ûi operaÍii condiÍionate B19
4
Post de transformare tip abonat cu mŸsura pe JT B22
4.1 General B22
4.2 Alegerea celulelor B22
4.3 Alegerea celulei pentru protecÍia transformatorului B25
4.4 Alegerea transformatorului MT/JT B25
5
Post de transformare tip abonat cu mŸsura pe MT B30
5.1 General B30
5.2 Alegerea celulelor B32
5.3 FuncÍionarea Án paralel a transformatoarelor B33
6
ComponenÍa diferitelor tipuri de posturi de transformare B35
6.1 Diferite tipuri de posturi de transformare B35
6.2 Posturi de transformare de interior B35
6.3 Posturi de transformare de exterior B37
B - Conectarea la reÍeaua de distribuÍie
de medie tensiune 1 Alimentarea cu energie la medie
tensiune
Tab. B1: RelaÍiile Ántre tensiunea nominalŸ a sistemului Ûi tensiunea maximŸ pentru echipament.
1 Alimentarea cu energie la medie
tensiune
Este recomandat ca Án orice ÍarŸ raportul dintre douŸ tensiuni nominale adiacente sŸ
nu fie mai mic de doi.
Pentru asigurarea unei protecÍii adecvate a echipamentului Ámpotriva
supratensiunilor temporare Ûi Ámpotriva tensiunilor tranzitorii datorate loviturilor de
trŸsnet, proceselor de comutaÍie Ûi condiÍiilor de defect ale sistemului, etc., toate
echipamentele de medie tensiune trebuie sŸ aibŸ specificat nivelul nominal de
B3
izolaÍie.
Aparate de comutaÍie
Tabelul B2 de mai jos, este extras din CEI 60694 Ûi prezintŸ valorile standard ale
tensiunilor de Íinere la impuls. Alegerea dintre valorile din Lista 1 Ûi cele din Lista
2 depinde de gradul de expunere la supratensiuni atmosferice Ûi de comutaÍie(1),
de tipul sistemului de tratare a neutrului Ûi de tipul aparaturii de protecÍie la
supratensiune, etc. (mai multe indicaÍii sunt date Án CEI 60071).
Ar trebui notat cŸ, pentru valorile de tensiune citate, nu se dau valori ale
supratensiunii de comutaÍie, deoarece supratensiunile datorate proceselor de
comutaÍie sunt mai puÍin periculoase la aceste valori de tensiune decÊt cele datorate
supratensiunilor atmosferice.
Transformatoare
Tabelul B3 de mai jos, este extras din CEI 60076-3.
SemnificaÍia listei 1 Ûi a listei 2 este aceeaÛi cu cea din tabelul aparatelor de
comutaÍie, de exemplu alegerea depinde de gradul de expunere la lovitura de
trŸsnet, etc.
Alte componente
Este evident cŸ performanÍele izolaÍiei altor componenete de MT asociate cu aceste
elemente majore, cum sunt de exemplu izolatoarele de sticlŸ sau porÍelan, cablurile
de MT, transformatoarele de mŸsurŸ, etc, trebuie sŸ fie compatibile cu cele ale
aparatajului de comutaÍie Ûi ale transformatoarelor menÍionate mai sus. Tipurile de
B4 ÁncercŸri pentru aceste elemente sunt date Án publicaÍiile CEI corespunzŸtoare.
NotŸ generalŸ:
Standardele CEI sunt gÊndite Án sensul unei aplicabilitŸÍi universale Ûi, Án consecinÍŸ,
cuprind un numŸr mare de nivele de tensiune Ûi de curenÍi.
Standardele naÍionale ale unei anumite ÍŸri Acestea reflectŸ practicile diferite adoptate Án ÍŸri cu diferite condiÍii meteorologice,
sunt Án mod obiÛnuit elaborate sŸ includŸ doar geografice Ûi economice. Standardele naÍionale ale unei anumite ÍŸri sunt Án mod
unul sau douŸ nivele de tensiune, curent Ûi obiÛnuit elaborate sŸ includŸ doar unul sau douŸ valori ale tensiunii, curentului Ûi
niveluri de defect, etc. curentului de defect, etc.
Curentul de scurtcircuit
Un Ántreruptor automat (sau o siguranÍŸ Valorile standard ale capacitŸÍii de Ántrerupere a curentului de scurtcircuit pentru un
fuzibilŸ, Ántr-un domeniu limitat al tensiunii) Ántreruptor sunt exprimate Án mod normal Án kilo-amperi (kA).
este singura formŸ de aparataj de comutaÍie Aceste valori se referŸ la condiÍii de scurtcircuit trifazat Ûi se exprimŸ ca o medie a
capabilŸ de Ántrerupere sigurŸ a valorilor valorilor eficace ale componentei de c.a. a curentului Án fiecare din cele 3 faze.
foarte ridicate de curent Án cazul defectelor de Pentru Ántreruptoarele de tensiuni nominale considerate Án acest capitol, Tabelul B4
scurtcircuit ce apar Ántr-o reÍea electricŸ de prezintŸ valorile standard ale curentului de rupere la scurtcircuit.
distribuÍie.
3 faze
2 faze
2 faze Ûi pŸmÊnt
FazŸ Ûi pŸmÊnt
Caracterizare
În sistem existŸ douŸ tipuri de echipamente, Án funcÍie de reacÍia la apariÍia unui
defect.
Echipamente pasive
AceastŸ categorie cuprinde toate echipamentele care, datoritŸ funcÍiei lor, trebuie
sŸ aibŸ capacitatea de transport atÊt a curenÍilor normali cÊt Ûi a curenÍilor
de scurtcircuit. Aceste echipamente includ cablurile, liniile aeriene, barele,
separatoarele, separatoarele de sarcinŸ, transformatoarele, reactanÍele serie Ûi
condensatoarele, transformatoarele de mŸsurŸ.
Echipamente active
AceastŸ categorie cuprinde echipamentele desemnate sŸ elimine curenÍii de
scurtcircuit adicŸ Ántreruptoarele automate Ûi fuzibilele. AceastŸ proprietate este
exprimatŸ prin capacitatea de rupere Ûi, dacŸ este nevoie, de capacitatea de
B6 Ánchidere pe scurtcircuit la apariÍia unui defect.
n Capacitatea de rupere (vezi Fig. B7)
Caracteristica de bazŸ a unui dispozitiv destinat sŸ ÁntrerupŸ curenÍii de defect este
curentul maxim (valoare eficace exprimatŸ Án kA) pe care este capabil sŸ-l ÁntrerupŸ
Án condiÍii specifice definite de standarde; standardul CEI se referŸ la valoarea
eficace a componentei periodice a curentului de scurtcircuit. În alte standarde,
valoarea eficace a sumei dintre componenta periodicŸ Ûi componenta aperiodicŸ
este specificatŸ, caz Án care este vorba de “curent asimetric”. Capacitatea de rupere
depinde de alÍi factori ca:
o tensiune,
o raportul R/X al circuitului de Ántrerupt,
o frecvenÍa naturalŸ a sistemului de alimentare,
o numŸrul de deschideri la curent maxim, de exemplu ciclul D - I/D - I/D
(D - deschidere, I - Ánchidere)
o starea dispozitivului dupŸ test.
Capacitatea de rupere este o caracteristicŸ dificil de definit Ûi, Án consecinÍŸ, nu
trebuie sŸ surprindŸ faptul cŸ aceluiaÛi aparat i se pot asocia diferite capacitŸÍi de
rupere Án funcÍie de standardul Án care sunt definite.
n Capacitatea de Ánchidere pe scurtcircuit
În general aceastŸ caracteristicŸ este implicit definitŸ de capacitatea de rupere
deoarece un aparat trebuie sŸ ÁnchidŸ pe un curent pe care Ál poate Ántrerupe.
CÊteodatŸ capacitatea de Ánchidere trebuie sŸ fie mai mare, de exemplu pentru
Ántreruptoare automate care protejeazŸ generatoare.
Capacitatea de Ánchidere este definitŸ Án funcÍie de valoarea de vÊrf (exprimatŸ
Án kA) deoarece primul vÊrf asimetric este cel mai solicitant din punct de vedere
electrodinamic.
De exemplu, conform standardului CEI 62271-100, un Ántreruptor automat utilizat
Ántr-un sistem energetic cu frecvenÍa de 50 Hz trebuie sŸ fie capabil sŸ ÁnchidŸ pe o
valoare de vÊrf a curentului egalŸ cu 2,5 ori valoarea eficace a curentului de rupere
(2,6 ori pentru sistemele de 60 Hz).
Capacitatea de Ánchidere mai este cerutŸ pentru separatoare de sarcinŸ Ûi
separatoare, chiar dacŸ aceste dispozitive nu sunt capabile sŸ ÁntrerupŸ curentul.
n Curentul de rupere la scurtcircuit prezumat
Anumite dispozitive au capacitatea de a limita curentul de defect ce urmeazŸ sŸ fie
Ántrerupt.
Capacitatea lor de rupere este definitŸ ca maximul curentului de scurtcircuit
prezumat care s-ar fi dezvoltat Án timpul unui scurtcircuit net Ántre terminalele amonte
ale dispozitivului.
Cazurile A Ûi B
În aceste cazuri nu este impusŸ o valoare
particularŸ a rezistenÍei
B9
Cazurile C Ûi D
UW - UO
RS i
Im
Unde
UW = tensiunea nominalŸ de Íinere la
frecvenÍŸ industrialŸ pentru echipament
de joasŸ tensiune Án instalaÍiile
consumatorului
UO = tensiunea fazŸ-neutru Án instalaÍiile
consumatorului
Im = valoarea maximŸ a curentului de
punere la pŸmÊnt pe partea de
medie tensiune
Cazurile E Ûi F
UWS - U
RS i
Im
Unde
UWS = tensiunea nominalŸ de Íinere la
frecvenÍŸ industrialŸ pentru echipament de
joasŸ tensiune Án postul de transformare
U = tensiunea fazŸ-neutru Án postul de
transformare pentru sistemul TT Ûi
tensiunea fazŸ-fazŸ Án postul de
transformare pentru sistemul IT
Im = valoarea maximŸ a curentului de
punere la pŸmÊnt pe partea de
medie tensiune
În cazurile E Ûi F conductorul de protecÍie de joasŸ tensiune (legat ÁmpreunŸ cu celelalte pŸrÍi
conductoare expuse) din postul de transformare este legat la priza de pŸmÊnt a postului de
transformare Ûi de aceea echipamentul de joasŸ tensiune din postul de transformare poate fi
supus unei supratensiuni.
Note:
n Pentru TN-a Ûi IT-a, pŸrÍi conductoare expuse de joasŸ Ûi medie tensiune din postul de transformare Ûi cele din instalaÍia consumatorului
ÁmpreunŸ cu nulul transformatorului sunt legate ÁmpreunŸ la priza de pŸmÊnt a postului de transformare.
n Pentru TT-a Ûi IT-b, pŸrÍi conductoare expuse de joasŸ Ûi medie tensiune din postul de transformare ÁmpreunŸ cu nulul transformatorului sunt
legate la priza de pŸmÊnt a postului de transformare.
n Pentru TT-b Ûi IT-c, nulul transformatorului este legat la pŸmÊnt, separat, Án afara zonei de influenÍŸ a prizei de pŸmÊnt a postului de transformare.
Uw Ûi Uws sunt ambele date Án CEI 60364-4-44 la valoarea de Uo+1200 V, unde Uo este tensiunea nominalŸ fazŸ-neutru a sistemului JT.
Fig. B10: Valoarea maximŸ a rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt Ántr-un post de transformare MT/JT pentru asigurarea securitŸÍii Án timpul
unui scurtcircuit cu punere la pŸmÊnt pe partea de medie tensiune, pentru diferite sisteme de tratare a neutrului.
Alimentarea Án buclŸ
Echipamentele de reÍea de tip “inel principal” (Ring Main Units - RMU) sunt Án
mod normal conectate sŸ formeze un inel principal la MT(2) sau un distribuitor-
interconector(2) astfel ÁncÊt barele colectoare aferente RMU transportŸ tot curentul
inelului principal sau al interconectorului (Fig. B12) .
Tipul RMU constŸ din trei compartimente integrate astfel ÁncÊt sŸ formeze un singur
ansamblu.
Acestea sunt:
n 2 celule de intrare, fiecare conÍinÊnd cÊte un separator de sarcinŸ Ûi un separator
de punere la pŸmÊnt;
Fig. B12: ReÍea buclatŸ. n o celulŸ de ieÛire Ûi protecÍie conÍinÊnd separator de sarcinŸ plus siguranÍe
fuzibile sau o combinaÍie separator de sarcinŸ echipat cu siguranÍe fuzibile sau un
Ántreruptor de putere Ûi un separator de linie, Ámpreuna cu un separator de punere la
(1) Cuprul este electronegativ faÍŸ de majoritatea celorlalte pŸmÊnt.
metale Ûi astfel rezistŸ la cororoziune. Toate dispozitivele de manevrare Án sarcinŸ Ûi separatoarele de punere la pŸmÊnt
(2) O reÍea buclatŸ este un distribuitor continuu Án formŸ de sunt dimensionate sŸ reziste la solicitŸrile produse de curentul de scurtcircuit.
buclŸ ÁnchisŸ la ambele capete, care Áncepe Ûi se terminŸ pe AceastŸ schemŸ de funcÍionare pune la dispoziÍia utilizatorului douŸ surse de
aceleaÛi bare. Fiecare capŸt al buclei este controlat de cŸtre alimentare cu energie electricŸ, Án felul acesta reducÊndu-se Án mod considerabil
un Ántreruptor. Pentru a ÁmbunŸtŸÍi flexibilitatea operaÍionalŸ
probabilitatea de Ántrerupere a alimentŸrii, datoratŸ defectelor din sistem sau unor
adeseori barele sunt divizate Án douŸ secÍiuni de un Ántreruptor
Án poziÍie normal deschis Ûi fiecare capŸt al buclei este manevre greÛite din partea furnizorului de energie, etc.
conectat la o secÍiune diferitŸ. Schemele Án inel au ca principal domeniu de aplicaÍie distribuÍia publicŸ, prin reÍelele
Un interconector este un circuit continuu care conecteazŸ de cabluri subterane, din zonele urbane.
barele colectoare din douŸ posturi de transformare. Fiecare
capŸt al unui interconector este este controlat de obicei de un
Ántreruptor.
Un interconector-distribuitor este un interconector care
alimenteazŸ unul sau mai multe posturi de transformare de-a
lungul traseului.
B - Conectarea la reÍeaua de distribuÍie
de medie tensiune 1 Alimentarea cu energie la medie
tensiune
DublŸ alimentare
Acolo unde este posibil ca alimentarea pe partea de MT sŸ fie fŸcutŸ prin douŸ linii
sau cabluri de la acelaÛi sistem de bare colectoare ale unui post de transformare, se
utilizeazŸ Án mod obiÛnuit o schemŸ similarŸ cu cea a RMU (vezi Fig. B13).
B12 Principala diferenÍŸ operaÍionalŸ dintre aceastŸ schemŸ Ûi cea a RMU este cŸ
cele douŸ cŸi de intrare sunt interblocate, astfel ÁncÊt doar o cale de intrare poate
fi conectatŸ la un moment dat (adicŸ conectarea unei cŸi ÁmpiedicŸ conectarea
celeilalte).
La Ántreruperea alimentŸrii cu energie electricŸ, calea de intrare care era Án funcÍiune
trebuie sŸ fie deconectatŸ Ûi celŸlalt separator de sarcinŸ (anterior Án poziÍia
“deschis”) poate fi conectat.
AceastŸ secvenÍŸ poate fi executatŸ manual sau automat.
Acest tip de schemŸ de conexiune este folositŸ Án mod particular Án reÍelele cu
o densitate mare a consumatorilor Ûi Án zonele urbane cu o rapidŸ extindere,
alimentate de cŸtre sisteme de cabluri subterane de MT .
B13
Fig. B14: Ciclul de RAR al unui Ántreruptor controlÊnd o reÍea aerianŸ radialŸ de MT Ûi corelat cu
un separator de secÍionare.
Subiectul relativ la protecÍia instalaÍiilor electrice industriale este foarte vast; acesta
acoperŸ toate aspectele de siguranÍŸ a personalului Ûi protecÍia Ámpotriva deteriorŸrii
parametrilor funcÍionali ai echipamentului electric Ûi ai construcÍiilor aferente.
Aceste aspecte diferite ale protecÍiei pot fi Án general clasificate Án concordanÍŸ cu
urmŸtoarele obiective:
B16 n protecÍia utilizatorilor Ûi a animalelor Ámpotriva pericolelor de supratensiuni Ûi Ûoc
electric, foc, explozii, gaze toxice, etc.;
n protecÍia instalaÍiilor, a echipamentului Ûi componentelor sistemului
electroenergetic Ámpotriva solicitŸrilor datorate curenÍilor de scurtcircuit, a
supratensiunilor atmosferice (trŸsnetelor) Ûi a instabilitŸÍii sistemului energetic
(ieÛirea din sincronism), etc.;
n protecÍia personalului Ûi a echipamentului electric Ámpotriva pericolelor de
manevrare incorectŸ a sistemului energetic, prin folosirea interblocajelor electrice Ûi
mecanice. Toate tipurile de aparate de comutaÍie (incluzÊnd, de ex. comutatoarele
de ploturi ale transformatoarelor Ûi altele) trebuie sŸ aibŸ definite limitele de
funcÍionare. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ ordinea Án care diferitele tipuri de aparate de
comutaÍie pot fi Ánchise sau deschise Án condiÍii de siguranÍŸ, este o chestiune
de importanÍŸ vitalŸ. Dispozitivele de interblocare Ûi circuitele de control electric
analogice sunt Án mod frecvent utilizate pentru a asigura concordanÍa strictŸ cu
succesiunea corectŸ de operare.
Descrierea tehnicŸ detaliatŸ a numeroaselor scheme de protecÍie disponibile
inginerilor energeticieni depŸÛeÛte scopul acestei lucrŸri, dar se sperŸ cŸ
urmŸtoarele secÍiuni se vor dovedi utile, printr-o prezentare a principiilor generale.
În timp ce cÊteva din dispozitivele de protecÍie menÍionate au o aplicare universalŸ,
descrierile generale se vor limita doar la acelea utilizate Án mod obiÛnuit la sistemele
de MT Ûi JT, cum au fost ele definite Án subparagraful 1.1 al acestui capitol.
ProtecÍia transformatorului
SolicitŸri datorate reÍelei de alimentare
Anumite supratensiuni tranzitorii pot apŸrea Án reÍea:
n supratensiuni tranzitorii atmosferice.
Supratensiunile tranzitorii atmosferice provin dintr-o loviturŸ de trŸsnet Án apropiere
de o linie electricŸ aerianŸ;
n supratensiuni tranzitorii de comutaÍie.
O schimbare bruscŸ Án condiÍiile de funcÍionare ale unei reÍele electrice produce
fenomene tranzitorii.
Pentru ambele tipuri de supratensiuni, dispozitivul de protecÍie utilizat este un
varistor (descŸrcŸtor cu oxid de zinc, ZnO).
În cele mai multe cazuri protecÍia la supratensiuni nu influenÍeazŸ aparatajul de
comutaÍie.
SolicitŸri datorate sarcinii
Fenomenul de suprasarcinŸ este datorat Án mod frecvent cererii concomitente de
energie Án cazul unui numŸr mare de mici consumatori sau este datoratŸ creÛterii
cererii de putere aparentŸ (kVA) a unei instalaÍii din cauza extinderii unei fabrici,
sau ca urmare a extinderii clŸdirilor, etc. ApariÍia suprasarcinilor ridicŸ temperatura
conductoarelor din circuitele afectate, precum Ûi pe cea a materialelor izolatoare.
CÊnd temperatura depŸÛeÛte limitele normale de proiectare ale echipamentului
implicat rata de deteriorare (ÁmbŸtrÊnirea materialelor izolante) creÛte Ûi durata de
viaÍŸ a echipamentului este redusŸ Án mod corespunzŸtor.
Dispozitivele de protecÍie Ámpotriva suprasarcinilor pot fi amplasate Án partea primarŸ
sau secundarŸ a transformatorului.
ProtecÍia Ámpotriva suprasarcinii a unui transformator este asiguratŸ de cŸtre un
releu digital care determinŸ deconectarea Ántreruptorului din secundarul
transformatorului. Timpul de ÁntÊrziere intrinsec realizat de acest releu determinŸ ca
transformatorul sŸ nu fie Án mod necesar deconectat din cauza unor suprasarcini de
scurtŸ duratŸ. AÛa numitele relee cu “imagine termicŸ” simuleazŸ temperatura ÍinÊnd
cont de constanta transformatorului. Alte relee pot lua Án considerare Ûi efectele
curenÍilor armonici datoraÍi sarcinilor neliniare (redresoare, echipament de calcul,
variatoare de vitezŸ, etc.). Releele pot, de asemenea, sŸ dea predicÍii ale timpului
rŸmas pÊnŸ la declanÛare precum Ûi a timpului de aÛteptare Ánainte de reconectare.
Aceste informaÍii sunt de un real folos Án exploatarea echipamentului.
(1) În zone uscate, 25 V Án locuri umede (sŸli de baie, etc.).
B - Conectarea la reÍeaua de distribuÍie
de medie tensiune 3 Aspectul protecÍiilor
Interblocaje de bazŸ
FuncÍiile de interblocaj esenÍiale pot fi introduse Ántr-o unitate funcÍionalŸ datŸ;
o parte din aceste funcÍii sunt obligatorii conform CEI 62271-200, iar altele sunt
opÍionale pentru utilizator.
De exemplu, accesul Ántr-un tablou de MT implicŸ un anume numŸr de operaÍii care
trebuie efectuate Ántr-o ordine predeterminatŸ. Pentru a readuce sistemul la situaÍia
iniÍialŸ trebuie efectuat acelaÛi numŸr de operaÍii, Án sens invers. Fie procedurile
adecvate, fie interblocajele dedicate pot asigura desfŸÛurarea operaÍiilor Án secvenÍa
corectŸ. Apoi acest tablou va fi clasificat “accesibil prin interblocaje” sau “accesibil
prin procedurŸ”. Chiar Ûi pentru utilizatorii cu proceduri corecte Ûi riguroase,
utilizarea interblocajelor poate furniza un ajutor pentru siguranÍa operatorilor.
B - Conectarea la reÍeaua de distribuÍie
de medie tensiune 3 Aspectul protecÍiilor
Continuitatea Án serviciu
Pentru un tablou electric dat, definiÍia compartimentelor accesibile ca Ûi condiÍiile de
acces furnizeazŸ bazele clasificŸrii “pierderea continuitŸÍii Án serviciu” aÛa cum este
definitŸ de standardul CEI 62271-200. Utilizarea interblocajelor sau doar a procedurilor
corecte nu are influenÍŸ asupra continuitŸÍii Án serviciu. Numai cerinÍa de a accesa o
parte datŸ a tabloului, Án condiÍii normale de operare, implicŸ condiÍii limitative care pot
fi mai mult sau mai puÍin severe din punct de vedere al continuitŸÍii Án alimentarea cu
energie electricŸ.
Exemplu practic
Într-un post de transformare tip abonat, cu echipament de mŸsurŸ la JT, schema de
interblocare cel mai des folositŸ este tipul MT/JT/TR (medie tensiune/joasŸ tensiune/
transformator).
Obiectivele interblocŸrii sunt:
n Ámpiedicarea accesului Án compartimentul transformatorului dacŸ separatorul de
(1) DacŸ separatorul de legare la pŸmÊnt este pe un circuit punere la pŸmÊnt nu a fost Ánchis Án prealabil;
de sosire, separatoarele de secÍionare asociate se aflŸ la
n Ámpiedicarea Ánchiderii separatorului de punere la pŸmÊnt din celula de comandŸ
ambele capete ale acestui circuit Ûi ar trebui, deci interblocate
cu acest separator; Án aceastŸ situaÍie funcÍia de interblocaj se
Ûi protecÍie a transformatorului, dacŸ Ántreruptorul de pe JT al transformatorului nu a
realizeazŸ prin cheie. fost Án prealabil blocat Án poziÍia “deschis” sau “debroÛat”.
3 Aspectul protecÍiilor
4.1 General
Un post de transformare de tip abonat cu contorizare la JT este o instalaÍie
conectatŸ la reÍeaua electricŸ de distribuÍie publicŸ avÊnd tensiunea nominalŸ Ántre
1 kV Ûi 35 kV. Acesta este prevŸzut cu un transformator MT/JT, care Án general are
B22 o putere ce nu depŸÛeÛte 1250 kVA.
FuncÍiuni
Postul de transformare
Toate pŸrÍile componente ale postului de transformare sunt plasate Ántr-o camerŸ
situatŸ fie Ántr-un imobil existent, fie sub forma unei construcÍii prefabricate
exterioare.
Conectarea la reÍeaua de MT
Conectarea la MT se poate realiza:
n fie printr-un singur cablu sau linie aerianŸ, sau
n prin douŸ separatoare de sarcinŸ, interblocate mecanic, care sunt conectate prin
douŸ cabluri la un sistem dublu de alimentare, sau
n prin douŸ separatoare de sarcinŸ care fac parte dintr-un sistem de alimentare Án
buclŸ - tip RMU (Ring Main Unit).
Transformatorul
ŒinÊnd seama cŸ transformatoarele cu izolaÍie conÍinÊnd PCB(1) sunt interzise Án
majoritatea ÍŸrilor, soluÍiile tehnologice disponibile sunt:
n transformatoare Án ulei, destinate amplasŸrii Án exterior;
n transformatoare uscate, cu izolaÍie Án rŸÛinŸ turnatŸ sub vid, destinatŸ posturilor
de transformare de tip interior, cum ar fi imobile cu destinaÍie comercialŸ, clŸdiri
destinate publicului, etc.
Contorizare
Contorizarea la JT permite folosirea unor transformatoare de mŸsurŸ de dimensiuni
reduse Ûi nu prea scumpe.
Majoritatea sistemelor de tarifare Íin seama de pierderile transformatoarelor de
putere.
Echipamentul instalaÍiei de JT
Un Ántreruptor de putere la JT, de preferinÍŸ cu element de separare vizibilŸ la poziÍia
“deschis” Ûi posibilitatea de blocare Án aceastŸ poziÍie, cu urmŸtoarele funcÍii:
n sŸ alimenteze un tablou de distribuÍie;
n sŸ protejeze transformatorul la suprasarcinŸ, precum Ûi circuitele din aval
Ámpotriva scurtcircuitelor.
Scheme monofilare
Schemele de pe pagina urmŸtoare (Figura B21) reprezintŸ cele patru metode de
conectare la reÍeaua de medie tensiune:
n radial;
n radial cu extensie pentru buclŸ;
n douŸ cabluri Án paralel;
n Án buclŸ.
Tipuri de echipamente
În afara celulelor RMU prezentate mai devreme se mai utilizeazŸ celule cu
compartimentare modularŸ, care permit montarea oricŸrei combinaÍii de aparate de
comutaÍie, precum Ûi realizarea facilŸ a unor extensii Án viitor.
Posturile de transformare cu celule compacte se recomandŸ Án special Án
urmŸtoarele cazuri:
n reÍea buclatŸ sau reÍea radialŸ.
n condiÍii de exploatare deosebite, cum ar fi climat sever sau grad Ánalt de poluare
(izolaÍie integralŸ).
n spaÍiu insuficient pentru tablouri de distribuÍie clasice.
Acest echipament se remarcŸ prin dimensiuni reduse, funcÍiuni integrate unitar Ûi
flexibilitate operaÍionalŸ.
(1) Bifenil-policlorinat.
4 Post de transformare tip
abonat cu mŸsurŸ pe JT
B23
Executarea manevrelor
n toate manetele de acÍionare la Ánchidere sunt identice pentru toate unitŸÍile (cu
excepÍia celor care conÍin un Ántreruptor de putere);
n acÍionarea manetei de Ánchidere necesitŸ un efort fizic foarte redus;
n deschiderea sau Ánchiderea unui separator de sarcinŸ/separator de linie se poate
realiza prin maneta de acÍionare sau prin apŸsarea pe buton pentru cele prevŸzute
Fig. B22: CelulŸ cu separator de sarcinŸ/separator Án cu motorizare;
anvelopŸ metalicŸ. n poziÍia Án care se aflŸ aparatele de comutaÍie (deschis, Ánchis, resoarte-armate)
este indicatŸ Án mod clar.
(1) Acolo unde sunt utilizate fuzibile MT, ele sunt amplasate Án
acest compartiment.
4 Post de transformare tip
abonat cu mŸsurŸ pe JT
Alegerea tehnologiei
AÛa cum s-a arŸtat, alegerea tipului de transformator se face Ántre cel cu lichid Ûi
cel uscat. Pentru puteri de pÊnŸ la 10 MVA, transformatoarele cu umplere totalŸ
reprezintŸ o alternativŸ faÍŸ de cele cu conservator.
Alegerea depinde de o serie de consideraÍiuni, dupŸ cum urmeazŸ:
n siguranÍa personalului Án apropierea transformatorului. ReglementŸrile locale Ûi
recomandŸrile oficiale Án acest sens trebuiesc respectate;
n consideraÍii economice, ÍinÊnd cont de avantajele relative ale fiecŸrei soluÍii.
ReglementŸri care influenÍeazŸ alegerea:
n transformatoare uscate:
o Án anumite ÍŸri transformatoarele uscate sunt obligatorii Án imobilele Ánalte de
locuinÍe,
o transformatoarele uscate nu impun restricÍii Án funcÍie de locul de montaj;
n transformatoare cu izolaÍie Án lichid:
o acest tip de transformator este Án general interzis Án imobilele Ánalte de locuit,
o anumite restricÍii de instalare, sau mŸsuri minime de protecÍie anti-incendiu, ce
variazŸ Án funcÍie de felul lichidului izolant utilizat Ûi de clasa de izolaÍie asiguratŸ de
acesta,
Fig. B24: Transformator de tip ermetic (cu umplere totalŸ). o Án anumite ÍŸri, Án care dielectricii lichizi sunt utilizaÍi pe scarŸ largŸ, se face o
clasificare a lichidelor izolante Án funcÍie de comportarea lor la incendiu. Acest lucru
se realizeazŸ Án funcÍie de douŸ criterii: temperatura de inflamare Ûi capacitatea
caloricŸ minimŸ. Aceste categorii principale sunt prezentate Án Tab. B26, Án care se
indicŸ Ûi codul aferent.
CondiÍiile de instalare pentru transformatoarele cu lichid sunt stabilite Án standardele
naÍionale. PÊnŸ Án prezent, ÁncŸ nu a fost stabilitŸ o recomandare CEI Án acest
sens. Ca un exemplu standardul francez defineÛte condiÍiile de instalare a
transformatoarelor cu dielectric lichid. Standardele naÍionale, elaborate pentru a
asigura siguranÍa personalului Ûi a bunurilor, recomandŸ mŸsurile minime, necesare
contra pericolelor de incendiu.
Tab. B27: MŸsuri de securitate recomandate Án instalaÍiile electrice la utilizarea lichidelor dielectrice de clasŸ O1, K1, K2, K3.
Sisteme de ventilaÍie
În cazul general al rŸcirii prin circulaÍia naturalŸ a aerului (AN) ventilaÍia cabinei
extrage cŸldura (produsŸ datoritŸ pierderilor Án transformator) printr-un proces de
convecÍie naturalŸ. Un sistem de ventilaÍie eficient permite intrarea aerului printr-o
deschidere de secÍiune S, practicatŸ la nivelul podelei Ûi ieÛirea acestuia printr-un B29
orificiu de secÍiune S’, aflat la ÁnŸlÍimea H, conform Fig. B28.
Este important de reÍinut cŸ orice restricÍie privind circulaÍia liberŸ a fluxului de aer
de rŸcire, se traduce printr-o reducere a puterii livratŸ de transformator, Án condiÍiile
de menÍinere a temperaturii normale de funcÍionare.
VentilaÍia naturalŸ
RelaÍiile de calcul pentru secÍiunile de ventilaÍie sunt urmŸtoarele:
S'
unde:
P = suma pierderilor Án gol Ûi a pierderilor Án plinŸ sarcinŸ, exprimatŸ Án kW
S = secÍiunea orificiului de intrare a aerului (aria deschiderilor sau fantelor de
ventilaÍie), exprimatŸ Án mm2
S’ = secÍiunea orificiului de ieÛire a aerului (aria deschiderilor sau fantelor de
H ventilaÍie), exprimatŸ in mm2
H = ÁnalÍimea (Ántre axele geometrice) mŸsuratŸ Ántre orificiul de intrare Ûi cel
de ieÛire, exprimatŸ Án metri.
RelaÍiile sunt valabile la o temperaturŸ ambiantŸ de 20° C Ûi pentru o altitudine de
S pÊnŸ la 1000 m.
Trebuie subliniat cŸ aceste formule ne ajutŸ sŸ obÍinem un ordin de mŸrime a
secÍiunilor S Ûi S' care sunt considerate ca “secÍiuni termice”, adicŸ complet deschise
Ûi strict necesare pentru evacuarea energiei termice generate Án interiorul postului de
transformare MT/JT.
În practicŸ secÍiunile sunt mai mari Án funcÍie de soluÍia tehnologicŸ adoptatŸ.
Fig. B28: VentilaÍie naturalŸ.
FireÛte, fluxul de aer este puternic dependent de:
n forma deschiderilor Ûi soluÍiile adoptate pentru asigurarea gradului de protecÍie
(IP);
n mŸrimea componentelor interne Ûi poziÍia lor faÍŸ de deschideri;
n diverÛi parametrii ai mediului: temperatura exterioarŸ, altitudinea, mŸrimea
creÛterilor de temperaturŸ, etc.
ÎnÍelegerea Ûi optimizarea tuturor acestor fenomene sunt subiectul unor studii
precise, bazate pe legile dinamicii fluidelor Ûi se pot realiza cu programe de calcul.
VentilaÍia forÍatŸ
VentilaÍia forÍatŸ (prin ventilator electric) este necesarŸ atunci cÊnd temperatura
ambiantŸ depŸÛeÛte 20° C sau cÊnd cabina este slab ventilatŸ, existŸ suprasarcini
frecvente la transformator, etc..
Ventilatorul poate fi comandat printr-un termostat.
Valorile recomandate ale fluxului de aer de rŸcire, Án m3/sec., la 20° C sunt:
n transformatoare cu umplere totalŸ: 0,081 x P;
n transformatoare uscate, clasŸ F: 0,05 x P.
unde P = pierderile totale, Án kW.
B - Conectarea la reÍeaua de distribuÍie
de medie tensiune 5 Post de transformare tip
abonat cu mŸsurŸ pe MT
Scheme monofilare
Schemele din Figura B29 reprezintŸ:
n diferitele modalitŸÍi de conectare la MT, care se ÁncadreazŸ Án patru tipuri:
o un singur circuit,
o un singur circuit (pentru schimbare ulterioarŸ Án tipul “buclŸ principalŸ”),
o circuit dublu (interblocat mecanic),
o circuit tip “ buclŸ principalŸ“ RMU;
n protecÍia generalŸ pe partea de MT Ûi funcÍiile de mŸsurŸ la MT;
n protecÍia circuitelor de plecare de MT;
n protecÍia circuitelor de distribuÍie de JT.
5 Post de transformare tip
abonat cu mŸsurŸ pe MT
B31
Fig. B29: Scheme de post trafo tip abonat cu celulŸ de mŸsurŸ pe MT.
B - Conectarea la reÍeaua de distribuÍie
de medie tensiune 5 Post de transformare tip
abonat cu mŸsurŸ pe MT
n Comanda
SŸ considerŸm cazul unui generator de intervenÍie dintr-un post de transformare,
care funcÍioneazŸ Án paralel cu reÍeaua publicŸ de alimentare, deci cu toate celelalte
generatoare ale furnizorului.
Presupunerm cŸ, din motive operaÍionale (este uzual Án reÍeaua de MT a se executa
reglaje de ±5% din tensiunea nominalŸ sau chiar mai mult atunci cÊnd cerinÍele de
B33
exploatare o impun) se produce o scŸdere a tensiunii din sistem. Un AVR, reglat
sŸ menÍinŸ tensiunea Án marja de ±3% (de exemplu), va acÍiona imediat Án sensul
creÛterii tensiunii prin mŸrirea curentului de excitaÍie al alternatorului. În loc de a
se produce o creÛtere de tensiune, alternatorul va funcÍiona la un factor de putere
mai mic, deci ÁÛi va mŸri curentul debitat. SituaÍia va continua pÊnŸ la o eventualŸ
declanÛare datoratŸ releelor de suprasarcinŸ. Aceasta este o problemŸ cunoscutŸ
care se rezolvŸ prin plasarea unui circuit de comandŸ al factorului de putere Án
componenÍa AVR, care asigurŸ funcÍia “factor de putere constant”. Prin acesta, AVR
va regla curentul de excitaÍie pentru a-l pune Án acord cu orice valoare de tensiune
din sistem, menÍinÊnd factorul de putere la o valoare reglatŸ anterior (prin comanda
AVR).
În cazul Án care alternatorul se decupleazŸ de la reÍeaua de energie, releul AVR
trebuie sŸ comute automat Ûi rapid pe poziÍia “tensiune constantŸ”.
Circuite de ÁmpŸmÊntare
Postul de transformare trebuie sŸ fie prevŸzut cu:
n prizŸ de pŸmÊnt pentru toate pŸrÍile conductoare expuse ale echipamentului
electric Ûi pentru pŸrÍile metalice accesibile, cum ar fi:
o ecranele metalice de protecÍie,
o barele metalice din betonul armat al fundaÍiei din postul de transformare.
B38
Cuprins
1
ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune C2
ale furnizorilor de energie
1.1 Consumatori la joasŸ tensiune C2
1.2 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune C10
1.3 Conectarea consumatorului la reÍea C11
1.4 Calitatea tensiunii de alimentare C15
C1
2
MŸsura energiei Ûi tarifele C16
C - Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie
Tab. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).
1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie
Tab. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).
C - Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie
Tab. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).
1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie
Tab. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).
C - Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie
Tab. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).
1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie
Tab. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).
C - Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie
Diagramele circuitelor:
Circuit diagram
(a) Trifazat stea; (b) Trifazat stea; (c) Trifazat stea ; (d) Trifazat stea; (e) Doua faze stea;
(a) Three-phase star; � (b) Three-phase star: � (c) Three-phase star; � (d) Three-phase star; � (e) Two-phase star; �
patru conductoare; trei conductoare trei conductoare; patru conductoare; trei conductoare;
Four-wire: � Three-wire Three-wire: � Four-wire: � Three-wire �
neutrul legat neutrul legat neutrul izolat neutrul legat
Earthed neutral Earthed neutral Non-earthed neutral Earthed neutral
la pŸmÊnt la pŸmÊnt la pŸmÊnt
(f) Trifazat triunghi; (g) Trifazat triunghi; (h) Trifazat triunghi (i) Trifazat triunghi
(f) Three-phase delta: � (g) Three-phase delta; � (h) Three-phase open delta; � (i) Three-phase �
trei conductoare patru conductoare; deschis; patru deschis; trei
Three-wire Four-wire: � Four-wire: � open delta: o� fazŸ
mijlocul unei faze conductoare; conductoare;
Earthed mid point of � Earthed mid point of one � Earthed junction �
legat la pŸmÊnt mijlocul unei faze legatŸ la pŸmÊnt
one phase phase of phases
legat la pŸmÊnt
V Vk
(j) Monofazic; (k) Monofazic; (l) Monofazic; (m) Monofazic; (n) Curent
(n) DC:continuu;
�
(j) Single-phase; � (k) Single-phase; � (l) Single-phase; � (m) Single-wire: �
trei conductoare; douŸ conductoare; douŸ conductoare; un fir, returul trei Three-wire:
conductoare;�
Three-wire: � Two-wire: � Two-wire � Earthed return (swer)
mijlocul legat capatul legat nelegat la pŸmÊnt prin pŸmÊnt nelegat la pŸmÊnt
Unearthed
Earthed mid point Earthed end of phase Unearthed
la pŸmÊnt la pŸmÊnt
Tab. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (sfÊrÛit).
1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie
C12
Consumatorii de JT sunt Án mod normal Un MCCB (Ántreruptor automat Án carcasŸ turnatŸ) care ÁncorporeazŸ un dispozitiv
de protecÍie diferenÍialŸ rezidualŸ este obligatoriu Án amontele unei instalaÍii
alimentaÍi Án sistemele TN sau TT dupŸ cum
funcÍionÊnd Án sistem TT. Motivele pentru aceasta precum Ûi nivelurile de declanÛare
s-a descris Án capitolele F Ûi G. Întreruptorul sunt discutate pe larg Án paragraful 3 al capitolului G.
principal al instalaÍiei Án sistemul TT trebuie Un motiv Án plus pentru utilizarea MCCB este acela cŸ un consumator nu poate
sŸ includŸ Ûi un dispozitiv de protecÍie depŸÛi sarcina maximŸ de consum declaratŸ (contractual) deoarece nivelul de
Ámpotriva scurgerilor la pŸmÊnt (PACD). reglaj la suprasarcinŸ, sigilat de furnizorul de energie, va Ántrerupe alimentarea cÊnd
Pentru un sistem TN este necesarŸ protecÍia consumul depŸÛeste valoarea declaratŸ.
la supracurent prin Ántreruptor automat sau Conectarea Ûi deconectarea MCCB este accesibilŸ consumatorului; la un defect Án
instalaÍie sau la o suprasarcinŸ MCCB va declanÛa Ûi consumatorul poate restabili
fuzibil.
Án mod rapid alimentarea dupŸ ÁnlŸturarea defecÍiunii.
C13
DatoritŸ inconvenientelor, atÊt la citirea aparatelor de mŸsurŸ cÊt Ûi pentru
consumator, Án prezent, acestea se plaseazŸ pe domeniul public, dupŸ cum
urmeazŸ:
n Ántr-o cabinŸ independentŸ, de tipul celei prezentate Án Figurile C6 Ûi C7;
n Ántr-un spaÍiu din interiorul unei clŸdiri, dar avÊnd intrarea Án cablu Ûi fuzibilele
de pe partea de alimentare cu energie electricŸ plasate Ántr-o cutie protejatŸ la
intemperii Ûi accesibilŸ din domeniul public. Acest lucru este prezentat Án Fig. C8
(pagina urmŸtoare).
n echipamentul destinat consumului de tip casnic, prezentat Án Fig. C5 este plasat
Ántr-un cofret rezistent la intemperii. Acesta se plaseazŸ la limita domeniului public
sau Án zidul clŸdirii fiind accesibil din calea publicŸ. Fig. C9 (pagina urmŸtoare)
prezintŸ acest montaj Án care siguranÍele fuzibile Ándeplinesc Ûi funcÍia de separare,
respectiv izolare.
Fig. C7: BranÛament tipic pentru instalaÍii de tip semi-urban (mici magazine, etc.)
C - Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie
C14
Cablul principal de branÛament are terminalele Ántr-un cofret montat aparent sau
Ángropat Án zid, accesibil din domeniul public, care conÍine fuzibilele necesare pentru
izolare. AceastŸ metodŸ este preferatŸ din motive estetice atunci cÊnd consumatorul
poate oferi un spaÍiu adecvat pentru mŸsurŸ Ûi pentru Ántreruptorul principal.
AplicaÍii practice
Se considerŸ un transformator MT/JT, cu reglaj corect al comutatorului de ploturi,
care permite menÍinerea tensiunii, Án condiÍii de sarcinŸ la o valoare de ±2% faÍŸ de
tensiunea Án gol.
Pentru a avea certitudinea cŸ transformatorul menÍine tensiunea necesarŸ Ûi la
sarcinŸ nominalŸ, tensiunea Án gol trebuie sŸ fie la o valoare maximŸ posibilŸ, fŸrŸ
sŸ se depŸÛeascŸ limita de 5% (adoptatŸ pentru acest exemplu). În prezent raportul
de transformare corespunzŸtor ÁnfŸÛurŸrilor, asigurŸ o tensiune secundarŸ de 104%
la mersul Án gol(1), atunci cÊnd Án primar se aplicŸ tensiunea nominalŸ la MT sau o
valoare corectatŸ prin comutatorul de ploturi, aÛa cum s-a prezentat anterior.
Relativ la exemplul nostru, aceasta reprezintŸ o variaÍie de tensiune Ántre 102% Ûi
106% faÍŸ de valoarea nominalŸ.
Un transformator tipic de distribuÍie la JT are o tensiune de scurtcircuit de 5%. DacŸ
se considerŸ pentru cŸderea de tensiune rezistivŸ o zecime din aceasta, atunci
cŸderea de tensiune la funcÍionarea Án plinŸ sarcinŸ, la factorul de putere 0,8 va fi:
ΔU% = R% cos ϕ + X% sin ϕ = 0,5 x 0,8 + 5 x 0,6 = 0,4 + 3 = 3,4%
Valorile de tensiune la bornele transformatorului Án plinŸ sarcinŸ se vor Áncadra Ántre
(102 - 3,4) = 98,6% Ûi (106 - 3,4) = 102,6%.
Valoarea maximŸ admisibilŸ pentru cŸderea de tensiune de-a lungul unui cablu de
distribuÍie este de 98,6 - 95 = 3,6% .
În mod practic aceasta ÁnseamnŸ cŸ un cablu trifazat cu patru conductoare din
cupru, la 230/400 V, de secÍiune de 240 mm2, este capabil sŸ transmitŸ puterea de
292 kVA uniform distribuitŸ mai multor consumatori, la cos ϕ = 0,8, la o distanÍŸ de
306 m faÍŸ de tabloul de distribuÍie.
AceeaÛi putere poate fi transmisŸ la distanÍa de 153 m de transformator, Án cazul
unui singur consumator, dacŸ se considerŸ aceeaÛi cŸdere de tensiune.
Este interesant de remarcat faptul cŸ ÁncŸrcarea maximŸ a cablului, bazatŸ pe
CEI 60287 (1982) este de 290 kVA, astfel ÁncÊt marja de 3,6% nu este cu totul
restrictivŸ, adicŸ cablul poate fi ÁncŸrcat la sarcina nominalŸ pentru distanÍe uzuale
Án distribuÍia la JT.
Este de remarcat cŸ cos ϕ = 0,8 se referŸ la consumatorii industriali. În zonele
semiindustriale, cea mai potrivitŸ valoare este 0,85, Án timp ce cos ϕ = 0,9 reprezintŸ
(1) Transformatoarele proiectate pentru 230/400V conform cazul cel mai uzual Án calculele ce se referŸ la zonele de locuit. În acest mod,
standardelor CEI vor avea o tensiune Án gol de 420 V, adicŸ cŸderea de tensiune menÍionatŸ mai sus poate fi consideratŸ drept cazul cel mai
105% din tensiunea nominalŸ. defavorabil.
C - Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune 2 MŸsura energiei Ûi tarifele
Prezenta lucrare nu ÁÛi propune sŸ analizeze tarife particulare, mai ales cŸ acestea
sunt de o mare diversitate Án funcÍie de furnizorul de energie electricŸ din fiecare
ÍarŸ.
DeÛi unele tarife au o structurŸ foarte complicatŸ, cÊteva elemente sunt comune
tuturor Ûi au drept scop sŸ determine pe consumatori sŸ gestioneze consumul de
energie (reducÊnd astfel costurile de producÍie, de transport Ûi de distribuÍie).
Cele douŸ metode de bazŸ prin care se poate reduce costul energiei electrice livrate
la consumator sunt:
n reducerea pierderilor de putere Án producÍia, transportul Ûi distribuÍia energiei
electrice. În principiu, pierderile minimale se ating atunci cÊnd toate componentele
C16 sistemului energetic funcÍioneazŸ la un factor de putere cÊt mai aproape de unitate;
n reducerea cererilor de putere la vÊrf de sarcinŸ, concomitent cu creÛterea puterii
absorbite Án golul de sarcinŸ, adicŸ aplatizarea curbei de sarcinŸ care conduce la o
exploatare mai eficientŸ a centralelor electrice.
Reducerea pierderilor
În practicŸ, fiind departe de condiÍiile ideale menÍionate mai sus, structura tarifelor
se bazeazŸ Án parte pe cererea de putere aparentŸ (kVA), precum Ûi pe energia
consumatŸ sub formŸ de energie activŸ (kWh). Dat fiind cŸ pentru un anume
consumator de putere activŸ, puterea aparentŸ minimŸ corespunde la cos ϕ = 1,
consumatorul poate minimiza nota de platŸ a energiei prin corecÍia factorului de
putere (cum este prezentat Án capitolul L).
Valoarea puterii aparente, utilizatŸ Án tarife, este egalŸ cu valoarea maximŸ a puterii
medii cerute pe durata unui interval de contorizare. Aceasta se bazeazŸ pe valoarea
medie a puterii aparente absorbite pe durate fixe (Án general perioade de 10, 30 sau
60 de minute) dupŸ care se selecteazŸ valoarea maximŸ din Ûirul acestor valori.
Metoda este descrisŸ mai departe Án “principiul contorizarii cererii de putere aparentŸ
maxima”.
Contoare
Este evident cŸ, pentru a implementa acest fel de contorizare sunt necesare
instrumente Ûi dispozitive de ÁnaltŸ calitate.
Aplicarea actualŸ a acestor principii este favorizatŸ de dezvoltarea unor contoare
electronice cu microprocesor, precum Ûi utilizarea comenzilor la distanÍŸ de tip
“ripple control”(1), emise de centrul de control al furnizorului de energie. (acesta
poate, de exemplu sŸ schimbe perioada de vÊrf de sarcinŸ pe durata unui an, etc.).
În majoritatea ÍŸrilor, tarifele se bazeazŸ pe cererea de putere aparentŸ, coroboratŸ
cu consumul de putere activŸ, contorizate pe durate fixe (de obicei, intervale de 3
luni). Puterea aparentŸ maximŸ ÁnregistratŸ de contor, este de fapt un maximum
selectat Ántre puteri aparente medii, (cea mai mare valoare) mŸsurate pe intervalul
de timp de facturare.
C17
C18
Capitolul D
Ghid de selecÍie a arhitecturii
de MT Ûi JT
Cuprins
1
Interesul utilizatorului D3
2
Procesul simplificat de proiectare a arhitecturii D4
2.1 Proiectarea arhitecturii D4
2.2 Întregul proces D5
3
Caracteristicile unei instalaÍii electrice D7
3.1 Activitate D7
3.2 Topologia amplasamentului D7 D1
3.3 CerinÍe de amplasare D7
3.4 SiguranÍa Án funcÍionare D8
3.5 Mentenabilitatea D8
3.6 Flexibilitatea instalaÍiei D8
3.7 Puterea instalatŸ D9
3.8 DistribuÍia consumatorilor D9
3.9 Sensibilitatea la Ántreruperea alimentŸrii D9
3.10 Sensibilitatea la perturbaÍii D10
3.11 Capacitatea circuitelor de a genera perturbaÍii D10
3.12 Alte consideraÍii Ûi limitŸri D10
4
Caracteristici tehnologice D11
4.1 Mediu, atmosferŸ D11
4.2 Indicele de serviciu D11
4.3 Alte consideraÍii D12
5
Criterii de decizie a arhitecturii D13
5.1 Timpul de execuÍie D13
5.2 Impactul asupra mediului D13
5.3 Nivelul mentenanÍei preventive D14
5.4 Disponibilitatea alimentŸrii cu energie electricŸ D14
6
Alegerea elementelor de bazŸ ale arhitecturii D15
6.1 Racordarea la reÍeaua amonte D15
6.2 ConfiguraÍia circuitelor de MT D16
6.3 NumŸrul Ûi amplasarea posturilor de transformare MT/JT D17
6.4 NumŸrul transformatoarelor MT/JT D18
6.5 Generatoare de rezervŸ de MT D18
7
Alegerea detaliilor arhitecturii D19
7.1 Planul general D19
7.2 Arhitectura centralizatŸ sau distribuitŸ D20
7.3 PrezenÍa surselor de alimentare neÁntreruptibile (UPS) D22
7.4 ConfiguraÍia circuitelor de JT D22
8
Alegerea echipamentului D25
D - Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT
9
RecomandŸri pentru optimizarea arhitecturii D26
9.1 Munca pe Ûantier D26
9.2 Impactul asupra mediului D26
9.3 Volumul mentenanÍei preventive D28
9.4 Disponibilitatea energiei electrice D28
10
Glosar D29
11
Programul de calcul ID-Spec D30
D2
1 Interesul utilizatorului
D4
D5
D6 Decizia
Stadiul de decizie creeazŸ biroului de proiectare premizele unor discuÍii cu clientul
sau cu alÍi participanÍi la realizarea proiectului.
În conformitate cu rezultatul acestor discuÍii se poate trece Ánapoi la etapa 1.
3 Caracteristicile unei instalaÍii
electrice
3.1 Activitate
DefiniÍie:
Activitatea economicŸ principalŸ de realizat.
Diferite categorii:
n clŸdire cu un etaj;
n clŸdire cu mai multe etaje;
n obiectiv cu mai multe clŸdiri;
n clŸdire ÁnaltŸ.
Diferite categorii:
n scŸzutŸ: amplasarea echipamentelor electrice este, virtual, impusŸ;
n medie: amplasarea echipamentelor electrice este parÍial impusŸ, Án detrimentul
criteriilor de satisfŸcut;
n ridicatŸ: nu existŸ constrÊngeri. Amplasarea echipamentelor electrice poate fi
definitŸ Án scopul satisfacerii la maxim a criteriilor.
D - Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT
3 Caracteristicile unei instalaÍii
electrice
Diferite categorii:
n minim: acest nivel al siguranÍei Án funcÍionare implicŸ riscuri de Ántreruperi Án
alimentarea cu energie electricŸ datoritŸ unor limitŸri de naturŸ geograficŸ (reÍea
separatŸ, zonŸ ÁndepŸrtatŸ de sursa de alimentare), tehnicŸ (linie supraÁncŸrcatŸ,
sistem de legare la pŸmÊnt cu deficienÍe) sau economicŸ (ÁntreÍinere insuficientŸ,
subdimensionare);
n standard;
n ridicatŸ: acest nivel al siguranÍei Án funcÍionare poate fi obÍinut prin mŸsuri speciale
D8 luate pentru a se reduce probabilitatea unei Ántreruperi (reÍea subteranŸ, sistem
corect de legare la pŸmÊnt, etc.).
3.5 Mentenabilitatea
DefiniÍie:
Totalitatea elementelor de avut Án vedere ÁncŸ din faza de proiectare pentru a limita
impactul operaÍiilor de ÁntreÍinere asupra funcÍionŸrii Ántregii instalaÍii sau a unei pŸrÍi
din aceasta.
Diferite categorii:
n minim: instalaÍia trebuie scoasŸ din funcÍiune pentru realizarea unor operaÍii de
ÁntreÍinere;
n standard: operaÍiile de ÁntreÍinere pot fi Ándeplinite Án timpul funcÍionŸrii
instalaÍiei dar cu performanÍe diminuate. De preferabil ca aceste operaÍii sŸ se
programeze astfel ÁncÊt sŸ se realizeze Án perioadele de activitate redusŸ. Exemple:
transformatoare cu redundanÍŸ parÍialŸ Ûi sarcini distribuite;
n ridicatŸ: prin mŸsuri speciale luate Án considerare, operaÍiile de ÁntreÍinere pot
fi realizate fŸrŸ perturbarea funcÍionŸrii instalaÍiei. Exemple: configuraÍie cu dublŸ
alimentare.
Diferite categorii:
n fŸrŸ flexibilitate: amplasarea consumatorilor este aceeaÛi pe Ántreaga perioadŸ de
viaÍŸ a instalaÍiei datoritŸ unor impuneri legate de construcÍia clŸdirii sau de masa
mare a procesului alimentat (de exemplu: cuptoare electrice);
n flexibilitatea proiectului: numŸrul de puncte de alimentare, puterea consumatorilor
sau amplasarea lor nu este cunoscutŸ precis;
n flexibilitate Án realizare: consumatorii pot fi instalaÍi dupŸ ce instalaÍia este pusŸ
sub tensiune;
n flexibilitate Án funcÍionare: amplasarea consumatorilor se modificŸ Án cursul
acÍiunilor de reorganizare.
Exemple:
ClŸdiri industriale: extinderi, compartimentŸri sau schimbarea destinaÍiei.
ClŸdiri de birouri: compartimentŸri.
3 Caracteristicile unei instalaÍii
electrice
D9
3.8 DistribuÍia consumatorilor
DefiniÍie:
CaracteristicŸ legatŸ de uniformitatea distribuirii consumatorilor (Án kVA/m2) pe o
suprafaÍŸ Án interiorul sau exteriorul clŸdirii.
Diferite categorii:
n distribuÍie uniformŸ: consumatorii sunt Án general de puteri medii sau mici Ûi
rŸspÊndiÍi pe suprafaÍa clŸdirii (densitate uniformŸ). De exemplu: iluminat, locuri de
muncŸ individuale;
n distribuÍie intermediarŸ: consumatorii sunt de puteri medii amplasaÍi grupat pe
Ántreaga suprafaÍŸ a clŸdirii. De exemplu: maÛini de asamblat, benzi rulante, staÍii de
lucru, module logistice;
n consumatori localizaÍi: consumatorii sunt Án general de puteri mari Ûi sunt
amplasaÍi Án cÊteva zone ale clŸdirii (densitate neuniformŸ). De exemplu: HVAC.
Diferite categorii:
n circuite comune: este posibil sŸ fie Ántrerupte oricÊnd Ûi pentru orice duratŸ de timp;
n acceptŸ Ántreruperi lungi: timp de Ántrerupere > 3 minute(1);
n acceptŸ Ántreruperi scurte: timp de Ántrerupere < 3 minute(1);
n nu acceptŸ Ántreruperi.
În funcÍie de posibilele consecinÍe se pot distinge diferite nivele de severitate Án ceea
ce priveÛte Ántreruperile:
n fŸrŸ consecinÍe notabile;
n pierderi de producÍie;
n deteriorarea unor utilitŸÍi ale producÍiei sau pierderi de date;
n genereazŸ pericol de moarte.
Aceasta este exprimatŸ Án termeni de criticitate din punct de vedere al alimentŸrii cu
energie electricŸ.
n circuite necritice: consumatorul sau circuitul respectiv poate fi eliminat oricÊnd. De
exemplu: circuitul de ÁncŸlzire a apei la grupurile sanitare;
n circuite uÛor critice: o Ántrerupere Án alimentarea cu energie electricŸ determinŸ
un discomfort temporar pentru ocupanÍii clŸdirii, fŸrŸ nici o consecinÍŸ financiarŸ.
Prelungirea acestei Ántreruperi peste o duratŸ criticŸ poate cauza pierderi de
producÍie sau productivitate mai micŸ. De exemplu: circuitele de ÁncŸlzire, ventilaÍie
sau aer condiÍionat (HVAC);
n circuite mediu critice: o Ántrerupere Án alimentarea cu energie electricŸ determinŸ
o scurtŸ pauzŸ a procesului. Prelungirea acestei Ántreruperi peste o duratŸ criticŸ
cauzeazŸ deteriorarea unor utilitŸÍi ale producÍiei sau costuri de repornire. De
exemplu: unitŸÍile de refrigerare, echipamente de ridicare;
n circuite critice: orice Ántrerupere Án alimentarea cu energie electricŸ determinŸ
pericol mortal sau pierderi financiare inacceptabile. Exemple: sŸli de operaÍii,
departamente IT, departamente de securitate, etc.
Diferite categorii:
n neperturbatoare: nu existŸ precauÍii speciale;
n moderat sau ocazional perturbatoare: separarea surselor de alimentare poate fi
necesarŸ Án prezenÍa unor circuite de sensibilitate medie sau mare. De exemplu:
circuit de iluminat generator de curenÍi armonici;
n foarte perturbatoare: un circuit de putere dedicat sau modalitŸÍi de atenuare a
perturbaÍiilor sunt esenÍiale pentru corecta funcÍionare a instalaÍiei. De exemplu:
motor electric avÊnd curenÍi mari de pornire, echipamente de sudurŸ avÊnd fluctuaÍii
de curent.
Diferite categorii:
n standard: nu existŸ condiÍii particulare de mediu;
n ridicate: condiÍii de mediu severe, parametri severi de mediu genereazŸ limitŸri
importante pentru echipamentele instalate; D11
n specifice: condiÍii de mediu atipice, cerinÍe speciale.
Nivel 1 IS = 1 • • IS = • 1 • IS = • • 1
Activitatea poate conduce la Activitatea poate conduce la Activitatea poate conduce la
Ántreruperea funcÍionŸrii tabloului Ántreruperea funcÍionŸrii tabloului Ántreruperea funcÍionŸrii tabloului
Nivel 2 IS = 2 • • IS = • 2 • IS = • • 2
Activitatea poate conduce la Activitatea poate conduce la Activitatea poate conduce la
Ántreruperea funcÍionarii numai pentru Ántreruperea funcÍionŸrii unitŸÍii Ántreruperea funcÍionŸrii unitŸÍii
unitatea funcÍionalŸ funcÍionale, cu intervenÍii asupra funcÍionale, Án condiÍiile existenÍei
conexiunilor unor unitŸÍi funcÍionale de rezervŸ
Nivel 3 IS = 3 • • IS = • 3 • IS = • • 3
Activitatea poate conduce la Activitatea poate conduce la Activitatea poate conduce la
scoaterea de sub tensiune a unitŸÍii Ántreruperea funcÍionŸrii unitŸÍii Ántreruperea funcÍionŸrii numai
funcÍionale funcÍionale, fŸrŸ intervenÍii asupra pentru unitatea funcÍionalŸ, cu
conexiunilor libertate totalŸ Án ceea ce priveÛte
evolutivitatea.
CorespondenÍa Ántre indicele de serviciu Ûi alÍi parametri mecanici (vezi Tab. D6).
Diferite categorii:
n standard: Án conformitate cu recomandŸrile producŸtorilor;
n suplimentare: Án conformitate cu recomandŸrile producŸtorilor, Án mediu sever;
n specifice: plan specific de mentenanÍŸ, cuprinzÊnd cerinÍe ridicate Án ceea ce
priveÛte continuitatea serviciilor Ûi o competenÍŸ sporitŸ a personalului de ÁntreÍinere.
D14
5.4 Disponibilitatea alimentŸrii cu energie electricŸ
DefiniÍie:
ReprezintŸ probabilitatea ca o instalaÍie electricŸ sŸ fie capabilŸ sŸ furnizeze energie
de calitate Án conformitate cu specificaÍiile echipamentului pe care Ál alimenteazŸ.
Aceasta se exprimŸ prin nivelul de disponibilitate:
Disponibilitate (%) = (1 - MTTR/MTBF) x 100
MTTR (Mean Time To Repair, Media Timpului unei ReparaÍii): durata medie de
timp pentru a face instalaÍia electricŸ funcÍionalŸ, Án urma unei Ántreruperi (aceasta
include detectarea cauzei Ántreruperii, ÁnlŸturarea sa Ûi repunerea Án funcÍiune)
MTBF (Mean Time Between Failure, Media Timpului de BunŸ FuncÍionare): durata
medie de timp Án care instalaÍia electricŸ este operaÍionalŸ Ûi, prin urmare permite
funcÍionarea corectŸ a echipamentului.
Diferite categorii de disponibilitate pot fi definite pentru un anume tip de instalaÍie.
Exemplu: spitale, centre de prelucrare date.
Exemple de clasificŸri utilizate pentru centrele de prelucrare date:
Ex. 1: sursa de alimentare Ûi aerul condiÍionat sunt furnizate de pe un singur canal,
fŸrŸ redundanÍŸ, ceea ce permite o disponibilitate de 99,671 %,
Ex. 2: sursa de alimentare Ûi aerul condiÍionat sunt furnizate de pe un singur canal,
cu redundanÍŸ, ceea ce permite o disponibilitate de 99,741 %,
Ex. 3: sursa de alimentare Ûi aerul condiÍionat sunt furnizate de mai multe canale, cu
un singur canal redundant, ceea ce permite o disponibilitate de 99,982 %,
Ex. 4: sursa de alimentare Ûi aerul condiÍionat sunt furnizate de mai multe canale, cu
redundanÍŸ, ceea ce permite o disponibilitate de 99,995 %.
6 Alegerea elementelor de bazŸ
ale arhitecturii
Schema monofilarŸ poate fi ÁmpŸrÍitŸ Án cÊteva pŸrÍi cheie care sunt determinate
printr-un proces cu douŸ etape succesive. În prima parte vom face urmŸtoarele
alegeri:
n conectarea la reÍeaua furnizorului;
n definirea circuitelor de MT;
n numŸrul de transformatoare de putere;
n numŸrul Ûi amplasarea posturilor de transformare;
n generatoarele de rezervŸ de MT.
Pentru diferite posibile configuraÍii cel mai probabil Ûi mai uzual set de caracteristici
este dat Án urmŸtorul tabel:
ConfiguraÍie
JT MT
Puterea cerutŸ < 630kVA i 1250kVA i 2500kVA > 2500kVA > 2500kVA
Alte cerinÍe Oricare Obiectiv izolat ZonŸ urbanŸ cu ZonŸ urbanŸ cu ZonŸ urbanŸ
densitate micŸ densitate mare cu limitŸri ale
furnizorului
Pentru diferite configuraÍii posibile cel mai probabil Ûi mai uzual set de caracteristici
este dat Án tabelul din Tab. D10:
ConfiguraÍia circuitelor MT
ConfiguraÍie
Aceasta este cea de-a doua etapŸ de proiectare a unei instalaÍii electrice. În cadrul
acesteia trebuie sŸ facem urmŸtoarele alegeri:
n planul general;
n distribuÍia centralizatŸ sau descentralizatŸ;
n prezenÍa generatoarelor de rezervŸ;
n prezenÍa surselor neÁntreruptibile;
n configuraÍia circuitelor de JT;
n combinaÍii de arhitecturŸ.
Ghid de selecÍie:
n pe cÊt posibil amplasaÍi sursele de putere cÊt mai aproape de centrul de greutate D19
al consumului sau de consumatorii principali;
n reduceÍi constrÊngerile datorate mediului: prevedeÍi clŸdire dedicatŸ dacŸ
condiÍiile din ateliere sunt prea restrictive (temperaturŸ, vibraÍii, praf, etc.);
n plasaÍi echipamentul greu (transformatoare, generatoare, etc.) Án marginile
ÁncŸperilor sau aproape de ieÛiri pentru uÛurarea mentenanÍei.
Un exemplu de plan general este dat Án desenul de mai jos (vezi Fig. D12):
Fig. D12: PoziÍia centrului de greutate al consumului sugereazŸ poziÍiile surselor de putere.
D - Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT
7 Alegerea detaliilor arhitecturii
D20
Fig. D14: Exemplu de arhitecturŸ distribuitŸ cu conexiuni prin bare capsulate prefabricate.
DistribuÍia sarcinilor
FŸrŸ flexibilitate
CentralizatŸ DescentralizatŸ
Flexibilitate
Án proiectare
Flexibilitate
Án executie CentralizatŸ DescentralizatŸ
Flexibilitate
Án exploatare
Fig. D19: ConfiguraÍie cu douŸ transformatoare care debiteazŸ 7.4 ConfiguraÍia circuitelor de JT
pe aceeaÛi barŸ.
Principalele configuraÍii posibile (vezi Fig. D18 la Fig. D25):
n ConfiguraÍie cu un transformator care debiteazŸ pe o barŸ: Aceasta este cea
mai simplŸ Ûi mai folositŸ configuratie. O sarcinŸ este conectatŸ la o singurŸ sursŸ.
AceastŸ configuraÍie furnizeazŸ un nivel de disponibilitate minimŸ, deoarece nu
existŸ nici o redundanÍŸ Án cazul defectŸrii sursei de putere.
n ConfiguraÍie cu douŸ transformatoare care debiteazŸ pe aceeaÛi barŸ:
Alimentarea cu energie electricŸ este asiguratŸ de douŸ transformatoare alimentate
din aceeaÛi linie de medie tensiune. Atunci cÊnd transformatoarele sunt apropiate
ele debiteazŸ Án paralel Án acelaÛi TGJT.
n VariantŸ: ConfiguraÍie cu douŸ transformatoare care debiteazŸ pe douŸ bare
interconectate cu o cuplŸ normal deschisŸ. Pentru a creÛte disponibilitatea Án cazul
unui defect pe barŸ, precum Ûi pentru a permite mentenanÍa unui transformator
este posibil sŸ secÍionam bara de medie tensiune Án douŸ pŸrÍi interconectate
printr-o cuplŸ normal deschisŸ. AceastŸ configuraÍie poate solicita un dispozitiv de
anclanÛare automatŸ a rezervei (ATS, Automatic Transfer Switch).
Fig. D20: ConfiguraÍie cu douŸ transformatoare care debiteazŸ n Tablouri secundare: ConÍin o serie de circuite care pot fi conectate la TGJT.
pe douŸ bare interconectate cu o cuplŸ normal deschisŸ. Conexiunea poate fi ÁntreruptŸ la nevoie (suprasarcinŸ, funcÍionare pe generator,
etc.).
7 Alegerea detaliilor arhitecturii
ConfiguraÍii
MŸrimea obiectivului Oricare Oricare Oricare Mediu sau mare Mediu sau mare Oricare
DistribuÍia sarcinilor Sarcini punctuale Sarcini punctuale Sarcini punctuale Sarcini intermediare Sarcini uniform Sarcini punctuale
sau uniform distribuite
distribuite
Sensibilitatea la AcceptŸ Ántreruperi AcceptŸ Ántreruperi Neimportante AcceptŸ Ántreruperi AcceptŸ Ántreruperi AcceptŸ Ántreruperi
Ántreruperi lungi lungi lungi lungi scurte sau nu
acceptŸ Ántreruperi
Sensibilitatea la perturbaÍii Sensibilitate micŸ Sensibilitate mare Sensibilitate micŸ Sensibilitate mare Sensibilitate mare Sensibilitate mare
Fig. D26: Exemplu de repartiÍie a greutŸÍii materialului Ûi a pierderilor de energie pe fiecare categorie de echipament.
Obiective Resurse
Reducerea lungimii Plasarea posturilor de transformare MT/JT pe cÊt posibil
circuitelor de JT aproape de centrul de greutate al sarcinilor ce urmeazŸ sŸ fie
alimentate
Ca un exemplu Fig. D28 aratŸ impactul grupŸrii circuitelor Án cazul reducerii distanÍei
Ántre centrul de greutate a sarcinilor dintr-o instalaÍie Ûi sursele de putere (poziÍia
TGJT este fixŸ). Exemplul priveÛte o fabricŸ de Ámbuteliere apŸ mineralŸ.
n poziÍia TGJT este impusŸ Án afara clŸdirii principale din considerente de
accesibilitate Ûi mediu coroziv;
n puterea instalatŸ este Án jur de 4 MVA.
În soluÍia numŸrul 1 circuitele sunt distribuite pentru fiecare atelier.
În soluÍia numŸrul 2 circuitele sunt distribuite dupŸ procesele funcÍionale (liniile de
producÍie).
Nr. 1
Nr. 2
FŸrŸ a schimba configuraÍia echipamentului electric, cea de-a doua soluÍie permite
obÍinerea unor economii de aproximativ de 15% din greutatea cablurilor de joasŸ
tensiune ce urmeazŸ a fi instalate (cÊÛtiguri Án lungime) Ûi o utilizare mai uniformŸ a
puterii transformatorului.
Pentru a finaliza optimizarea Án termeni de arhitecturŸ o contribuÍie importantŸ o au
Ûi urmŸtorii factori:
n compensarea energiei reactive pentru a limita pierderile Án transformatoare Ûi,
dacŸ compensarea este distribuitŸ, Án circuitele de joasŸ tensiune,
n utilizarea transformatoarelor cu pierderi reduse;
n utilizarea aluminiului ca material conductor Án traseele de bare capsulate
prefabricate deoarece resursele naturale ale acestui metal sunt mai mari.
ID-Spec este un nou program de calcul al cŸrui scop este sŸ ajute proiectantul sŸ
realizeze mai uÛor Ûi mai profesional prima fazŸ a proiectŸrii argumentÊnd temeinic
deciziile principale.
Proiectantul este Ándrumat Án selectarea schemei monofilare adecvate pentru
distribuÍia de putere principalŸ, intermediarŸ Ûi finalŸ a instalaÍiei proiectate. De
asemenea poate selecta uÛor echipamentul tehnologic Ûi caracteristicile principale
ale acestuia. SpecificaÍiile corespondente sunt generate automat, inclusiv schema
monofilarŸ Ûi argumentele pentru care a fost aleasŸ precum Ûi lista de specificaÍii a
echipamentului corespondent ales.
Astfel o primŸ variantŸ argumentatŸ a proiectului va putea fi realizatŸ Ûi prezentatŸ
clientului Ántr-un termen foarte scurt.
Acest program de calcul este disponibil Ûi Án limba romÊnŸ.
D30
Capitolul E
DistribuÍia Án instalaÍii
de joasŸ tensiune
Cuprins
1
Scheme de tratare a neutrului E2
1.1 Legarea la pŸmÊnt E2
1.2 Definirea schemelor standardizate de tratare a neutrului E3
1.3 Caracteristicile sistemelor TT, TN Ûi IT E6
1.4 Criterii de selecÍie pentru sistemele TT, TN Ûi IT E8
1.5 Alegerea Ûi implementarea sistemului de tratare a neutrului E10
1.6 Instalarea Ûi mŸsurarea prizei de pŸmÊnt E11
2
Sisteme de instalare E15
2.1 Tablouri de distribuÍie E15
2.2 Cabluri Ûi bare capsulate prefabricate E18
3
InfluenÍe externe (CEI 60364-5-51) E25
3.1 DefiniÍii Ûi standarde de referinÍŸ E25
3.2 Clasificare E25 E1
3.3 Lista influenÍelor externe E25
3.4 Grade de protecÍie pentru echipament: codurile IP Ûi IK E28
E - DistribuÍia Án instalaÍii
de joasŸ tensiune 1 Scheme de tratare a neutrului
LegŸturi
LegŸtura principalŸ de egalizare a potenÍialelor
LegŸtura echipotenÍialŸ (prin conductoare de protecÍie) se realizeazŸ cu scopul de a
se asigura protecÍia Án cazul Án care o parte intermediarŸ (de exemplu o conductŸ de
gaz) este adusŸ Án mod accidental la un potenÍial periculos, dintr-o cauzŸ externŸ,
pentru ca sŸ nu aparŸ nici o diferenÍŸ de potenÍial Ántre pŸrÍile conductoare externe
ale instalaÍiei. LegŸtura trebuie efectuatŸ cÊt se poate de aproape de punctul de
intrare Án clŸdire, Ûi anume la centura de egalizare a potenÍialelor (6).
Uneori, legarea la pŸmÊnt a cŸmŸÛii metalice (blindajului) a cablurilor de comunicaÍii,
cere autorizarea din partea proprietarului cablurilor.
LegŸturi echipotenÍiale suplimentare
Aceste conexiuni sunt menite sŸ lege toate pŸrÍile intermediare Ûi toate masele
externe accesibile simultan. Aceasta este necesar atunci cÊnd nu se Ándeplinesc
condiÍiile corecte de protecÍie, adicŸ conductoarele pentru egalizarea potenÍialelor
Fig. E1: Exemplul unui bloc de locuinÍe Án care piesa de prezintŸ o rezistenÍŸ inacceptabil de mare.
distribuÍie echipotenÍialŸ (6) furnizeazŸ conexiunile Legarea pŸrÍilor conductoare expuse la priza de pŸmÊnt
echipotenÍiale principale, iar eclisa de separaÍie (7) permite
mŸsurarea prizei de pŸmÊnt.
Legarea este fŸcutŸ prin conductoare de protecÍie cu scopul de a asigura o cale de
rezistenÍŸ micŸ pentru curenÍii de defect care circulŸ spre pŸmÊnt.
E7
SelecÍia nu depinde de criterii de siguranÍŸ. 1.4 Criterii de selecÍie pentru sistemele TT, TN Ûi IT
Cele trei sisteme sunt echivalente Án termeni În termeni de protecÍie a persoanelor, cele trei sisteme de tratare a neutrului sunt
de protecÍia persoanelor dacŸ toate regulile echivalente dacŸ toate regulile de instalare Ûi exploatare sunt respectate Ántocmai.
de instalare Ûi exploatare sunt respectate În consecinÍŸ, selecÍia nu depinde de criterii de siguranÍŸ.
Ántocmai. Criteriul de selecÍie pentru cel mai Numai prin combinarea tuturor cerinÍelor Án ce priveÛte reglementŸrile, continuitatea
bun sistem depinde de reglementŸrile Án Án alimentare, condiÍiile de exploatare Ûi tipurile de reÍele Ûi de sarcini este posibil sŸ
se determine cel mai potrivit sistem (vezi Tab. E16).
vigoare, de continuitatea cerutŸ Án alimentare,
SelecÍia este determinatŸ de urmŸtorii factori:
de condiÍiile de exploatare Ûi de tipurile de n Án primul rÊnd reglementŸrile Án vigoare care Án anumite cazuri impun anumite
reÍele Ûi de sarcini. sisteme de tratare a neutrului;
n Án al doilea rÊnd decizia beneficiarului de a fi alimentat printr-un transformator
propriu (mŸsurŸ pe medie tensiune) sau prin sursŸ de energie separatŸ.
DacŸ existŸ posibilitatea efectivŸ de a alege atunci decizia cu privire la modul de
tratare a neutrului se va lua Án urma discuÍiilor cu proiectantul reÍelei (birou de
proiectare sau instalator).
DiscuÍia trebuie sŸ acopere:
n mai ÁntÊi cerinÍele de exploatare (nivelul cerut al continuitŸÍii Án alimentare) Ûi
condiÍiile de exploatare (mentenanÍŸ asiguratŸ de personal calificat Án domeniul
electric sau nu, propriu sau nu, etc.);
E8 n Án al doilea rÊnd caracteristicile particulare ale reÍelei Ûi sarcinilor (vezi Tab. E17
de pe pagina urmŸtoare).
Tipuri de sarcini
Sarcini sensibile la curenÍi de defect importanÍi IT TT TN(8)
(motoare, etc.)
Sarcini cu un nivel de izolaÍie redus (cuptoare electrice, TN(9) TT(9) IT
maÛini de sudurŸ, elemente de ÁncŸlzire,
echipamente din bucŸtŸriile mari)
Numeroase sarcini monofazate TT(10) IT(10)
(mobile, semi-fixe, portabile) TN-S TN-C(10)
Sarcini prezentÊnd riscuri considerabile TN(11) TT(11) IT(11) E9
(macarale, transportoare, etc.)
Numeroase auxiliare (maÛini unelte) TN-S TN-C TT(12)
IT(12bis)
Diverse
AlimentŸri prin transformatoare de putere TT IT IT(13)
cu conexiunea stea-stea(13) fŸrŸ neutru fŸrŸ neutru
Imobile cu risc de incendiu IT(15) TN-S(15) TN-C(14)
TT(15)
CreÛtere a puterii contractate cu furnizorul de energie TT(16)
implicÊnd post de transformare propriu
InstalaÍii cu modificŸri frecvente TT(17) TN(18)
IT(18)
InstalaÍii unde continuitatea circuitului de ÁmpŸmÊntare TT(19) TN-S TN-C
este incertŸ (Ûantiere, instalaÍii vechi) IT(19)
Echipament electronic (computere, automate programabile, etc.) TN-S TT TN-C
ReÍele de monitorizare a echipamentelor, senzori Ûi actuatori PLC IT(20) TN-S, TT
(1) CÊnd sistemul de tratare a neutrului nu este impus de reglementŸri, el este selectat Án funcÍie de cerinÍele exploatŸrii (continuitate Án
serviciu, cerutŸ din motive de securitate sau de creÛtere a productivitŸÍii, etc.).
Oricare ar fi sistemul de tratare a neutrului, probabilitatea defectelor de izolaÍie creÛte odatŸ cu lungimea reÍelei. De aceea o idee bunŸ poate fi
aceea de a fragmenta reÍeaua, uÛurÊnd localizarea defectului Ûi fŸcÊnd posibil adoptarea pentru fiecare porÍiune a sistemului recomandat.
(2) AcÍiunea trŸsnetelor asupra descŸrcŸtoarelor poate transforma un neutru izolat Ántr-un neutru legat la pŸmÊnt. Riscul este ridicat pentru
regiuni cu furtuni frecvente sau pentru instalaÍii alimentate din linii aeriene. DacŸ a fost ales sistemul IT pentru a asigura un nivel Ánalt al
continuitŸÍii Án serviciu atunci proiectantul trebuie sŸ calculeze foarte precis condiÍiile de declanÛare la al doilea defect.
(3) Riscul unei declanÛŸri intempestive a dispozitivului de curent diferenÍial rezidual.
(4) Oricare ar fi sistemul de tratare a neutrului, soluÍia idealŸ este de a izola secÍiunea cu perturbaÍii dacŸ aceasta poate fi uÛor identificatŸ.
(5) Riscul unui defect fazŸ-pŸmÊnt afectÊnd echipotenÍialitatea.
(6) IzolaÍia este incertŸ datoritŸ umiditŸÍii Ûi prafului conductor.
(7) Sistemele TN nu sunt recomandate datoritŸ riscului de a defecta generatorul Án cazul unui defect intern. Mai mult decÊt atÊt atunci cÊnd
generatorul alimenteazŸ echipament de siguranÍŸ, atunci sistemul nu trebuie sŸ declanÛeze la primul defect.
(8) CurenÍii fazŸ-pŸmÊnt pot fi de cÊteva ori mai mari decÊt In, cu riscul deteriorŸrii sau ÁmbŸtrÊnirii accelerate a ÁnfŸÛurŸrilor motoarelor, sau
distrugerii circuitelor magnetice.
(9) Pentru a combina continuitatea Án serviciu cu siguranÍa este recomandat Ûi necesar, oricare ar fi sistemul de tratare a neutrului, sŸ fie
separate aceste sarcini de restul instalaÍiilor (transformatoare cu neutrul acccesibil).
(10) Atunci cÊnd calitatea receptoarelor nu a constituit o prioritate de proiectare existŸ riscul unei scŸderi a rezistenÍei de izolaÍie. Sistemul TT
cu dispozitiv de curent diferenÍial rezidual este cea mai bunŸ metodŸ pentru evitarea problemelor.
(11) Mobilitatea acestor tipuri de sarcini provoacŸ defecte frecvente (contacte glisÊnd spre pŸrÍi legate la pŸmÊnt sau pŸrÍi expuse conductoare)
care trebuiesc contracarate. Oricare ar fi sistemul de tratare a neutrului, este recomandat sŸ alimentam acest circuit printr-un transformator de
separaÍie.
(12) SolicitŸ utilizarea unui transformator de separaÍie cu un sistem TN local pentru a evita riscurile de exploatare Ûi declanÛŸrile intempestive la
primul defect (TT) sau la al doilea defect (IT).
(12 bis) Cu o dublŸ separaÍie Án circuitul de comandŸ.
(13) Limitarea excesivŸ a curentului fazŸ-nul datoratŸ valorii importante a impedanÍei homopolare (cel puÍin de 4-5 ori impedanÍa directŸ). Acest
sistem trebuie Ánlocuit cu o tratare stea-triunghi.
(14) CurenÍii de defect ridicaÍi fac sistemul TN periculos. Sistemul TN-C este interzis.
(15) Oricare ar fi sistemul dispozitivul diferenÍial rezidual trebuie reglat la Δi i 500 mA.
(16) O instalaÍie alimentatŸ la joasŸ tensiune trebuie sŸ utilizeze sistemul TT. UtilizÊnd acest sistem de tratare a neutrului ÁnseamnŸ cel puÍin
menÍinerea caracteristicilor iniÍiale (fŸrŸ cabluri noi, fŸrŸ aparate de protecÍie care trebuiesc modificate).
(17) PosibilŸ fŸrŸ personal de mentenanÍŸ foarte competent.
(18) Acest tip de instalaÍie solicitŸ atenÍie deosebitŸ Án asigurarea siguranÍei. AbsenÍa unor mŸsuri preventive Án sistemul TN ÁnseamnŸ personal
calificat pentru exploatare.
(19) Riscul Ántreruperii conductoarelor (alimentare, protecÍie) poate cauza pierderea echipotenÍialitŸÍii pentru pŸrÍile conductoare expuse. Un
sistem TT sau un sistem TN-S cu dispozitiv diferenÍial rezidual de 30 mA este recomandat Ûi adesea obligatoriu. Sistemul IT poate fi utilizat Án
cazuri foarte specifice.
(20) SoluÍia evitŸ declanÛŸrile intempestive pentru scurgerile de curent neprevŸzute.
Divizarea alimentŸrii
AceastŸ tehnicŸ constŸ Án folosirea mai multor transformatoare de puteri reduse Án
loc de unul singur de mare putere. În acest fel receptoarele care sunt sursa unor
perturbaÍii ale reÍelei (motoare mari, cuptoare, etc.) pot fi alimentate fiecare din
transformatorul propriu.
În acest fel, calitatea Ûi continuitatea alimentŸrii cu energie electricŸ a Ántregii
instalaÍii se ÁmbunŸtŸÍeÛte.
De asemenea Ûi costul aparatelor de comutaÍie este mai redus (nivelul curentului de
scurtcircuit este mai mic).
Evaluarea tehnico-economicŸ trebuie fŸcutŸ pentru fiecare caz Án parte.
ReÍele “insulare”
E10 Folosirea transformatoarelor de separaÍie JT/JT permite realizarea unor zone
separate galvanic, “insule”, Án interiorul reÍelei de JT, fŸcÊnd posibilŸ optimizarea
alegerii sistemului de tratare a neutrului (vezi Fig. E18 Ûi Fig. E19).
Concluzii
Optimizarea performanÍei Ántregii instalaÍii reprezintŸ criteriul de alegere a schemei
de legare la pŸmÊnt.
Aceasta include:
n investiÍii iniÍiale, Ûi
n cheltuieli operaÍionale care pot creÛte Án viitor datoritŸ unei fiabilitŸÍi insuficiente,
calitŸÍii materialelor, siguranÍei Án exploatare, continuitŸÍii Án funcÍionare, etc.
Aceste elemente sunt Án general dificil de prevŸzut, Án faza iniÍialŸ.
O structurŸ idealŸ ar cuprinde sursa de alimentare normalŸ, sursa de alimentare
localŸ de rezervŸ (vezi punctul 1.4 din capitolul E) Ûi sistemele adecvate de legare la
pŸmÊnt.
1 Scheme de tratare a neutrului
Adesea este necesar sŸ se foloseascŸ mai mult de o barŸ, Án care caz, distanÍa Ántre
bare trebuie sŸ fie mai mare decÊt adÊncimea la care sunt introduse cu un factor de
2 pÊnŸ la 3.
RezistenÍa totalŸ (Án sol omogen) este egalŸ cu rezistenÍa unei bare ÁmpŸrÍitŸ la
numŸrul total de bare Án paralel.
RezistenÍa aproximativŸ R Án ohmi, dacŸ distanÍa dintre electrozi este > 4L este:
R=1 ρ
n L
unde:
L = lungimea barei Án [m]
ρ = rezistivitatea solului Án [Ω.m] (a se vedea tabelul influenÍa tipului de sol de
mai jos)
n = numŸrul de electrozi.
PlŸci verticale (vezi Fig. E22)
Pentru electrozi verticali sub formŸ de placŸ: PlŸcile rectangulare, avÊnd laturile u 0,5 metri, sunt utilizate Án mod obiÛnuit la
R = 0,8 ρ realizarea prizelor de pŸmÊnt, fiind Ángropate Án plan vertical Án aÛa fel ÁncÊt centrul
L de simetrie sŸ fie la cel puÍin 1 metru adÊncime faÍŸ de suprafaÍa solului.
PlŸcile pot fi fabricate din:
n cupru de 2 mm grosime;
E12 n oÍel galvanizat(1) de 3 mm grosime. RezistenÍa R Án [Ω] este datŸ (aproximativ) de:
R = 0,8 ρ
L
unde:
L = lungimea plŸcii Án [m]
ρ = rezistivitatea solului Án [Ω.m] (a se vedea tabelul influenÍa tipului de sol de
mai jos).
Fig. E25: MŸsurarea rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt prin intermediul unui
ampermetru.
b) aici se aratŸ efectul gradientului de potenÍial cÊnd (X) Ûi (C) sunt la o distanÍŸ mare unul de
altul. LocaÍia electrodului (P) este Án acest caz uÛor de determinat.
Fig. E26: MŸsurarea rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt (X) utilizÊnd un ohmmetru cu
citire directŸ.
2 Sisteme de instalare
a b
Fig. E27: [a] Tablou general de distribuÍie de joasŸ tensiune TGJT (Prisma Plus sistem P) cu
sosirea prin barŸ capsulatŸ - [b] Tablou de comandŸ motoare MCC (Okken).
a b c
Fig. E33: Reprezentarea diferitelor forme de separare ale tablourilor de distribuÍie de joasŸ tensiune.
E - DistribuÍia Án instalaÍii
de joasŸ tensiune 2 Sisteme de instalare
Un cablu este format dintr-un numŸr de conductoare, separate electric (izolate) dar
unite mecanic, Án general printr-o masŸ protectoare flexibilŸ.
n Traseu de cabluri
Conductoarele dintr-un cablu sunt identificate fie prin culoarea lor fie prin numere
(vezi Fig. E34).
E20
Fig. E37: Sistem de bare capsulate prefabricate pentru distribuÍie de curent de la 25 la 5000 A.
Standarde
Barele capsulate prefabricate trebuie sŸ ÁndeplineascŸ regulile stabilite de
CEI 60439-2.
Acesta defineÛte cerinÍele impuse fabricantului Án proiectarea unui sistem de bare
capsulate prefabricate (de exemplu creÛterea temperaturii, Íinere la scurtcircuit,
rezistenÍŸ mecanicŸ, etc.) precum Ûi metodele de testare necesare.
Standardul CEI 60439-2 defineÛte 13 teste de tip obligatorii asupra componentelor
sistemului.
Prin asamblarea elementelor sistemului pe Ûantier, Án acord cu instrucÍiunile de
montaj, va rezulta un sistem conform cu standardul.
Simplitate
n Proiectarea poate fi fŸcutŸ independent de distribuÍia Ûi amplasarea receptoarelor;
n PerformanÍele sunt independente de implementare; Án cazul cablurilor trebuiesc
aplicaÍi mai mulÍi coeficienÍi de declasare;
n Sistem de distribuÍie clar;
n Reducerea timpului de instalare; utilizarea sistemelor de bare capsulate
prefabricate permite reducerea timpului de instalare cu pÊnŸ la 50% faÍŸ de metoda
tradiÍionalŸ cu cabluri;
n GaranÍia fabricantului;
n Timp de execuÍie controlat: conceptul de bare capsulate prefabricate eliminŸ
surprizele neaÛteptate la montaj. Timpul de montaj este precis Ûi cunoscut Án avans
Ûi orice problemŸ apŸrutŸ poate fi rezolvatŸ cu operativitate;
n UÛor de implementat; componentele modulare sunt uÛor de manevrat, rapid Ûi
simplu de montat.
Fiabilitate
n Componente de Áncredere fiind fabricate Án uzinŸ;
n Componentele previn asamblarea greÛitŸ;
n Asamblarea secvenÍialŸ a componentelor drepte Ûi cofretelor de derivaÍie eliminŸ
posibilitatea erorilor.
E22 Continuitatea Án serviciu
n NumŸrul mare de trape de derivaÍie uÛureazŸ alimentarea cu energie electricŸ a
unui nou consumator. Conectarea Ûi deconectarea este rapidŸ Ûi poate fi executatŸ
Án siguranÍŸ fŸrŸ scoaterea de sub tensiune a instalaÍiei. Cele douŸ operaÍii
(adŸugare sau modificare) au loc deci cu instalaÍia Án funcÍiune.
n Depistare a defectului uÛoarŸ Ûi rapidŸ deoarece consumatorii sunt aproape de
traseu.
n MentenanÍŸ inexistentŸ sau extrem de redusŸ.
ContribuÍie majorŸ la dezvoltarea durabilŸ
n Sistemele de bare capsulate prefabricate permit combinarea circuitelor.
ComparÊnd cu soluÍia tradiÍionalŸ de distribuÍie Án cablu, consumul de cupru Ûi
de izolatori ca materie primŸ este de trei ori mai mic datoritŸ conceptului de reÍea
distribuitŸ (vezi Fig. E39);
ΣIxks
ΣIxks
E23
Fig. E40: BarŸ capsulatŸ prefabricatŸ flexibilŸ pentru distribuÍie de iluminat pentru corpuri
de iluminat suspendate separat: Canalis KDP (20 A).
Fig. E41: BarŸ capsulatŸ prefabricatŸ pentru distribuÍie de iluminat cu susÍinerea corpurilor de
iluminat: Canalis KBA Ûi KBB (25 la 40 A).
Fig. E43: BarŸ capsulatŸ prefabricatŸ pentru distribuÍie de micŸ Ûi medie putere:
Canalis KN (40 la 160 A).
E - DistribuÍia Án instalaÍii
de joasŸ tensiune 2 Sisteme de instalare
E24
Tab. E46: Lista influenÍelor externe (din Anexa A a CEI 60364-5-51) (se continuŸ pe pagina urmŸtoare)
E - DistribuÍia Án instalaÍii
de joasŸ tensiune 3 InfluenÍe externe
(CEI 60364-5-51)
Tab. E46: Lista influenÍelor externe (din Anexa A a CEI 60364-5-51) (se continuŸ pe pagina urmŸtoare)
3 InfluenÍe externe
(CEI 60364-5-51)
Tab. E46: Lista influenÍelor externe (din Anexa A a CEI 60364-5-51) (sfÊrÛit)
E - DistribuÍia Án instalaÍii
de joasŸ tensiune 3 InfluenÍe externe
(CEI 60364-5-51)
E28
Fig. E47: SecvenÍa codului IP. Tab. E48: Elemente ale codului IP.
3 InfluenÍe externe
(CEI 60364-5-51)
DefiniÍia codurilor IK
Standardul CEI 62262 defineÛte codurile IK care caracterizeazŸ capacitatea unui
echipament de a rezista la impact mecanic pe toate pŸrÍile (vezi Tab. E49).
RecomandŸri pentru IK
E30
Capitolul F
ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor
electrice
Cuprins
1
General F2
1.1 Ìocul electric F2
1.2 ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric F3
1.3 Contactul direct Ûi indirect F3
2
ProtecÍia Ámpotriva contactului direct F4
2.1 MŸsuri Ámpotriva contactului direct F4
2.2 MŸsuri suplimentare de protecÍie Ámpotriva contactului direct F5
3
ProtecÍia Ámpotriva contactului indirect F6
3.1 MŸsuri de protecÍie prin deconectarea automatŸ F6
a sursei de alimentare
3.2 Deconectarea automatŸ Án cazul sistemelor TT F7
3.3 Deconectarea automatŸ Án cazul sistemelor TN F8
3.4 Deconectarea automatŸ la al doilea defect Án cazul sistemelor IT F10
3.5 MŸsuri de protecÍie Ámpotriva contactelor directe Ûi indirecte
fŸrŸ deconectarea automatŸ a sursei de alimentare F13
4
ProtecÍia bunurilor Án cazul defectelor de izolaÍie F17
F1
4.1 MŸsuri de protecÍie Ámpotriva riscului de incendiu cu ajutorul F17
dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual (RCD)
4.2 ProtecÍia Ámpotriva defectelor de punere la pŸmÊnt F17
5
Implementarea sistemului TT F19
5.1 MŸsuri de protecÍie F19
5.2 Tipuri de dispozitive de curent diferenÍial rezidual F20
5.3 Coordonarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual F22
6
Implementarea sistemului TN F25
6.1 CondiÍii preliminare F25
6.2 ProtecÍia Ámpotriva contactelor indirecte F25
6.3 Dispozitive de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate F29
6.4 ProtecÍia Án zonele cu risc crescut de incendiu F30
6.5 Cazul Án care impedanÍa buclei de defect este de valoare mare F30
7
Implementarea sistemului IT F31
7.1 CondiÍii preliminare F31
7.2 ProtecÍia Ámpotriva contactelor indirecte F32
7.3 Dispozitive de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate F36
7.4 ProtecÍia Án zonele cu risc crescut de incendiu F37
7.5 Cazul Án care impedanÍa buclei de defect este de valoare mare F37
8
Dispozitive de curent diferenÍial rezidual (RCD) F38
8.1 Descriere F38
8.2 RecomandŸri pentru utilizarea dispozitivelor
de curent diferenÍial rezidual (RCD) F38
F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor
electrice 1 General
F2
Fig. F1: Zone curent/duratŸ ale efectelor trecerii curentului electric prin corpul uman de la mÊna stangŸ spre picioare.
1 General
Contactul indirect
Standardele Ûi regulamentele disting douŸ F3
Un contact indirect se referŸ la cazul unei persoane care vine Án contact cu o
categorii de contacte periculoase: parte metalicŸ accesibilŸ care Án mod normal nu se aflŸ dar poate ajunge Án mod
n contactul direct; accidental sub tensiune (datoritŸ unor defecte de izolaÍie sau altor cauze).
n contactul indirect. Curentul de defect aduce pŸrÍile metalice accesibile la o tensiune periculoasŸ care
Ûi prevŸd mŸsuri de protecÍie pentru fiecare poate fi la originea unui curent de atingere care circulŸ prin persoana ce vine Án
categorie. contact cu aceastŸ parte metalicŸ (vezi Fig. F3).
Standardul CEI 61140 a redenumit “protecÍia Ámpotriva contactului indirect” cu
termenul de “protecÍie la defect”. Denumirea anterioarŸ este pŸstratŸ cu titlul de
informaÍie.
Standardele CEI Ûi cele naÍionale disting Án 2.1 MŸsuri de protecÍie Ámpotriva contactului direct
mod frecvent douŸ tipuri de protecÍii: ProtecÍia prin izolarea pŸrÍilor active
n completŸ (izolaÍie, carcase), etc.; AceastŸ protecÍie constŸ dintr-o izolare care este Án conformitate cu standardele Án
n parÍialŸ sau specificŸ. vigoare (vezi Fig. F4). Vopselele, lacurile, emailurile nu asigurŸ o protecÍie adecvatŸ.
F4
Fig. F4: ProtecÍia Ámpotriva contactului direct prin izolarea cablului trifazat printr-o manta
exterioarŸ.
MŸsurile de protecÍie sunt: PŸrÍile conductoare accesibile utilizate Án fabricarea echipamentelor electrice sunt
separate de pŸrÍile active ale echipamentului prin ceea ce se numeÛte izolaÍia de
n deconectarea automatŸ a sursei de
bazŸ. Deteriorarea acestei izolaÍii de bazŸ va face ca Ûi acest material potenÍial
alimentare (la primul sau la al doilea defect Án conductor sŸ fie pus sub tensiune.
funcÍie de sistemul de tratare al neutrului); Atingerea unei pŸrÍi a unui echipament electric care Án mod normal nu este sub
n mŸsuri speciale de protecÍie Án funcÍie de tensiune, dar care a ajuns sub tensiune datoritŸ acestor deteriorŸri ale izolaÍiei
situaÍie. defineÛte contactul indirect.
Diferite mŸsuri sunt luate pentru protecÍia Ámpotriva acestor atingeri accidentale,
incluzÊnd:
n deconectarea automatŸ a sursei de alimentare;
n mŸsuri speciale, cum ar fi:
o utilizarea unor materiale cu izolaÍie de clasŸ II sau o izolaÍie echivalentŸ ca nivel,
o amplasarea echipamentelor Án afara zonelor de accesibilitate, sau intercalarea de
bariere,
o legŸturi echipotenÍiale,
o separarea galvanicŸ prin utilizarea transformatoarelor de separaÍie.
ProtecÍia Ámpotriva contactelor individuale 3.1 MŸsuri de protecÍie prin deconectarea automatŸ
accidentale prin deconectarea automatŸ a sursei de alimentare
a sursei de alimentare se poate obÍine Principii de bazŸ
dacŸ pŸrÍile conductoare accesibile ale
AceastŸ mŸsurŸ de protecÍie depinde de douŸ cerinÍe fundamentale Ûi anume:
echipamentului sunt corect legate la pŸmÊnt. n de modul de conectare la pŸmÊnt a tuturor pŸrÍilor conductoare accesibile ale
F6 echipamentului electric Ûi de modul de realizare a reÍelei de ÁmpŸmÊntare;
n deconectarea automatŸ a tensiunii de alimentare a secÍiunii defecte a instalaÍiei
trebuie sŸ se facŸ Án aÛa fel ÁncÊt cerinÍele de siguranÍŸ ale raportului tensiune de
atingere/duratŸ sŸ fie Ándeplinite pentru orice valoare a tensiunii de atingere Uc(1)
(vezi Fig. F7).
Cu cÊt valoarea tensiunii de atingere este mai mare, cu atÊt mai rapid trebuie sŸ
declanÛeze protecÍia (vezi Tab. F8). Valoarea cea mai mare a tensiunii de atingere
Uc care poate fi suportatŸ un timp nedefinit, fŸrŸ consecinÍe asupra organismului
uman, este de 50 V c.a.
Uo (V) 50 < Uo i 120 120 < Uo i 230 230 < Uo i 400 Uo > 400
Sistem TN sau IT 0,8 0,4 0,2 0,1
TT 0,3 0,2 0,07 0,04
Tab. F8: Durate maxime ale tensiunii de atingere Án c.a (Án secunde).
unde:
RA este rezistenÍa prizei de pŸmÊnt a instalaÍiei
IΔn este curentul rezidual nominal al RCD.
În cazul alimentŸrilor temporare (organizare de Ûantier) Ûi locaÍiilor din agriculturŸ Ûi
horticulturŸ, se va Ánlocui valoarea 50 V cu 25 V. F7
Exemple: (vezi Fig. F9)
n rezistenÍa prizei de pŸmÊnt a unei surse cu neutrul legat la pŸmÊnt Rn este 10 Ω;
n rezistenÍa prizei de pŸmÊnt a instalaÍiei este RA = 20 Ω;
n curentul prin bucla de punere la pŸmÊnt: Id = 7,7 A;
n tensiunea de atingere Uf = Id x RA = 154 V Ûi deci periculoasŸ dar
IΔn = 50/20 = 2,5 A, aÛa ca un dispozitiv RCD standard de 300 mA va declanÛa Án
cca. 30 ms (vezi Tab. F10) fŸrŸ nici o temporizare Ûi va Ántrerupe circuitul defect,
acolo unde tensiunea de atingere apare la nivelul pŸrÍilor conductoare accesibile.
Tab. F10: Timpul maxim de deconectare pentru circuitele de c.a. mai mici de 32 A.
x IΔn 1 2 5 >5
Uz domestic Instantaneu 0,3 0,15 0,04 0,04
Tip S 0,5 0,2 0,15 0,15
Uz industrial Instantaneu 0,3 0,15 0,04 0,04
Temporizare (0,06) 0,5 0,2 0,15 0,15
Temporizare (altele) Án conformitate cu indicaÍiile producŸtorului
Tab. F13: Timpul maxim de declanÛare pentru circuite terminale de c.a. care nu depŸÛesc 32 A.
F9
DacŸ protecÍia urmeazŸ sŸ fie asiguratŸ de ProtecÍia cu ajutorul Ántreruptoarelor automate (vezi Fig. F14)
un Ántreruptor automat este suficient sŸ se DeclanÛatorul instantaneu al Ántreruptorului automat va elimina curentul de
verifice faptul cŸ valoarea curentului de defect scurtcircuit de punere la pŸmÊnt Án mai puÍin de 0,1 secunde.
În consecinÍŸ, deconectarea automatŸ Án timpul maxim permis va fi totdeauna
depŸÛeÛte Ántotdeauna reglajul magnetic al
posibilŸ, atÊta timp cÊt toate tipurile de declanÛatoare magnetice, electronice,
protecÍiei instantanee sau temporizate de instantanee sau temporizate de scurtŸ duratŸ permit Ia = Im. ToleranÍa maximŸ
scurtŸ duratŸ a declanÛatorului (Im). admisŸ de cŸtre standardele Án vigoare trebuie totdeauna luatŸ Án considerare.
Prin urmare Án cazul Án care curentul de defect, determinat prin
calcul (sau estimat pe Ûantier) va fi mai mare decÊt curentul de declanÛare
instantaneu sau temporizat de scurtŸ duratŸ al Ántreruptorului automat, declanÛarea
Án limita timpului maxim admis este practic asiguratŸ.
Ia poate fi determinat pornind de la curbele de ProtecÍia cu ajutorul siguranÍelor fuzibile (vezi Fig. F15)
fuziune ale siguranÍelor fuzibile. În orice caz Valoarea curentului care asigurŸ funcÍionarea corectŸ a unei siguranÍe fuzibile poate
protecÍia nu poate fi asiguratŸ dacŸ impedanÍa fi evaluatŸ din curba curent/timp a siguranÍei fuzibile Án cauzŸ. Ia poate fi determinat
din curba de funcÍionare a fuzibilului; Án orice caz, protecÍia nu poate fi realizatŸ dacŸ
buclei de defect Zs sau Zc este mai mare
impedanÍa buclei de defect, Zc sau Zs depŸÛeÛte o anumitŸ valoare.
decÊt o anumitŸ valoare.
Curentul de defect determinat mai sus depŸÛeÛte cu mult valoarea
necesarŸ topirii siguranÍei fuzibile. CondiÍia de verificat este ca Ia <
aÛa cum este indicat Án Fig. F15.
Primul defect
În cazul sistemelor IT primul defect de punere
Atunci cÊnd are loc un prim defect real, numit “primul defect“ valoarea curentului de
la pŸmÊnt nu trebuie sŸ determine nici o defect este foarte micŸ astfel ÁncÊt regula Id x RA i 50 V (vezi paragraful 3.2) este
deconectare. ÁndeplinitŸ Ûi deci, nu poate apŸrea o tensiune de atingere periculoasŸ.
În practicŸ curentul Id este de valoare micŸ, ceea ce nu este periculos nici pentru
personalul de exploatare, nici pentru instalaÍie.
Totusi, Án acest caz:
n trebuie realizatŸ o permanentŸ monitorizare a izolaÍiei, cuplatŸ cu un semnal de
alarmŸ (audio sau/Ûi luminoasŸ) care sŸ funcÍioneze Án situaÍia apariÍiei primului
defect (vezi Fig. F16).
n localizarea Ûi ÁndepŸrtarea primului defect este imperios necesarŸ pentru a se
obÍine toate avantajele sistemului IT. Continuitatea alimentŸrii este cel mai mare
avantaj pe care Ál are acest sistem de tratare al neutrului.
Pentru o reÍea alcŸtuitŸ din cca. 1 km de conductoare noi, impedanÍa (capacitivŸ) de
scurgere cŸtre pŸmÊnt Zf este de ordinul a 3500 Ω pe fazŸ. În funcÍionarea normalŸ
curentul capacitiv cŸtre pŸmÊnt(1) se calculeazŸ cu formula:
Uo = 230 = 66 mA pe fazŸ.
Zf 3.500
În timpul unui defect Ántre fazŸ Ûi pŸmÊnt, aÛa cum este indicat Án Fig. F17, curentul
care trece prin priza de pŸmÊnt de rezistenÍŸ RnA este dat de suma vectorialŸ a
curentului capacitiv din cele douŸ faze neafectate. Tensiunile fazelor neafectate
au crescut cu √3 Uo (datoritŸ existenÍei defectului pe a treia fazŸ), deci curenÍii
capacitivi cresc proporÍional. AceÛti curenÍi sunt defazaÍi unul faÍŸ de celalŸlt cu 60°,
deci, atunci cÊnd ei se adunŸ vectorial, curentul total devine: 3 x 66 mA = 198 mA
(Án exemplul prezentat).
Tensiunea de atingere Uf este atunci, egalŸ cu 198 x 5 x 10-3 = 0,99 V, prin urmare,
este total nepericuloasŸ.
Curentul de scurtcircuit este dat de suma vectorialŸ dintre curentul rezistiv Id1
Fig. F16: Dispozitiv pentru realizarea controlului izolaÍiei Ántre (153 mA) Ûi de cel capacitiv Id2 (198 mA). ÎntrucÊt pŸrÍile active accesibile ale
fazŸ Ûi pŸmÊnt, obligatoriu Án sistemele IT. instalaÍiei sunt conectate direct la pŸmÊnt, impedanÍa Zct de conectare la pŸmÊnt a
sursei nu mai joacŸ nici un rol Án calculul tensiunii de atingere.
Fig. F17: Calea curentului de defect la primul defect Án cazul sistemelor IT.
Fig. F18: Întreruptorul automat declanÛeazŸ Án situaÍia celui de al doilea defect atunci cÊnd
pŸrÍile conductoare accesibile sunt conectate la un conductor de protecÍie comun.
Fig. F20: Utilizarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual Án cazul Án care pŸrÍile conductoare accesibile sunt conectate individual sau Án grup la priza de
pŸmÊnt, Án cazul sistemelor IT.
transformator de curent de tip tor, instalat pe conductorul de neutru (vezi Fig. F 20).
AÛa cum s-a indicat mai Ánainte, utilizarea corectŸ a acestui principiu implicŸ
urmŸtoarele:
n nici un conductor sau parte conductoare accesibilŸ din circuitul secundar sŸ nu fie
conectatŸ la priza de pŸmÊnt;
n lungimea circuitelor din secundar trebuie sŸ fie limitatŸ pentru a evita valori mari
ale capacitŸÍii(1);
n trebuie realizatŸ o rezistenÍŸ mare de izolaÍie pentru cablaj Ûi receptoare.
Aceste condiÍii limiteazŸ aplicarea acestei mŸsuri de siguranÍŸ, Án general, la un
singur receptor.
În cazul Án care mai multe receptoare sunt alimentate printr-un transformator de
separaÍie este necesar sŸ se realizeze urmŸtoarele cerinÍe :
n pŸrÍile conductoare accesibile ale tuturor receptoarelor sŸ fie conectate ÁmpreunŸ
printr-un conductor de protecÍie izolat, dar care nu este conectat la priza de pŸmÊnt;
n prizele trebuie sŸ fie prevŸzute cu contact de protecÍie. Rolul acestui contact
de protecÍie este acela de a asigura interconectarea tuturor pŸrÍilor conductoare
accessibile.
În cazul unui al doilea defect protecÍia la supracurent trebuie sŸ ducŸ la
deconectarea automatŸ a circuitului, Án aceleaÛi condiÍii ca cele impuse Án cazul
sistemelor IT.
Un exemplu simplu este cel al introducerii unui cablu Ántr-un tub protector de PVC.
Metodele sunt de asemenea descrise Ûi pentru cazul tablourilor de distribuÍie.
n pentru tablourile de distribuÍie Ûi echipamente similare, CEI 60439-1 descrie un set
de cerinÍe care realizeazŸ “izolaÍia totalŸ”‚ echivalentŸ cu clasa II.
n multe standarde naÍionale reunesc anumite cabluri ca fiind echivalente clasei II de
izolaÍie.
F16
Fig. F24: ProtecÍia prin amplasarea Án afara unor zone accesibile sau Ánterpunerea de obstacole.
Fig. F25: LegŸturi echipotenÍiale pentru toate pŸrÍile conductoare simultan accesibile.
(1) PŸrÍile conductoare externe instalaÍiei care pŸtrund sau ies
Án/din spatiul echipotenÍial (precum Íevile de apŸ, etc.) trebuie
protejate Án materiale adecvate izolante Ûi excluse din reÍeaua
de echipotenÍialitate Ántruct acestea sunt, probabil, legate
la un conductor de protecÍie (legat la pŸmÊnt Án altŸ zonŸ a
instalaÍiei).
F - Protection against electric shock
4 ProtecÍia bunurilor Án cazul
defectelor de izolaÍie
F18
5 Implementarea sistemului TT
Tab. F28: Valorile limitŸ superioare pentru rezistenÍele prizei de pŸmÊnt, care nu trebuie
depŸÛite, pentru nivele date ale sensibilitŸÍii dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual, la F19
tensiuni UL de 50 V Ûi 25 V.
Întreruptoarele automate cu montaj pe sina DIN (ex. Compact sau Multi 9) pot fi
asociate cu dispozitive de curent diferenÍial rezidual (ex. Blocuri Vigi).
Ansamblul asigurŸ, astfel, funcÍii complete de protecÍie (separare, protecÍie Ámpotriva
curenÍilor de scurtcircuit, suprasarcinŸ Ûi curenÍi de defect la pŸmÊnt).
Fig. F35: Întreruptoare automate cu dispozitive de curent diferenÍial rezidual pentru aplicaÍiile
din sectorul casnic.
F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor
electrice 5 Implementarea sistemului TT
Fig. F37: Dispozitiv de curent diferenÍial rezidual (RCD) realizat cu ajutorul transformatoarelor de
F22 curent toroidale separate.
RCD-uri selective
pentru domeniul
casnic s
Ûi industrial
(reglaje I Ûi II)
RCD de 30 mA
pentru domeniul general
Ûi industrial (reglaj 0)
F23
Masterpact
debroÛabil
MT/JT
MV/LV
Vigirex
Reglaj II
NS100 MA
F24
Vigicompact
Vigicompact
NS100
NS100
Reglaj
Setting11
300
300mAmA
NC100L MA
instantaneu
300 mA
NC100 dif.
300 mA
S Curent de defect la
pŸmÊnt al filtrului:
20 mA
Tablou
electric
terminal
XC40
dif.
30 mA
Fig. F41: InstalaÍie tipicŸ pe 3 nivele: protecÍia circuitelor de distribuÍie Án sistemul TT. Motorul este protejat printr-o protecÍie specificŸ.
6 Implementarea sistemului TN
Note:
n Schema TN impune ca neutrul transformatorului MT/JT, pŸrÍile accesibile conductoare
interioare Ûi exterioare ale postului de transformare Ûi ale instalaÍiei sŸ fie conectate la o
prizŸ de pŸmÊnt comunŸ;
n Pentru un post de transformare la care contorizarea se face pe joasŸ tensiune, se impune
utilizarea unui mijloc de separaÍie vizibilŸ la Ánceputul zonei de joasŸ tensiune;
n Conductorul PEN nu poate fi Ántrerupt Án nici o situaÍie. Echipamentele de comandŸ Ûi
protecÍie posibil de utilizat Án sistemele TN sunt:
o tripolare atunci cÊnd circuitele prezintŸ conductor PEN,
o tetrapolar (tripolar + neutru), atunci cÊnd circuitul are nulul de lucru separat de cel de
protecÍie.
Justificarea acestor recomandŸri este aceea cŸ, Án sistemele TN, curentul de defect
care trebuie sŸ circule pentru a ridica potenÍialul pŸrÍilor conductoare accesibile la
50 V sau mai mult, este atÊt de mare ÁncÊt poate avea loc una din urmŸtoarele douŸ
posibilitŸÍi:
n sau calea de defect se topeÛte singurŸ, practic instantaneu;
n sau conductorul “se sudeazŸ” creÊnd un defect net, conducÊnd astfel la o valoare
a curentului de defect care sŸ determine declanÛarea dispozitivelor de protecÍie la
supracurenÍi.
Pentru a se asigura o funcÍionare optimŸ a dispozitivelor de protecÍie la supracurenÍi
Án ultimul caz, valoarea prezumatŸ a curentului de scurtcircuit cu punere la pŸmÊnt
trebuie calculatŸ cu o precizie rezonabilŸ ÁncŸ din faza de proiectare.
O analizŸ riguroasŸ necesitŸ utilizarea tehnicilor de descompunere Án componente
simetrice, pe rÊnd, pentru fiecare circuit. Principiul este simplu dar cantitatea de
calcule este greu de justificat, Án special pentru impedanÍele homopolare care sunt
extrem de greu de determinat cu o precizie acceptabilŸ, Án instalaÍiile de joasŸ
tensiune.
Sunt preferate, prin urmare, alte metode, mai simple, de precizie acceptabilŸ. Cele
trei metode practice sunt:
n Metoda impedanÍelor, bazatŸ pe suma tuturor impedanÍelor buclei de defect
(numai de secvenÍa directŸ), pentru fiecare circuit.
n Metoda de compunere care este o estimare a curentului de scurtcircuit la capŸtul
circuitului dinspre sarcinŸ bazatŸ pe cunoaÛterea valorii curentului de scurtcircuit la
capŸtul circuitului spre sarcinŸ.
n Metoda convenÍionalŸ de calcul a valorii minime a curentului de punere la
F26 pŸmÊnt prin utilizarea tabelelor de valori pentru obÍinerea rapidŸ de rezultate.
Aceste metode pot fi utilizate Án cazul Án care cablurile care alcŸtuiesc bucla de
defect sunt alŸturate Ûi nu sunt separate prin materiale fero-magnetice.
Metoda impedanÍelor
Pentru realizarea calculelor, metodele AceastŸ metodŸ are la bazŸ Ánsumarea impedanÍelor de secvenÍŸ directŸ ale fiecŸrei
moderne agreazŸ utilizarea programelor componente a buclei de defect (cabluri, conductor de protecÍie, transformator, etc.)
speciale de calcul acceptate de autoritŸÍile unde este calculat curentul de scurtcircuit de punere la pŸmÊnt cu ajutorul formulei:
naÍionale Án domeniu Ûi bazate pe metoda U
I=
impedanÍelor, aÛa cum este ECODIAL 3. (ΣR)2 + (ΣX)2
AutoritŸÍile naÍionale, publicŸ, de asemenea,
unde:
ghiduri care includ valori tipice, lungimi de
(ΣR)2 = (suma rezistenÍelor buclei de defect )2 Án faza de proiectare
conductoare, etc. (ΣX) 2 = (suma reactanÍelor inductive ale buclei de defect )2
U = tensiunea nominalŸ fazŸ-nul a sistemului.
Aplicarea acestei metode nu este totdeauna uÛoarŸ, deoarece presupune
cunoaÛterea tuturor parametrilor Ûi caracteristicilor elementelor buclei de defect. În
multe cazuri, ghidurile naÍionale pot furniza valori tipice Án scopul estimŸrii unei valori
aproximative.
Metoda de compunere
AceastŸ metodŸ permite calcularea curentului de scurtcircuit la capŸtul circuitului
pornind de la valoarea cunoscutŸ a curentului de scurtcircuit la capŸtul dinspre
sursŸ, cu ajutorul formulei aproximative:
I = Isc U
U+Zs.Isc
unde
Isc = valoarea curentului de scurtcircuit din amonte
I = valoarea curentului de scurtcircuit din aval
U = tensiunea de fazŸ a sistemului
Zs = impedanÍa circuitului.
NotŸ: AceastŸ metodŸ utilizeazŸ suma aritmeticŸ(1) a impedanÍelor individuale, spre
deosebire de cazul “metodei impedanÍelor”.
Metoda convenÍionalŸ
AceastŸ metodŸ se considerŸ a fi suficient de precisŸ pentru a stabili valorile
maxime pentru lungimile cablurilor.
Principiu metodei
Principiul de bazŸ Án calculul curentului de scurcircuit este presupunerea cŸ valoarea
tensiunii la capŸtul din amonte al circuitului respectiv (de exemplu: acolo unde
este amplasat dispozitivul de protecÍie) rŸmÊne cca. 80% din valoarea nominalŸ
a tensiunii de fazŸ. AceastŸ valoare de 80% din valoarea nominalŸ a tensiunii de
fazŸ ÁmpreunŸ cu impedanÍa circuitului este utilizatŸ pentru calculul curentului de
scurtcircuit.
(1) În acest fel, valoarea calculatŸ a curentului de scurtcircuit
va fi mai micŸ decÊt cea realŸ. DacŸ reglajul la supracurent
al dispozitivului de protecÍie se bazeazŸ pe aceastŸ valoare,
atunci funcÍionarea releului de protecÍie sau a fuzibilului este
asiguratŸ.
6 Implementarea sistemului TN
Acest coeficient Íine cont de toate cŸderile de tensiune din amonte pÊnŸ la punctul
considerat. În cazul cablurilor de joasŸ tensiune, cÊnd toate conductoarele sistemului
trifazat - 4 conductoare sunt Ánvecinate (ceea ce reprezintŸ cazul normal), reactanÍa
inductivŸ internŸ Ûi Ántre conductoare este neglijabilŸ Án comparaÍie cu rezistenÍa
cablului.
AceastŸ aproximare este consideratŸ corectŸ pentru cabluri pÊnŸ la 120 mm2.
Peste aceastŸ secÍiune, rezistenÍa creÛte Án felul urmŸtor:
Fig. F43: Calculul Lmax Án sistemul TN utilizÊnd metoda Tab. F44: Factor de corecÍie de aplicat lungimilor date Án tabelele de la F45 la F48
convenÍionalŸ. Án sistemul TN.
Circuite protejate prin Compact NS(1) sau Multi 9(1) pentru uz industrial sau
casnic (Tab.46 pÊnŸ la Tab.48)
Tab. F46: Lungimi maxime de circuite (Án metri) pentru diferite secÍiuni de conductoare de cupru Ûi curenÍi nominali pentru Ántreruptoare automate curbŸ B(2) Án
sistemul TN monofazat 230/240 V sau trifazat cu m = 1.
Tab. F47: Lungimi maxime de circuite (Án metri) pentru diferite secÍiuni de conductoare de cupru Ûi curenÍi nominali pentru Ántreruptoare automate curbŸ C(2) Án
sistemul TN monofazat 230/240 V sau trifazat cu m = 1.
Tab. F48: Lungimi maxime de circuite (Án metri) pentru diferite secÍiuni de conductoare de cupru Ûi curenÍi nominali pentru Ántreruptoare automate curbŸ D(1) Án
sistemul TN monofazat 230/240 V sau trifazat cu m = 1.
Exemplu
O instalaÍie trifazatŸ cu 4 conductoare are neutrul tratat Án sistemul TN-C. Un circuit
realizat dintr-un cablu din aluminiu avÊnd conductorul de fazŸ cu secÍiunea de
50 mm2 Ûi PEN de 25 mm2 este protejat printr-un Ántreruptor automat curbŸ B, avÊnd
calibrul nominal de 63 A.
Care este lungimea maximŸ a circuitului pÊnŸ la care protecÍia persoanelor Ámpotriva
contactelor indirecte accidentale este asiguratŸ prin funcÍionarea releului magnetic
instantaneu al Ántreruptorului automat? F29
Tabelul F46 dŸ, pentru 50 mm2 Ûi Ántreruptor 63 A, curbŸ B, 603 m, cŸreia i se
aplicŸ un factor de corecÍie 0,42 (Tab. F44 pentru m = Sph = 2).
SPE
Lungimea maximŸ a circuitului este, deci: 603 x 0,42 = 253 m.
(1) Pentru sistemele cu neutrul distribuit, cum este indicat Án Fig. F56: PoziÍiile funcÍiilor esenÍiale Án sistemul trifazat cu trei conductoare IT.
Fig. F60.
F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor
electrice 7 Implementarea sistemului IT
F33
n Monitorizarea automatŸ, Ánregistrarea datelor Ûi localizarea defectelor
(vezi Fig. F59)
Sistemul Vigilohm permite, Án plus, accesul la o imprimantŸ Ûi/sau la un calculator
(PC) care furnizeazŸ astfel, o imagine generalŸ asupra nivelului rezistenÍei de
izolaÍie a Ántregii instalaÍii Ûi ÁnregistreazŸ evoluÍia cronologicŸ a izolaÍiei la nivelul
fiecŸrui circuit.
Monitorul central XM100, ÁmpreunŸ cu detectoarele de localizare XD08 Ûi XD16
asociate transformatoarelor de curent toroidale de pe circuitele respective, aÛa cum
este indicat Án Fig. F59, reprezintŸ, Án fapt, mijloacele de realizare a acestui mod
automat de control a izolaÍiei Ûi de Ánregistrare a datelor.
Fig. F60: Calculul lui Lmax pentru sistemul IT Ûi indicarea cŸilor de curent Án condiÍiile celui de-al doilea defect.
În formulele precedente:
Lmax = lungimea maximŸ a circuitului, Án metri
Uo = tensiunea de fazŸ (230 V Án sistemele 230/400 V)
ρ = rezistivitatea la temperaturŸ normalŸ de funcÍionare (22,5 x 10-3 Ω mm2/m
pentru cupru Ûi 36 x 10-3 Ω mm2/m pentru aluminiu)
Ia = reglajul magnetic al protecÍiei la supracurent, Án amperi sau Ia = curentul,
exprimat Án amperi, necesar funcÍionŸrii fuzibilului Án timpul specificat
m = Sph
SPE
SPE = secÍiunea conductorului de protecÍie, PE, Án mm2
S1 = secÍiunea conductorului de neutru dacŸ circuitul conÍine conductor de
neutru
S1 = secÍiunea conductorului de fazŸ, Sph dacŸ circuitul nu conÍine conductor
de neutru.
Tabele
UrmŸtoarele tabele(1) dau lungimile maxime Tabelele urmŸtoare au fost construite Án conformitate cu “metoda convenÍionalŸ”
care trebuie respectate pentru ca persoanele descrisŸ mai sus.
sŸ fie protejate Ámpotriva riscului de contact Tabelele stabilesc lungimile maxime ale circuitelor, dincolo de care, rezistenÍa
indirect, de cŸtre dispozitivele de protecÍie. conductoarelor limiteazŸ valoarea curentului de scurtcircuit pÊnŸ la un nivel
inferior celui care determinŸ declanÛarea Ántreruptorului automat (sau funcÍionarea
fuzibilului) care protejeazŸ circuitul, suficient de rapid pentru a se asigura protecÍia
Ámpotriva contactului indirect.
Acese tabele iau Án considerare urmŸtoarele:
n tipul dispozitivului care realizeazŸ protecÍia (Ántreruptor sau fuzibil) Ûi pragul
F36 magnetic al acestuia;
n secÍiunea conductoarelor de fazŸ Ûi de protecÍie;
n sistemul de legare la pŸmÊnt;
n factorul de corecÍie: Tab. F61 indicŸ factorul de corecÍie care trebuie aplicat
lungimilor date Án Tabelele F44 la F47 Án cazul sistemului IT
Tab. F61: Factori de corecÍie care se aplicŸ lungimilor de circuit date Án Tabelele F45 la F48
pentru sistemele IT.
Exemple
O instalaÍie trifazatŸ cu trei conductoare 230/400 V are neutrul tratat Án sistemul IT.
Unul dintre circuite este protejat de un Ántreruptor de 63 A Ûi este realizat cu cablu
din aluminiu de secÍiune 50 mm2.
Conductorul de protecÍie PE, de 25 mm2, este de asemenea din aluminiu. Care
este lungimea maximŸ acceptabilŸ a circuitului pÊnŸ la care protecÍia persoanelor
Ámpotriva contactelor indirecte accidentale este asiguratŸ de cŸtre releul magnetic
instantaneu al Ántreruptorului?
Tabelul F46 indicŸ 603 m cŸreia trebuie sŸ-i aplicŸm un factor de corecÍie de 0,36
(m = 2 pentru cablul din aluminiu).
Prin urmare, lungimea maximŸ a circuitului este 217 m.
Fig. F65: ProtecÍia cu dispozitive de curent diferenÍial rezidual. Fig. F66: ÎmbunŸtŸÍirea legŸturii echipotenÍiale.
F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor
electrice 8 Dispozitive de curent diferenÍial
rezidual (RCD)
8.1 Descriere
Principiu
Caracteristicile principale ale dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual sunt
prezentate Án Fig. F67.
Un circuit magnetic Ánchis cuprinde toate conductoarele parcurse de curent ale unui
circuit astfel ÁncÊt fluxul magnetic generat Án miez va depinde Án orice moment de
suma aritmeticŸ a curenÍilor; curenÍii circulÊnd Án aceeaÛi direcÍie se vor considera
ca fiind pozitivi (I1), iar cei care circulŸ Án direcÍie opusŸ, negativi (I2).
Într-un circuit fŸrŸ defect, Án funcÍionare normalŸ, I1 + I2 = 0 Ûi, prin urmare, nu va
exista flux magnetic Án miez, iar tensiunea electromotoare indusŸ Án bobinŸ va fi de
asemenea zero.
Un curent de punere la pŸmÊnt Id va circula prin miezul magnetic cŸtre defect dar
se va Ántoarce cŸtre sursŸ via prizŸ de pŸmÊnt sau via conductor de protecÍie, Án
sistemul TN.
Prin urmare suma aritmeticŸ a curenÍilor care traverseazŸ miezul magnetic este
diferitŸ de 0 iar aceastŸ diferenÍŸ creeazŸ un flux magnetic Án miez.
DiferenÍa de curent este denumitŸ “curent rezidual” iar principiul este cunoscut drept
“principiul curentului diferenÍial rezidual”.
Fluxul alternativ rezultant Án miezul magnetic induce o tensiune electromotoare Án
bobinŸ astfel ÁncÊt curentul I3 circulŸ prin bobina de acÍionare a dispozitivului de
declanÛare. DacŸ curentul rezidual depŸÛeÛte valoarea impusŸ pentru funcÍionarea
dispozitivului de declanÛare fie direct fie prin intermediul unui releu electronic, atunci
Ántreruptorul automat asociat va declanÛa.
F38
Fig. F70: Forma de undŸ de impuls de curent standardizatŸ Tab. F71: Testele privind nivelele admisibile din punct de vedere al compatibilitŸÍii
8/20 µs. electromagnetice pentru dispozitivele de curent diferenÍial rezidual.
F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor
electrice 8 Dispozitive de curent diferenÍial
rezidual (RCD)
Întreruptoare automate Ûi dispozitive de curent diferenÍial rezidual asociate - Isc max (ef), Án kA
Întreruptorul automat din amonte DT40 DT40N C60N C60H C60L C120N C120H NG125N NG125H
RCBB Án aval 2P I 20A 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 3 4,5 4,5 4,5
230V IN-A 40A 6 10 20 30 30 10 10 15 15
IN-A 63A 6 10 20 30 30 10 10 15 15
I 100A 15 15 15 15
4P I 20A 4,5 4,5 4,5 4,5 4,5 2 3 3 3
400V IN-A 40A 6 10 10 15 15 7 7 15 15
IN-A 63A 6 10 10 15 15 7 7 15 15
NG 125NA 10 16 25 50
Fig. F77: Coordonarea tipicŸ datŸ de producŸtor Ántre dispozitive de curent diferenÍial rezidual, Ántreruptoare Ûi fuzibile (produse Merlin Gerin).
F42
Capitolul G
Dimensionarea Ûi protecÍia
circuitelor
Cuprins
1
GeneralitŸÍi G2
1.1 Metodologie Ûi definiÍii G2
1.2 Principiile protecÍiei la supracurent G4
1.3 Valori practice pentru o schemŸ de protecÍie G4
1.4 Amplasarea dispozitivelor de protecÍie G6
1.5 Conductoare Án paralel G6
2
Metoda practicŸ pentru determinarea G7
secÍiunii minime admisibile a conductoarelor
2.1 GeneralitŸÍi G7
2.2 Metoda generalŸ pentru cabluri G7
2.3 Metoda simplificatŸ recomandatŸ pentru cabluri G16
2.4 Sisteme de bare capsulate G18
3
Determinarea cŸderii de tensiune G20
3.1 Limita maximŸ a cŸderii de tensiune G20
3.2 Calculul cŸderii de tensiune Án condiÍii de funcÍionare G21
Án regim permanent
4
Curentul de scurtcircuit G24
4.1 Curentul de scurtcircuit la bornele de joasŸ tensiune G24
ale transformatoarelor de distribuÍie MT/JT
4.2 Curentul de scurtcircuit trifazat (Isc) Án orice punct G25 G1
al unei instalaÍii de joasŸ tensiune
4.3 Curentul de scurtcircuit Isc la capŸtul circuitului dinspre sarcinŸ G28
Án funcÍie de valoarea Isc la capŸtul dinspre sursŸ
4.4 Curentul de scurtcircuit generat de un alternator G29
sau de un invertor
5
Cazuri particulare ale curentului de scurtcircuit G30
5.1 Calculul valorilor minime ale curentului de scurtcircuit G30
5.2 Verificarea stabilitŸÍii termice a cablului Án condiÍii G35
de scurtcircuit
6
Conductoare de protecÍie PE G37
6.1 Conectare Ûi alegere G37
6.2 Dimensionare G38
6.3 Conductorul de protecÍie dinspre transformatorul MT/JT G40
Ûi tabloul general de distribuÍie (TGJT)
6.4 Conductorul de echipotenÍialitate G41
7
Conductorul neutru G42
7.1 Dimensionarea conductorului neutru G42
7.2 ProtecÍia conductorului neutru G44
7.3 Întreruperea conductorului neutru G44
7.4 Separarea conductorului neutru G44
8
Exemple de calcul pentru cabluri G46
G - Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor
1 GeneralitŸÍi
G2
Cererea de putere
n kVA ce trebuie furnizaÍi;
n curentul de sarcinŸ maxim IB;
Dimensionarea conductorului:
n alegerea tipului conductorului Ûi al izolaÍiei;
n alegerea metodei de instalare;
n se va Íine cont de coeficienÍii de corecÍie ai cablului datoraÍi
diferitelor condiÍii de mediu;
n determinarea secÍiunii cablului utilizÊnd tabelele care indicŸ
capacitatea de transport de curent a cablului.
DefiniÍii
Curentul maxim de sarcinŸ: IB
n La nivelul circuitelor finale, acest curent corespunde sarcinii nominale exprimate
Án kVA. În cazul pornirilor de motoare sau a altor sarcini care absorb la pornire
un curent ridicat, mai ales Án aplicaÍiile cu porniri dese (exemplu: motoare de lift,
sudurŸ, etc.) trebuie luate Án considerare efectele termice cumulative ale acestor
supracurenÍi. Sunt afectate atÊt cablurile cÊt Ûi releele termice de protecÍie.
n La nivelul circuitelor din amonte, acest curent corespunde puterii aparente de
alimentare, Án kVA, care Íine cont de coeficienÍii de simultaneitate Ûi de utilizare ks Ûi,
respectiv ku, aÛa cum se aratŸ Án Fig. G2.
Tabloul general
de distribuÍie
Tabloul secundar
G3
Curent de sarcinŸ
nominal al motorului:
50 A
SupracurenÍii
Se spune cŸ se produce “supracurent” atunci cÊnd curentul depŸÛeÛte valoarea
maximŸ a curentului de sarcinŸ IB aferent sarcinii respective.
Pentru evitarea deteriorŸrii ireversibile a cablului (sau a receptorului, Án cazul Án care
supracurentul se datoreazŸ unui defect al acestuia), acest curent trebuie Ántrerupt
Ántr-un timp care depinde de valoarea sa.
SupracurenÍi de duratŸ relativ scurtŸ pot apŸrea, totuÛi, Án funcÍionarea normalŸ; se
pot distinge douŸ tipuri de supracurenÍi:
n Suprasarcini
AceÛti curenÍi pot apŸrea Án condiÍii normale de funcÍionare datoritŸ unui numŸr de
sarcini care funcÍioneazŸ ocazional, simultan sau pornirilor de motoare, etc. DacŸ
oricare din aceste condiÍii persistŸ mai mult decÊt o perioadŸ de timp datŸ (care
depinde de reglajul releului de protecÍie sau de calibrul fuzibilului), circuitul va fi, Án
mod automat Ántrerupt.
n CurenÍii de scurtcircuit
AceÛti curenÍi se produc datoritŸ deteriorŸrii izolaÍiei dintre conductoarele active
Ûi/sau dintre conductoarele active Ûi pŸmÊnt (Án cazul sistemelor de legare la pŸmÊnt
prin impedanÍe mici), Án urmŸtoarele variante:
o curent de scurtcircuit trifazat (implicÊnd sau nu conductorul de neutru Ûi/sau
conductorul de protecÍie),
o bifazat (implicÊnd sau nu conductorul de neutru Ûi/sau conductorul de protecÍie),
o monofazat cu conductorul de neutru (Ûi/sau cu conductorul de protecÍie).
G - Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor
1 GeneralitŸÍi
Reguli generale
Un dispozitiv de protecÍie (Ántreruptor automat sau fuzibil) funcÍioneazŸ corect dacŸ:
n curentul sŸu nominal In sau curentul reglat Ir este mai mare decÊt curentul maxim
de sarcinŸ IB, dar mai mic decÊt curentul maxim admis Iz al cablului, adicŸ: IB < In < Iz
corespunzŸtor zonei “a“ din Fig. G6;
n valoarea curentului de declanÛare la suprasarcinŸ I2, reglat Án mod “convenÍional“
este mai micŸ decÊt 1,45 Iz ceea ce corespunde zonei “b“ din Fig. G6.
Durata de declanÛare “convenÍionalŸ“ poate fi reglatŸ Ántre o orŸ Ûi 2 ore Án funcÍie
de standardele locale Ûi de valoarea aleasŸ pentru I2. În cazul fuzibilelor, I2 este
curentul (notat If) la care fuzibilul funcÍioneazŸ Án timpul convenÍional;
n curentul nominal de scurtcircuit al Ántreruptorului automat este mai mare decÊt
curentul de scurtcircuit trifazat al circuitului Án punctul respectiv al instalaÍiei. Aceasta
corespunde zonei “c“ din Fig. G6.
Fig. G3: ProtecÍia circuitului cu ajutorul Ántreruptorului automat.
Fig. G4: ProtecÍia circuitului cu ajutorul fuzibilului. Fig. G5: Caracteristica I2t a conductorului izolat Án funcÍie de douŸ nivele diferite de temperaturŸ.
Zona A: IB i In i Iz
Zona B: I2 i 1,45 Iz
Zona C: ISCB u ISC
Fig. G6: Nivelele de curent pentru determinarea caracteristicilor Ántreruptorului sau fuzibilului.
G5
AplicaÍii
n ProtecÍia prin Ántreruptor automat:
Criterii pentru Ántreruptoare automate: În virtutea nivelului sŸu ridicat de precizie, curentul I2 este totdeauna mai mic decÊt
IB i In i Iz Ûi ISCB u ISC. 1,45 In (sau 1,45 Ir), astfel ÁncÊt, condiÍia I2 i 1,45 Iz (aÛa cum s-a menÍionat Án
capitolul “Reguli generale”) va fi Ántotdeauna respectatŸ.
n Caz particular:
DacŸ Ántreruptorul nu protejeazŸ la suprasarcinŸ, este necesar sŸ ne asigurŸm cŸ, Án
cazul valorii minime a curentului de scurtcircuit, protecÍia la supracurent va funcÍiona
corect. Acest caz particular este analizat Án subcapitolul 5.1.
n ProtecÍia prin fuzibil:
Criteriile pentru fuzibile: CondiÍia I2 i 1,45 Iz trebuie, de asemenea, luatŸ Án considerare. I2 reprezintŸ
IB i In i Iz/k3 Ûi ISCB u ISC. curentul de funcÍionare (la care fuzibilul se topeÛte) Ûi este egal cu k2 x In (k2 avÊnd
valori Ántre 1,6 Ûi 1,9 ) Án conformitate cu tipul de fuzibil respectiv.
Un alt factor, k3, a fost introdus (k3 = k2/1,45) astfel Áncat, condiÍia I2 i 1,45 Iz este
valabilŸ doar dacŸ In i Iz/k3.
Pentru fuzibilele tip gG:
In < 16 A · k3 = 1,31
In u 16 A · k3 = 1,10
Mai mult, capacitatea de rupere a fuzibilului ISCF trebuie sŸ fie mai mare decÊt
curentul de scurtcircuit trifazat al circuitului calculat Án punctul de amplasare al
fuzibilului.
n Asocierea diferitelor dispozitive de protecÍie:
Utilizarea unor dispozitive de protecÍie avÊnd capacitŸÍi de rupere mai mici decÊt
nivelul curentului de scurtcircuit calculat Án punctele de amplasare este permisŸ de
CEI Ûi de anumite standarde naÍionale Án urmŸtoarele condiÍii:
o Án amonte este amplasat un alt dispozitiv de protecÍie care are puterea de rupere
necesarŸ, Ûi
o cantitatea de energie ce poate sŸ treacŸ prin dispozitivul din amonte este
inferioarŸ valorii pe care dispozitivul de protecÍie din aval, ÁmpreunŸ cu Ántreg
cablajul o pot suporta fŸrŸ a se deteriora.
G - Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor
1 GeneralitŸÍi
2.1 GeneralitŸÍi
Standardul internaÍional, de referinÍŸ pentru studierea cablŸrii este CEI 60364-5-52:
“InstalaÍii electrice Án clŸdiri - Partea 5-52: Alegerea Ûi instalarea echipamentelor
electrice - Sistemul de cablare”.
Standardul este prezentat aici, pe scurt, cu exemplificarea celor mai utilizate metode
de instalare. Capacitatea de transport de curent a conductoarelor, Án diferite cazuri,
este datŸ Án anexa A a standardului. Metoda simplificatŸ pentru utilizarea tabelelor
din anexa A este propusŸ Án anexa informativŸ B a standardului.
+ Permis.
- Interzis.
0 Nerecomandat sau, Án mod normal neutilizat Án practicŸ.
Tab. G8: Alegerea sistemelor de cablare (Tabelul 52-1 din CEI 60364-5-52).
G - Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor
2 Metoda practicŸ pentru
determinarea secÍiunii minime
admisibile a conductoarelor
Tab. G9: Construirea sistemului de cablare (Tabelul 52-2 din CEI 60364-5-52).
G8
2 Metoda practicŸ pentru
determinarea secÍiunii minime
admisibile a conductoarelor
Camera
Camera
Tab. G10: Exemple de metode de instalare (Parte din Tabelul 52-3 din CEI 60364-5-52) (continuare pe pagina urmŸtoare).
G - Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor
2 Metoda practicŸ pentru
determinarea secÍiunii minime
admisibile a conductoarelor
G10
71 Cabluri unifilare Án tub sau Án canal D
de cablu Ángropate Án pŸmÊnt
Tab. G10: Exemple de metode de instalare (Parte din Tabelul 52-3 din CEI 60364-5-52) (sfÊrÛit).
Factori de corecÍie:
Pentru a se lua Án considerare anumiÍi factori de mediu sau diferite condiÍii speciale
de instalare, au fost introduÛi factori de corecÍie.
SecÍiunea cablurilor se determinŸ pornind de la curentul nominal al sarcinii IB,
ÁmpŸrÍit la diferiÍi coeficienÍi de corecÍie, k1, k2, ...
IB
I' B =
k1 ⋅ k 2 ...
I’B este curentul de sarcinŸ corectat, care se va compara cu capacitatea de transport
de curent a cablului considerat.
2 Metoda practicŸ pentru
determinarea secÍiunii minime
admisibile a conductoarelor
n Temperatura ambiantŸ
CapacitŸÍile de transport de curent ale cablurilor Án aer se definesc la temperatura
medie a aerului de 30° C. Pentru alte temperaturi, factorii de corecÍie sunt daÍi Án
Tab. G12, pentru izolaÍie din PVC, EPR Ûi XLPE.
Acest factor de corecÍie este notat k1.
Tab. G12: Factori de corecÍie pentru temperaturi ale aerului altele decÊt 30° C Ûi care pot fi
aplicaÍi capacitŸÍilor de transport de curent Án cazul cablurilor Án aer
(din Tabelul A 52-14 din CEI 60364-5-52 ).
G11
CapacitŸÍile de transport de curent ale cablurilor Án pŸmÊnt se definesc considerÊnd
o temperaturŸ medie a solului de 20° C. Pentru alte temperaturi, factorii de corecÍie
sunt daÍi Án Tab. G13, pentru izolaÍie din PVC, EPR Ûi XLPE.
Acest factor de corecÍie este notat k2.
Tab. G13: Factori de corecÍie pentru temperaturi ale solului altele decÊt 20° C Ûi care pot fi
aplicaÍi capacitŸÍilor de transport de curent Án cazul cablurilor Án tuburi Án pŸmÊnt
(din Tabelul A 52-15 din CEI 60364-5-52 ).
G - Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor
2 Metoda practicŸ pentru
determinarea secÍiunii minime
admisibile a conductoarelor
Tab. G14: Factori de corecÍie pentru cabluri Ángropate, pentru rezistivitŸÍi ale solului altele decÊt
2,5 K.m/W, care pot fi aplicaÍi capacitŸÍilor de transport de curent Án cazul metodei de instalare
de referinÍŸ D (Tabelul A 52-16 din CEI 60364-5-52 ).
Din experienÍŸ se Ûtie faptul cŸ existŸ o relaÍie Ántre natura solului Ûi rezistivitatea sa.
Astfel, Án Tab. G15 sunt prezentate valori empirice pentru factorul k3, Án funcÍie de
natura solului.
Natura solului k3
Sol foarte ud (saturat) 1,21
Sol ud 1,13
Sol umed 1,05
Sol uscat 1,00
Sol foarte uscat 0,86
G12
Tab. G15: Factori de corecÍie k3 Án funcÍie de natura solului.
Tab. G16: Factori de reducere pentru grupuri de mai mult decÊt un circuit sau cablu multifilar (Tabelul A.52-17 din CEI 60364-5-52).
2 Metoda practicŸ pentru
determinarea secÍiunii minime
admisibile a conductoarelor
G13
Pat de cablu 31 1 1,00 0,98 0,96 Trei cabluri
perforat pozate
2 0,97 0,93 0,89 Án treflŸ
Tab. G17: Factori de reducere pentru grupuri mai mari de circuite cu cabluri unifilare de aplicat valorilor nominale, Án aer - Metoda de instalare de referinÍŸ F
(Tabelul A 52-21 din CEI 60364 -5 -52 ).
G - Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor
2 Metoda practicŸ pentru
determinarea secÍiunii minime
admisibile a conductoarelor
Tab. G18: Factori de reducere pentru mai mult de un circuit, pentru cabluri unifilare sau
multifilare instalate direct Án pŸmÊnt - Metoda de instalare D (Tabelul 52-18 din CEI 60364-5-52).
G14
n CurenÍii armonici
Capacitatea de transport de curent pentru cabluri trifazate, cu 4 sau 5 fire se
bazeazŸ pe presupunerea cŸ numai 3 conductoare sunt complet ÁncŸrcate.
TotuÛi, Án cazul Án care existŸ curenÍi armonici, curentul prin conductorul neutru
poate avea o valoare semnificativŸ, chiar mai mare decÊt curenÍii de faza. Aceasta
se datoreazŸ faptului cŸ armonicile 3 de curent de pe cele trei faze nu se anuleazŸ
fazorial ci, dimpotrivŸ, se ÁnsumeazŸ aritmetic pe conductorul neutru.
Aceasta afecteazŸ, evident, capacitatea de transport de curent a cablului, Ûi prin
urmare este necesar sŸ se aplice un factor de corecÍie k5.
Suplimentar, dacŸ procentul de armonicŸ 3 (h3) este mai mare de 33%, curentul prin
conductorul neutru este mai mare decÊt cel prin conductoarele de fazŸ; prin urmare,
alegerea secÍiunii cablului se bazeazŸ pe acesta. Efectul termic al curenÍilor armonici
prin conductoarele de fazŸ trebuie, de asemenea, luat Án calcul.
Tabelul G19 prezintŸ valorile coeficientului k5 Án funcÍie de conÍinutul de curenÍi de
armonicŸ 3.
Tab. G19: Factori de corecÍie pentru curenÍi armonici Án cabluri cu 4 Ûi 5 fire (Tabelul D 52-1 din
CEI 60364-5-52).
1 2 3 4 5 6 7
Cupru
1,5 13,5 13 15,5 15 17,5 18
2,5 18 17,5 21 20 24 24
4 24 23 28 27 32 31
6 31 29 36 34 41 39
10 42 39 50 46 57 52
16 56 52 68 62 76 67
25 73 68 89 80 96 86
35 89 83 110 99 119 103
50 108 99 134 118 144 122
70 136 125 171 149 184 151
95 164 150 207 179 223 179
120 188 172 239 206 259 203
150 216 196 - - 299 230
185 245 223 - - 341 258
240 286 261 - - 403 297
300 328 298 - - 464 336 G15
Aluminiu
2,5 14 13,5 16,5 15,5 18,5 18.5
4 18,5 17,5 22 21 25 24
6 24 23 28 27 32 30
10 32 31 39 36 44 40
16 43 41 53 48 59 52
25 57 53 70 62 73 66
35 70 65 86 77 90 80
50 84 78 104 92 110 94
70 107 98 133 116 140 117
95 129 118 161 139 170 138
120 149 135 186 160 197 157
150 170 155 - - 227 178
185 194 176 - - 259 200
240 227 207 - - 305 230
300 261 237 - - 351 260
Tab. G20: CapacitŸÍile de transport de curent, Án Amperi, pentru diferite metode de instalare pentru conductoare cu izolaÍie din PVC, trifazate, din cupru sau
aluminiu, temperatura conductorului: 70° C, temperatura ambiantŸ: 30° C Án aer, 20° C Án pŸmÊnt (Tabelul A.52-4 din CEI 60364-5-52).
G - Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor
2 Metoda practicŸ pentru
determinarea secÍiunii minime
admisibile a conductoarelor
Cabluri neÁngropate:
Tab. G21a: Capacitatea de transport de curent, Án Amperi (Tabelul B.52-1 din CEI 60364-5-52).
2 Metoda practicŸ pentru
determinarea secÍiunii minime
admisibile a conductoarelor
Factorii de corecÍie sunt prezentaÍi Án Tab. G21b pentru grupuri de cÊteva circuite
sau cabluri multifilare:
Cabluri Ántr-un strat pe perete, podea 1,00 0,85 0,80 0,75 0,70 0,70 - - -
sau pe pat de cabluri neperforat
Cabluri Ántr-un strat fixate direct 0,95 0,80 0,70 0,70 0,65 0,60 - - -
sub un plafon
Cabluri Ántr-un strat amplasate pe pat 1,00 0,90 0,80 0,75 0,75 0,70 - - -
de cabluri perforat orizontal/vertical
Cabluri Ántr-un strat fixate 1,00 0,85 0,80 0,80 0,80 0,80 - - -
pe suport tip scarŸ, etc.
Tab. G21b: Factori de reducere pentru grupuri de circuite sau cabluri multifilare (Tabelul B.52-3
din CEI 60364-5-52).
Cabluri Ángropate:
Tab. G22: Capacitatea de transport de curent, Án Amperi (Tabelul B.52-1 din CEI 60364-5-52).
G - Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor
2 Metoda practicŸ pentru
determinarea secÍiunii minime
admisibile a conductoarelor
Curentul nominal
Curentul nominal poate fi calculat Án funcÍie de:
n locul de amplasare;
n curentul absorbit de diferitele sarcini conectate Án lungul sistemului de bare.
Temperatura ambiantŸ
Pentru temperaturi superioare lui 35° C trebuie aplicat un factor de corecÍie. Valorile
factorului de corecÍie aplicat Án cazul sistemelor de putere medie Ûi mare (pÊnŸ la
4000 A) sunt date Án Tab. G23a.
°C 35 40 45 50 55
Factor de corecÍie 1 0,97 0,93 0,90 0,86
Tab. G23a: Factorul de corecÍie pentru temperaturi ambiante mai mari de 35° C.
G18
Curentul prin bara de neutru
În cazul Án care existŸ curenÍi de armonicŸ 3, prin bara de neutru poate circula un
curent semnificativ; prin urmare, trebuie luate Án considerare pierderi suplimentare
de putere.
Figura G23b prezintŸ curenÍii maximi admisibili prin barele de fazŸ Ûi neutru (pe
unitate), Ántr-un sistem de bare capsulate, Án funcÍie de nivelul armonicii 3 de curent.
Fig. G23b: CurenÍii maximi admisibili (pe unitate) Ántr-un sistem de bare capsulate Án funcÍie de
nivelul armonicii 3 de curent.
2 Metoda practicŸ pentru
determinarea secÍiunii minime
admisibile a conductoarelor
Tab. G25: CŸderea maximŸ de tensiune dintre punctul de conexiune la reÍeaua de alimentare
Ûi punctul de utilizare.
G20 NotŸ: Valorile dintre paranteze sunt cele prevŸzute de norma romÊnŸ (NP-I7/2002).
Aceste limite ale cŸderilor de tensiune se referŸ la condiÍii standard de funcÍionare
Ûi nu se aplicŸ, de exemplu, pe perioada de pornire a motoarelor; conectarea
simultanŸ (din ÁntÊmplare) a mai multor sarcini, etc. aÛa cum s-a menÍionat Án
capitolul A, subcapitolul 4.3 (factorul de simultaneitate, etc.).
Atunci cÊnd cŸderea de tensiune depŸÛeÛte valorile indicate Án Tab. G25, trebuie
utilizate cabluri de secÍiuni mai mari care conduc la satisfacerea condiÍiilor din
normele aplicabile.
Atunci cÊnd este acceptabilŸ, valoarea de 8% poate conduce, Án cazul sarcinii de tip
motor, la anumite probleme Án funcÍionare, de exemplu:
n Án general, o funcÍionare la performanÍe satisfŸcŸtoare pentru un motor, impune o
abatere a tensiunii de ±5% din valoarea tensiunii nominale;
n curentul de pornire al unui motor poate fi de 5 - 7 ori curentul nominal, sau chiar
mai mare. DacŸ se obÍine o cŸdere de tensiune de 8% Án condiÍii de curent nominal,
atunci, pe durata pornirii, aceasta avea o valoare de 40% sau mai mult. În aceste
condiÍii, motorul:
o fie, nu va porni (datoritŸ cuplului de pornire insuficient) avÊnd consecinÍe legate
de supraÁncŸlzire Ûi eventual declanÛarea protecÍiei,
o fie, va accelera foarte Áncet, astfel ÁncÊt, curentul mare la pornire (care poate
avea efecte nedorite asupra funcÍionŸrii altor echipamente) va continua mult peste
perioada normalŸ de pornire a motorului;
n Án final, o cŸdere de tensiune de 8% reprezintŸ o pierdere de putere (E2/R Watts),
ceea ce, pentru sarcinile continue ÁnseamnŸ o pierdere importantŸ de energie. Din
aceste motive este recomandat ca o cŸdere de tensiune de la 8% Án condiÍii normale
de funcÍionare sŸ nu fie realizatŸ Án cazul circuitelor care sunt sensibile la tensiuni
scŸzute (vezi Fig. G26).
Exemple
Exemplul 1 (vezi Fig. G29)
G22 Un cablu trifazat de cupru de lungime 50 m Ûi secÍiune 35 mm2 alimenteazŸ un
motor de 400 V avÊnd:
n 100 A, la cos ϕ = 0,8 Ûi ÁncŸrcare normalŸ;
n 500 A (5 In), la cos ϕ = 0,35 la pornire.
CŸderea de tensiune Án amonte de circuitul motorului, Án condiÍii normale (tabloul din
Fig. G29 avÊnd 1000 A) are valoarea de 10 V Ántre faze.
Care este cŸderea de tensiune pe circuitul motorului:
n Án cazul funcÍionŸrii normale?
n la pornire?
SoluÍie:
n cŸderea de tensiune Án condiÍii normale de funcÍionare:
∆U
∆U% = 100
Un
Tabelul G28 (de mai sus) indicŸ 1 V/A/km adicŸ:
ΔU pentru cablu = 1 x 100 x 0,05 = 5 V
ΔUtotal = 10 + 5 = 15 V
Prin urmare:
15
x 100 = 3,.75%
400
AceastŸ valoare este mai micŸ decÊt cea admisibilŸ (8%), deci este satisfŸcŸtoare.
n cŸderea de tensiune la pornirea motorului:
ΔUcablu = 0,52 x 500 x 0,05 = 13 V
DatoritŸ curentului superior de pornire necesar motorului, cŸderea de tensiune la
nivelul tabloului de distribuÍie va depŸÛi valoarea de 10 V.
ConsiderÊnd valoarea totalŸ a curentului Án tablou, pe perioada de pornire a
motorului de 900 + 500 = 1400 A, atunci cŸderea de tensiune la nivelul tabloului va
creÛte aproximativ proporÍional.
10 x 1,400
= 14 V
1,000
ΔU tablou de distribuÍie = 14 V
ΔU cablu motor = 13 V
ΔU total = 13 + 14 = 27 V adicŸ:
Fig. G29: Exemplul 1. 27
x 100 = 6,.75%, o valoare care este satisfŸcŸtoare pe durata pornirii motorului.
400
3 Determinarea cŸderii de tensiunii
G23
50 m / 70 mm2 Cu
I B = 150 A
20 m / 2,5 mm2 Cu
I B = 20 A
CunoaÛterea valorilor curentului de scurtcircuit CunoaÛterea valorilor curentului de scurtcircuit trifazat simetric (Isc) Án punctele
strategice ale instalaÍiei este necesarŸ pentru a dimensiona echipamentul de
trifazat simetric (Isc) Án diferite puncte ale
comutaÍie (valorile curenÍilor de defect), cablurile (verificarea stabilitŸÍii termice),
instalaÍiei este o cerinÍŸ foarte importantŸ a dispozitivele de protecÍie (setarea corectŸ a protecÍiilor - selectivŸ) Ûi aÛa mai
activitŸÍii de proiectare. departe...
În continuare, va fi analizat un scurtcircuit trifazat net (de impedanÍŸ zero) alimentat
printr-un transformator de distribuÍie MT/JT. Cu excepÍia unor cazuri speciale, acest
tip de defect este cel mai sever Ûi este, cu siguranÍŸ, cel mai simplu de calculat.
CurenÍii de scurtcircuit care se produc Án reÍele alimentate de la generatoare
sincrone Ûi Án circuitele de curent continuu sunt prezentaÍi Án capitolul N.
Pentru proiectarea instalaÍiilor electrice, calculele simplificate Ûi regulile practice care
urmeazŸ dau rezultate destul de precise pentru marea majoritate a cazurilor.
G24
Tab. G31: Valorile tipice ale Usc pentru diferite puteri nominale de transformatoare
cu tensiuni primare i 20kV.
n Exemple
Cazul unui transformator de 400 kVA, 242/420 V Án gol.
Usc = 4 %
400 x 103 550 x 100
In = = 550 A I sc = = 13,.7 kA
420 x 3 4
Cazul mai multor transformatoare montate Án paralel care alimenteazŸ o barŸ
de distribuÍie.
Valoarea curentului de scurtcircuit aferent unei plecŸri aflate imediat Án aval de
sistemul de bare (vezi Fig. G32) poate fi estimatŸ ca o sumŸ a curenÍilor de
scurtcircuit corespunzŸtori fiecŸrui transformator, calculaÍi individual.
Se presupune cŸ toate transformatoarele sunt alimentate din aceeaÛi reÍea de medie
tensiune, Án care caz, valorile Ánsumate obÍinute din Tab. G31 dau o valoare uÛor
mai mare decÊt cea realŸ.
AlÍi parametri care nu au fost luaÍi Án considerare ar putea fi impedanÍele sistemului
de bare Ûi ale Ántreruptoarelor.
Fig. G32: Cazul mai multor transformatoare conectate Valorile curenÍilor de scurtcircuit astfel obÍinute sunt, ÁnsŸ, suficient de precise pentru
Án paralel. calcule de proiectare. Alegerea Ántreruptoarelor Ûi/sau a dispozitivelor de protecÍie
Ámpotriva curenÍilor de scurtcircuit este prezentatŸ Án capitolul H, secÍiunea 4.4.
4 Curentul de scurtcircuit
unde:
U20 = tensiunea de linie, Án gol, aferentŸ ÁnfŸÛurŸrilor secundare ale
transformatorului
ZT = impedanÍa totalŸ, pe fazŸ, a instalaÍiei din amonte de locul producerii
defectului (Án Ω)
Metoda de calcul a ZT
Fiecare componentŸ a unei instalaÍii (reÍeaua de medie tensiune, transformator,
cablu, Ántreruptor, sistem de bare, etc.) se caracterizeazŸ printr-o impedanÍŸ proprie
Z, alcŸtuitŸ dintr-un element rezistiv (R) Ûi o reactanÍŸ inductivŸ (X). Este de notat
faptul cŸ reactanÍa capacitivŸ nu este importantŸ pentru calculul curenÍilor de
scurtcircuit.
Parametrii R, X Ûi Z sunt exprimaÍi Án ohmi, Ûi sunt ca laturile unui triunghi
dreptunghic, aÛa cum sunt arŸtaÍi Án diagrama impedanÍelor din Fig. G33.
Metoda constŸ Án divizarea reÍelei Án secÍiuni convenabile Ûi Án calculul valorilor R Ûi
X pentru fiecare dintre acestea.
Acolo unde, Án reÍea, secÍiunile sunt conectate Án serie, toate elementele rezistive se
adunŸ aritmetic; la fel, reactanÍele, pentru a obÍine valorile RT Ûi XT. ImpedanÍa (ZT)
pentru secÍiunile combinate se calculeazŸ apoi cu relaÍia:
Z T = RT 2 + X T 2
În cazul Án care, pentru oricare douŸ secÍiuni ale reÍelei conectate Án paralel,
Fig. G33: Diagrama impedanÍelor. predominŸ componenta rezistivŸ sau inductivŸ, acestea pot fi calculate astfel: G25
Fie R1 Ûi R2 douŸ rezistenÍe conectate Án paralel; atunci, rezistenÍa echivalentŸ R3 va
fi data de relaÍia:
R1 x R2 X1 x X2
R3 = iar reactanÍa echivalentŸ X 3 =
R1 + R2 X1 + X2
Este de reÍinut faptul cŸ, pentru calculul lui X3 vor conta doar inductanÍele proprii
circuitelor, nu Ûi inductanÍele mutuale. DacŸ circuitele conectate Án paralel sunt
Ánvecinate, atunci reactanÍa echivalentŸ X3 va avea o valoare sensibil mai mare.
Tab. G34: ImpedanÍa reÍelei de medie tensiune raportatŸ la partea de joasŸ tensiune a
transformatorului MT/JT.
Formula care face aceastŸ deducÍie Ûi, Án acelaÛi timp o converteÛte la o impedanÍŸ
echivalentŸ raportatŸ la JT este urmŸtoarea:
unde:
Zs = impedanÍa reÍelei de medie tensiune, exprimatŸ Án mΩ
Uo = tensiunea de linie, Án gol, pe partea de JT, exprimatŸ Án V
Psc = puterea de scurtcircuit trifazat, exprimat Án kVA.
RezistenÍa reÍelei MT din amonte, Ra este, Án general, neglijabilŸ Án comparaÍie cu
reactanÍa Xa, aceasta fiind consideratŸ ca o valoare ohmicŸ aproximativŸ a lui Za.
DacŸ sunt necesare calcule mai precise, Ra poate fi considerat egal cu 0,1Xa, iar Xa
poate fi consideratŸ a fi egalŸ cu 0,995 Za.
Tabelul G34 prezintŸ valorile Ra Ûi Xa corespunzŸtoare unor puteri de scurtcircuit
MT(2) uzuale, anume 250 MVA Ûi 500 MVA.
(1) Puterea de scurtcircuit MVA: √3 ELIsc unde:
n EL: valoarea nominalŸ a tensiunii de linie, exprimata Án kV
(ef.);
n Isc: curentul de scurtcircuit trifazat, exprimat Án kA (ef.).
(2) PÊnŸ la 36 kV.
G - Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor
4 Curentul de scurtcircuit
Unde:
U20 = valoarea nominalŸ a tensiunii de linie, Án gol, exprimatŸ Án VolÍi
Pn = puterea nominalŸ a transformatorului, Án kVA
Usc = tensiunea de scurtcircuit a transformatorului, exprimatŸ Án %.
RezistenÍa ÁnfŸÛurŸrilor transformatorului, Rtr poate fi calculatŸ cunoscÊndu-se
pierderile totale, precum urmeazŸ:
Pcu = 3In2 x Rtr, astfel ÁncÊt , Án miliohmi
Unde:
Pcu = pierderile totale, Án WaÍi
In = valoarea nominalŸ a curentului, Án Amperi
Rtr = rezistenÍa pe fazŸ a transformatorului, Án mΩ (rezistenÍele ÁnfŸÛurŸrilor de
medie tensiune Ûi de joasŸ tensiune aferente unei faze sunt incluse Án aceastŸ
valoare).
Tab. G35: Valori de rezistenÍŸ, reactanÍŸ Ûi impedanÍŸ pentru transformatoare tipice de distribuÍie cu ÁnfŸÛurŸri MT i 20kV.
n Întreruptoare automate
În circuitele de joasŸ tensiune, impedanÍa Ántreruptoarelor situate Án amonte de locul
de defect trebuie luatŸ Án considerare. În mod convenÍional, valoarea reactanÍei se
presupune a fi 0,15 mΩ/Ántreruptor, Án timp ce valoarea rezistenÍei este neglijabilŸ.
n Sistemul de bare
RezistenÍa sistemului de bare este Án general, neglijabilŸ, astfel ÁncÊt impedanÍa sa
este, practic, Án Ántregime reactivŸ, fiind de valoare 0,15 mΩ/m(1) (dublarea distanÍei
dintre bare poate conduce la creÛterea reactanÍei cu cca. 10%).
n Conductoarele circuitelor
L
RezistenÍa conductorului este datŸ de relaÍia: Rc = ρ
unde: S
ρ = rezistivitatea electricŸ a materialului conductorului la temperatura normalŸ de
funcÍionare:
o 22,5 mΩ.mm2/m pentru cupru
o 36 mΩ.mm2/m pentru aluminiu
L = lungimea conductorului, Án metri
S = secÍiunea conductorului, Án mm2.
Valorile reactanÍelor cablului pot fi obÍinute de la producŸtor. Pentru secÍiuni mai mici
de 50 mm2, reactanÍa poate fi neglijatŸ. În absenÍa altor informaÍii, pentru sistemele
la 50 Hz, poate fi utilizatŸ o valoare de 0,08 mΩ/m, iar pentru sistemele la 60 Hz,
se va considera 0,096 mΩ/m. Pentru barele capsulate ca Ûi pentru alte sisteme de
ghene prefabricate, trebuie consultat producŸtorul.
n Motoare
În momentul unui scurtcircuit, un motor Án funcÍiune va trece (pentru o scurtŸ
perioadŸ de timp) Án regim de generator Ûi va injecta un curent electric Án locul de
defect.
În general, contribuÍia acestei injecÍii de curent poate fi ignorata. TotuÛi, pentru
calcule mai precise, Án mod special Án cazul motoarelor de puteri mari Ûi/sau a mai
multor motoare de puteri mici, contribuÍia totalŸ poate fi estimatŸ utilizÊnd formula:
Iscm = 3,5 In pentru fiecare motor, respectiv, 3,5 m In pentru m motoare similare care
funcÍioneazŸ simultan. Sunt luate Án considerare numai motoare trifazate ÁntrucÊt
contribuÍia motoarelor monofazate este insignifiantŸ.
Sistemul de bare Neglijabil pentru S > 200 mm2 Án formula: XB = 0,15 mΩ/m
L (1)
R=ρ
S
Conductoare(2) L (1) Cabluri: Xc = 0,08 mΩ/m
R=ρ
S
Motoare Vezi secÍiunea 4.2 Motoare
(adesea neglijabilŸ la JT)
Curent de scurtcircuit U20
trifazat Án kA sc =
I sc
3 RT 2 + XTT 2
Tab. G36: Tabel recapitulativ referitor la impedanÍele diferitelor pŸrÍi componente ale unui sistem de alimentare cu energie electricŸ.
G - Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor
4 Curentul de scurtcircuit
420
InstalaÍia JT R (mΩ) X (mΩ) RT (mΩ) XT (mΩ) I sc =
3 RT 2 + XT 2
ReÍeaua MT 0,035 0,351
Psc = 500 MVA
Transformator 2,24 8,10
20 kV/420 V
Pn = 1000 kVA
Usc = 5%
Pcu = 13,3 x 103 W
Cablu unifilar ,
22.5 5
5 m cupru Rc = x = 0.12
, Xc = 0,08 x 5 = 0,40 2,41 8,85 Isc1 = 26 kA
4 240
4 x 240 mm2/fazŸ
Întreruptor RD = 0 XD = 0,15
principal
Sistem de bare RB = 0 XB = 1,5 2,41 10,5 Isc2 = 22 kA
10 m
Cablu multifilar
100
100 m Rc = 22.5
, x = 23.68
, Xc = 100 x 0,08 = 8 26,1 18,5 Isc3 = 7,4 kA
95 mm2 cupru 95
Cablu multifilar
20
20 m Rc = 22.5
, x = 45 Xc = 20 x 0,08 = 1,6 71,1 20,1 Isc4 = 3,2 kA
10 mm2 cupru 10
circuite finale de distribuÍie
Tab. G37: Calculul curentului de scurtcircuit pentru o instalaÍie de joasŸ tensiune, alimentatŸ de la un transformator MT/JT de 1000kVA, 400 V.
G28
MetodŸ
Se alege secÍiunea minimŸ admisibilŸ pentru conductorul din coloana corespunzŸtoare
conductoarelor de cupru (Án acest exemplu, secÍiunea admisibilŸ este 47,5 mm2).
Se alege lungimea conductorului aferent circuitului respectiv (sau cea mai apropiatŸ),
de-a lungul rÊndului corespunzŸtor lui 47,5 mm2. Se coboarŸ Án coloana unde
se gŸseÛte valoarea lungimii Ûi se opreÛte pe rÊndul Án dreptul cŸruia se gŸseÛte
valoarea curentului de scurtcircuit din amonte (sau o valoare apropiatŸ superioarŸ).
În acest caz, 30 kA este cea mai apropiatŸ valorii 28 kA considerate. Valoarea
curentului de scurtcircuit pe circuitul din aval la 20 m este datŸ de intersecÍia dintre
coloana Án care se gŸseÛte valoarea lungimii Ûi rÊndul corespunzŸtor curentului de
scurtcircuit din amonte, Isc (sau unei valori apropiate, superioare).
AceastŸ valoare, Án exemplu nostru este cca. 14,7 kA.
Procedura pentru conductoarele din aluminiu este asemŸnŸtoare, dar coloana
trebuie sŸ urce cŸtre mijlocul tabelului.
În consecinÍŸ, un Ántreruptor automat montat pe o ÛinŸ DIN avÊnd un curent nominal
de 63 A Ûi Isc = 25 kA (de exemplu NG125N) poate fi utilizat pentru valoarea
Fig. G38: Exemplu de calcul al curentului de scurtcircuit din curentului nominal de 55 A, aferentŸ circuitului din Fig. G38.
aval, utilizÊnd Tabelul G39. Un Ántreruptor Compact de 160 A avÊnd o putere de scurtcircuit de 25 kA (de
exemplu Compact NS160) poate fi utilizat pentru protecÍia circuitului de 160 A.
4 Curentul de scurtcircuit
Tab. G39: Isc Ántr-un punct din aval, Án funcÍie de curentul de scurtcircuit din amonte, de lungimea Ûi de secÍiunea admisibilŸ a cablului, Ántr-un sistem trifazat
de 230/400 V.
G30
Fig. G40: Circuit protejat prin fuzibile aM.
Asa cum se indicŸ Án Figurile G40 Ûi G41, cele mai uzuale circuite care utilizeazŸ
dispozitive separate de protecÍie pentru suprasarcinŸ Ûi scurtcircuit, sunt cele care
comandŸ Ûi protejeazŸ motoare.
Figura G42a constituie o derogare de la regulile de protecÍie de bazŸ Ûi este, Án
general, utilizatŸ pentru circuite de bare capsulate prefabricate, iluminat, etc.
Variatoare de turaÍie
Tabelul G42b indicŸ protecÍiile asigurate de variatoarele de turaÍie Ûi, dacŸ
este necesar, anumite funcÍii adiÍionale ale dispozitivelor de protecÍie precum
Ántreruptoare automate, relee termice, dispozitive de protecÍie diferenÍiale.
Fig. G41: Circuit protejat de Ántreruptor fŸrŸ releu termic
la suprasarcinŸ.
G31
Tab. G47: Lungimile maxime ale circuitelor, Án metri, pentru conductoarele de cupru (pentru aluminiu, lungimile trebuie multiplicate cu 0,62).
Tabelele G48 la G50 prezintŸ lungimile maxime ale circuitelor (Lmax) Án metri, pentru:
n circuitele trifazate, 4 conductoare, 400 V (cu neutru distribuit) Ûi
n circuite monofazate cu 2 conductoare, 230 V
protejate, Án ambele cazuri prin Ántreruptoare de uz casnic sau Ántreruptoare avÊnd
caracteristici de declanÛare similare.
În alte cazuri, se aplicŸ factori de corecÍie asupra lungimilor indicate. AceÛti factori
sunt indicaÍi Án Tab. G51.
G - Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor
5 Cazuri particulare ale curentului
de scurtcircuit
Tab. G48: Lungimea maximŸ a conductoarelor din cupru, Án metri, protejate prin Ántreruptoare automate, curbŸ B.
Tab. G49: Lungimea maximŸ a conductoarelor din cupru, Án metri, protejate prin Ántreruptoare automate, curbŸ C.
Tab. G50: Lungimea maximŸ a conductoarelor din cupru, Án metri, protejate prin Ántreruptoare automate, curbŸ D.
Detalii circuit
Circuit trifazat cu 3 conductoare, 400 V sau circuit monofazat cu 2 conductoare 400V (fŸrŸ neutru) 1,73
Circuit monofazat cu 2 conductoare, 230 V (fazŸ Ûi neutru ) 1
Circuit trifazat 4 conductoare 230/400 V sau circuit bifazat Sph/Sneutru = 1 1
3 conductoare, 230/400V (cu neutru) Sph/Sneutru = 2 0,67
Tab. G51: Factori de corecÍie de aplicat lungimilor obÍinute din Tabelele G47 la G50.
Exemple
Exemplul 1
Într-o instalaÍie monofazatŸ cu 2 conductoare, protecÍia este asiguratŸ de cŸtre
un Ántreruptor automat de 50 A, de tip NS80HMA, pragul magnetic de declanÛare
instantanee la care este setat, este de 500 A (precizie ±20%); cazul cel mai
defavorabil impune 500 x 1,2 = 600 A la declanÛare. SecÍiunea cablului este 10 mm2
iar materialul conductorului este cupru.
În Tab. G47, rÊndul Im = 500 A ÁntÊlneÛte coloana cu secÍiunea admisibilŸ = 10 mm2
la valoarea pentru Lmax de 67 m. Întreruptorul automat protejeazŸ cablul Ámpotriva
scurtcircuitului cu condiÍia ca lungimea sa sŸ nu depŸÛeascŸ 67 m.
Exemplul 2
Într-un circuit trifazat cu 3 conductoare (fŸrŸ neutru), protecÍia este asiguratŸ de un
Ántreruptor automat de 220 A de tip NS250N cu un prag magnetic instantaneu al
unitŸÍii de declanÛare de tip MA stabilit la 2000 A (±20%); cazul cel mai defavorabil
impune 2400 A la declanÛare. Cablul este de 120 mm2 iar materialul conductorului
este cupru.
În Tab. G47 rÊndul Im = 2000 A ÁntÊlneÛte coloana cu secÍiunea = 120 mm2 la
valoarea pentru Lmax de 200 m. Fiind un circuit trifazat 3 conductoare, 400 V (fŸrŸ
neutru), trebuie aplicat un factor de corecÍie indicat Án Tab. G51. Acest factor poate fi
1,73. Întreruptorul automat protejeazŸ cablul Ámpotriva scurtcircuitului cu condiÍia ca
lungimea sa sŸ nu depŸÛeascŸ 200 x 1,73 = 346 m.
Tab. G53: Energia termicŸ maximŸ admisibilŸ pentru cablu (exprimatŸ Án Amper2 x sec. x 106).
G - Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor
5 Cazuri particulare ale curentului
de scurtcircuit
Exemplu
Este un cablu din XLPE de secÍiune 4 mm2 bine protejat de un Ántreruptor automat
C60N?
Tabelul G53 indicŸ faptul cŸ valoarea I2t pentru cablu este 0,3272 x 106, Án
timp ce valoarea maximŸ admisibilŸ pentru Ántreruptorul automat, din catalogul
producŸtorului este considerabil inferioarŸ (i 0,1 x 106 A2s).
Cablul este, prin urmare, bine protejat de Ántreruptorul automat pÊnŸ la capacitatea
sa de rupere la scurtcircuit.
LimitŸrile electrodinamice
Pentru toate tipurile de circuite (conductoare sau bare capsulate) este necesar sŸ se
ia Án considerare efectele electrodinamice.
Pentru a rezista la solicitŸrile electrodinamice, conductoarele trebuie sŸ fie solid
fixate iar conexiunile sŸ fie bine realizate.
Pentru barele capsulate Ûi pentru alte tipuri de conexiuni, ghene de curent, Ûine,
etc. este, de asemenea, necesar sŸ se verifice performanÍele lor Án ceea ce priveÛte
rezistenÍa la efectele electrodinamice ale curenÍilor de scurtcircuit. Valorile de vÊrf
ale curenÍilor, limitate de Ántreruptor sau fuzibil trebuie sŸ fie inferioare celor pentru
care sistemele prefabricate au fost proiectate. În general, producŸtorii publicŸ tabele
de coordonare care asigurŸ protecÍia adecvatŸ produselor lor Ûi, de asemenea,
reprezintŸ principalele avantaje ale acestor sisteme.
G36
6 Conductoare de protecÍie (PE)
Conectarea
Conductoarele PE trebuie :
n sŸ nu includŸ nici un mijloc care sŸ conducŸ la discontinuitatea circuitului (de
exemplu: Ántreruptoare, contacte demontabile, etc.);
n sŸ conecteze pŸrÍile active accesibile ale instalaÍiei la conductorul principal PE, Án
paralel Ûi nu Án serie, aÛa cum este indicat Án Fig. G54;
n sŸ fie prevŸzutŸ cu o bornŸ de ÁmpŸmÊntare dedicatŸ pe o barŸ comunŸ de
ÁmpŸmÊntare situatŸ Án tablourile de distribuÍie.
Schema TT
Conductorul PE nu trebuie obligatoriu sŸ fie amplasat Án imediata vecinŸtate a
conductoarelor active ale circuitului respectiv ÁntrucÊt nu sunt necesare valori mari
ale curenÍilor de punere la pŸmÊnt, pentru funcÍionarea dispozitivelor de protecÍie G37
diferenÍialŸ utilizate Án instalaÍiile TT.
Schemele IT Ûi TN
Conductorul PE sau PEN, aÛa cum s-a menÍionat anterior, trebuie sŸ fie instalat cÊt
se poate de apropiat de conductoarelor active corespunzŸtoare circuitului; nici un
material fero-magnetic nu trebuie sŸ fie interpus Ántre acestea. Conductorul PEN
trebuie Ántotdeauna sŸ fie conectat direct la borna de ÁmpŸmÊntare a aparatului
printr-o legŸturŸ de la borna sa de ÁmpŸmÊntare la borna de neutru (vezi Fig. G55).
n Schema TN-C (conductorul neutru Ûi conductorul de protecÍie sunt unul Ûi acelaÛi
Fig. G54: O conectare defectuasŸ, Án serie, va lŸsa toate Ûi se numeÛte PEN).
aparatele din aval neprotejate. FuncÍia de protecÍie a conductorului PEN are prioritate astfel ÁncÊt, toate regulile
referitoare la conductoarele PE se aplicŸ Ûi conductoarelor PEN.
n Trecerea TN-C la TN-S
Conductorul PE al unei instalaÍii este conectat la borna PEN sau la bara de
ÁmpŸmÊntare (vezi Fig. G56), Án general la originea instalaÍiei. În aval de punctul de
separare, nici un conductor PE nu mai poate fi conectat la conductorul neutru.
Tipuri de materiale
Materialele mentionate mai jos, Án Tabelul G57, pot fi folosite pentru confecÍionarea
conductoarelor PE dacŸ sunt Ándeplinite condiÍiile din ultima coloanŸ.
6.2 Dimensionare
Tabelul G58 de mai jos se bazeazŸ pe Standardul CEI 60364-5-54. Acest tabel
prezintŸ douŸ metode pentru determinarea secÍiunii minime admisibile pentru
conductoarele PE Ûi PEN Ûi, de asemenea, pentru conductorul cŸtre priza de
pŸmÊnt.
(1) Datele sunt valabile dacŸ respectivul conductor este din acelaÛi material ca Ûi conductorul de fazŸ. În caz contrar trebuie aplicat un factor de corecÍie.
(2) Atunci cÊnd conductorul PE este separat de conductoarele de fazŸ ale circuitului, urmŸtoarele valori minime trebuie respectate:
a. 2,5 mm2 dacŸ PE este protejat mecanic;
b. 4 mm2 dacŸ PE nu este protejat mecanic.
(3) Din motive mecanice, conductorul PEN nu trebuie sŸ aibe o secÍiune mai micŸ de 10 mm2 (Cu) sau 16 mm2 (Al).
(4 ) A se face referire la Figura G55 pentru a se aplica aceastŸ formulŸ.
NotŸ: În RomÊnia se acceptŸ secÍiunile minime prevŸzute Án normativul NP-I7-2002, aliniatele 4.1.47 pŸnŸ la 4.1.49
Tab. G59: Valorile lui k, pentru conductoarele PE Án instalaÍiile de joasŸ tensiune, uzuale Án
standardele naÍionale Ûi Án conformitate cu CEI 60724.
G41
Fig. G63b: Raportul dintre ÁncŸrcarea conductorului neutru Ûi cea a conductorului de fazŸ
Án funcÍie de procentajul armonicii 3.
Tab. G63: Factori de corecÍie datoraÍi curenÍilor armonici Án conductoarele cu patru Ûi cinci
conductoare (Án conformitate cu CEI 60364-5-52).
G - Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor
7 Conductorul neutru
Exemple
Se considerŸ un circuit trifazat cu o sarcinŸ proiectatŸ de 37 A care circulŸ printr-un
cablu cu izolaÍie din PVC, fixat pe perete prin metoda de instalare C. Din Tab. G24
un cablu de 6 mm2 avÊnd conductoare din cupru are un curent de regim permanent
de 40 A Ûi, prin urmare, este adecvat dacŸ prin circuit nu sunt prezente armonici.
n DacŸ armonica 3 este prezentŸ Án proporÍie de 20%, atunci, trebuie aplicat un
factor de corecÍie de 0,86 iar sarcina devine: 37/0,86 = 43 A. Pentru aceastŸ sarcinŸ
este necesar un cablu de 10 mm2;
n DacŸ armonica 3 este prezentŸ Ántr-un procent de 40% dimensionarea cablului
se va face pe baza curentului din conductorul neutru: 37 x 0,4 x 3 = 44,4 A, cŸruia i
se va aplica un coeficient de corecÍie de 0,86. Aceasta va conduce la un curent de
sarcinŸ de 44,4/0,86 = 51,6 A. Pentru aceastŸ sarcinŸ, este necesar un cablu de
10 mm2;
n DacŸ armonica 3 este prezentŸ Ántr-un procent de 50% dimensionarea cablului se
va face tot pe baza curentului din conductorul neutru: 37 x 0,5 x 3 = 55,5 A. În acest
caz, factorul de corecÍie este 1 Ûi se impune un cablu de 16 mm2.
TT TN-C TN-S IT
Monofazat
(fazŸ/neutru)
(B)
or or
Monofazat
(fazŸ/fazŸ)
(A) (A)
or or
Trifazat
4 conductoare
Sn u Sph
(B)
or
G45
Trifazat
4 conductoare
Sn < Sph
(B)
or
(A) Autorizat pentru sistemele TT sau TN-S dacŸ un dispozitiv de protecÍie Ámpotriva curentului rezidual este instalat la
originea circuitului sau Án amonte, Ûi dacŸ nici un neutru artifical nu este distribuit Án aval.
(B) Autorizat Án sistemele IT Án anumite condiÍii: dacŸ Ántreruptorul comandŸ un numŸr de circuite finale omogene ale cŸror
raport al calibrelor nu depŸÛeÛte 2 Ûi care sunt protejate Ámpotriva unui al doilea defect care s-ar putea produce Án altŸ parte
a instalaÍiei printr-un dispozitiv de curent diferenÍial rezidual de sensibilitate i 15% decÊt cea a calibrului protecÍiei circuitului
final avÊnd cea mai micŸ secÍiune.
G46
Prin urmare, pe fiecare fazŸ vor fi utilizate 6 cabluri unifilare de cupru, cu izolaÍie
din PVC, Án paralel. Aceste cabluri vor fi pozate pe un canal de cablu corespunzŸtor
metodei F. Factorii “k” de corecÍie sunt urmŸtorii:
K1 = 1 (vezi Tab. G12, temperaturŸ 30° C)
K4 = 0,87 (vezi Tab. G17, cabluri care se ating, 1 pat de cabluri, u 3 circuite)
AlÍi factori de corecÍie nu sunt relevanÍi Án acest exemplu.
Curentul de sarcinŸ corectat este:
Fiecare conductor poate transporta, prin urmare, un curent de 263 A. Tabelul G21a
indicŸ pentru secÍiunea conductorului, valoarea de 95 mm2.
G - Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor
8 Exemple de calcul pentru cabluri
mΩ
X = 0,08 x 15 = 1,2 mΩ
Conductorul de protecÍie
CerinÍe pentru stabilitate termicŸ: Figurile G58 Ûi G59 aratŸ faptul cŸ, atunci cÊnd se
utilizeazŸ metoda adiabaticŸ, secÍiunea conductorului de protecÍie PE pentru circuitul
C1 va fi:
Un singur conductor de secÍiune 120 mm2 dimensionat astfel din motive menÍionate
ulterior este, prin urmare, suficient, realizÊndu-se totodatŸ condiÍiile unei protecÍii
satisfŸcŸtoare Ámpotriva contactului indirect (deoarece impedanÍa este suficient de
micŸ).
Pentru circuitul C6, secÍiunea conductorului de protecÍie PE poate fi:
n pentru circuitul C6
G50
Capitolul H
Aparate de comutaÍie de joasŸ
tensiune: funcÍii Ûi selecÍie
Cuprins
1
FuncÍiile de bazŸ ale aparatelor de comutaÍie H2
de joasŸ tensiune
1.1 ProtecÍie electricŸ H2
1.2 Separare H3
1.3 Control H4
2
Aparate de comutaÍie H5
2.1 Dispozitive de comutaÍie elementare H5
2.2 Dispozitive de comutaÍie combinate H9
3
Alegerea aparatelor de comutaÍie H10
3.1 Tabel cu caracteristici funcÍionale H10
3.2 SelecÍia aparatelor de comutaÍie H10
4
Întreruptoare automate H11
4.1 Standarde Ûi descriere H11
4.2 Caracteristici fundamentale ale unui Ántreruptor automat H13
4.3 Alte caracteristici ale unui Ántreruptor automat H15
4.4 SelecÍia unui Ántreruptor automat H18
4.5 Coordonarea Ántre Ántreruptoarele automate H22
4.6 Selectivitate MT/JT Ántr-un post de transformare H27
tip consumator
H1
H - Aparate de comutaÍie
de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 1 FuncÍiile de bazŸ ale aparatelor
de comutaÍie de joasŸ tensiune
Rolul aparatajului electric de comutaÍie constŸ Standardele naÍionale Ûi internaÍionale definesc modul Án care trebuie realizate
circuitele instalaÍiilor de JT precum Ûi caracteristicile diferitelor aparate de comutaÍie.
Án realizarea urmŸtoarelor funcÍii:
Principalele funcÍii ale aparatelor de comutaÍie sunt:
n protecÍie electricŸ; n protecÍie electricŸ;
n separarea sigurŸ de pŸrÍile aflate sub n separare electricŸ a unei secÍiuni dintr-o instalaÍie;
tensiune; n comanda localŸ sau de la distanÍŸ.
n comanda localŸ sau de la distanÍŸ. Aceste funcÍii sunt rezumate Án Tab. H1.
ProtecÍia electricŸ la joasŸ tensiune este (excepÍie siguranÍele fuzibile) de obicei
ÁncorporatŸ Án Ántreruptoarele automate sub forma dispozitivelor termice Ûi
electromagnetice Ûi/sau dispozitive de declanÛare pe baza curentului rezidual (mai
rar dispozitive sensibile la tensiunea rezidualŸ - acceptate dar nerecomandate
de CEI).
Celor prezentate Án Tabelul H1 li se adaugŸ Ûi alte funcÍii, anume:
n protecÍie la supratensiune;
n protecÍie la minimŸ tensiune;
care sunt realizate cu dispozitive specifice (diferite tipuri de descŸrcŸtoare, relee
asociate cu contactoare, Ántreruptoare automate comandate de la distanÍŸ,
combinaÍii Ántreruptor automat/izolator, etc.).
Tab. H2: Valorile de vÊrf ale impulsurilor de tensiune corespunzŸtoare tensiunii nominale
normale. Gradele III Ûi IV reprezintŸ grade de poluare definite Án CEI 60664-1.
Tab. H7: Categorii de utilizare ale aparatelor de comutaÍie de joasŸ tensiune conform cu CEI 60947-3.
Fig. H12: Zona de fuziune Ûi nonfuziune a fuzibilelor Tab. H13: Zona de fuziune Ûi nonfuziune a fuzibilelor de JT de tip “gG” Ûi “gM”
de tip “gG” Ûi “gM” . (CEI 60269-1 Ûi 60269-2-1).
Curentul de defect Curentul maxim posibil În cazul folosirii siguranÍelor “gM”, protecÍia la suprasarcinŸ a motorului nu este
prezumat (kAvÊrf) ex. 2,5 Ief (CEI) realizatŸ de siguranÍŸ Ûi astfel totdeauna este necesarŸ utilizarea unui releu termic
separat. De aceea, singurul avantaj oferit de siguranÍele “gM” faÍŸ de siguranÍele
“aM” este reducerea dimensiunilor fizice Ûi o uÛoarŸ reducere a costurilor aferente.
Calibrul nominal
2.2 Dispozitive de comutaÍie combinate
al fuzibilului În general, dispozitivele de comutaÍie nu pot realiza singure toate cerinÍele celor trei
funcÍii de bazŸ: protecÍie, comandŸ Ûi separare.
Atunci cÊnd instalarea unui Ántreruptor automat nu este oportunŸ (mai ales cÊnd
Curbele caracteristice frecvenÍa de conectare este mare, pe perioade Ándelungate) sunt utilizate combinaÍii
ale curentului de vÊrf de dispozitive special proiectate pentru funcÍiile respective.
limitat
Cele mai utilizate combinaÍii sunt descrise mai jos.
Domeniul de curent pentru aceste dispozitive este limitat la maximum 100 A, pentru
tensiunea trifazatŸ de 400 V, fiind utilizate Án principal Án instalaÍii casnice sau
similare. Pentru a evita confuzia Ántre prima variantŸ (cu declanÛare automatŸ) Ûi
cea de a doua variantŸ, termenul “combinaÍie fuzibile Ûi separator” trebuie sŸ fie
completat cu “automat” sau “neautomat”.
Separator combinat cu fuzibile + contactor dotat cu relee termice -
separator de sarcinŸ combinat cu fuzibile + contactor dotat cu relee termice
AÛa cum s-a menÍionat, un contactor dotat cu relee termice (discontactor) nu
realizeazŸ protecÍia la scurtcircuit Ûi de aceea este necesarŸ prezenÍa siguranÍelor
fuzibile de tip aM, pentru a realiza aceastŸ funcÍie. CombinaÍia este utilizatŸ Án
Fig. H20: Simbol pentru combinaÍie fuzibile Ûi separator + principal pentru circuitele de comandŸ ale motoarelor unde separatorul sau
discontactor. separatorul de sarcinŸ permite manevre, cum sunt:
n schimbarea elementelor de Ánlocuire (cu circuitul deschis);
n intervenÍia asupra circuitului din aval de contactorul dotat cu relee termice (existŸ
riscul Ánchiderii acestuia prin comanda de la distanÍŸ).
Separatorul combinat cu fuzibile trebuie sŸ fie interblocat cu contactorul cu relee. O
manevrŸ de deschidere sau Ánchidere a separatorului combinat cu fuzibile trebuie
sŸ fie posibilŸ numai dacŸ contactorul este deschis (Fig. H20), deoarece separatorul
combinat cu fuzibile nu are posibilitatea de a comuta sub sarcinŸ. Un separator
de sarcinŸ combinat cu fuzibile nu necesitŸ interblocare (Fig. H21). Aparatul de
comutaÍie trebuie sŸ fie de clasŸ AC22 sau AC23 dacŸ circuitul alimenteazŸ un
motor.
Întreruptor automat + contactor-Ántreruptor automat + contactor cu relee termice
Fig. H21: Simbol pentru combinaÍie fuzibile Ûi separator de Aceste combinaÍii sunt utilizate Án sistemele de distribuÍie comandate la distanÍŸ, la
sarcinŸ + discontactor. care numŸrul de acÍionŸri este mare sau pentru comanda Ûi protecÍia circuitelor de
alimentare a motoarelor.
H - Aparate de comutaÍie
de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 3 Alegerea aparatelor de comutaÍie
Fuzibil n n n
Întreruptor n n(1) n(1)(2) n n n
automat(5)
Întreruptor n n n(1) n(1)(2) n n n
automat cu(5)
separ. vizibilŸ
Întreruptor n n n(1) n(1)(2) n n n n
automat de
supracurent
Ûi rezidual(5)
Locul de Originea fiecŸrui Toate punctele În general pe La punctele de La punctele de Originea fiecŸrui Originea fiecŸrui Originea circuit
H10 instalare circuit unde din punct circuitul de sosire alimentare ale alimentare ale circuit circuit unde sistemul de
(principiu de vedere al fiecŸrui tablou fiecŸrei maÛini fiecŸrei maÛini tratare a neutrului
general) operaÍional de distribuÍie Ûi/sau la fiecare este potrivit
poate fi necesarŸ maÛinŸ implicatŸ TN-S, IT, TT
oprirea procesului Án proces
(1) Este realizatŸ Ántreruperea tuturor conductoarele active.
(2) Ar putea sŸ fie necesarŸ menÍinerea alimentŸrii sistemului de oprire.
(3) DacŸ este asociat cu un releu termic (combinaÍia este de obicei numitŸ “discontactor”).
(4) În anumite ÍŸri, un separator cu contacte vizibile este montat obligatoriu la partea amonte a unei instalaÍii de JT alimentatŸ direct de la un transformator MT/JT.
(5) Anumite tipuri de aparate de comutaÍie, sunt corespunzŸtoare pentru funcÍii de separare, (RCD conform CEI 61008) fŸrŸ sŸ se specifice explicit acest lucru.
Întreruptoarele automate care asigurŸ AÛa cum se aratŸ Án Tab. H23 un Ántreruptor automat cu aptitudine de separare
este sigurul tip de aparat de comutaÍie capabil sŸ satisfacŸ simultan toate funcÍiile
separarea Ándeplinesc toate funcÍiile de bazŸ
necesare Ántr-o instalaÍie electricŸ.
ale aparatelor de comutaÍie; Án acelaÛi timp, În plus, acesta poate sŸ realizeze o gamŸ largŸ de alte funcÍii, prin intermediul unor
prin intermediul accesoriilor aferente, sunt elemente auxiliare, de exemplu: semnalizare (Ánchidere/deschidere, declanÛare pe
create alte numeroase posibilitŸÍi funcÍionale. defect), declanÛare la tensiune minimŸ, comandŸ la distanÍŸ, etc.
Aceste caracteristici fac din Ántreruptorul automat cu aptitudine de separare tipul de
aparat de comutaÍie de bazŸ pentru orice instalaÍie electricŸ.
Descriere
Figura H24 prezintŸ schematic pŸrÍile principale ale Ántreruptorului automat de JT Ûi
funcÍiile aferente:
n componentele de comutaÍie, conÍinÊnd contactele fixe Ûi mobile Ûi camera de
stingere a arcului electric;
n mecanismul Ántreruptorului, care deschide piesele de contact prin intermediul
dispozitivului de declanÛare la aparitia unui supracurent. Acest mecanism cuprinde
Ûi pÊrghia (maneta) de acÍionare manualŸ;
n un dispozitiv de declanÛare, care cuprinde:
o un dispozitiv termic Ûi magnetic Án care o lamŸ bimetalicŸ, acÍionatŸ termic,
detecteazŸ o situaÍie de suprasarcinŸ, Án timp ce declanÛatorul electromagnetic
acÍioneazŸ la nivele de curent corespunzŸtoare unui regim de scurtcircuit, sau
o un releu electronic ce primeÛte informaÍii de la transformatorii de curent instalaÍi
cÊte unul pe fiecare fazŸ;
n un spaÍiu de conectare, unde se pot monta diferite tipuri de borne, pentru
conectarea conductoarelor aferente circuitului de forÍŸ.
Întreruptoarele automate pentru uz casnic (vezi Fig. H25, pagina urmŸtoare),
conforme cu CEI 60898 sau alte standarde naÍionale echivalente Ándeplinesc
funcÍiile de bazŸ de:
Fig. H24: PŸrÍile principale ale unui Ántreruptor automat. n separare;
n protecÍie Ámpotriva supracurentului.
H - Aparate de comutaÍie
de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 4 Întreruptoare automate
Anumite modele au fost concepute pentru a oferi protecÍie diferenÍialŸ (30 mA) prin
adŸugarea unui bloc modular, Án timp ce alte modele (RCBO conform CEI 61009 Ûi
CBR conform CEI 60947-2, Anexa B) au anexa diferenÍialŸ ÁncorporatŸ (vezi Fig.
H26).
În afarŸ de funcÍiile mai sus menÍionate Ûi alte funcÍii pot fi asociate ulterior unui
Ántreruptor automat prin module adiÍionale, aÛa cum este arŸtat Án Fig. H27, Án
special comanda de la distanÍŸ Ûi indicarea poziÍiei (Ánchis-deschis-declanÛat pe
defect).
Icu cos ϕ
6 kA < Icu i 10 kA 0,5
10 kA < Icu i 20 kA 0,3
20 kA < Icu i 50 kA 0,25
50 kA < Icu 0,2
Tab. H34: Curentul Icu corespunzŸtor factorului de putere cos ϕ al reÍelei cu scurtcircuit
(CEI 60947-2).
UrmŸtoarele caracteristici, mai puÍin 4.3 Alte caracteristici ale unui Ántreruptor automat
importante, ale unui Ántreruptor automat de JT Tensiunea nominalŸ de izolaÍie (Ui)
sunt deseori luate Án calcul atunci cÊnd se Aceasta este valoarea de tensiune la care se efectueazŸ testele de rigiditate
face alegerea finalŸ a acestuia. dielectricŸ (Án general mai mari decÊt 2 Ui) Ûi pentru care sunt definite distanÍele de
strŸpungere Ûi conturnare. Valoarea maximŸ a tensiunii nominale de funcÍionare nu
trebuie sŸ depŸÛeascŸ tensiunea nominalŸ de izolaÍie, adicŸ Ue i Ui.
H - Aparate de comutaÍie
de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 4 Întreruptoare automate
H16
Icm cos ϕ Icm = k Icu
6 kA < Icu i 10 kA 0,5 1,7 x Icu
10 kA < Icu i 20 kA 0,3 2 x Icu
20 kA < Icu i 50 kA 0,25 2,1 x Icu
50 kA i Icu 0,2 2,2 x Icu
Tab. H37: RelaÍia Ántre capacitatea de rupere nominalŸ Icu Ûi capacitatea de Ánchidere
nominalŸ Icm la diferite valori ale factorului de putere al curentului de scurtcircuit, aÛa cum este
Fig. H36: Întreruptor automat categoria B, standardizatŸ Án CEI 60947-2.
Într-o instalaÍie proiectatŸ corect un Ántreruptor Capacitatea de rupere de serviciu la scurtcircuit (Ics)
automat nu va fi niciodatŸ Án situaÍia de a Capacitatea nominalŸ de rupere limitŸ la scurtcircuit (Icu) sau capacitatea nominalŸ
funcÍiona la curentul maxim de deconectare, de Ánchidere la scurtcircuit (Icm) este curentul de defect maxim pe care Ántreruptorul
automat poate sŸ-l ÁntrerupŸ fŸrŸ sŸ fie afectat Án mod semnificativ. Probabilitatea
Icu. Din acest motiv, a fost introdus un nou
de apariÍie a unui astfel de curent este foarte scŸzutŸ Ûi Án circumstanÍe normale
parametru Ûi anume, Ics. Valoarea acestuia curenÍii de defect sunt considerabil mai scŸzuÍi decÊt capacitatea de rupere “limitŸ”
este definitŸ Án CEI 60947-2 ca fiind procent Icu a Ántreruptorului. Pe de altŸ parte este important ca aceÛti curenÍi (cu probabilitate
din Icu (25, 50, 75 Ûi 100%). scŸzutŸ) sŸ fie ÁntrerupÍi Án condiÍii bune astfel ÁncÊt Ántreruptorul sŸ fie imediat
disponibil pentru reÁnchidere, dupŸ ce circuitul defect a fost remediat. Din aceste
motive, a fost creat un nou parametru Ics exprimat Án procente din Icu (25, 50, 75 Ûi
100% pentru Ántreruptoarele automate industriale).
SecvenÍa standard de Áncercare la scurtcircuit este urmŸtoarea:
n O - CO - CO(1) (la Ics);
Testele realizate conform acestei secvenÍe sunt destinate sŸ verifice dacŸ
Ántreruptorul este Án stare bunŸ Ûi disponibil unei funcÍionŸri normale.
Pentru Ántreruptoarele automate de tip casnic Ics = k x Icn. Valorile coeficientului k
sunt date Án CEI 60898 tabelul XIV. În Europa, practica industrialŸ utilizeazŸ un
coeficient k de 100%, astfel ÁncÊt Ics = Icu.
a) b)
H17
Alegerea unei anumite clase de Ántreruptoare 4.4 SelecÍia unui Ántreruptor automat
automate este determinatŸ de: caracteristicile Alegerea unui Ántreruptor automat
electrice ale instalaÍiei, mediul ÁnconjurŸtor,
Alegerea unui Ántreruptor automat se realizeazŸ Án funcÍie de:
sarcinile Ûi necesitŸÍile de comandŸ la n caracteristicile electrice ale instalaÍiei pentru care este destinat;
distanÍŸ, ÁmpreunŸ cu tipul de sistem de n mediul ÁnconjurŸtor: temperaturŸ ambiantŸ, amplasare Án interiorul unui panou sau
telecomunicaÍii utilizat. Ántr-un tablou de distribuÍie, condiÍii climatice, etc.;
n cerinÍele de deconectare a curentului de scurtcircuit Ûi de conectare pe
scurtcircuit;
n specificaÍii funcÍionale: declanÛare selectivŸ, cerinÍe de comandŸ la distanÍŸ
Ûi semnalizare, prezenÍa contactelor auxiliare, bobine auxiliare de declanÛare,
integrarea Ántr-o reÍea localŸ (de comunicare, comandŸ Ûi semnalizare);
n regulamente de exploatare aferente instalaÍiei, Án particular protecÍia persoanelor;
n parametrii Ûi caracteristicile consumatorilor: motoare, iluminat fluorescent,
transformatoare JT/JT etc.
UrmŸtoarele paragrafe se referŸ la alegerea unui Ántreruptor automat de JT, destinat
utilizŸrii Án sistemele de distribuÍie.
Exemplu
Care este valoarea curentului nominal In, aferentŸ unui Ántreruptor automat C60N cu
urmŸtoarele funcÍii:
n protejeazŸ un circuit, curentul de sarcinŸ maxim fiind estimat la 34 A;
n este instalat alŸturi de alte Ántreruptoare automate, Ántr-o cutie de distribuÍie
ÁnchisŸ;
n temperatura mediului ambiant este de 50° C.
Un Ántreruptor automat C60N de 40 A va trebui utilizat la 35,6 A la temperatura
mediului ambiant de 50° C (vezi Tab. H41). Pentru a Íine seama de ÁncŸlzirea
reciprocŸ din spaÍiul Ánchis trebuie utilizat un coeficient de 0,8 - dupŸ cum s-a arŸtat
mai devreme - astfel ÁncÊt 35,6 x 0,8 = 28,5 A, care nu este corespunzŸtor sarcinii
de 34 A. De aceea, trebuie ales un Ántreruptor automat de 50 A, care asigurŸ un
curent nominal dupŸ declasare de 44 x 0,8 = 35,2 A.
DeclanÛatoare electronice
DeclanÛatoarele electronice sunt foarte stabile
Án condiÍii de temperaturŸ variabilŸ. Un avantaj important al declanÛatoarelor electronice Ál constituie stabilitatea
caracteristicilor, Án condiÍii de temperaturŸ variabilŸ. TotuÛi, ÁnsuÛi aparatul de
comutaÍie impune limite, aÛa cum s-a menÍionat anterior, astfel ÁncÊt fabricanÍii
dau de obicei un tabel de dependenÍŸ a valorilor maxime admisibile pentru valorile
curentului de declanÛare Án funcÍie de temperatura ambiantŸ (vezi Fig. H42). H19
Fig. H42: Declasarea unui Ántreruptor automat Masterpact NW20, Án funcÍie de temperaturŸ.
H - Aparate de comutaÍie
de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 4 Întreruptoare automate
H20
Tab. H43: Diferite declanÛatoare instantanee sau cu temporizare redusŸ.
NumŸrul Ûi puterea Capacitatea de rupere Selectivitatea totalŸ Ántre Capacitatea de rupere min. Curentul nominal In al
nominalŸ (kVA) pentru min. a Ántreruptorului Ántreruptoarelor autom. sosire a Ántreruptoarelor autom. Ántreruptoarelor autom.
transformatoare 20/0,4 kV automat sosire (Icu) kA (CBM) Ûi plecare (CBP) din TG plecare (Icu) kA plecare (CPB) 250A
2 x 400 14 NW08N1/NS800N 27 NS250H
3 x 400 28 NW08N1/NS800N 42 NS250H
2 x 630 22 NW10N1/NS1000N 42 NS250H
3 x 630 44 NW10N1/NS1000N 67 NS250H
2 x 800 19 NW12N1/NS1250N 38 NS250H
3 x 800 38 NW12N1/NS1250N 56 NS250H
2 x 1.000 23 NW16N1/NS1600N 47 NS250H
3 x 1.000 47 NW16N1/NS1600N 70 NS250H
2 x 1.250 29 NW20N1/NS2000N 59 NS250H
3 x 1.250 59 NW20N1/NS2000N 88 NS250L
2 x 1.600 38 NW25N1/NS2500N 75 NS250L
3 x 1.600 75 NW25N1/NS2500N 113 NS250L
2 x 2.000 47 NW32N1/NS3200N 94 NS250L
3 x 2.000 94 NW32N1/NS3200N 141 NS250L
Tab. H46: Valorile maxime ale curentului de scurtcircuit ce pot fi Ántrerupte de Ántreruptoarele sosire Ûi plecare din TG (CBM Ûi CBP), pentru cÊteva transformatoare
Án paralel.
H - Aparate de comutaÍie
de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 4 Întreruptoare automate
kAeficace
Capacitatea de rupere 150 NS250L
a Ántreruptorului 50 NS250H
automat limitator 35 NS250N
amonte
Tab. H48: Exemple de posibilitŸÍi de “filiaÍie” pentru instalaÍii de 230/400 V sau 240/415 V
trifazate.
H23
Avantajele tehnicii “filiaÍiei”
De procesul de limitare a curentului beneficiazŸ toate circuitele din aval care sunt
alimentate prin Ántreruptorul automat limitator respectiv.
Principiul nu este restrictiv, adicŸ Ántreruptoarele automate limitatoare pot fi
montate Án orice punct al instalaÍiei unde circuitele Ûi componentele din aval ar avea
performanÍe inadecvate.
Rezultatul este:
n simplificarea calculelor de curent de scurtcircuit;
n simplificarea, adicŸ alegerea Ántr-un domeniu mai larg a aparatelor de comutaÍie Ûi
echipamentelor din aval;
n utilizarea unor aparate de comutaÍie Ûi echipamente cu performanÍe mai reduse,
cu micÛorarea costurilor corespunzŸtoare;
n economie de spaÍii de amplasare, deoarece echipamentele cu performanÍe mai
reduse sunt Án general mai puÍin voluminoase.
Fig. H49: Selectivitate totalŸ Ûi parÍialŸ.
DeclanÛarea selectivŸ (selectivitatea)
Selectivitatea este realizatŸ de dispozitive automate de protecÍie, astfel ÁncÊt un defect
care apare Án orice punct a instalaÍiei, sŸ fie deconectat de dispozitivele de protecÍie
Selectivitatea poate fi totalŸ sau parÍialŸ. plasate imediat Án amonte de defect, Án timp ce toate celelalte dispozitive de protecÍie
Aceasta poate fi bazatŸ pe principiul nivelelor rŸmÊn Án aceeÛi stare (vezi Fig. H49).
de curent sau temporizŸrilor sau o combinaÍie
a celor douŸ. DezvoltŸri recente sunt bazate
pe principiul selectivitŸÍii logice.
Un sistem (brevetat de Merlin Gerin) utilizeazŸ
avantajele combinate ale limitŸrii de curent Ûi
selectivitŸÍii.
H - Aparate de comutaÍie
de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 4 Întreruptoare automate
n Întreruptorul automat din amonte este de tip ultrarapid cu ÁntÊrziere redusŸ (SD)
Aceste Ántreruptoare sunt dotate cu declanÛatoare care au o temporizare redusŸ,
nereglabilŸ. ÎntÊrzierea este suficientŸ pentru asigurarea unei selectivitŸÍi absolute
cu orice alt Ántreruptor ultrarapid din aval, la orice valoare a curentului de scurtcircuit,
pÊnŸ la valoarea Ii A (vezi Fig. H54).
H25
Exemplu
Întreruptorul automat A: Compact NS250N dotat cu un declanÛator care include o
caracteristicŸ SD.
Ir = 250 A, declanÛator magnetic reglat la 2000 A
Întreruptorul automat B: Compact NS100N
Ir = 100 A
Catalogul de distribuÍie electricŸ Merlin Gerin indicŸ limita de selectivitate la
3000 A (o ÁmbunŸtŸÍire peste limita de 2500 A obÍinutŸ la folosirea unui declanÛator
standard).
H28
Cuprins
1
General J2
1.1 Ce este o supratensiune tranzitorie? J2
1.2 Cele patru tipuri de supratensiuni tranzitorii J2
1.3 Principalele caracteristici ale supratensiunilor tranzitorii J4
1.4 Moduri de propagare J5
2
Dispozitive de protecÍie Ámpotriva supratensiunilor J6
2.1 Dispozitive de protecÍie primarŸ (protecÍia instalaÍiilor J6
Ámpotriva trŸsnetului)
2.2 Dispozitive de protecÍie secundarŸ (protecÍia instalaÍiilor J8
interioare Ámpotriva trŸsnetului)
3
Standarde J11
3.1 Descrierea unui descŸrcŸtor J11
3.2 Standarde de produs J11
3.3 Datele tehnice ale unui descŸrcŸtor Án conformitate J11
cu standardul CEI 61643-11
3.4 Standarde de instalare ale descŸrcŸtoarelor J13
4
Alegerea unui dispozitiv de protecÍie J14
4.1 Evaluarea riscului supratensiunilor pentru J14
instalaÍia de protejat
4.2 Alegerea capacitŸÍii de scurgere a unui descŸrcŸtor J16
(pentru o reÍea de JT)
4.3 Alegerea descŸrcŸtorului Án funcÍie de sistemul J16
de tratare a neutrului
4.4 Alegerea unui Ántreruptor automat pentru J17
protejarea descŸrcŸtorului
J1
J - ProtecÍia Ámpotriva
supratensiunilor la JT 1 General
J2
Modul diferenÍial
Modul diferenÍial de propagare a supratensiunilor este Ántre fazŸ/fazŸ sau
fazŸ/neutru (vezi Fig. J7).
Ele sunt periculoase Án special pentru aparatele electronice, computere etc.
J5
DouŸ tipuri majore de dispozitive sunt utilizate pentru suprimarea sau limitarea
supratensiunilor: ele sunt denumite dispozitive de protecÍie primarŸ Ûi dispozitive de
protecÍie secundarŸ.
Conductorul paratrŸsnet
Conductorul paratrŸsnet este o vergea metalicŸ plasatŸ Án vÊrful unei clŸdiri. Ea
este legatŸ la pŸmÊnt prin intermediul unuia sau mai multor conductoare (adesea
platbandŸ de cupru) (vezi Fig. J8).
J6
J7
Fig. J11: Exemplu de protecÍie a unei clŸdiri utilizÊnd principiul zŸbrelelor metalice
(cuÛca Faraday).
Transformatoarele
Acestea reduc vÊrfurile de tensiune prin efectul inducÍiei Ûi eliminŸ cÊteva armonici
datoritŸ modului de realizare a conexiunilor. AceastŸ protecÍie nu este foarte
eficientŸ.
Filtrele
Bazate pe componente precum rezistenÍe, inductanÍe sau condensatori, ele sunt
potrivite Ámpotriva supratensiunilor de comutaÍie sau a celor de frecvenÍŸ industrialŸ,
corespunzŸtoare unei benzi de frecvenÍŸ bine definitŸ. Aceste protecÍii nu sunt
potrivite pentru perturbaÍii atmosferice.
2 Dispozitive de protecÍie
Ámpotriva supratensiunilor
Amortizoare de undŸ
Sunt fabricate Án principiu din bobine Án aer care limiteazŸ supratensiunile Ûi
descŸrcŸtori care absorb curenÍii. Ele sunt potrivite pentru protejarea electronicii
sensibile sau a computerelor, acÍionÊnd numai asupra supratensiunilor. TotuÛi
aceste aparate sunt masive Ûi scumpe.
CondiÍionerele de reÍea Ûi sursele neÁntreruptibile statice (UPS)
Aceste dispozitive sunt utilizate pentru protecÍia echipamentelor sensibile precum
calculatoarele, care solicitŸ energie de cea mai bunŸ calitate. Ele pot fi folosite
pentru reglajul frecvenÍei Ûi tensiunii, eliminarea interferenÍelor Ûi asigurarea
continuitŸÍii Án alimentarea cu energie electricŸ, chiar Án cazul dispariÍiei tensiunii
(pentru UPS).
Pe de altŸ parte, aceste dispozitive nu oferŸ protecÍie Ámpotriva supratensiunilor
atmosferice Ûi, deci, este Án continuare necesarŸ utilizarea descŸrcŸtorilor.
Principalele caracteristici
n Tensiunea nominalŸ a dispozitivului de protecÍie trebuie sŸ corespundŸ tensiunii
reÍelei la bornele dispozitivului: 230/400 V.
n DacŸ nu existŸ supratensiuni prin dispozitiv nu se va scurge nici un curent cŸtre
pŸmÊnt. J9
n La apariÍia unei supratensiuni de o valoare mai mare decÊt un prag reglabil Án
instalaÍia ce urmeazŸ a fi protejatŸ, dispozitivul de protecÍie conduce supratensiunea
la pŸmÊnt limitÊnd tensiunea la nivelul de protecÍie dorit Up (vezi Fig. J14).
Produsele utilizate
n Limitatoare de tensiune
Sunt utilizate Án posturile de transformare MT/JT la bornele JT ale transformatorului
Án schema de tratare a neutrului IT. Ele pot conduce supratensiunile tranzitorii cŸtre
pŸmÊnt, Án special cele de frecvenÍŸ industrialŸ (vezi Fig. J15).
n DescŸrcŸtoare de JT
Acest termen desemneazŸ dispozitive foarte diferite, Án funcÍie de tehnologia
constructivŸ aplicatŸ. DescŸrcŸtoarele de JT le gŸsim sub formŸ de module gata
de instalat Án dulapurile de distribuÍie de JT. Pot fi debroÛabile Ûi pot proteja doar
puncte specifice. Ele asigurŸ protecÍie secundarŸ elementelor vecine dar capacitatea
de scurgere este destul de micŸ. ExistŸ variante Ánglobate Án receptoarele electrice
care ÁnsŸ nu pot proteja Ámpotriva supratensiunilor puternice.
n DescŸrcŸtoare de JT pentru curent redus
Acestea protejeazŸ liniile telefonice sau de comunicaÍie Ámpotriva supratensiunilor
atmosferice Ûi de comutaÍie. Ìi acestea sunt instalate Án cutii de distribuÍie sau
Ánglobate Án receptoarele electrice.
J10
3 Standarde
J12
o alte impulsuri posibile, exemplu 4/10 µs, 10/1000 µs, 10/350 µs ...
ComparaÍia Ûi testele asupra descŸrcŸtorilor trebuie sŸ se facŸ cu aceeaÛi formŸ de
undŸ astfel ÁncÊt rezultatele sŸ fie relevante.
3 Standarde
n Sensibilitatea echipamentului
Este definitŸ Án funcÍie de Íinerea la impuls de tensiune a echipamentului ce
urmeazŸ a fi protejat (Ui):
n Costul echipamentului
C=1 C=2 C=3
Cost redus Cost mediu Cost ridicat
< 2 kUS$ 2 la 20 kUS$ > 20 kUS$
J15
MV: parametru depinzÊnd de reÍeaua de medie tensiune ce alimenteazŸ
postul de transformare MT/JT
MV = 0 MV = 1
Post de transformare MT/JT cu Post de transformare MT/JT cu
alimentare subteranŸ alimentare Án principal aerianŸ
Supratensiunile de comutaÍie
DescŸrcŸtorii instalaÍi pentru protejarea instalaÍiilor Ámpotriva supratensiunilor
atmosferice pot proteja Ûi Ámpotriva supratensiunilor de comutaÍie.
Conductorul de paratrŸsnet
Riscul apariÍiei supratensiunilor Ántr-o zonŸ este mai mare dacŸ existŸ un conductor
mai Ánalt de 50 de metri sau o clŸdire Án zonŸ.
NotŸ: O structurŸ care este mai ÁnaltŸ de 20 de metri precum coÛurile de fabricŸ,
copaci, stÊlpi au acelaÛi efect ca un conductor de paratrŸsnet.
Standardul EN 61024-1 solicitŸ instalarea unui descŸrcŸtor Án tabloul electric
principal, dacŸ zona care urmeazŸ a fi protejatŸ include o instalaÍie de paratrŸsnet.
J - ProtecÍia Ámpotriva
supratensiunilor la JT 4 Alegerea unui dispozitiv
de protecÍie
I =1 I =2 I=3
R = 8 sau 9 30 - 40 kA 65 kA 65 kA
R = 6 sau 7 15 kA(1) 30 - 40 kA 65 kA
R≤5 15 kA(1) 15 kA(1) 30 - 40 kA
J17
J - ProtecÍia Ámpotriva
supratensiunilor la JT
J18
Capitolul K
EficienÍa energeticŸ Án
distribuÍia electricŸ
Cuprins
1
Introducere K2
2
EficienÍa energeticŸ Ûi electricitatea K3
2.1 Lumea este acum pregatitŸ pentru programe K3
Ûi acÍiuni legate de eficienÍa energeticŸ
2.2 O nouŸ provocare: date electrice K4
3
Un proces, cÊÍiva participanÍi K5
3.1 EficienÍa energeticŸ necesitŸ o abordare antreprenorialŸ K5
3.2 Studii de competitivitate economicŸ K6
3.3 Variatele profiluri Ûi misiuni ale participanÍilor K8
din cadrul companiei
4
De la mŸsurŸtori electrice la informaÍii electrice K10
4.1 AchiziÍia valorilor fizice K10
4.2 Date electrice pentru obiective reale K11
4.3 MŸsurŸtorile Áncep cu produse autonome cu funcÍii K13
de mŸsurŸ suplimentare
5
Sistem de informare Ûi comunicare K16
5.1 ReÍeaua de comunicaÍie la nivelul produsului, K16
echipamentului Ûi amplasamentului
5.2 De la sistemul de control Ûi monitorizare reÍea pÊnŸ K19
la echipamentul de putere inteligent
5.3 Suportul web (e-suport) devine accesibil K21
K1
K - EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ
1 Introducere
Anumite informaÍii din acest capitol sunt Sistemele de control Ûi monitorizare a energiei pot aduce un mare beneficiu pentru
proprietarul reÍelei electrice ca Ûi componenta strategicŸ Án abordarea globalŸ
preluate din ghidul publicat de Carbon Trust
“EficienÍa EnergeticŸ”.
(www.carbontrust.co.uk) GPG119 Ûi GPG231. Costul total al deÍinerii (TCO, Total Cost of Ownership) unei reÍele electrice
include nu numai investiÍia iniÍialŸ Án echipament ci Ûi performanÍele economice
Án operare. Responsabilul cu securitatea muncii, responsabilul cu consumul de
energie, Ûeful electrician sau managerul administrativ al locaÍiei sunt cu toÍii din ce
Án ce mai interesaÍi. Profilul variazŸ, dar o parte din munca tuturor acestor oameni
include managementul atent al consumului de electricitate, condiÍiile de achiziÍie a
electricitŸÍii Ûi reÍeaua care o distribuie.
Mai puÍine Ántreruperi costisitoare pentru afacerile companiei, mai puÍin consum
nejustificat, operaÍii de mentenanÍŸ reduse la necesarul corect, acestea sunt
obiective ce implicŸ decizii pentru care este util un sistem de “EficienÍa EnergeticŸ”
capabil sŸ furnizeze date oricŸrei persoane ce are nevoie de ele, indiferent de profil.
AstŸzi apropiindu-ne de abordarea “EficienÍa EnergeticŸ” nu ÁnseamnŸ sŸ creŸm
un sistem complex Ûi costisitor. CÊteva caracteristici simple sunt cu adevŸrat
abordabile cu o eficienÍŸ foarte bunŸ deoarece ele sunt incluse ca funcÍiuni direct Án
echipamentul de putere.
OdatŸ ce o instalaÍie electricŸ este echipatŸ cu funcÍii de mŸsurŸ, ea poate utiliza
mediul de comunicaÍie Intranet al utilizatorului. OperaÍiile adiÍionale nu necesitŸ
aptitudini specifice sau training, ci doar un software “License Free” cum ar fi un
browser Internet.
Evolutivitatea sau e-serviciile prin Internet sunt de asemenea o realitate de astŸzi,
bazate pe noile tehnologii derivate din lumea comunicaÍiilor Ûi biroticii. Decizia de
a profita de aceste noi posibilitŸÍi poate fi Án viitor din ce Án ce mai mult un factor de
diferenÍiere.
K2
2 EficienÍa energeticŸ
Ûi electricitatea
Fig. K1: Directiva consiliului parlamentului European 2006/32/CE datatŸ 5 Aprilie 2006 relativ la K3
EficienÍa EnergeticŸ pentru utilizatori finali Ûi servicii legate de energie.
K4
K5
Nivel
Politica energeticŸ, Managementul energiei Canale de comunicare Sistem cuprinzŸtor de Suport marketing Discriminare pozitivŸ Án
planuri de acÍiune Ûi deplin integrat Án regulate, formale sau monitorizare consum, pentru valorile eficienÍei favoarea soluÍiilor “verzi”
revizii regulate cu structura de conducere. informale, folosite de identificarea defectelor, energetice Ûi performanÍa cu evaluarea detaliatŸ
4 angajamentul conducerii ResponsabilitŸÍi clar managerul energetic Ûi relevarea economiilor managementului a investiÍiilor cu ocazia
intreprinderii ca parte a delegate Án ceea ce de echipa lui la toate Ûi alocare buget energetic Án organizaÍie construcÍiilor noi sau
strategiei de mediu priveÛte consumurile nivelurile Ûi Án afarŸ renovŸrilor
energetice
Politica propusŸ de Post de manager Contacte cu principalii Monitorizare Ûi CÊteva formŸri ad-hoc Numai investiÍii utilizÊnd
managerul energetic sau energetic, raportÊnd utilizatori prin comitete rapoarte bazate pe Án domeniul eficienÍei criteriul amortizŸrii rapide
Ûeful departamentului unui comitet ad-hoc dar ad-hoc prezidate datele achiziÍionate energetice
2
electric neadoptatŸ cu liniile directoare Ûi de responsabilul Responsabilii energetici
autoritatea neclarŸ departamentului sunt implicaÍi Án stabilirea
bugetului
FŸrŸ politicŸ explicitŸ FŸrŸ management FŸrŸ contacte cu FŸrŸ sistem de informaÍii FŸrŸ promovarea FŸrŸ investiÍii Án creÛterea
energetic sau fŸrŸ utilizatorii FŸrŸ contabilizarea eficienÍei energetice eficienÍei energetice Án
0 delegare formalŸ a consumurilor energetice imobil
responsabilitŸÍilor pentru
consumurile energetice
K - EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ
3 Un proces, cÊÍiva participanÍi
Obiective AplicaÍii
Optimizarea consumului Alocarea costurilor
Analiza utilizŸrii energiei
Pompe Ûi ventilatoare pentru industrie Ûi ÁnfrastructurŸ
Pompe Ûi ventilatoare pentru clŸdiri
Control iluminat
Optimizarea achiziÍiei de Reducerea vÊrfului de putere
energie
Optimizarea alimentŸrii cu energie
Subfacturarea
ÎmbunŸtŸÍirea eficienÍei Jurnal de evenimente Ûi alarme de distribuÍie electricŸ
echipelor ÁnsŸrcinate cu
exploatarea instalaÍiilor
electrice
ÎmbunŸtŸÍirea disponibilitŸÍii Ûi Teleconducerea reÍelei de distribuÍie electricŸ
calitŸÍii energiei Automatizarea reÍelei de distribuÍie electricŸ
Optimizarea activelor Analiza statisticŸ a utilizŸrii echipamentului - Compensarea
energiei reactive
Personal de Local FŸrŸ cunoÛtinÍe tehnice SiguranÍa persoanelor În camera centralŸ de Rar, Án cazul unui Ordine derivate din
securitate electrice specifice Ûi a bunurilor securitate, pe ecran, prin eveniment proceduri planificate
cabluri, GSM sau reÍeaua Án funcÍie de tipul de
de date eveniment electric Ûi de
alarmele predefinite cŸtre
responsabili.
Ìeful Local Responsabil de buna ÎmpreunŸ cu echipa sa MMS/SMS, calculator, Rar, la evenimente, Datele sunt partajate cu
compartimentului funcÍionare a instalaÍiilor asigurŸ funcÍionarea prin intranet, e-mail consultŸri periodice ale echipa sa:
de intreÍinere inclusiv cele electrice, corectŸ a aparaturii Án rapoartelor, frecvente - ecrane cu mŸsurŸtori,
vechime 3-8 ani Án toate zonele (rŸcire, cereri de consultare a asistenÍŸ la interpretŸri
aceastŸ poziÍie, bun aer condiÍionat, informaÍiilor posibile (limitŸri, etc.)
tehnician cu nivel ridicat electricitate, securitate, - ecrane de consumuri
de autonomie Án decizii. siguranÍa personalului, (kWH Ûi Euro)
DeleagŸ problemele etc.). Prioritate o are - evenimente cu marcŸ
electrotehnice Án afara disponibilitatea, din cauza de timp
organizaÍiei (de exemplu superiorilor, de aceea - adresele
calculul reglajului el decide implicarea subcontractorilor
protecÍiilor) consultanÍilor externi Ûi - schema monofilarŸ a
contribuie la proiectele de instalaÍiei, desene ale
investiÍii dulapurilor electrice,
legŸturi cŸtre instrucÍiunile
fabricantilor
- date financiare utilizate
Án proiectele de investiÍii
- indicatori de performanÍŸ
electricŸ de completat
Managerul Sediu Responsabil achiziÍii Responsabil de factura Rapoarte economice Lunar Date financiare inclusiv
de eficienÍŸ corporaÍie negociazŸ contracte globalŸ de energie a consumul de electricitate
energeticŸ globale de achiziÍie de companiei ca sumŸ a pentru fiecare din entitŸÍi
din cadrul energie filialelor, face comparaÍii
unei companii Ántre entitŸÍi
multinaÍionale
Tab. K6: Diferitele poziÍii Ûi misiuni ale participanÍilor din cadrul companiei.
3 Un proces, cÊÍiva participanÍi
- Structura tarifului
- kWh - Profilul consumului
- Defecte majore Data
- kWh1 - Verificarea facturilor
- Defecte minore center
- kWh2 - Analiza datelor
- kWh3 - Generare Ûi trimitere rapoarte
- MentenanÍŸ - Alarme tarif - PŸstrare date
- Magazin - Defecte majore
- Defecte minore
- Manager tehnic
- Magazin - AnalizŸ
financiarŸ
- Defecte majore
- Control cost
- Corporate
- Securitate
- Magazin
- kWh magazin
- Magazin
financiar
-Toate (cerute)
- Manager
energetic
- AnalizŸ - Birou ÍarŸ
financiarŸ
- Defecte majore
- Responsabil
ComunicaÍie magazin
- Magazin Œara i, n Magazine
IntrŸri Modbus Contoare
digitale pentru
kWh Ûi
kVAh
- AnalizŸ - AnalizŸ - kWh ÍintŸ
Magazinul n financiarŸ financiarŸ - Financiar ÍarŸ
- AchiziÍii
- Colectarea datelor - Control cost - Respons. ÍarŸ energetice
- Comunicare (criticŸ) cu utilizatorii locali - Birou ÍarŸ - Birou ÍarŸ - Birou ÍarŸ
- Comunicare cu Data Center
Fig. K7: Exemplu: ConfiguraÍia unei reÍele de complexe comerciale cu rolul mai multor participanÍi.
K9
K - EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ
4 De la mŸsurŸtori electrice
la informaÍii electrice
MŸsurarea tensiunii
La JT tensiunea se mŸsoarŸ direct de cŸtre dispozitive de mŸsurŸ. Atunci cÊnd
nivelul de tensiune devine incompatibil cu caracteristicile dispozitivului (de exemplu
la medie tensiune) trebuie sŸ utilizŸm transformatoare de tensiune.
Un TT (transformator de tensiune) este definit de:
n tensiunea primarŸ Ûi tensiunea secundarŸ;
n puterea aparentŸ;
n clasa de precizie.
MŸsurarea curentului
Un TC este definit prin: MŸsurarea curentului este executatŸ de transformatoare de curent (TC) cu miez
n Raportul de transformare. De ex.: 50/5 A; despicat sau miez continuu, plasate Án jurul fazelor Ûi Án jurul neutrului acolo unde
n Clasa de precizie CI. De exemplu CI = 0,5 este cazul. În concordanÍŸ cu precizia cerutŸ pentru mŸsurŸtori TC asociate cu
cazul general; releele de protecÍie permit de asemenea mŸsurarea curentului Án condiÍii normale.
n Puterea de precizie Án secundar necesarŸ În particular pentru a mŸsura energia considerŸm douŸ obiective:
pentru a alimenta cu energie dispozitivele de n Obiectiv contractual stabilit cu furnizorul de energie sau Án eventualitatea
mŸsurŸ din secundar. De exemplu 1,25 VA; revÊnzŸrii energiei. În acest caz CEI 62053-21 pentru clasele 1 Ûi 2 Ûi CEI 62053-22
n Factorul limitŸ de precizie indicat ca factor pentru clasele 0,5S Ûi 0,2S devin aplicabile pentru a mŸsura energia activŸ. Întregul
lanÍ de mŸsurŸ - TC, TT Ûi dispozitivul de mŸsurŸ - poate atinge o clasŸ de precizie
aplicat In Ánaintea saturaÍiei. De exemplu FLP
CI de 1 la joasŸ tensiune, 0,5 la medie tensiune Ûi 0,2 la ÁnaltŸ tensiune cu posibilitŸÍi
(sau Fs) = 10 pentru dispozitive de mŸsurŸ cu de a atinge 0,1 Án viitor.
o putere de mŸsurŸ conformŸ cu normele. n Alocarea costurilor interne Án cadrul companiei adicŸ ÁmpŸrÍirea costurilor
electricitŸÍii pe fiecare produs fabricat Ántr-un anume atelier. În acest caz o clasŸ
de precizie Ántre 1 Ûi 2 pentru Ántregul lanÍ (TC, TT Ûi dispozitivul de mŸsurŸ) este
suficientŸ.
VŸ recomandŸm sŸ coordonaÍi precizia Ántregului lanÍ de mŸsurŸ cu cerinÍele de
mŸsurŸ actuale; nu existŸ o singurŸ soluÍie universalŸ ci un bun compromis tehnic Ûi
economic cu cerinÍele ce trebuiesc satisfŸcute. ReÍineÍi cŸ Ûi precizia mŸsurŸtorilor
are un cost care trebuie comparat cu amortizarea investiÍiei pe care o aÛteptŸm.
În general cÊÛtigurile Án termeni de eficienÍŸ energeticŸ sunt mai mari atunci cÊnd
reÍeaua electricŸ nu a fost echipatŸ Án acest fel pÊnŸ acum. În schimb, modificŸrile
permanente ale reÍelei electrice cauzate de activitatea companiei ne fac sŸ cŸutam
optimizŸri semnificative Ûi imediate.
Exemplu:
Un ampermetru analogic de clasŸ 1, calibru 100 A, va afiÛa o mŸsurŸtoare de ±1 A
la 100 A. DacŸ el afiÛazŸ 2 A, mŸsurŸtoarea este corectŸ ÁncepÊnd de la 1 A,
rezultÊnd deci o incertitudine de 50%. O staÍie de mŸsurŸ clasŸ 1 ca PM710 Merlin
Gerin - ca toate celelalte staÍii de mŸsurŸ Ûi unitŸÍi de monitorizare Ûi mŸsurŸ a
circuitelor Merlin Gerin - au o precizie de 1% pe Ántreg domeniul de mŸsurŸ aÛa cum
este specificat Án standardul CEI 62053.
Alte mŸsurŸtori fizice ÁmbunŸtŸÍesc datele culese:
n poziÍia Ánchis/deschis a aparatajului de comutaÍie;
n mŸsurarea energiei prin impulsuri;
n temperatura transformatoarelor Ûi motoarelor;
n orele de funcÍionare, numŸrul de conectŸri/deconectŸri;
n sarcina motoarelor; K11
n sarcina bateriilor UPS-urilor;
n jurnale pentru evenimente, Án special pentru defecte;
n etc.
Unitate de mŸsurŸ PM700.
Costurile operaÍionale suprapuse peste imaginea unui iceberg (vezi Fig. K9). DacŸ
un iceberg pare mare la suprafaÍŸ, mŸrimea din apŸ este de-a dreptul copleÛitoare.
Prin analogie Án fiecare lunŸ furnizorul de energie vŸ trimite o facturŸ pentru energia
consumatŸ. Economiile Án aceastŸ facturŸ sunt importante Ûi singure pot justifica
nevoia unui sistem de monitorizare a energiei. ExistŸ ÁnsŸ Ûi alte economii mai puÍin
evidente dar mult mai semnificative care pot fi obÍinute dacŸ dispuneÍi de uneltele
corespunzŸtoare.
Modificarea obiceiurilor utilizatorilor de energie
UtilizÊnd rapoartele de alocare a costurilor puteÍi verifica corectitudinea Ûi acurateÍea
facturii de energie, distribui factura internŸ pe departamente, adopta decizii efective
bazate pe considerente energetice Ûi fŸcÊnd publice performanÍele mŸsurii la fiecare
nivel din organizaÍie. Apoi utilizÊnd modelul “proprietarul consumului de energie” la
nivelul potrivit Án organizaÍie este posibil sŸ fie modificat comportamentul utilizatorilor
pentru a induce respect faÍŸ de consumurile energetice Ûi Án final pentru a diminua
costurile totale energetice.
ÎmbunŸtŸÍirea eficienÍei personalului de exploatare
Una din principalele provocŸri pentru personalul de exploatare al reÍelei electrice
este de a adopta deciziile potrivite Ûi de a acÍiona Án cel mai scurt timp. De aceea
este necesar ca aceÛti oameni sŸ Ûtie mai bine ce se ÁntÊmplŸ Án reÍeaua lor, Ûi pe
cÊt posibil sŸ fie informaÍi oriunde s-ar afla Án obiectivul respectiv.
Reducerea Acest obiectiv ÁnÍelept - transparent este un factor cheie care permite personalului
costurilor sŸ:
utilitŸÍilor
n ÁnÍeleagŸ parcursul energiei electrice - sŸ verifice dacŸ reÍeaua este parametrizatŸ
Optimizarea corespunzŸtor, echilibratŸ, care sunt principalii consumatori, Án ce perioadŸ a zilei
utilizŸrii (sau sŸptŸmÊnii), etc;
echipamentelor n ÁnÍeleagŸ comportamentul reÍelei - declanÛarea unei plecŸri principale este mai
uÛor de ÁnÍeles dacŸ ai acces la informaÍii de la sarcinile din aval;
ÎmbunŸtŸÍirea n fie informaÍi operativ asupra evenimentelor, chiar atunci cÊnd se aflŸ Án afara
fiabilitŸÍii obiectivului, utilizÊnd comunicaÍiile mobile disponibile Án prezent;
n Án cazul unei avarii sŸ se ducŸ direct la echipamentul afectat, cu piesele de
schimb potrivite, Ûi cu cauza avariei bine ÁnÍeleasŸ;
n iniÍieze acÍiuni de mentenanÍŸ luÊnd Án considerare uzura realŸ a echipamentului,
Fig. K9: Costurile operaÍionale suprapuse peste imaginea nici mai devreme nici mai tÊrziu;
unui iceberg.
n Án final electricianul va avea posibilitatea sŸ monitorizeze reÍeaua electricŸ Ûi va
obÍine Án anumite cazuri o scŸdere drastica a costului energiei.
IatŸ mai jos cÊteva exemple ale celor mai simple aplicaÍii de sisteme de
monitorizare:
n marcarea zonelor unde au fost detectate consumuri anormale;
n urmŸrirea consumurilor neprevŸzute;
n asigurarea cŸ consumul de energie nu este mai mare decÊt al competiÍiei;
n alegerea contractului de furnizare optim cu furnizorul de energie;
n stabilirea unor reguli de consum simple pentru receptorii simpli (de exemplu
iluminat);
n solicitarea compensŸrii daunelor datoritŸ livrŸrilor de energie cu parametri
K12
necorespunzŸtori de cŸtre furnizorul de energie (de exemplu oprirea unui proces
datoritŸ unui gol de tensiune).
Implementarea proiectelor de eficienÍŸ energeticŸ
Sistemul de monitorizare a energiei electrice va furniza informaÍii care vor susÍine
un audit energetic complet al obiectivului. Asemenea audit poate acoperi pe lÊngŸ
electricitate Ûi sistemele de apŸ, aer, gaz Ûi abur. MŸsura, marcarea Ûi normarea
informaÍiilor privitoare la consumurile energetice va arŸta cŸt de eficiente sunt
procesele Ûi, pe ansamblu, obiectivul. Astfel pot fi elaborate planuri de acÍiune
corespunzŸtoare. Obiectivele acestora pot fi variate de la sisteme de control
iluminat, sisteme de automatizare clŸdiri, variatoare de vitezŸ, automatizŸri de
proces, etc.
Optimizarea mijloacelor fixe
O realitate este ca reÍeaua electricŸ evolueazŸ din ce Án ce mai mult Ûi de fiecare
datŸ apare Ántrebarea: Va suporta reÍeaua mea aceastŸ nouŸ evoluÍie? Acesta este
un caz tipic cÊnd sistemul de monitorizare poate ajuta responsabilul reÍelei sŸ ia
deciziile corecte. Prin activitatea de Ánregistrare, se poate stabili adevŸrata utilizare
a echipamentelor Ûi evalua cu acurateÍe rezerva disponibilŸ Ántr-o porÍiune de reÍea,
tablou electric sau transformator. O utilizare corectŸ a echipamentului poate creÛte
durata sa de viaÍŸ. Sistemele de monitorizare pot furniza informaÍii exacte despre
utilizarea echipamentelor Ûi echipele de mentenanÍŸ pot decide asupra operaÍiunii
de mentenanÍŸ potrivite, nici prea devreme, nici prea tÊrziu. În anumite cazuri
monitorizarea armonicilor poate fi un factor pozitiv pentru durata de viaÍŸ a anumitor
echipamente (de exemplu motoare sau transformatoare).
4 De la mŸsurŸtori electrice
la informaÍii electrice
Mai jos vŸ oferim exemple de mŸsurŸtori ce pot fi transmise prin Modbus, RS485
sau Ethernet (vezi Fig. K10):
Tab. K10: Exemple de mŸsurŸtori disponibile via Modbus, RS485 sau Ethernet.
4 De la mŸsurŸtori electrice
la informaÍii electrice
DatŸ/Timp DatŸ/Timp
K15
Fig. K12: A Test, Ántrerupere totalŸ a iluminatului B Test, Ántrerupere aer condiÍionat
Aici consumul Án timpul orelor nelucrŸtoare pare excesiv, aÛa ÁncÊt s-au luat douŸ decizii:
n reducerea iluminatului pe timp de noapte;
n oprirea aerului condiÍionat Án timpul week-end-urilor.
Noua curbŸ obÍinutŸ aratŸ o scŸdere semnificativŸ a consumului.
K - EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ
5 Sistem de informare
Ûi comunicare
Mai multe organizaÍii au deja un sistem de informaÍii chiar dacŸ nu este identificat
Ûi condus corespunzŸtor. Trebuie subliniat cŸ Ántr-o lume Án schimbare orice sistem
de informaÍii trebuie dezvoltat astfel ÁncÊt sŸ fie capabil sŸ-Ûi ÁndeplineascŸ primul
obiectiv Ûi anume fundamentarea deciziilor managementului: un punct cheie este
sŸ facem vizibile informaÍiile referitoare la consumul de energie la orice nivel al
organizaÍiei prin intermediul infrastructurii de comunicaÍie.
Datele energetice sunt importante, sunt unul din bunurile companiei. Compania are
manageri IT care sunt deja ÁnsŸrcinaÍi sŸ exploateze celelalte sisteme IT. AceÛtia
sunt participanÍi importanÍi la sistemul de monitorizare a energiei Ûi la schimbul de
date cu celelalte entitŸÍi din cadrul companiei.
AplicaÍii SNMP NTP RTPS DHCP TFTP FTP HTTP SMTP Modbus
LegŸturŸ IP
K18
5 Sistem de informare
Ûi comunicare
Function
Function
levels
levels
General
General
purpose
purpose
monitoring
monitoring
system
system
General
General 33
purpose
purpose
site
site
monitoring
monitoring Eqt
Eqtgateway
gateway
Power
Power Other
Other
Equipment
Equipment utilities
utilities Process
Process
Specialised
Specialised
General
monitoring
monitoring
purpose
such
suchas
as
monitoring
Specialised
Specialised Power
PowerLogic
Logic
network
network
223 SMS
SMS
system
monitoring
monitoring
Eqt
Eqtserver
Eqt server
gateway
Power
Power
Power Other K19
Equipment
Equipment
Equipment utilities Process
WWeb
ebbrowser
browser
Specialised
standard
standard
monitoring
such as
Power Logic
211 SMS
Eqt
Eqtserver
Eqt server
server
Basic
Basic
monitoring Power
monitoring Intelligent
Intelligent
Equipment
Power
Power Other
Other
Equipment
Equipment utilities
utilities
Web browser System
System
standard complexity
complexity
Standard
Standardnetwork
network Sensitive
Sensitiveelectrical
electricalnetworks
networks High
Highdemanding
demandingsites
sites
Other
utilities
System
complexity
ndard network Sensitive electrical networks High demanding sites
K - EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ
5 Sistem de informare
Ûi comunicare
Compania ÁÛi poate defini politica: solicitŸ unuia sau mai multor parteneri sŸ
analizeze datele, le analizeazŸ singurŸ sau combinŸ cele douŸ opÍiuni.
De asemenea compania poate decide sŸ administreze singurŸ energia electricŸ
sau sŸ cearŸ unui partener sŸ monitorizeze calitatea energiei Ûi altui partener sŸ
gestioneze datele referitoare la mentenanÍa echipamentelor.
Exemplu:
Schneider Electric propune e-servicii care oferŸ vizualizarea datelor referitoare la sarcini Ûi
analiza aplicaÍiilor Án cel mai simplu mod. Procesele pentru companiile cu locaÍii geografice
diverse sunt simplificate prin integrarea datelor Ántr-un astfel de sistem. Sistemul transformŸ
datele brute Án informaÍii utile, uÛor accesibile tuturor utilizatorilor interni. Aceasta poate contribui
la reducerea costurilor arŸtÊnd utilizatorilor cum organizaÍia din care fac parte foloseÛte energia.
O gamŸ largŸ de funcÍionalitŸÍi servesc nevoile personalului cu ajutorul aceleiaÛi platforme:
Accesarea Ûi analiza datelor, Facturi istorice Ûi estimate, ComparaÍii de consumuri, SimulŸri
diverse, Impactul schimbŸrilor operaÍionale precum utilizarea energiei pe paliere orare sau
reducerea utilizŸrii cu o cantitate fixŸ sau procentualŸ, Alarmare automatŸ, Rapoarte memorate,
Marcaj Ûi normalizare date, Alte utilitŸÍi - Accesul la informaÍiile privind gazele Ûi apa la fel ca Ûi
electricitatea.
K22
Cuprins
1
Energia reactivŸ Ûi factorul de putere L2
1.1 Natura energiei reactive L2
1.2 Echipamente Ûi instalaÍii care absorb energie reactivŸ L2
1.3 Factorul de putere L3
1.4 Valori practice ale factorului de putere L4
2
De ce sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul de putere? L5
2.1 Reducerea costului energiei L5
2.2 Optimizare tehnico-economicŸ L5
3
Cum sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul de putere? L7
3.1 Principii teoretice L7
3.2 Ce echipamente utilizŸm? L7
3.3 Alegerea Ántre bateria de condensatoare fixŸ L9
sau cu reglaj automat
4
Unde se instaleazŸ condensatoarele pentru L10
compensarea energiei reactive
4.1 Compensare globalŸ L10
4.2 Compensare sectorialŸ L10
4.3 Compensare individualŸ L11
5
Cum sŸ hotŸrÊm nivelul optim de compensare? L12
5.1 Metoda generalŸ L12
5.2 Metoda simplificatŸ L12
5.3 Metoda bazatŸ pe evitarea penalizŸrilor tarifare L14
5.4 Metoda bazatŸ pe reducerea puterii aparente contractate L14
6
Compensarea la bornele transformatorului L15
6.1 Compensarea pentru creÛterea puterii active disponibile L15
6.2 Compensarea energiei reactive absorbite de transformator L16
7
ÎmbunŸtŸÍirea factorului de putere la motoarele L18
cu inducÍie
7.1 Conectarea bateriei de condensatoare Ûi reglajul protecÍiei L18
7.2 Cum poate fi evitatŸ autoexcitaÍia unui motor cu inducÍie L19
8
Exemplul unei instalaÍii Ánainte Ûi dupŸ L20
compensarea energiei reactive
9
Efectele armonicilor L21 L1
9.1 Probleme apŸrute datoritŸ armonicilor sistemului de alimentare L21
9.2 SoluÍii posibile L21
9.3 Alegerea soluÍiei optime L23
10
Instalarea bateriilor de condensatoare L24
10.1 Condensatoarele L24
10.2 Alegerea protecÍiilor, aparaturii de comandŸ
Ûi a cablurilor de conectare L25
L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor 1 Energia reactivŸ Ûi factorul
de putere
L2
Fig. L1: Un motor electric absoarbe de la reÍea putere activŸ P Ûi putere reactivŸ Q.
P = putere activŸ
Q = putere reactivŸ
S = putere aparentŸ
Fig. L5: Calculul diagramei de puteri. Tab. L6: Valori ale cos ϕ Ûi tan ϕ pentru cele mai comune echipamente Ûi aplicaÍii.
2 De ce sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul
de putere ?
L5
L6
Compensarea poate fi efectuatŸ de o Baterii de condensatoare cu valoare fixŸ (vezi Fig. L10)
baterie de condensatoare de valoare fixŸ, Án AceastŸ soluÍie foloseÛte unul sau mai multe condensatoare pentru a obÍine un
circumstanÍe favorabile. anumit nivel de compensare. Comanda poate fi:
n manualŸ: prin Ántreruptor automat sau prin separator de sarcinŸ;
n semi-automatŸ: prin contactor;
n prin legare directŸ la un echipament electric Ûi comutare odatŸ cu comutarea
acestuia.
Aceste condensatoare sunt montate:
n la bornele receptorilor inductivi (motoare Ûi transformatoare);
n pe barele de distribuÍie de la care se alimenteazŸ motoare mici sau consumatori
inductivi Ûi pentru care compensarea individualŸ ar fi prea costisitoare;
n Án cazurile Án care nivelul sarcinii este Án general constant.
De obicei compensarea este efectuatŸ de Baterii de condensatoare automate (vezi Fig. L11)
baterii de condensatoare Án trepte, cu reglaj Acest gen de echipament efectueazŸ controlul automat al compensŸrii, menÍinÊnd Án
automat. niÛte limite strÊnse valoarea factorului de putere. Astfel de echipament se monteazŸ
Án locurile Án care se produc variaÍii mari de puteri active Ûi/sau reactive, de exemplu:
n pe barele tabloului general de distribuÍie;
n la bornele unui cablu de alimentare, pentru sarcina mare.
L8
CÊnd sarcina este continuŸ Ûi stabilŸ se poate 4.1 Compensare globalŸ (vezi Fig. L13)
aplica compensarea globalŸ. Principiu
Bateria de condensatoare este conectatŸ la barele tabloului general de distribuÍie de
JT a instalaÍiei Ûi rŸmÊne Án funcÍiune pe durata regimului normal.
Avantaje
Compensarea de tip global:
n reduce penalitŸÍile de depŸÛire a consumului de energie reactivŸ contractat;
n reduce cererea de putere aparentŸ, pe care se bazeazŸ funcÍionarea sarcinilor
permanente;
n reduce ÁncŸrcarea transformatorului, care devine apt pentru o sarcinŸ mai mare,
dacŸ este nevoie.
Comentarii
n curentul reactiv continuŸ sŸ existe Án toate conductoarele cablurilor care pleacŸ de
la tabloul principal de distribuÍie de JT;
n din motivul enunÍat, dimensionarea acestor cabluri Ûi a pierderilor de putere din
ele, nu este ÁmbunŸtŸÍitŸ printr-o compensare globalŸ.
Compensarea sectorialŸ este recomandatŸ 4.2 Compensare sectorialŸ (vezi Fig. L14)
cÊnd instalaÍia este extinsŸ Ûi Án cazul Án care Principiu
evoluÍia sarcinii de timp diferŸ Án diferite Bateria de condensatoare este conectatŸ la barele de distribuÍie ale fiecŸrui tablou
pŸrÍi ale instalaÍiei. de distribuÍie intermediar, ca Án Fig. L14.
De aceastŸ alegere beneficiazŸ o parte semnificativŸ a instalaÍiei, Án particular cablul
de alimentare de la tabloul general de distribuÍie la fiecare tablou intermediar, unde
sunt aplicate mŸsurile de compensare.
Avantaje
L10 Compensarea pe sectoare:
n reduce penalitŸÍile pentru consum excesiv de putere reactivŸ;
n reduce cererea de putere aparentŸ pe care se bazeazŸ funcÍionarea sarcinilor
permanente;
n menajeazŸ transformatorul care devine apt pentru o sarcinŸ mai mare, dacŸ este
necesar;
n dimensiunile cablurilor Án distribuÍia localŸ se pot reduce sau se pot alimenta
sarcini suplimentare;
n pierderile Án aceleaÛi cabluri se reduc.
Comentarii
n curentul reactiv continuŸ sŸ circule Án toate cablurile din aval de tablourile de
distribuÍie intermediare;
n din acest motiv nu se pot optimiza dimensiunile cablurilor Ûi nu este posibilŸ
diminuarea pierderilor din ele prin compensarea sectorialŸ;
n cÊnd au loc modificŸri mari de sarcinŸ existŸ riscul de supracompensare Ûi Án
Fig. L14: Compensarea sectorialŸ. consecinÍŸ de supratensiune, cu problemele aferente.
4 Unde se instaleazŸ
condensatoarele pentru
compensarea energiei reactive?
L11
L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor 5 Cum sŸ hotŸrÊm nivelul optim
de compensare?
L12
5 Cum sŸ hotŸrÊm nivelul optim
de compensare?
Tab. L15: kVAR de instalat pentru un kW de sarcinŸ, pentru a ÁmbunŸtŸÍi factorul de putere dintr-o instalaÍie.
L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor 5 Cum sŸ hotŸrÊm nivelul optim
de compensare?
Examinarea diverselor facturi de energie 5.3 Metoda bazatŸ pe evitarea penalizŸrilor tarifare
acoperind perioada dificilŸ a anului, relativ Metoda urmŸtoare permite calculul valorii unei baterii de condensatoare bazat pe
la sarcinŸ, permite determinarea nivelului de detaliile din factura de energie, unde structura tarifului corespunde celei descrise Án
compensare necesar pentru a evita plata de subcapitolul 2.1 al acestui capitol.
energie reactivŸ Án exces, Án cazul anumitor AceastŸ metodŸ determinŸ compensarea minimŸ necesarŸ pentru a evita aceste
tipuri de tarife. Perioada de amortizare a unei plŸÍi, care se bazeazŸ pe consumul de kVARh.
baterii de condensatoare Ûi a echipamentului Procedura este urmŸtoarea:
aferent este Án general de 18 luni. n Se considerŸ cheltuielile cu consumul pe 5 luni de iarnŸ (Án FranÍa noiembrie-
martie inclusiv).
NotŸ: În zone cu climat tropical, perioada cu consumul cel mai mare este vara
(datoritŸ consumului cu aerul condiÍionat) astfel cŸ Ûi Án acest caz apare o perioadŸ
cu tarif mare. În prezentul exemplu ne vom referi la condiÍiile de iarnŸ din FranÍa.
n Se identificŸ cuantumul cheltuielilor referitoare la “consumul de energie reactivŸ”
Ûi “kVARh de tarifat”. Se alege nota de platŸ care conÍine cel mai mare numŸr de
kVARh (dupŸ verificarea faptului cŸ aceasta nu este o situaÍie excepÍionalŸ). De
exemplu 15.966 kVARh Án ianuarie.
n Se evalueazŸ Ántreaga perioadŸ de lucru din aceastŸ lunŸ, de exemplu
220 ore = 22 zile x 10 ore/zi. Orele care trebuie luate Án considerare sunt cele din
intervalul Án care sarcina este cea mai dificilŸ Ûi Án care survine Án cel mai mare vÊrf
de sarcinŸ din sistemul energetic. AceastŸ situaÍie este datŸ Án documentele de
tarifare Ûi dureazŸ 16 ore Án fiecare zi Ántre 6:00 si 22:00 sau Ántre 7:00 Ûi 23:00,
funcÍie de regiune. În afara acestui interval, nu existŸ nici o platŸ relativŸ la consumul
de energie reactivŸ.
n Valoarea de compensat Án kVAR = kVARh din nota de platŸ/numŸrul de ore de
funcÍionare(1) = Qc.
Valoarea capacitŸÍii bateriei de condensatoare se alege uÛor mai mare decÊt cea
calculatŸ.
Unii producŸtori pot oferi nomograme, elaborate special pentru a facilita aceste
calcule, Án concordanÍŸ cu tarifele specifice. Aceste elemente Ûi documentaÍia
aferentŸ recomandŸ echipamentul potrivit Ûi schemele de comandŸ, atrŸgÊnd
atenÍia asupra constrÊngerilor impuse de tensiunile armonice din sistemul energetic.
Asemenea tensiuni implicŸ condensatoare supradimensionate (Án ce priveÛte
disiparea de cŸldurŸ Ûi valorile tensiunii Ûi curentului) Ûi/sau inductanÍe sau filtre de
suprimare a armonicilor.
Instalarea unei baterii de condensatoare poate 6.1 Compensarea pentru creÛterea puterii active
evita necesitatea schimbŸrii transformatorului, disponibile
Án eventualitatea creÛterii sarcinii.
MŸsurile similare acelora luate pentru reducerea puterii aparente maxime declarate,
adicŸ ÁmbunŸtŸÍirea factorului de putere, conform subcapitolului 5.4 ÁmbunŸtŸÍesc
funcÍionarea transformatorului prin mŸrirea puterii active debitate.
În cazul creÛterii sarcinii este posibil ca Án acest mod sŸ se evite Ánlocuirea
transformatorului cu o unitate mai mare. Tabelul L17 prezintŸ Án mod direct
disponibilitatea de putere (kW) a transformatoarelor ÁncŸrcate la sarcinŸ maximŸ la
diferiÍi factori de putere, din care se poate observa creÛterea puterii active de ieÛire
pe mŸsura creÛterii factorului de putere.
Tab. L17: Puterea activŸ disponibilŸ la ÁncŸrcarea maximŸ a unui transformator, cÊnd sarcina este alimentatŸ la diferite valori ale factorului de putere.
Atunci cÊnd contorizarea se face pe partea de 6.2 Compensarea energiei reactive absorbite de
MT a transformatorului uneori este necesar transformator
sŸ se asigure (funcÍie de modul de tarifare)
compensarea pierderilor de energie reactivŸ Natura reactanÍelor inductive ale transformatorului
din transformator. ConsideraÍiile anterioare au fost fŸcute relativ la dispozitivele conectate Án paralel ca
sarcini normale Ûi la bateriile de condensatoare pentru corecÍia cos ϕ, etc. Motivul
este cŸ, pentru cazul conectŸrii Án paralel a consumatorilor, se cere cea mai mare
cantitate de putere reactivŸ din reÍea. TotuÛi reactanÍele conectate Án serie, precum
reactanÍele inductive ale liniilor de putere Ûi reactanÍele de dispersie ale ÁnfŸÛurŸrilor
transformatoarelor, etc., absorb de asemenea putere reactivŸ.
Atunci cÊnd contorizarea se face pe partea de MT a transformatorului, uneori este
necesar sŸ se asigure (Án funcÍie de sistemul de tarifare) compensarea pierderilor de
energie reactivŸ din transformator. DacŸ sunt luate Án consideraÍie numai pierderile
de energie reactivŸ, un transformator se reprezintŸ schematic ca Án Figura L19.
Toate valorile de reactanÍe se referŸ la secundarul transformatorului, unde reactanÍa
paralelŸ este corespunzŸtoare curentului de magnetizare. Curentul de magnetizare
rŸmÊne practic constant (la 1,8% din curentul total), independent de sarcinŸ, Án
Fig. L19: ReactanÍele transformatorului pe fazŸ. condiÍii normale, adicŸ cu tensiune constantŸ Án primar, astfel cŸ un condensator
paralel de valoare fixŸ poate fi instalat Án partea de MT sau JT, pentru a putea
compensa puterea reactivŸ absorbitŸ.
Puterea reactivŸ absorbitŸ de un transformator Puterea reactivŸ absorbitŸ de reactanÍele conectate Án serie
nu poate fi neglijatŸ Ûi poate reprezenta (flux de dispersie)
pÊnŸ la aproximativ 5% din puterea Diagrama de fazori din Figura L20 ilustreazŸ acest fenomen.
transformatorului cÊnd acesta este ÁncŸrcat Componenta reactivŸ prin sarcinŸ = I sin ϕ astfel cŸ QL = V I sin ϕ.
aproape de nominal. Compensarea se poate Componenta reactivŸ a curentului debitat de sursŸ = I sin ϕ’ astfel cŸ QE = E I sin ϕ’,
unde V Ûi E sunt date Án kV.
face cu o baterie de condensatoare. În
Se poate vedea cŸ E > V Ûi sin ϕ’ > sin ϕ.
transformator puterea reactivŸ este absorbitŸ DiferenÍa dintre El sin ϕ’ Ûi VI sin ϕ este puterea reactivŸ absorbitŸ de XL, pe fazŸ.
de cele douŸ reactanÍe paralel (magnetizare) Se poate arŸta cŸ aceasta din urmŸ este egalŸ cu I2XL (care este analoagŸ pierderii
Ûi serie (fluxul de pierderi). Compensarea de putere activŸ I2R (kW) datorate rezistenÍei serie a liniei, etc.).
completŸ se poate face cu o baterie de Din expresia I2XL se deduce puterea reactivŸ absorbitŸ la orice valoare a sarcinii
condensatoare conectatŸ Án paralel la JT. pentru un transformator dat, dupŸ cum urmeazŸ:
DacŸ se folosesc valorile raportate - unitŸÍi relative (Án loc de procente) ÁnmulÍirea
directŸ dintre I Ûi XL conduce la rezultat.
Exemplu:
Fie un transformator de 630 kVA, cu tensiune de scurtcircuit de 4%, care
funcÍioneazŸ la sarcinŸ nominalŸ.
Care sunt pierderile de putere reactivŸ? (kVAR)
4% = 0,04 pu Ipu = 1
pierderile = I2XL = 12 x 0,04 = 0,04 pu kVAR,
unde 1 pu = 630 kVA
În sistemul trifazat, puterea reactivŸ la pierderi este 630 x 0,04 = 25,2 kVAR
La jumŸtatea sarcinii, adicŸ = 0,5 pu pierderile vor fi:
0,52 x 0,04 =0,01 pu = 630 x 0,01 = 6,3 kVAR Ûi aÛa mai departe.
Acest exemplu Ûi diagrama de fazori din Fig. L20 aratŸ cŸ:
n factorul de putere Án primarul unui transformator Án sarcinŸ este diferit (Án general
mai mic) decÊt Án secundar (se absoarbe putere reactivŸ);
L16 n pierderile de putere reactivŸ datorate reactanÍei de scŸpŸri sunt de ordinul 4% din
puterea aparentŸ a transformatorului;
n pierderile de putere reactivŸ, datorate reactanÍei de scŸpŸri sunt proporÍionale cu
pŸtratul curentului de sarcinŸ.
L17
Tab. L24: NumŸrul maxim de kVAR pentru compensarea energiei reactive ce se pot aplica la
bornele motoarelor fŸrŸ riscul autoexcitaÍiei.
CÊnd se conecteazŸ o baterie de 7.2 Cum poate fi evitatŸ autoexcitaÍia unui motor cu
condensatoare la bornele unui motor electric inducÍie
este important sŸ se verifice dacŸ valoarea
CÊnd un motor are o sarcinŸ de mare inerÍie mecanicŸ, acesta continuŸ sŸ se
capacitŸÍii bateriei este sub valoarea la care roteascŸ (Án afara cazurilor de frÊnare deliberatŸ) chiar dupŸ Ántreruperea alimentŸrii.
survine autoexcitaÍia. DatoritŸ “inerÍiei magnetice” a rotorului, o forÍŸ electromotoare va fi generatŸ Án
ÁnfŸÛurarea statoricŸ, pentru o perioadŸ scurtŸ de timp dupŸ Ántreruperea circuitului,
Ûi se va reduce la zero dupŸ 1-2 perioade (Án cazul unui motor necompensat).
Condensatoarele de compensare constituie o sarcinŸ trifazatŸ, capacitivŸ, pentru
forÍa electromotoare, care va produce curenÍi capacitivi Án infŸÛurŸrile statorului.
AceÛti curenÍi din stator creazŸ un cÊmp magnetic rotitor Án rotor care acÍioneazŸ
dupŸ aceeaÛi axŸ Ûi Án acelaÛi sens cu cÊmpul magnetic, Án diminuare, al motorului.
Fluxul rotoric creÛte, curenÍii Án stator se mŸresc, tensiunea la bornele motorului
creÛte de asemenea, uneori la valori periculos de mari.
Acest fenomen este cunoscut sub numele de autoexcitaÍie Ûi este motivul pentru
care generatoarele nu funcÍioneazŸ Án mod normal cu factor de putere capacitiv
(tensiunea Án urma curentului), deoarece existŸ tendinÍa autoexcitŸrii spontane
(necontrolate).
Note:
1. Caracteristicile unui motor acÍionat de inerÍia sarcinii mecanice nu sunt riguros
identice cu caracteristicile Án gol. Cu toate acestea echivalenÍa este suficient de
precisŸ pentru cazuri practice.
2. Într-un motor acÍionÊnd ca generator, curenÍii sunt puternic reactivi astfel cŸ
efectul de frÊnare (ÁntÊrziere) asupra motorului este datorat numai sarcinii mecanice
reprezentate de ventilatorul de rŸcire.
3. Curentul (90° Án urmŸ) absorbit de la sursa de alimentare, Án condiÍii normale, de
un motor Án gol Ûi curentul (90° Ánainte) injectat Án condensatoare, prin funcÍionarea
ca generator a motorului, au aceeaÛi relaÍie de fazŸ la bornele de alimentare. Din
aceste motive cele douŸ caracteristici se pot suprapune pe un grafic.
Pentru a evita autoexcitarea, descrisŸ mai sus, puterea reactivŸ Án bateria de
condensatoare trebuie limitatŸ la o valoare maximŸ:
Qc i 0,9 x Io x Un x √3 unde Io este curentul absorbit de motorul Án gol Ûi Un este
tensiunea nominalŸ Ántre faze, Án kV. Tabelul L24 (pagina anterioarŸ) indicŸ valorile
lui Qc conform acestui criteriu.
Exemplu
Un motor de 75 kW, 3000 rpm, 400 V, trifazat poate avea o baterie de
condensatoare de maxim 17 kVAR, conform Tab. L24. Valoarea din tabel este
Án general mai micŸ decÊt valoarea necesarŸ pentru o compensare adecvatŸ a
motorului Ûi atingerea valorii lui cos ϕ necesarŸ Án mod normal. Se poate face o
compensare adiÍionalŸ, de exemplu instalarea unei baterii de condensatoare de
compensare globalŸ, pentru mai mulÍi consumatori de putere micŸ.
Motoare Ûi acÍionŸri cu inerÍie mare
În orice instalaÍie Án care existŸ acÍionŸri electrice comandate de motoare de mare
inerÍie, Ántreruptoarele sau contactoarele aferente acestor motoare, Án eventualitatea
cŸderii alimentŸrii, trebuie sŸ declanÛeze rapid. DacŸ nu sunt luate astfel de precauÍii
se poate produce autoexcitaÍie pÊnŸ la tensiuni foarte mari, deoarece orice baterie
de condensatoare din instalaÍie va fi Án paralel cu cea corespunzŸtoare motorului de
mare inerÍie.
Schema de protecÍie pentru aceste motoare trebuie sŸ cuprindŸ un releu de L19
declanÛare la supratensiune, sensibil de asemenea la apariÍia unui flux invers de
putere (motorul va alimenta cu energie restul instalaÍiei pÊnŸ va fi disipatŸ toatŸ
energia mecanicŸ stocatŸ inerÍial).
DacŸ bateria de condensatoare asociatŸ cu un un motor de mare inerÍie este mai
mare decÊt cea recomandatŸ Án Tab. L24 atunci ea trebuie comandatŸ separat
printr-un Ántreruptor sau contactor care sŸ declanÛeze simultan cu Ántreruptorul sau
contactorul principal de comandŸ al motorului, aÛa cum aratŸ Fig. L26.
Fig. L26: Conectarea unei baterii de condensatoare la motor. Închiderea contactelor principale, trebuie sŸ se facŸ numai cu contactele bateriei de
condensatoare Ánchise Án prealabil.
L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor 8 Exemplul unei instalaÍii Ánainte
Ûi dupŸ compensarea energiei
reactive
n Curentul prin circuit, Án aval de Ántreruptor este: n Curentul prin Ántreruptor este 778 A
P
I= = 960 A
√3.U.cos ϕ
NotŸ: În realitate cos ϕ Án atelier rŸmÊne 0,75, dar cos ϕ pentru toatŸ
instalaÍia Án amonte de bateria de condensatoare la bornele de MT ale
transformatorului este 0,928. Cum s-a arŸtat Án subcapitolul 6.2, cos ϕ
Án ÁnfŸÛurarea de MT va fi uÛor mai scazut(2) datoritŸ pierderilor reactive
din transformator.
Fig. K27: ComparaÍie tehnico-economica a unei instalaÍii Ánainte Ûi dupŸ compensarea energiei reactive.
unde:
Ssc = puterea de scurtcircuit Án reÍeaua trifazatŸ, la bornele bateriei de
condensatoare, exprimatŸ Án kVA
Q = puterea bateriei, Án kVAR
L22
9 Efectele armonicilor
L23
Condensatori Condensatori cu tensiunea Condensatori cu tensiunea Filtre
standard nominalŸ crescutŸ cu 10% nominalŸ crescutŸ cu 10%
(excepÍie cei de 230 V) + bobine de suprimare
a armonicilor
Tab. L32: Alegerea soluÍiilor de limitare a armonicilor asociate unei baterii de condensatoare
de JT alimentatŸ prin transformator (transformatoare).
L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor 10 Instalarea bateriilor
de condensatoare
10.1 Condensatoarele
Tehnologie
Condensatoarele sunt de tip uscat (adicŸ fŸrŸ lichid dielectric) Ûi sunt formate din
douŸ role de folie de polypropylena metalizatŸ, cu proprietŸÍi autocicatrizante.
Condensatoarele sunt protejate de un sistem (dispozitiv de suprapresiune cuplat cu
siguranÍŸ MPR) care deconecteazŸ condensatorul Án cazul unei defecÍiuni interne.
Schema de protecÍie funcÍioneazŸ Án felul urmŸtor:
n un curent de scurtcircuit prin dielectric arde siguranÍa;
n uneori nivelul de curent este mai mare decÊt cel normal, dar insuficient ca sŸ
topeascŸ siguranÍa, de exemplu datoritŸ unor scurgeri microscopice Án stratul de
dielectric. Astfel de defecte se rezolvŸ prin refacerea izolaÍiei datoritŸ ÁncŸlzirii locale
produsŸ de curentul de scurgere, adicŸ prin autocicatrizare;
n dacŸ curentul de scurgere persistŸ, defectul poate evolua spre un scurtcircuit, Ûi
siguranÍa va funcÍiona;
n gazul produs prin vaporizarea stratului metalic, Án zona de defect, produce treptat
o creÛtere a presiunii Án containerul de plastic. Aceasta determinŸ acÍionarea
dispozitivului sensibil la presiune, care scurtcircuiteazŸ condensatorul prin contactele
sale determinÊnd funcÍionarea siguranÍei. Condensatoarele au carcase din material
izolant, prevŸzute cu dublŸ izolare, eliminÊnd astfel necesitatea conectŸrii la pŸmÊnt
(vezi Fig. L33).
a)
L24
b)
Caracteristici electrice
Standarde Standarde CEI 60439-1, NFC 54-104,
VDE 0560 CSA, teste UL
Gama de Tensiune nominalŸ 400 V
operare FrecvenÍŸ nominalŸ 50 Hz
ToleranÍa capacitanÍei - 5% la + 10%
Game de TemperaturŸ maximŸ 55° C
temperaturŸ TemperaturŸ medie 45° C
(pŸnŸ la 65 kVAR) pentru 24 h
TemperaturŸ medie 35° C
anualŸ
TemperaturŸ minimŸ - 25° C
Tensiune de izolaÍie Tensiune de Íinere 50 Hz, 1 min: 6 kV
Tensiune de Íinere la impuls 1,2/50 μs: 25 kV
Suprasarcina de curent admisibilŸ Gama “Clasic”(1) Gama “Confort”(1)
30% 50%
Suprasarcina de tensiune admisibilŸ 10% 20%
ProtecÍie
MŸrimea Ántreruptorului automat poate fi aleasŸ pentru a permite reglajul
suprasarcinii la:
n 1,36 x In pentru condensatori din gama “Classic”(1)
n 1,50 x In pentru condensatori din gama “Confort”(1)
n 1,12 x In pentru condensatori din gama „Harmony”, asociaÍi cu bobina cu rang de
acord de 2,7 f(2)
n 1,19 x In pentru condensatori din gama “Harmony”, asociaÍi cu bobina cu rang de
acord de 3,8 f(2)
n 1,31 x In pentru condensatori din gama “Harmony”, asociaÍi cu bobina cu rang de
acord de 4,3 f(2)
Reglajul protecÍiei la scurtcircuit trebuie sŸ fie insensibil la curentul de punere sub
tensiune. Reglajul va fi 10 x In pentru condensatori din gamele “Classic”, “Confort” Ûi
„Harmony”.
Exemplul 1
50 kVAR - 400 V - 50 Hz - tip “Classic”
Tab. L34: SecÍiunea cablurilor pentru conectarea bateriilor de condensatoare medii Ûi mari(1).
Tensiuni tranzitorii
Curentul tranzitoriu, de ÁnaltŸ frecvenÍŸ, este ÁnsoÍit de tensiuni tranzitorii. Valoarea
de vÊrf maximŸ a tensiunii tranzitorii nu depŸÛeÛte niciodatŸ dublul valorii de vÊrf a
tensiunii nominale, Án cazul conectŸrii unui condensator descŸrcat Án circuit.
În cazul condensatoarelor care sunt deja ÁncŸrcate Án momentul conectŸrii tensiunea
tranzitorie poate atinge o valoare triplŸ faÍŸ de valoarea de vÊrf a tensiunii nominale.
CondiÍiile de maxim de tensiune sunt urmŸtoarele:
n tensiunea existentŸ pe condensator este egalŸ cu valoarea de vÊrf a tensiunii
nominale;
n contactele contactorului se Ánchid Án momentul Án care tensiunea de alimentare
are valoarea maximŸ;
n polaritatea tensiunii de alimentare este inversŸ faÍŸ de tensiunea la bornele
condensatorului.
În asemenea situaÍii, curentul tranzitoriu va atinge valoarea maximŸ posibilŸ, adicŸ
dublul maximului curentului la conectarea unui condensator iniÍial descŸrcat.
Pentru orice alte valori ale tensiunii Ûi polaritŸÍii unui condensator ÁncŸrcat, vÊrful
tensiunii Ûi curentului tranzitoriu vor fi mai mici decÊt cele menÍionate mai sus; Án
cazul particular Án care valoarea tensiunii pe condensator este de aceeaÛi polaritate
cu tensiunea de alimentare, iar conectarea se produce Án momentul vÊrfului tensiunii
L26 de alimentare, nu apar curenÍi sau tensiuni tranzitorii.
În cazul bateriilor automate trebuie avut grijŸ ca treptele sŸ fie conectate numai Án
situaÍia condensatoare “descŸrcate”.
Timpul de descŸrcare poate fi redus, dacŸ este necesar, folosind rezistenÍe de
descŸrcare de valoare micŸ.
Cuprins
1
ProblemŸ: de ce este necesar sŸ detectŸm M2
Ûi sŸ eliminŸm armonicile?
2
Standarde M3
3
ConsideraÍii generale M4
4
Principalele efecte ale armonicilor Án instalaÍii M6
4.1 RezonanÍa M6
4.2 CreÛterea pierderilor M6
4.3 Suprasolicitarea echipamentelor M7
4.4 PerturbaÍii ce afecteazŸ consumatorii sensibili M9
4.5 Impactul economic M10
5
Indicatorii esenÍiali ale distorsiunilor provocate M11
de armonici Ûi principii de mŸsurare
5.1 Factorul de putere M11
5.2 Factorul de amplitudine M11
5.3 Puterile Ûi armonicile M11
5.4 Spectrul armonic Ûi distorsiunea armonicŸ M12
5.5 Distorsiunea armonicŸ totalŸ (THD - Total Harmonic Distorsion) M12
5.6 Utilitatea diferiÍilor indicatori M13
6
MŸsurarea indicatorilor M14
6.1 Dispozitive utilizate pentru mŸsurarea indicatorilor M14
6.2 Proceduri pentru analiza armonicilor Án reÍelele de distribuÍie M14
6.3 Monitorizarea armonicilor M15
7
Dispozitive de detecÍie M16
8
SoluÍii pentru atenuarea armonicilor M17
8.1 SoluÍii de bazŸ M17
8.2 Filtrarea armonicilor M18
8.3 Metoda M20
8.4 Produse specifice M20
M1
M - DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor
1 ProblemŸ: de ce este necesar
sŸ detectŸm Ûi sŸ eliminŸm
armonicile
M2
2 Standarde
Originea armonicilor
Aparatele Ûi sistemele care produc armonici sunt prezente Án toate sectoarele cum ar
fi cel industrial, comercial Ûi rezidenÍial. Armonicile sunt produse de sarcini neliniare
(adicŸ sarcini care absorb un curent cu o formŸ de undŸ diferitŸ de forma de undŸ a
tensiunii de alimentare).
Exemple de sarcini neliniare:
n echipamente industriale (aparate de sudurŸ, cuptoare cu arc, cuptoare cu inducÍie,
redresoare);
n variatoare de vitezŸ pentru motoare asincrone sau de curent continuu;
n surse neÁntreruptibile (UPS-uri);
n echipament de birou (computere, copiatoare, fax-uri, etc.);
n aparate casnice (televizoare, cuptoare cu microunde, iluminat fluorescent);
n aparaturŸ necesitÊnd saturaÍie electromagneticŸ (transformatoare).
PerturbaÍii cauzate de sarcinile neliniare: armonici de curent Ûi de tensiune
Sarcinile neliniare produc armonici de curent care circulŸ prin reÍeaua electricŸ de
distribuÍie. Armonicele de tensiune sunt produse de circulaÍia armonicilor de curent
prin impedanÍele circuitului de alimentare (transformator Ûi reÍeaua de distribuÍie
pentru situaÍii similare celei arŸtate Án Fig. M2).
M4
3 ConsideraÍii generale
Fig. M3: InstalaÍie alimentÊnd o sarcinŸ neliniarŸ unde sunt arŸtate numai fenomenele care au
legaturŸ cu frecvenÍa de 50Hz (frecvenÍŸ fundamentalŸ).
Fig. M4: AceeaÛi instalaÍie unde sunt arŸtate numai fenomenele care au legŸturŸ cu frecvenÍa
armonicii de ordin h.
NotŸ: Án diagramŸ cu toate cŸ anumite sarcini creazŸ curenÍi armonici Án reÍeaua de distribuÍie,
alte sarcini pot absorbi curenÍii armonici.
4.1 RezonanÍa
Utilizarea simultanŸ a sarcinilor inductive Ûi capacitive Án reÍelele electrice de
distribuÍie conduce la rezonanÍŸ paralelŸ sau serie manifestatŸ respectiv printr-o
foarte mare sau foarte micŸ valoare a impedanÍei. VariaÍia impedanÍei modificŸ
curentul Ûi tensiunea Án reÍeaua de distribuÍie. În cele ce urmeazŸ numai fenomenul
de rezonanÍŸ paralelŸ, cel mai comun, va fi analizat.
ConsiderŸm urmŸtoarea diagramŸ simplificatŸ (vezi Fig. M6) reprezentÊnd o
instalaÍie alcŸtuitŸ din:
n un transformator de alimentare;
n sarcini liniare;
n sarcini neliniare care genereazŸ curenÍi armonici;
n condensatori pentru compensarea energiei reactive.
Pentru analiza armonicilor se utilizeazŸ diagrama echivalentŸ (vezi Fig. M7).
ImpedanÍa Z este calculatŸ ca:
jLsω
Z=
1 - LsCω2
neglijÊnd R, Ûi unde:
Ls = inductanÍa alimentŸrii (reÍeaua din amonte + trasformator + linie)
C = capacitanÍa condensatorilor pentru compensarea energiei reactive
R = rezistenÍa sarcinilor liniare
Ih = curentul armonic.
RezonanÍa apare atunci cÊnd numitorul 1 - LsCω2 tinde cŸtre zero. FrecvenÍa
corespunzŸtoare este numitŸ frecvenÍŸ de rezonanÍŸ a circuitului. La acea frecvenÍŸ
impedanÍa circuitului atinge un maxim, Ûi o mare cantitate de armonici de tensiune
apar avÊnd ca rezultat distorsiuni majore ale undei de tensiune. Distorsiunea
tensiunii este acompaniatŸ Án circuitul Ls+C de o circulaÍie de curenÍi armonici mai
mare decÊt circulaÍia normalŸ cerutŸ de sarcini.
ReÍeaua de distribuÍie Ûi condensatorii pentru compensarea energiei reactive sunt
supuÛi unor curenÍi armonici mari Ûi riscului rezultant al suprasarcinilor. Pentru a
evita rezonanÍa se instaleazŸ bobine antiarmonici Án serie cu condensatorii.
Ordine de mŸrime
n O formŸ de undŸ a tensiunii de alimentare virtual rectangularŸ ar provoca o
creÛtere a pierderilor cu 20%;
n O tensiune de alimentare avÊnd armonici u5 = 8% (din U1, armonica fundamentalŸ
de tensiune), u7 = 5%, u11 = 3%, u13 = 1% ceea ce ÁnseamnŸ un factor total de
distorsiune armonicŸ THDu egal cu 10% care conduce la pierderi adiÍionale de 6%
Pierderile Án transformatoare
CirculaÍia de curenÍi armonici prin transformatoare provoacŸ o creÛtere a pierderilor
Án “cupru” datoritŸ efectului Joules Ûi a curenÍilor turbionari. Armonicile de tensiune
sunt responsabile de pierderile Án “fier” datoritŸ histeresisului.
În general se considerŸ cŸ pierderile Án ÁnfŸÛurŸri cresc cu pŸtratul lui THDi, iar
pierderile Án miez cresc liniar cu THDu.
În transformatoarele de distribuÍie publicŸ unde nivelurile de distorsiune sunt limitate,
pierderile pot creÛte Ántre 10 Ûi 15%.
Pierderile Án condensatoare
Tensiunile armonice aplicate condensatoarelor provoacŸ o circulaÍie de curenÍi
proporÍionalŸ cu frecvenÍa armonicilor. AceÛti curenÍi genereazŸ pierderi
suplimentare.
Exemplu
O tensiune de alimentare are urmŸtoarele armonici:
Tensiunea armonicŸ fundamentalŸ U1, tensiunile armonice u5 = 8%(din U1), u7 = 5%,
u11 = 3%, u13 = 1% ceea ce ÁnseamnŸ un factor total de distorsiune armonicŸ THDu
egal cu 10%. Curentul este multiplicat cu 1,19 iar pierderile Joules sunt multiplicate
cu 1,192 adicŸ 1,4.
Transformatoare
n Curba de mai jos (vezi Fig. M9) aratŸ declasarea tipicŸ necesarŸ pentru un
transformator ce alimenteazŸ sarcini conÍinÊnd electronicŸ.
Exemplu
DacŸ un transformator alimenteazŸ o sarcinŸ totalŸ alcŸtuitŸ Án proporÍie de 40% din
sarcini conÍinÊnd electronicŸ, el trebuie declasat cu 40%.
Standardul UTE C15-112 defineÛte un factor de declasificare Án funcÍie de curenÍii
armonici 1
k=
1
k= 40 1.6 2
1+ 0.1 ∑
40 h Th
, h∑
1+ 0.1 = 2h
,
1.6
Th2
h= 2
I
Th = I h
Th = Ih1
I
Valori1 tipice:
n curent cu o formŸ de undŸ rectangularŸ (spectru 1/h(1)): k = 0,86;
n curentul unui convertizor de frecvenÍŸ (THD ≈ 50%): k = 0,80.
MaÛini asincrone
Standardul CEI 60892 defineÛte factorul de tensiune armonicŸ (Harmonic voltage
factor, HVF), a cŸrui formulŸ Ûi valoare maximŸ sunt prezentate mai jos.
13 Uh
HVF = ∑ i 0.02
,
h= 2 h2
Exemplu
O sursŸ de alimentare are tensiunea de alimentare U1 Ûi tensiunile armonice u3 = 2%
din U1, u5 = 3%, u7 = 1%. THDu este deci 3,7% iar HVF=0,018. Valoarea HVF este
foarte aproape de valoarea maxim permisŸ peste care maÛina trebuie declasatŸ.
Din punct de vedere practic, pentru alimentarea unei maÛini nu trebuie depŸÛit Án nici
M8 un caz un THDu de 10%.
Condensatori
Conform standardului CEI 60831-1 valoarea eficace a curentului care circulŸ prin
condensatori nu trebuie sŸ depŸÛeascŸ 1,3 din curentul nominal.
ConsiderŸm un exemplu de sursŸ cu tensiunea de alimentare U1 Ûi tensiunile
armonice u5 = 8% din U1, u7 = 5%, u11 = 3%, u13 = 1% adicŸ un THDu de 10%, unde
Ief/I1 = 1,19, la tensiunea nominalŸ. Pentru o tensiune egalŸ cu 1,1 ori tensiunea
nominalŸ, limita de curent Ief/I1 = 1,3 este depŸÛitŸ Ûi este necesarŸ redimensionarea
condensatorilor.
Conductorul neutru
ConsiderŸm un sistem format dintr-o sursŸ trifazatŸ echilibratŸ Ûi trei sarcini identice
monofazate conectate Ántre faze Ûi neutru (vezi Fig. M10). Figura M11 aratŸ un
exemplu de curenÍi circulÊnd prin cele trei faze Ûi curentul rezultant prin conductorul
neutru.
În acest exemplu curentul eficace din conductorul neutru are o valoare mai mare
decÊt curentul eficace prin conductoarele de fazŸ cu un factor egal cu 3. Conductorul
neutru trebuie, deci, supradimensionat.
Fig. M11: Exemplu de circulaÍie a curenÍilor prin conductoarele conectate la o sursŸ trifazatŸ
spre o sarcinŸ trifazatŸ (In = Ir + Is + It).
M9
4.4 PerturbaÍii ce afecteazŸ consumatorii sensibili
Efectele distorsiunii tensiunii de alimentare
Distorsiunea tensiunii de alimentare poate perturba operarea aparatelor sensibile:
n aparate de reglare (temperatura Án special);
n componente ale computerelor;
n aparate de monitorizare Ûi control (relee de protecÍie).
Supradimensionarea echipamentelor
n Declasarea surselor de energie (generatoare, transformatoare Ûi UPS-uri)
ÁnseamnŸ cŸ acestea trebuiesc supradimensionate.
n Conductoarele trebuiesc dimensionate luÊnd Án calcul circulaÍia de curenÍi
armonici. În plus, datoritŸ efectului pelicular, rezistenÍa acestor conductoare creÛte
cu frecvenÍa. Pentru a evita pierderile exagerate datoritŸ efectului Joule este necesar
sŸ supradimensionŸm conductoarele.
n CirculaÍia de armonici Án conductorul neutru ÁnseamnŸ cŸ Ûi acesta trebuie
supradimensionat.
Exemple
Date fiind consecinÍele economice pentru instalaÍiile enumerate mai jos a fost
necesar sŸ se instaleze filtre antiarmonici.
Centru de calcul pentru o companie de asigurŸri
În acest centru, declanÛarea intempestivŸ a unui Ántreruptor automat s-a calculat cŸ
a avut un cost de 100 k€ pe orŸ de Ántrerupere.
Laborator farmaceutic
Armonicile au provocat avaria unui generator Ûi Ántreruperea unui test de lungŸ
duratŸ asupra unui nou medicament. ConsecinÍele au fost estimate la 17 M€.
HalŸ metalurgicŸ
O baterie de cuptoare cu inducÍie a provocat supraÁncŸrcarea Ûi distrugerea a
trei transformatoare Ántre 1600 Ûi 2500 kVA Ántr-un singur an. Pe lÊngŸ costul
transformatoarelor costul unei ore de Ántrerupere a fost evaluat la 20 k€ pe orŸ.
FabricŸ de mobilŸ de grŸdinŸ
Defectarea unor variatoare de vitezŸ a condus la pagube de producÍie estimate la
M10 10 k€ pe orŸ.
5 Indicatorii esenÍiali ai
distorsiunilor armonice
Ûi principii de mŸsurare
Puterea distorsionatŸ
Atunci cÊnd armonicile sunt prezente, puterea distorsionatŸ D este definitŸ ca:
D = S2 - P2 - Q2
unde S este puterea aparentŸ.
M - DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor
5 Indicatorii esenÍiali ai
distorsiunilor armonice
Ûi principii de mŸsurare
EcuaÍia de mai jos este echivalentŸ cu cea de mai sus, dar este mai uÛor de utilizat
atunci cÊnd valoarea eficace totalŸ este cunoscutŸ:
2
I ef.
rms
THD i = −1
I1
Pentru armonici de tensiune ecuaÍia este:
∞
∑ Uh2
h= 2
THD u =
U1
PP≈≈P1P1==UU I.1I.cos
1.1 ϕϕ
1.cos 11
Consequently
P U .I1.cos
PF==P ≈≈U1.1I1.cos ϕϕ11
În consecinÍŸ:: :PF
Consequently
SS UU.1I.ef.Irms
1 rms
I1as: I1 =1
deoarece:
1
as: = Irms 2
Irms ef. 1+ THDi
of PF Án
2
Figure L13 shows a graph
Fig. M13: VariaÍia asfuncÍie
a function of THDI.
de THDi unde THDu = 0. 1+ THDi
cosϕ cosϕ1
rezultŸ:hence: PF ≈ ϕ1
cos
hence: PF ≈ 1+ THDi2
1+ THDi2
Figure M13
Figura L13 shows a grafic
aratŸ un of PF ca
graph de as funcÍie
a function of THDI.
de THDi.
cosϕ
Modul de operare
Curentul Ûi tensiunea sunt studiate:
n lÊngŸ sursa de alimentare;
n pe barele tabloului general de joasŸ tensiune (sau pe barele de medie tensiune);
n pe fiecare circuit de plecare din tabloul general de joasŸ tensiune (sau de pe
M14 barele de medie tensiune).
Pentru mŸsurŸtori este necesar sŸ cunoaÛtem condiÍiile precise de operare ale
instalaÍiei Ûi Án particular situaÍia bateriei de condensatoare (Án funcÍie, Án rezervŸ,
numŸrul de trepte conectate/deconectate).
Analiza rezultatelor
n determinarea oricŸrei declasŸri a echipamentelor din instalaÍie, sau
n cuantificarea necesarului de protecÍii antiarmonice Ûi sisteme de filtrare ce
trebuiesc instalate Án reÍeaua de distribuÍie;
n permite comparaÍia Ántre valorile mŸsurate Ûi valorile de referinÍŸ ale furnizorului
de energie (valori maxime ale armonicilor, valori acceptabile, valori de referinÍŸ).
6 MŸsurarea indicatorilor
Sistemul PowerLogic cu Power Meter, Circuit MŸsurŸtorile sunt primul pas pentru stŸpÊnirea fenomenului poluŸrii cu armonici. În
funcÍie de condiÍiile din fiecare instalaÍie, diverse tipuri de echipamente furnizeazŸ
Monitor, Micrologic oferŸ o gamŸ completŸ
soluÍiile potrivite.
de dispozitive pentru detecÍia distorsiunilor
armonice. UnitŸÍi de monitorizare a energiei
Power Meter Ûi Circuit Monitor Án sistemul PowerLogic
Aceste produse oferŸ posibilitatea efectuŸrii unor mŸsurŸtori de ÁnaltŸ performanÍŸ
pentru reÍelele de distribuÍie de medie Ûi joasŸ tensiune. Ele sunt produse care
utilizeazŸ tehnologia digitalŸ Ûi includ funcÍii de monitorizare a calitŸÍii energiei.
Sistemul PowerLogic este o ofertŸ completŸ incluzÊnd Power Meter (PM) Ûi Circuit
Monitor (CM). AceastŸ ofertŸ modularŸ acoperŸ o arie mare de necesitŸÍi, de la
cele mai simple (Power Meter) pÊnŸ la cele mai complexe cerinÍe (Circuit Monitor).
Aceste produse pot fi utilizate Án instalaÍii noi sau existente, unde calitatea energiei
trebuie sŸ fie excelentŸ. Modul de operare poate fi local sau telecomandat.
În funcÍie de poziÍia sa Án reÍeaua de distribuÍie, Power Meter furnizeazŸ o primŸ
indicaÍie asupra calitŸÍii energiei. Principalele mŸsurŸtori ce pot fi efectuate de Power
Meter sunt:
n THD de curent Ûi tensiune;
n factorul de putere.
În funcÍie de versiunea aparatului, aceste mŸsurŸtori pot fi combinate cu marcarea
orei la care s-a fŸcut mŸsurŸtoarea (amprentŸ de timp) Ûi funcÍii de alarmŸ.
Un Circuit Monitor (vezi Fig. M14) efectueazŸ o analizŸ detaliatŸ a calitŸÍii energiei,
analizÊnd de asemenea Ûi perturbaÍiile din reÍeaua de distribuÍie a energiei.
Principalele funcÍii ale unui Circuit Monitor sunt:
n mŸsurŸtorile a peste 100 de parametri electrici;
n memorare cu amprentŸ de timp a valorilor minime Ûi maxime pentru fiecare
parametru electric;
n funcÍii de alarmŸ declanÛate de valorile fiecŸrui parametru electric;
n Ánregistrarea orei la care s-a produs un eveniment;
n Ánregistrarea perturbaÍiilor de curent Ûi tensiune;
n analiza armonicilor;
n preluarea formei de undŸ (monitorizarea perturbaÍiilor).
Micrologic - un dispozitiv de monitorizare a energiei inclus Ántr-un Ántreruptor
automat
Pentru instalaÍiile noi, unitŸÍile de control Micrologic H (vezi Fig. M15), parte
integrantŸ a Ántreruptoarelor automate de joasŸ tensiune Masterpact, sunt utile
pentru mŸsurŸtori la intrarea Án instalaÍie sau pe cele mai importante plecŸri (de
curenÍi mari).
UnitŸÍile de control Micrologic H oferŸ o analizŸ precisŸ a calitŸÍii energiei Ûi un
Fig. M14: Circuit monitor.
diagnostic detaliat al evenimentelor. Ele sunt proiectate pentru operarea Án legŸturŸ
cu o unitate de afiÛaj a tabloului electric. Ele pot:
n mŸsura curentul, tensiunea, puterea activŸ Ûi reactivŸ;
n mŸsura THD de curent Ûi tensiune;
n afiÛa amplitudinea Ûi faza armonicilor de curent Ûi tensiune pÊnŸ la ordinul 51;
n efectua preluarea formei de undŸ (monitorizarea perturbaÍiilor).
FuncÍiile oferite de unitatea de control Micrologic H sunt similare cu cele oferite de
Circuit Monitor.
Fig. M19: Un transformator avÊnd grupa de conexiuni Dyd eliminŸ armonicile de ordin 5 Ûi 7 din
reÍeaua amonte.
Filtre pasive
M18 AplicaÍii tipice
n instalaÍii industriale cu un set de sarcini neliniare reprezentÊnd mai mult de
200 kVA (variatoare de vitezŸ, surse neÁntreruptibile UPS-uri, redresoare, etc.);
n instalaÍii la care se impune compensarea energiei reactive (corecÍia factorului de
putere);
n instalaÍii unde distorsiunea tensiunii trebuie redusŸ pentru evitarea perturbŸrii
sarcinilor sensibile;
Fig. M20: Principiul de funcÍionare a unui filtru pasiv. n instalaÍii unde distorsiunea curentului trebuie redusŸ pentru evitarea
suprasarcinilor.
8 SoluÍii pentru atenuarea
armonicilor
Principiu de funcÍionare
Un circuit LC, acordat pe fiecare armonicŸ ce trebuie filtratŸ, este instalat Án paralel
cu sarcina neliniarŸ (vezi Fig. M20). Acest circuit absoarbe armonicile, aÛa ÁncÊt se
evitŸ circulaÍia lor Án reÍeaua de distribuÍie.
General vorbind, filtrele pasive sunt acordate pe un ordin al armonicilor apropiat de
ordinul necesar a fi eliminat. Se pot conecta Án paralel cÊteva filtre dacŸ este cerutŸ
o reducere a unui numŸr mare de armonici.
Filtre hibride
AplicaÍii tipice
n instalaÍii industriale cu un set de sarcini neliniare reprezentÊnd mai mult de
200 kVA (variatoare de vitezŸ, surse neÁntreruptibile UPS-uri, redresoare, etc.);
n instalaÍii la care se impune compensarea energiei reactive (corecÍia factorului de
putere);
n instalaÍii unde distorsiunea tensiunii trebuie redusŸ pentru evitarea perturbŸrii
sarcinilor sensibile;
Fig. M21: Principiul de funcÍionare a unui filtru activ. n instalaÍii unde distorsiunea curentului trebuie redusŸ pentru evitarea
suprasarcinilor;
n instalaÍii unde este necesarŸ limitarea strictŸ a emisiilor armonice.
Principiu de funcÍionare
Filtrele pasive Ûi active sunt combinate Ántr-un singur sistem pentru a constitui un
filtru hibrid (vezi Fig. L22). AceastŸ soluÍie de filtrare oferŸ avantajele ambelor tipuri
de filtre Ûi acoperŸ o gamŸ largŸ de puteri Ûi de niveluri de performanÍŸ.
Criterii de selecÍie
Filtrele pasive
CompenseazŸ energia reactivŸ Ûi filtreazŸ curenÍii importanÍi.
Filtrele pasive reduc tensiunile armonice Án instalaÍie atunci cÊnd sursa este
perturbatŸ. DacŸ nivelul de alimentare cu putere reactivŸ este ridicat, este bine sŸ
deconectŸm filtrul pasiv Án momentele cÊnd sarcina este redusŸ.
Studiile preliminare pentru un filtru trebuie sŸ ia Án calcul posibila prezenÍŸ a unei
baterii de condensatoare pentru compensarea energiei reactive care trebuie poate
eliminatŸ.
Filtrele active condiÍionere
FiltreazŸ o gamŸ largŸ de frecvenÍe Ûi se pot adapta oricŸrui tip de sarcinŸ.
Pe de altŸ parte puterile nominale sunt reduse.
Fig. M22: Principiul de funcÍionare a unui filtru hibrid. Filtrele hibride
CombinŸ performanÍele filtrelor active Ûi pasive.
M19
M - DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor
8 SoluÍii pentru atenuarea
armonicilor
Cuprins
1
ProtecÍia generatoarelor de joasŸ tensiune Ûi N2
a circuitelor din aval
1.1 ProtecÍia generatorului N2
1.2 ProtecÍia reÍelei de joasŸ tensiune din aval N5
1.3 FuncÍii de monitorizare N5
1.4 Conectarea Án paralel a generatoarelor N10
2
Surse de alimentare neÁntreruptibile (UPS) N11
2.1 Disponibilitatea Ûi calitatea energiei electrice N11
2.2 Tipuri de UPS-uri statice N12
2.3 Baterii N15
2.4 Sistemul de tratare a neutrului Án instalaÍiile cu UPS-uri N16
2.5 Alegerea schemei de protecÍie N18
2.6 Instalarea, conectarea Ûi dimensionarea cablurilor N20
2.7 UPS-urile Ûi mediul de funcÍionare N22
2.8 Echipamente complementare N22
3
ProtecÍia transformatoarelor JT/JT N24
3.1 Curentul absorbit la conectarea transformatorului N24
3.2 ProtecÍia circuitelor de alimentare a transformatoarelor JT/JT N24
3.3 Caracteristici electrice tipice ale N25
transformatoarelor JT/JT, 50 Hz
3.4 ProtecÍia transformatoarelor JT/JT utilizÊnd N25
Ántreruptoare automate Merlin Gerin
4
Circuite de iluminat N27
4.1 Diferite tehnologii de realizare a lŸmpilor N27
4.2 Caracteristicile electrice ale lŸmpilor N29
4.3 LimitŸri Ûi recomandŸri referitoare la dispozitivele de iluminat N34
4.4 Sisteme de iluminat Án spaÍii publice N40
5
Motoare asincrone N42
5.1 FuncÍiile necesare unui circuit de motor N42
5.2 Standarde N44
5.3 AplicaÍii N45
5.4 Puteri nominale maxime ale motoarelor asincrone N49
alimentate la joasŸ tensiune
5.5 Compensarea energiei reactive (corecÍia factorului de putere) N49
N1
N - Surse Ûi sarcini particulare
1 ProtecÍia generatoarelor de joasŸ
tensiune Ûi a circuitelor din aval
ProtecÍia la suprasarcinŸ
Trebuie analizatŸ curba de protecÍie a generatorului (vezi Fig. N3).
Standardele Ûi cerinÍele aplicaÍiilor pot de asemenea sŸ stipuleze anumite condiÍii
speciale de suprasarcinŸ. De exemplu:
I/In t
1,1 >1h
N2 1,5 30 s
ProtecÍia la scurtcircuit
Calculul curentului de scurtcircuit
Curentul de scurtcircuit este suma dintre:
n curentul aperiodic;
n curentul aproximativ sinusoidal.
EcuaÍia curentului de scurtcircuit aratŸ faptul cŸ aceasta este compusŸ din trei
perioade succesive (vezi Fig. N4).
n Perioada subtranzitorie
La apariÍia unui scurtcircuit la bornele unui generator, mai ÁntÊi, curentul creÛte
la o valoare relativ mare, de cca. 6 - 12 In, Án timpul primului ciclu (0 - 20 ms).
Amplitudinea acestui curent de scurtcircuit iniÍial este caracterizatŸ prin trei parametri:
o reactanÍa subtranzitorie a generatorului,
o nivelul de excitaÍie al generatorului la momentul producerii defectului Ûi
o impedanÍa circuitului unde s-a produs defectul.
ImpedanÍa de scurtcircuit a generatorului de luat Án considerare este, de fapt,
reactanÍa subtranzitorie, exprimatŸ Án % Ûi este furnizatŸ de producŸtor, X"d. Valorile
tipice sunt de la 10 la 15%.
ImpedanÍa subtranzitorie a generatorului se calculeazŸ cu relaÍia:
U2 x ′′d
′′d(ohms) = n
XX"d(ohmi) unde S = 3 Un I n
where
100 S
n Perioada tranzitorie
Perioada tranzitorie se plaseazŸ Ántre 100 Ûi 500 ms de la momentul producerii
defectului. Pornind de la valoarea curentului de defect al perioadei subtranzitorii,
curentul scade pÊnŸ la cca. 1.5 - 2 In.
ImpedanÍa de scurtcircuit de luat Án considerare pentru aceastŸ perioadŸ este
reactanÍa tranzitorie, exprimatŸ Án % Ûi este, de asemenea, datŸ de producŸtor, X'd.
Valorile tipice sunt Ántre 20 Ûi 30%.
n Perioada de stabilitate
Perioada de stabilitate se plaseazŸ dupŸ 500 ms de la momentul producerii
defectului.
DacŸ defectul persistŸ tensiunea produsŸ de generator scade, ÁnsŸ regulatorul de
excitaÍie cautŸ sŸ determine revenirea acesteia la valoarea iniÍialŸ. Rezultatul este
stabilizarea curentului de scurtcircuit:
N3
o dacŸ excitaÍia generatorului nu creÛte Án timpul scurtcircuitului (nu existŸ
supraexcitaÍie), dar este menÍinutŸ la nivelul dinainte de momentul apariÍiei
defectului, atunci curentul se stabilizeazŸ la o valoare datŸ de reactanÍa sincronŸ Xd
a generatorului. Valoarea tipicŸ pentru Xd este mai mare de 200%. În consecinÍŸ,
curentul final va fi mai mic decÊt curentul nominal al generatorului Ûi anume, Án jur de
0,5 In;
o dacŸ generatorul este echipat cu supraexcitaÍie sau cu excitaÍie mixtŸ, creÛterea
tensiunii de excitaÍie va determina o creÛtere a curentului de defect (pentru cca.
10 secunde) la o valoare de cca. 2 - 3 ori curentul nominal al generatorului.
N - Surse Ûi sarcini particulare
1 ProtecÍia generatoarelor de joasŸ
tensiune Ûi a circuitelor din aval
N4
Fig N6: Exemplu de tablou pentru consumatori prioritari, alimentaÍi (Án cazuri de urgenÍŸ)
printr-un generator.
Atunci cÊnd o reÍea este alimentatŸ de cŸtre o sursŸ NormalŸ 1 de 2.000 kVA,
curentul de scurtcircuit pe barele tabloului principal de JT este de 42 kA. Atunci cÊnd
reÍeaua este alimentatŸ de cŸtre o sursŸ de RezervŸ 2 de 500 kVA cu reactanÍa
tranzitorie de 30%, curentul de scurtcircuit va avea valoarea de aproximativ 2,5 kA,
adicŸ de 16 ori mai micŸ decÊt cea Án cazul sursei principale.
1 ProtecÍia generatoarelor de joasŸ
tensiune Ûi a circuitelor din aval
ProtecÍia utilizatorilor
În cazul sistemelor de legare la pŸmÊnt IT (al doilea defect) Ûi TN, protecÍia
oamenilor Ámpotriva contactelor indirecte, este asiguratŸ prin protecÍia la scurtcircuit
temporizatŸ a Ántreruptoarelor automate. FuncÍionarea lor trebuie asiguratŸ atÊt Án
cazul Án care instalaÍia este alimentatŸ de cŸtre sursa normalŸ (transformator), cÊt Ûi
dacŸ este alimentatŸ prin sursa de rezervŸ (generator).
Calculul curentului de defect de izolaÍie
ReactanÍa homopolarŸ este menÍionatŸ de cŸtre producator ca fiind % din U0, X’0.
Valoarea tipicŸ este 8%.
Curentul de scurtcircuit monofazat fazŸ-neutru este dat de de relaÍia:
Un 3
If =
2 X ′d + X ′o
Curentul de defect de izolaÍie Án sistemele TN este uÛor superior curentului de
scurtcircuit trifazat. De exemplu, Án eventualitatea unui defect de izolaÍie Án instalaÍia
din exemplul anterior, curentul de defect de izolaÍie este 3 kA.
Bateria de condensatoare
Un generator Án gol conectat la o baterie de condensatoare se poate autoexcita,
aceasta conducÊnd la o supratensiune.
Bateria de condensatoare instalatŸ pentru corecÍia factorului de putere trebuie,
prin urmare, deconectatŸ. Aceasta se poate realiza printr-un semnal trimis
N5
regulatorului varmetric (dacŸ acesta este conectat la sistemul care urmŸreÛte
sarcina generatorului), sau direct prin deschiderea Ántreruptorului automat prin care
se alimenteazŸ bateria de condensatoare.
DacŸ bateria este, ÁnsŸ, Án continuare necesarŸ nu se va utiliza regulatorul pentru
corecÍia factorului de putere Án acest caz (reglaj incorect Ûi prea Áncet).
În cazul unor sarcini tip motor, dacŸ Σ Pmotor este mare, pornirea simultanŸ a
acestora genereazŸ un vÊrf de curent de valoare foarte mare, care poate determina
cŸderi mari de tensiune datoritŸ valorilor mari ale reactanÍelor tranzitorii Ûi
subtranzitorii ale generatorului (20 la 30%), cu riscuri Án ceea ce priveÛte:
n nepornirea motoarelor;
n creÛterea de temperaturŸ datoratŸ prelungirii perioadei de pornire a motoarelor
motivate de cŸderea de tensiune;
n declanÛarea dispozitivelor de protecÍie termicŸ.
Mai mult, reÍeaua Ûi dispozitivele de comandŸ sunt afectate de cŸderea de tensiune.
AplicaÍie (vezi Fig. N7)
Un generator alimenteazŸ mai multe motoare.
Caracteristicile la scurtcircuit al generatorului sunt: Pn = 130 kVA, la un factor de
putere de 0,8 Ûi In = 150 A.
X’d = 20% (de exemplu), prin urmare, Isc = 750 A.
n Σ Pmotoare este 45 kW (45% din puterea generatorului).
Calculul cŸderii de tensiune la pornirea simultanŸ a motoarelor:
Σ Pmotor = 45 kW, Im = 81 A, deci un curentul de pornire Id = 480 A pe perioada de la
2 la 20 s.
Voltage
CŸdereadrop on the busbar
de tensiune forÁnsimultaneous
pe barŸ cazul porniriimotor starting:
simultane a motoarelor este:
∆U I d − I n (Án %)
= in %
U I sc − I n
∆ΔU
U= = 55%
55%, ceea ce nu este suportabil pentru motoare (eÛec la pornire).
which is not tolerable
n Σ Pmotoare este 20 kWfor (20
motors (failure
% din to start).
puterea generatorului).
Calculul cŸderii de tensiune la pornire:
Σ Pmotor = 20 kW, Im = 35 A, deci un curent de pornire Id = 210 A pe perioada de la
2 la 20 s.
Voltage
CŸdereadrop on the busbar
de tensiune pe bareforva
simultaneous
fi: motor starting:
∆U I d − I n (Án %)
= in %
U I sc − I n
∆ΔU
U== 55%
10%, ceea ce este mult (depinde de tipul de sarcinŸ), dar totuÛi este suportabil.
which is not tolerable for motors (failure to start).
SoluÍii de repornire
N6 1
n DacŸ Pmax
If the a celui
Pmax mailargest
of the mare motor > Pn , apeprogressive
acesta trebuie instalat
starter mustun
bedispozitiv
3
de ameliorare a pornirii;
1
If the Pmax of n DacŸ
the Σ Pmotoare
largest motor >Pn , arepornirea acestora
progressive startertrebuie
must besŸ se facŸ Án cascadŸ,
3
comandatŸ de un PLC
1
If the Pmax of n DacŸ
the Σ Pmotoare
largest motor >< Pn , anuprogressive
sunt probleme la repornire.
starter must be
3
1 ProtecÍia generatoarelor de joasŸ
tensiune Ûi a circuitelor din aval
By-pass
Fig N8: Grup Generator combinat cu UPS pentru asigurarea calitŸÍii energiei electrice.
Puterea UPS-ului
Puterea UPS-ului trebuie sŸ fie corespunzŸtoare:
n puterii nominale a sarcinilor din aval. Aceasta este suma puterilor aparente Pa
absorbite de cŸtre fiecare circuit. Mai mult, pentru a nu supradimensiona instalaÍia,
trebuie luatŸ Án considerare capacitatea de suprasarcinŸ a UPS-ului (de ex.: 1,5 In
pentru 1 minut Ûi 1,25 In pentru 10 minute);
n puterii cerute pentru reÁncŸrcarea bateriilor. Acest curent este proporÍional cu
autonomia cerutŸ pentru o putere datŸ. Valoarea Sr a UPS-ului este datŸ de relaÍia:
Sr = 1,17 x Pn. N7
Tabelul N9 defineÛte curenÍii de declanÛare Ûi dispozitivele de protecÍie pentru
alimentarea redresorului (Alimentarea 1) Ûi a alimentŸrii de rezervŸ (Alimentarea 2).
N - Surse Ûi sarcini particulare
1 ProtecÍia generatoarelor de joasŸ
tensiune Ûi a circuitelor din aval
Tab. N9: CurenÍii de declanÛare ale dispozitivelor de protecÍie pentru alimentarea principalŸ
(redresor) Ûi pentru alimentarea de rezervŸ.
Nota 1: ÎntrucÊt reactanÍa subtranzitorie este mare, distorsiunea armonicŸ este prea
mare Án comparaÍie cu valoarea admisibilŸ (7 - 8%) pentru motive economice ÍinÊnd
de alegerea generatorului: utilizarea unui filtru adecvat reprezintŸ o soluÍie optimŸ Ûi
eficientŸ din punct de vedere al costurilor.
Nota 2: Distorsiunea armonicŸ nu are efecte negative asupra redresorului dar poate
avea astfel de efecte asupra altor sarcini alimentate, Án paralel cu redresorul.
AplicaÍie
Pentru determinarea distorsiunii τ de tensiune Án funcÍie de U’Rcc este utilizatŸ
urmŸtoarea reprezentare graficŸ (vezi Fig. N11).
Graficul indicŸ:
n τ ca o funcÍie de U’Rcc, sau
n U’Rcc ca o funcÍie de τ
de la care se va determina puterea Sg a generatorului.
Exemplu: Alegerea generatorului
n UPS 300 kVA fŸrŸ filtru, reactanÍa subtranzitorie de 15%.
Puterea Sr a redresorului este Sr = 1,17 x 300 kVA = 351 kVA
Pentru τ =7 %, graficul dŸ U’Rcc = 4%, puterea Sg este:
NotŸ: Cu un tranformator Án amonte de 630 kVA Ûi cu un UPS fŸrŸ filtre de 300 kVA,
se poate obÍine un raport de 5%. N9
Rezultatul indicŸ faptul ca funcÍionarea unui generator trebuie continuu monitorizatŸ
din punct de vedere al curenÍilor armonici.
DacŸ distorsiunea armonicŸ de tensiune este prea mare, utilizarea unui filtru de
reÍea este cea mai bunŸ soluÍie de utilizat pentru a o aduce Án limite care pot fi
tolerate de sarcinile sensibile.
N - Surse Ûi sarcini particulare
1 ProtecÍia generatoarelor de joasŸ
tensiune Ûi a circuitelor din aval
Punerea Án paralel
ÎntrucÊt generatoarele produc energie, Án paralel, pe aceeaÛi sarcinŸ, ele trebuie
sŸ fie corect sincronizate (tensiune, frecvenÍŸ) iar distribuÍia sarcinii trebuie sŸ fie
adecvat echilibratŸ. AceastŸ funcÍie este ÁndeplinitŸ de regulatorul fiecŸrui generator
(regulator termic Ûi de excitaÍie). Parametrii (tensiune, frecvenÍŸ) sunt monitorizaÍi
Ánainte de conectare; dacŸ valorile acestor parametrii sunt corecte, conectarea Án
paralel poate avea loc.
Defectele de izolaÍie (vezi Fig. N12)
Un defect de izolaÍie produs Án carcasa metalicŸ a unui generator poate crea
serioase probleme acestuia mai ales dacŸ reprezintŸ un scurtcircuit monofazat
fazŸ-neutru. Defectul trebuie detectat Ûi eliminat rapid, altfel, celelalte generatoare
pot alimenta defectul cu energie, iar protecÍiile lor vor declanÛa la suprasarcinŸ:
continuitatea alimentŸrii cu energie electricŸ a instalaÍiei nu mai este asiguratŸ.
ProtecÍia Ámpotriva defectelor de punere la pŸmÊnt (GFP) din interiorul generatorului
este utilizatŸ pentru:
n deconectarea rapidŸ a defectelor la generator Án scopul pŸstrŸrii continuitŸÍii Án
alimentarea cu energie electricŸ;
n a nu funcÍiona Án cazul defectŸrii circuitelor de control ale generatorului, Án sensul
de a-l opri din funcÍionare Ûi de a limita daunele.
ProtecÍia Ámpotriva defectelor de punere la pŸmÊnt (GFP) este de tip “rezidualŸ” Ûi
trebuie sŸ fie instalatŸ cÊt mai aproape posibil de dispozitivul de protecÍie Án
sistemele TN-C/TN-S(1) al fiecŸrui generator, cu conectarea carcasei la conductorul
de protecÍie separat PE. Acest tip de protecÍie este uzual numit “defect restrictiv de
punere la pŸmÊnt”.
SoluÍia cu UPS
SoluÍia pentru aplicaÍiile sensibile este utilizarea unei interfeÍe Ántre sursa de
alimentare Ûi sarcinile sensibile, astfel ÁncÊt, tensiunea furnizatŸ:
n sŸ nu prezinte perturbaÍii existente, Án mod normal, la sursa de energie Ûi sŸ fie Án
conformitate cu toleranÍele stricte impuse de sarcini;
n sŸ fie disponibilŸ Án eventualitatea unei Ántreruperi a alimentŸrii cu energie
electricŸ provenitŸ de la sursa principalŸ, Án toleranÍele specificate.
UPS-urile (surse neÁntreruptibile de energie) satisfac aceste cerinÍe Án ceea ce
priveÛte disponibilitatea Ûi calitatea energiei, deoarece:
n alimenteazŸ sarcinile cu valori de tensiune care corespund strict cu toleranÍele
impuse, prin utilizarea unui invertor;
n furnizeazŸ Án mod autonom energie electricŸ, prin utilizarea bateriilor;
n Ánlocuiesc sursa principalŸ de energie electricŸ cu timp de transfer zero, fŸrŸ nici o
Ántrerupere Án alimentarea sarcinii, prin utilizarea unui Ántreruptor cu comutare staticŸ.
Aceste caracteristici fac din UPS-uri sursa idealŸ de alimentare a aplicaÍiilor
sensibile deoarece acestea asigurŸ disponibilitatea Ûi calitatea energiei electrice de
alimentare indiferent de starea sursei principale.
Un UPS este alcŸtuit din urmŸtoarele componente principale:
n redresorul/ÁncŸrcŸtor, care produce energie de curent continuu pentru ÁncŸrcarea
bateriilor Ûi alimentarea invertorului;
n invertorul care produce energie electricŸ de calitate, adicŸ:
o fŸrŸ perturbaÍiile prezente Án cazul sursei de alimentare principale, adicŸ, micro-
Ántreruperi,
o cu toleranÍe compatibile cu cerinÍele dispozitivelor electronice sensibile (de ex:
pentru gama Galaxy, toleranÍele Án amplitudine ±0,5% Ûi frecvenÍŸ ±1%, comparativ
cu ±10 %, respectiv ± 5% Án cazul sursei principale, ceea ce reprezintŸ factori de
ÁmbunŸtŸÍire de 20, respectiv 5);
n bateriile de acumulatori, care furnizeazŸ un timp de salvare (de la 8 minute la 1 orŸ
sau mai mult) pentru a asigura protecÍia oamenilor Ûi a bunurilor prin Ánlocuirea
sursei principale Án caz de nevoie.
n comutatorul static, un dispozitiv bazat pe semiconductoare care transferŸ sarcina
de la invertor la sursa principalŸ Ûi Ánapoi fŸrŸ nici o Ántrerupere Án alimentarea cu
energie.
n Modul bypass
Acest tip de UPS este Án general echipat cu un bypass static, iar uneori Ûi cu un
Ántreruptor static (vezi Fig. N18).
Sarcina poate fi transferatŸ fŸrŸ Ántreruperea alimentŸrii, pe intrarea de bypass
(alimentatŸ de la sursa principalŸ sau de la sursa de standby, Án funcÍie de
instalaÍie), Án urmŸtoarele cazuri:
o cŸderea UPS-ului;
o curenÍi de sarcinŸ tranzitorii (Ûocuri de curent sau curenÍi de defect);
o vÊrfuri de curent ale sarcinii.
TotuÛi, prezenÍa bypass-ului presupune faptul cŸ frecvenÍele de intrare Ûi de
ieÛire sunt identice iar dacŸ nivelele de tensiune nu sunt egale, se impune un
transformator pe bypass.
Pentru anumite sarcini, UPS-urile trebuie sŸ fie sincronizate cu puterea de pe
intrarea de bypass pentru a se asigura continuitatea alimentŸrii cu energie electricŸ
a sarcinii. Mai mult, atunci cÊnd UPS-ul este Án modul bypass, o perturbaÍie pe
intrarea de c.a. a sursei principale se poate transmite direct sarcinii deoarece
invertorul nu este implicat Án circuit.
NotŸ: O altŸ linie de bypass, deseori numitŸ linie de bypass de ÁntreÍinere este
disponibilŸ Án scopuri de ÁntreÍinere. Poate fi acÍionatŸ printr-un Ántreruptor manual.
Utilizare
În aceastŸ configuraÍie timpul necesar de transfer al sarcinii cŸtre invertor este
neglijabil datoritŸ dispozitivului Ántreruptorului static.
De asemenea, frecvenÍa Ûi tensiunea de la ieÛire nu depind de condiÍiile de tensiune
Ûi frecvenÍa de intrare. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ atunci cÊnd este proiectat Án acest
scop, UPS-ul poate funcÍiona ca un convertizor de frecvenÍŸ.
Practic vorbind, aceasta este configuraÍia utilizatŸ Án principal Án cazul puterilor medii
Ûi mari (de la 10 kVA Án sus). În continuarea acestui capitol se va considera doar
aceastŸ configuraÍie.
N14 NotŸ: Acest tip de UPS este deseori numit “on-line“, aceasta ÁnsemnÊnd cŸ
sarcina este Án mod continuu alimentatŸ prin intermediul invertorului, indiferent
de caracteristicile intrŸrii de c.a. Acest termen induce, totuÛi Án eroare deoarece
sugereazŸ “alimentarea de la sursa principalŸ”, cÊnd, de fapt, sarcina este
alimentatŸ cu energie reconstituitŸ de cŸtre sistemul de dublŸ conversie. De aceea,
standardul CEI 62040 recomandŸ termenul de “dublŸ conversie”.
2 Surse neÁntreruptibile (UPS)
2.3 Baterii
Alegerea tipului de baterii
O baterie este alcŸtuitŸ din interconectarea de celule care pot fi de tipul deschise
sau cu recombinare.
ExistŸ douŸ familii principale de baterii:
n baterii Nichel-Cadmiu;
n baterii cu plumb;
n celulele deschise (plumb-antimoniu): acestea sunt echipate cu porturi pentru:
o eliberarea Án atmosferŸ de oxigen Ûi hidrogen produs Án timpul diferitelor reacÍii
chimice,
o dopuri pentru electrolit pentru adŸugarea de apŸ distilatŸ sau demineralizatŸ.
n celule cu recombinare (de plumb, plumb pur, plumb-cositor): rata de recombinare
a gazului este de cel puÍin 95% Ûi, de aceea, acestea nu necesitŸ apŸ Án timpul
duratei de viaÍŸ.
Prin extrapolare, se va face referire la baterii deschise sau recombinate (bateriile
recombinate sunt deseori numite Ûi baterii “capsulate”).
Principalele tipuri de baterii utilizate Án legŸturŸ cu UPS-urile sunt:
n baterii capsulate cu plumb, utilizate Án proporÍie de 95% deoarece sunt uÛor de
ÁntreÍinut Ûi nu necesitŸ o camerŸ specialŸ;
n baterii deschise cu plumb;
n baterii deschise cu nichel-cadmiu.
Cele trei tipuri de baterii menÍionate mai sus pot fi propuse, Án funcÍie de factori
economici Ûi de cerinÍele de funcÍionare ale instalaÍiei.
Nivelurile de capacitate Ûi timpul de descŸrcare pot fi adaptate nevoilor utilizatorului.
Bateriile propuse sunt, de asemenea, perfect potrivite aplicaÍiilor cu UPS care sunt,
de fapt, rezultatul colaborŸrii cu producŸtorii de astfel de baterii.
Tabele de selecÍie
Tabelul N19 prezintŸ caracteristicile principale ale diferitelor tipuri de baterii. În mod
evident, bateriile cu recombinare (etanÛe) par sŸ fie alegerea pieÍei din urmŸtoarele
motive:
n nu necesitŸ ÁntreÍinere;
n sunt uÛor de implementat;
n se instaleazŸ Án orice tip de camerŸ (camera calculatoarelor, camera tehnicŸ
nespecificŸ pentru baterii, etc.).
ExistŸ cazuri Án care bateriile deschise sunt preferate, Ándeosebi datoritŸ:
n duratei mari de viaÍŸ; N15
n autonomiei crescute;
n puterilor nominale mari ale UPS-ului.
Bateriile deschise trebuie instalate Án camere speciale, Án conformitate cu norme Ûi
reguli precise Ûi necesitŸ o ÁntreÍinere adecvatŸ.
N - Surse Ûi sarcini particulare
2 Surse neÁntreruptibile (UPS)
Metode de instalare
În funcÍie de puterea UPS-ului, de capacitatea Ûi de autonomia bateriei, acestea pot
fi:
n de tip capsulat Ûi incluse Án dulapul UPS-ului;
n de tip capsulat Ûi incluse Án unu pÊnŸ la trei dulapuri separate;
n de tip deschis sau capsulat Ûi montate pe un rack. În acest caz, metoda de
instalare poate fi:
o pe rafturi (vezi Fig. N20). AceastŸ metodŸ de instalare este posibilŸ Án cazul
bateriilor capsulate sau a celor deschise, fŸrŸ ÁntreÍinere care nu necesitŸ umplerea
cu electrolit,
o pe gradene (vezi Fig. N21). AceastŸ metodŸ de instalare este adecvatŸ tuturor
Fig. N20: Instalare pe rafturi.
tipurilor de baterii Ûi, Án special pentru cele deschise pentru care verificarea Ûi
umplerea cu electrolit se pot face cu uÛurinÍŸ,
o Án dulapuri (vezi Fig. N22). AceastŸ metodŸ de instalare este adecvatŸ bateriilor
capsulate. Este uÛor de implementat Ûi oferŸ maximum de siguranÍŸ.
Transformatorul 0
T0 - Neutru
CPI
Întreruptorul 0
Priza de
pŸmÊnt 1
Întreruptorul 2
Întreruptorul 1
Transformatorul 1 Transformatorul 2
T1 - neutru
T2 - neutru
Bypass - neutru
PŸrÍile conductoare
accesibile ale UPS-ului
IeÛirea UPS-ului
CPI
Neutrul instalaÍiei
din aval
Priza de
pŸmÊnt 2 Întreruptorul 3
Priza de
pŸmÊnt 3
N17
Dispozitiv pentru
controlul permanent
al izolaÍiei - CPI 2
Fig. N24: Punctele esenÍiale care trebuie conectate Án sistemul de legare la pŸmÊnt.
N - Surse Ûi sarcini particulare
2 Surse neÁntreruptibile (UPS)
Alegerea Ántreruptorului
Figura N25 aratŸ modul cum se aleg Ántreruptoarele.
Curba CB3
aval
Im
amonte
Scurtcircuit
la generator
CB2 trebuie sŸ protejeze
Ántreruptorul static al UPS-ului
dacŸ scurtcircuitul se produce
Án aval de acesta
Limita termicŸ
a sursei statice
Capacitatea de suprasarcinŸ
a Ántreruptorului static este
de 10 la 12 In pentru 20 ms,
unde In este curentul nominal
al UPS-ului
DacŸ alimentarea de bypass nu este utilizatŸ Án caz de suprasarcinŸ, curentul prin UPS va
N18 conduce la declanÛarea Ántreruptorului de cel mai mare calibru, CB3
Im
aval
Pentru scurtcircuitele la distanÍŸ unitatea de declanÛare a CB3 trebuie reglatŸ astfel ÁncÊt sŸ
nu permitŸ apariÍia unor tensiuni de atingere periculoase. DacŸ este necesar se va amplasa
un dispozitiv de curent diferenÍial rezidual
Valoarea nominalŸ
Valoarea nominalŸ a Ántreruptorului automat trebuie aleasŸ astfel ÁncÊt sŸ
corespundŸ valorii nominale a curentului prin cablul din aval ce trebuie protejat.
Capacitatea de rupere
Capacitatea de rupere trebuie aleasŸ superioarŸ curentului de scurtcircuit cel mai
mare care poate apŸrea Án acel punct al instalaÍiei.
Pragurile Ir Ûi Im
Tabelul de mai jos indicŸ modul de determinare al pragurilor de declanÛare Ir
(suprasarcinŸ: termic sau de lungŸ duratŸ) Ûi, respectiv, Im (scurtcircuit: magnetic
sau de scurtŸ duratŸ) pentru a se asigura selectivitatea Án funcÍie de unitŸÍile de
declanÛare ale Ántreruptoarelor din amonte Ûi aval.
Tab. N26: Pragurile de declanÛare Ir Ûi Im Án funcÍie de unitŸÍile de declanÛare din amonte Ûi aval.
N19
CreÛterea de temperaturŸ
CreÛterea admisibilŸ de temperaturŸ Án interiorul cablului este limitatŸ de capacitatea
de Íinere a izolaÍiei sale.
N20 CreÛterea de temperaturŸ Án cablu depinde de:
n materialul conductorului (Cu sau Al);
n metoda de instalare;
n numŸrul de cabluri care se ating.
Pentru fiecare tip de cablu, standardele menÍioneazŸ curentul maxim admisibil.
CŸderea de tensiune
Valorile maxime admisibile ale cŸderilor de tensiune sunt:
n 3% pentru circuitele de c.a (50 sau 60 Hz);
n 1% pentru circuitele de c.c.
2 Surse neÁntreruptibile (UPS)
Tabele de selecÍie
Tabelul N29 prezintŸ cŸderile de tensiune, Án procente, pentru un circuit Án lungime
de 100 m de cablu. Pentru a calcula cŸderea de tensiune pe un circuit de lungime L,
se va multiplica valoarea din tabel cu L/100.
n Sph: secÍiunea conductorului de fazŸ;
n In: curentul nominal al dispozitivului de protecÍie al circuitului.
Circuite trifazate
DacŸ cŸderea de tensiune depŸÛeÛte 3% (50 la 60 Hz), se va creÛte secÍiunea
cablului.
Circuite de c.c.
DacŸ cŸderea de tensiune depŸÛeÛte 1%, se va creÛte secÍiunea cablului.
N21
Tab. N29: CŸderea de tensiune, Án procente, pentru [a] - circuite trifazate, Ûi [b] - circuite de c.c.
Exemplu
Se considerŸ un circuit trifazat de 70 m lungime, 400 V, cu conductoare din Cu. Ûi
avÊnd curentul nominal de 600 A.
Standardul CEI 364 indicŸ secÍiunea minimŸ a cablului Án funcÍie de metoda de
instalare Ûi de sarcinŸ.
Vom presupune cŸ valoarea secÍiunii minime a cablului este 95 mm2.
Este necesar sŸ se verifice, mai ÁntÊi, faptul cŸ, cŸderea de tensiune nu
depŸÛeÛte 3%.
Tabelul aferent circuitelor trifazate, prezentat anterior, aratŸ, pentru 600 A, curent
care circulŸ Ántr-un cablu de 300 mm2, o cŸdere de tensiune de 3% pentru 100 m de
cablu, prin urmare, pentru 70 m lungime:
3 x 70 = 2,1%
100
Prin urmare, este o valoare mai micŸ decÊt 3%.
Un calcul similar se poate face pentru circuitul de c.c. de 1000 A avÊnd lungimea de
10 m.
CŸderea de tensiune pentru 100 m de cablu de 240 mm2 este 5,3%, iar pentru 10 m:
5,3 x 10 = 0,53%
100
Prin urmare, mai micŸ decÊt 1%.
Filtre antiarmonici
N22 UPS-ul include un sistem de ÁncŸrcare a bateriilor care este comandat cu tiristoare
sau tranzistoare. CurenÍii “choppaÍi” rezultaÍi cuprind componente armonice care
pŸtrund Án reÍeaua de alimentare.
Aceste componente nedorite sunt filtrate la intrarea Án redresor Ûi, Án majoritatea
cazurilor, acesta reduce nivelele de curenÍi armonici suficient de mult, pentru orice
aplicaÍie.
În anumite cazuri specifice Ûi anume, Án instalaÍiile foarte mari, poate fi necesar Ûi un
filtru suplimentar.
2 Surse neÁntreruptibile (UPS)
Fig. N30a: UnitŸÍi UPS gata de utilizare (cu modul DIN). Fig. N30b: UnitŸÍi UPS realizate pentru alimentarea sistemelor de calculatoare.
N23
N - Surse Ûi sarcini particulare
3 ProtecÍia transformatoarelor
JT/JT
Exemplu
Un circuit trifazat la 400 V alimenteazŸ un transformator de 125 kVA, 400/230 V
(In = 180 A) pentru care curentul iniÍial de vÊrf la punerea sub tensiune atinge 12 In,
adicŸ 12 x 180 = 2160 A. Acest vŸrf de curent are o valoare eficace corespunzŸtoare
de 1530 A. Un Ántreruptor Compact NS250N cu reglajul Ir la 200 A Ûi cu reglaj
Im = 8 x Ir poate fi o protecÍie adecvatŸ.
Caz particular: ProtecÍia la suprasarcinŸ instalatŸ pe circuitul ÁnfŸÛurŸrii
secundare a transformatorului (vezi Fig. N34)
Avantajul instalŸrii protecÍiei la suprasarcinŸ pe circuitul ÁnfŸÛurŸrii secundare a
transformatorului este acela cŸ protecÍia la scurtcircuit Án primar poate fi reglatŸ la
valori mari sau, ca alternativŸ, poate fi utilizat un Ántreruptor automat cu declanÛator
tip MA (numai magnetic). TotuÛi, reglajul protecÍiei la scurtcircuit din primarul
transformatorului trebuie sŸ fie suficient de sensibil pentru a asigura funcÍionarea
Ántreruptorului Án eventualitatea unui scurtcircuit care se poate produce Án secundarul
sŸu.
NotŸ: ProtecÍia din primar este deseori asiguratŸ cu fuzibile tip aM. AceastŸ practicŸ
are douŸ dezavantaje:
n fuzibilele pot fi uÛor supradimensionate (cel puÍin de 4 ori curentul nominal al
Fig. N34: Exemplu.
transformatorului);
n pentru a se asigura izolarea ÁnfŸÛurŸrii primare, trebuie asociat cu fuzibilele fie un
separator de sarcinŸ, fie un contactor.
Monofazate
Puteri nom. (kVA) 8 10 12,5 16 20 25 31,5 40 50 63 80 100 125 160
Pierderi Án gol (W) 105 115 120 140 150 175 200 215 265 305 450 450 525 635
Pierderi Án Cu, (W) 400 530 635 730 865 1065 1200 1400 1900 2000 2450 3950 3950 4335
Tens, de scurtcircuit (%) 5 5 5 4,5 4,5 4,5 4 4 5 5 4,5 5,5 5 5
N26
4 Circuite de iluminat
N29
Fig. N41: Diferite moduri de compensare: [a] paralel, [b] serie; [c] dual serie, numitŸ “duo”, Ûi
domeniile lor de utilizare.
Condensatoarele sunt dimensionate astfel ÁncÊt factorul de putere global sŸ fie mai
mare de 0,85. În cele mai uzuale cazuri de compensare paralel, capacitŸÍile lor sunt
Án jur de 1 µF pentru 10 W putere activŸ, pentru orice tip de lampŸ. TotuÛi, aceastŸ
compensare este incompatibilŸ cu ÁntrerupŸtoarele cu variatoare de luminŸ.
N30 LimitŸri care afecteazŸ compensarea
Dispunerea Án cazul compensŸrii paralel creeazŸ anumite limitŸri amorsŸrii lŸmpii.
ÎntrucÊt condensatoarele sunt, iniÍial, descŸrcate, conectarea lor produce
supracurent. De asemenea, apare o supratensiune datoritŸ oscilaÍiilor Án circuit,
create de capacitate Ûi inductanÍa reÍelei.
Fig. N40: Balast magnetic. UrmŸtorul exemplu poate fi utilizat pentru a determina ordinele de mŸrime ale
amplitudinii.
4 Circuite de iluminat
Curentul maxim de vÊrf la conectare poate atinge Án acest caz de 27 de ori curentul
de vÊrf Án timpul funcÍionŸrii normale.
Formele de undŸ de tensiune Ûi de curent la amorsare sunt date Án Fig. N42 pentru
Ántreruptorul care se Ánchide Án momentul Án care tensiunea are valoarea maximŸ de
vÊrf.
ExistŸ totuÛi un risc de sudare a contactelor electromecanice ale dispozitivului de
comandŸ (Ántreruptor de la distanÍŸ, contactor, Ántreruptor) sau de distrugere Án cazul
Ántreruptoarelor statice.
În realitate, limitŸrile sunt mult mai puÍin severe datoritŸ impedanÍei cablurilor.
Amorsarea grupurilor de tuburi fluorecente are o singurŸ limitare specificŸ. CÊnd un
grup de tuburi fluorescente este conectat, condensatoarele din aceste tuburi, care
sunt deja energizate, contribuie la valoarea curentului de amorsare Án momentul N31
conectŸrii celui de-al doile grup de tuburi: ele amplificŸ curentul de vÊrf din
dispozitivul de comandŸ Án momentul conectŸrii celui de-al doilea grup.
N - Surse Ûi sarcini particulare
4 Circuite de iluminat
Tabelul N43, rezultat din mŸsurŸtori, specificŸ amplitudinea primului vÊrf de curent,
pentru diferite valori prezumate de curent de scurtcircuit, Isc. Se observŸ faptul cŸ,
curentul de vÊrf poate fi de 2 - 3 ori mai mare, Án funcÍie de numŸrul de tuburi deja Án
funcÍiune la momentul conectŸrii unui alt grup de tuburi.
Curentul de amorsare
Problema principalŸ pe care o creeazŸ balastul electronic asupra liniei de alimentare
este cea a curentului mare de amorsare pe Ántreruptorul de conectare, conectat la
sarcina iniÍialŸ. (vezi Tab. N45).
Fig. N44: Balast electronic. Tab. N45: Amplitudinea curenÍilor de amorsare Án funcÍie de tehnologia utilizatŸ.
4 Circuite de iluminat
CurenÍii armonici
În cazul balasturilor asociate lŸmpilor cu descŸrcare, de puteri mari, curentul absorbit
din reÍeaua de alimentare are un factor de distorsiune armonicŸ totalŸ scŸzut (< 20
Án general Ûi < 10% pentru dispozitivele mai sofisticate). Din contrŸ, balasturile
asociate lŸmpilor de micŸ putere, Án particular, lŸmpilor fluorescente compacte,
produc Án reÍea un curent foarte distorsionat (vezi Fig. N46). Coeficientul total de
distorsiune armonicŸ poate atinge 150%. În aceste condiÍii, valoarea eficace a
curentului absorbit din reÍeaua de alimentare ajunge la 1,8 ori curentul corespunzŸtor
unei lŸmpi de putere activŸ, ceea ce corespunde unui factor de putere de 0,55.
Pentru a echilibra sarcinile Ántre faze circuitele de iluminat sunt, de obicei, conectate
Ántre faze Ûi neutru, Án mod echilibrat. În aceste condiÍii, nivelul ridicat al armonicii 3
Ûi al celor multiplu de 3 determinŸ o suprasarcinŸ pe conductorul neutru. Cazul cel
mai defavorabil conduce la un curent pe conductorul neutru care poate atinge √3 ori
curentul de pe fazŸ.
Limitele distorsiunilor armonice pentru sistemele electrice Ûi electronice sunt
specificate Án standardul CEI 61000-3-2. Pentru simplificare, mai jos, sunt prezentate
pentru echipamentele de iluminat, limitele armonicile de ordin 3 Ûi 5 care sunt, de
altfel, cele mai relevante (vezi Tab. N47).
DouŸ soluÍii
DatoritŸ curenÍilor la punerea sub tensiune, majoritatea releelor obiÛnuite sunt
incompatibile cu sistemele de alimentare ale dispozitivelor de iluminat. Se fac, de
obicei, urmŸtoarele recomandŸri:
n limitarea numŸrului de lŸmpi care urmeazŸ sŸ fie conectate pe un circuit protejat
de un singur dispozitiv de protecÍie, astfel ÁncÊt, puterea totalŸ sŸ fie mai micŸ decÊt
puterea maximŸ admisibilŸ a dispozitivului;
n verificarea, ÁmpreunŸ cu producŸtorul, limitelor pe care acesta le stipuleazŸ pentru
dispozitive. AceastŸ mŸsurŸ de prevedere este Án mod particular importantŸ atunci
cÊnd se Ánlocuiesc lŸmpi cu incandescenÍŸ cu lŸmpi fluorescent compacte.
Ca un exemplu, Tab. N49 indicŸ numŸrul maxim de tuburi fluorescente compensate
care pot fi comandate de cŸtre diferite dispozitive cu curentul nominal de 16 A. De
menÍionat faptul cŸ numŸrul de tuburi comandate trebuie sŸ fie substanÍial sub
numŸrul corespunzŸtor puterii maxime a dispozitivelor.
Tab. N49: NumŸrul de tuburi controlate este substanÍial mai mic decÊt numŸrul corespunzŸtor
puterii maxime a dispozitivelor.
ExistŸ totuÛi o tehnicŸ pentru limitarea vÊrfului de curent la punerea sub tensiune a
circuitelor cu comportare capacitivŸ (balasturile magnetice amplasate Án paralel cu
condensatoarele Ûi balasturile electronice). Aceasta constŸ Án a ne asigura de faptul
cŸ, conectarea circuitelor la sursa de alimentare se face la momentul trecerii prin
zero a tensiunii. Numai Ántreruptoarele electronice oferŸ aceastŸ posibilitate (vezi
Fig. N50a). AceastŸ tehnicŸ s-a dovedit a fi utilŸ la proiectarea circuitelor de iluminat
noi.
Recent, au fost dezvoltate dispozitive cu tehnologii hibride care combinŸ
Ántreruptoarele electronice (care Ánchid circuitul la trecerea prin zero a tensiunii) cu
contactoarele electromecanice care, apoi, le scurtcircuiteazŸ (reducerea pierderilor
Án semiconductoare, vezi Fig. N50b).
a b c
Fig. N50: CT standard + contactor [a]. CT+ contactor cu acÍionare manualŸ, buton pentru N35
selectarea modului de funcÍionare Ûi indicator cu lampŸ care aratŸ modul de operare ales [b], Ûi
Merlin Gerin - Gama TL + Ántreruptor de comandŸ de la distanÍŸ [c].
N - Surse Ûi sarcini particulare
4 Circuite de iluminat
Tab. N51: NumŸrul maxim de lŸmpi controlate de cŸtre dispozitive Merlin Gerin TL16 A Ûi TL 32 A.
N36
4 Circuite de iluminat
N37
N - Surse Ûi sarcini particulare
4 Circuite de iluminat
Tab. N53: NumŸrul maxim de balasturi care pot fi conectate pe un circuit protejat de Ántreruptor Merlin Gerin tip C60N / C120N.
SoluÍie
În primul rÊnd, utilizarea unui conductor de neutru cu secÍiunea jumŸtate din
N38 secÍiunea conductorului de fazŸ este interzisŸ, aÛa cum este indicat Án Standardul de
Instalare CEI 60364, secÍiunea 523-5-3.
În ceea ce priveÛte dispozitivele de protecÍie, este necesar sŸ se utilizeze dispozitive
tetrapolare cu protecÍie pe nul (cu excepÍia sistemelor TN-C Án care conductorul
PEN, Ándeplinind Ûi funcÍia de conductor de protecÍie, nu poate fi Ántrerupt). Acest tip
de dispozitiv poate fi utilizat pentru Ántreruperea tuturor polilor Án cazul apariÍiei unui
defect, fenomen necesar cÊnd se alimenteazŸ corpuri de iluminat la tensiunea dintre
faze.
Dispozitivul de Ántrerupere a circuitului trebuie, prin urmare, sŸ ÁntrerupŸ faza Ûi
nulul, Án acelaÛi timp.
4 Circuite de iluminat
Fig. N55: Dispozitive de protecÍie Ámpotriva curentului rezidual care asigurŸ imunitate Ámpotriva
impulsurilor de curent (marcŸ Merlin Gerin).
Supratensiuni
Riscuri
AÛa cum s-a arŸtat Ántr-o secÍiune anterioarŸ, conectarea circuitelor de iluminat
determinŸ un regim tranzitoriu care se caracterizeazŸ printr-un supracurent
important. Acest supracurent duce la o fluctuaÍie importantŸ a tensiunii aplicate la
bornele sarcinii conectate pe acelaÛi circuit.
Aceste fluctuaÍii pot influenÍa funcÍionarea corectŸ a sarcinilor sensibile
(calculatoare, controllere de temperaturŸ, etc.).
SoluÍia
Este recomandabil sŸ se separe sursa de alimentare pentru aceste sarcini sensibile
de sursa de alimentare a circuitelor de iluminat.
n SoluÍie
Pot fi utilizate metode speciale pentru reducerea fluctuaÍiilor de tensiune.
Nemaivorbind de faptul cŸ, este recomandabil, acolo unde este posibil sŸ se
alimenteze circuitele de iluminat printr-o sursŸ independentŸ. Pentru anumite
aplicaÍii, este recomandatŸ utilizarea lŸmpilor cu balasturi electronice (spitale,
camere curate, sŸli de inspectare, sŸli de computere, etc.).
Iluminatul de siguranÍŸ
Acest subiect include iluminatul semnelor Ûi direcÍiilor de ieÛire de siguranÍŸ Ûi, de
asemenea, iluminatul de siguranÍŸ ambiental.
Marcarea ieÛirilor de siguranÍŸ
În zonele Án care pot exista mai mult de 50 de persoane, trebuie sŸ existe
indicatoare luminoase ale direcÍiilor de deplasare pentru ieÛirile de siguranÍŸ.
Iluminatul general de siguranÍŸ
Iluminatul general este obligatoriu Án zone care pot primi mai mult de 100 de
persoane (sau mai mult de 50 de persoane Án zone de subsol).
Un defect pe un circuit de iluminat nu trebuie sŸ afecteze nici un alt circuit:
n selectivitatea releelor de protecÍie la supracurenÍi Ûi la curenÍi reziduali trebuie sŸ
fie totalŸ, astfel ÁncÊt va fi Ántrerupt doar circuitul cu defect;
n instalaÍia trebuie sŸ aibŸ sistemul IT sau trebuie sŸ fie Án clasŸ II, adicŸ dublu
izolatŸ.
Surse de alimentare pentru iluminatul de siguranÍŸ
Sursele de alimentare pentru sistemele de iluminat de siguranÍŸ trebuie sŸ fie
capabile sŸ menÍinŸ alimentarea tuturor lŸmpilor Án cazul cel mai defavorabil care
s-ar putea ÁntÊmpla, care, pentru o perioadŸ stabilitŸ, sŸ asigure evacuarea totalŸ
din zona respectivŸ, dar minimum o orŸ.
NotŸ:
În RomÊnia, se vor respecta reglementŸrile referitoare la iluminatul de siguranÍŸ
cuprinse Án normativul NP-I7/2002, capitolul 7.13.
N41
Motorul asincron (cu inducÍie) este robust, ConsecinÍele unei protecÍii incorecte a unui motor pot include urmŸtoarele aspecte
nedorite:
fiabil Ûi foarte larg utilizat. 95% din motoarele
n pentru persoane:
instalate Án Ántreaga lume sunt asincrone. o asfixierea datoritŸ blocŸrii unui motor de ventilaÍie,
ProtecÍia acestor motoare este, Án consecinÍŸ, o electrocutarea datoritŸ defectelor de izolaÍie Án motor,
un subiect de mare importanÍŸ Án numeroase o accidente datorate neopririi motorului Án cazul defectŸrii circuitelor sale de
aplicaÍii. comandŸ Án cazul unei protecÍii incorecte la supracurenÍi;
n pentru mecanismul acÍionat de motor Ûi pentru procesul respectiv:
o deteriorŸri ale cuplajelor, axului, etc, datoritŸ funcÍionŸrii motorului cu rotorul calat,
o pierderi de producÍie,
o ÁntÊrzierea termenelor de fabricaÍie;
n pentru motor:
o arderea ÁnfŸÛurŸrilor motorului Án cazul calŸrii rotorului,
o costuri pentru reparaÍie,
o costuri pentru Ánlocuirea sau demontarea Ûi remontarea motorului.
Prin urmare, siguranÍa persoanelor Ûi a bunurilor ca Ûi gradul de fiabilitate Ûi de
disponibilitate al instalaÍiei sunt criterii importante care influenteazŸ alegerea
dispozitivelor de protecÍie.
Economic vorbind, trebuie luat Án considerare costul total al unei defecÍiuni a
motorului; pierderile sunt cu atÊt mai mari cu cÊt motorul este mai mare Ûi cu cÊt
accesul la el este mai dificil. Pierderea producÍiei este, fŸrŸ ÁndoialŸ un alt factor
foarte important de luat Án considerare.
Caracteristicile specifice ale performanÍelor motorului influenÍeazŸ stabilirea
circuitului de alimentare, Án scopul unei funcÍionŸri corecte a acestuia.
Un circuit de alimentare al unui motor respectŸ anumite condiÍii care nu se ÁntÊlnesc,
Án mod obiÛnuit Án cazul altor circuite de distribuÍie Ûi care Íin de caracteristicile
particulare specifice motorului, precum:
n curentul de pornire mare (vezi Fig. N56) care este Án mare mŸsurŸ reactiv Ûi care
determinŸ o cŸdere de tensiune importantŸ;
n numŸrul Ûi frecvenÍa pornirilor;
n curentul de pornire ridicat ÁnseamnŸ de fapt cŸ dispozitivul de protecÍie la
suprasarcinŸ trebuie sŸ aibŸ astfel de caracteristici ÁncÊt sŸ nu declanÛeze pe
perioada de pornire a motorului.
FuncÍii de bazŸ
PosibilitŸÍi de separare
Pentru siguranÍa personalului de exploatare Án timpul acÍiunilor de ÁntreÍinere este
necesarŸ separarea circuitelor, parÍial sau total, de la sursa lor de alimentare.
FuncÍia de “separare” este realizatŸ de cŸtre separatoare. AcestŸ funcÍie poate
fi realizatŸ Ûi de alte dispozitive proiectate pentru a asigura separarea, precum
N42 Ántreruptoare automate cu aptitudine de separare.
Comanda motorului
FuncÍia de comandŸ a motorului este cea care realizeazŸ pornirea Ûi frÊnarea
motorului. În cazul comenzilor manuale, aceastŸ funcÍie poate fi ÁndeplinitŸ de
Ántreruptoare speciale pentru motor sau separatoare.
În cazul comenzii de la distanÍŸ aceastŸ funcÍie poate fi ÁndeplinitŸ de contactoare,
soft-startere (CPS).
FuncÍia de comandŸ poate fi iniÍiatŸ, de asemenea, Ûi prin alte mijloace:
n protecÍia la suprasarcinŸ;
n protecÍii complementare;
Fig. N56: Caracteristica de curent Án cazul pornirii directe n declanÛatoare la minimŸ tensiune (necesare Án cazul multor maÛini).
pentru un motor asincron. FuncÍia de comandŸ poate fi, de asemenea, realizatŸ de cŸtre echipamente de
comandŸ specifice.
5 Motoare asincrone
ProtecÍii complementare
n ProtecÍia termicŸ prin mŸsurarea directŸ a temperaturii ÁnfŸÛurŸrilor. RealizatŸ
de cŸtre senzori termici (termorezistenÍe) ÁncorporaÍi Án ÁnfŸÛurŸrile motorului ce
lucreazŸ ÁmpreunŸ cu relee asociate.
n ProtecÍia termicŸ prin determinarea indirectŸ a temperaturii ÁnfŸÛurŸrilor.
RealizatŸ de cŸtre relee multifuncÍionale prin mŸsurŸri de curent Ûi ÍinÊnd cont de
caracteristicile motorului.
n Controlul permanent al rezistenÍei de izolaÍie cu ajutorul releelor speciale sau a
releelor de curent diferenÍial rezidual. Aceste echipamente realizeazŸ detectarea
Ûi protecÍia Ámpotriva scurgerilor de curent cŸtre pŸmÊnt Ûi a scurtcircuitului cu
pŸmÊntul, permiÍÊnd astfel intervenÍii de ÁntreÍinere Ánainte de distrugerea motorului.
n FuncÍii specifice de protecÍie a motorului, cum ar fi protecÍia Ámpotriva unei
durate de pornire prea lungi sau Ámpotriva calŸrii rotorului, protecÍia Ámpotriva
dezechilibrului fazelor, a pierderii unei faze, protecÍia Ámpotriva punerii la pŸmÊnt,
protecÍia la mersul Án gol, protecÍia Ámpotriva blocŸrii rotorului (Án timpul pornirii sau
dupŸ); prealarme pentru semnalizarea supraÁncŸlzirii, comunicaÍie, pot fi realizate de
cŸtre relee multifuncÍionale.
n Variatoare de vitezŸ
Sunt utilizate pentru aplicaÍii cu pompe, ventiloatoare, compresoare, benzi
transportoare, maÛini avÊnd cuplu de sarcinŸ mare, maÛini cu inerÍie mare.
o avantaje
VariaÍie Án mod continuu a turaÍiei motorului (de la 2 la 130% din turaÍia nominalŸ),
posibilitate de depŸÛire a turaÍiei maxime; reglajul precis al accelerŸrii Ûi decelerŸrii;
cuplu ridicat pe perioadele de pornire Ûi oprire; curent de pornire mic, protecÍie
termicŸ ÁncorporatŸ, posibilitŸÍi de comunicaÍie.
o dezavantaje
Disipare de cŸldurŸ, volum, cost.
5.2 Standarde
ProtecÍia Ûi comanda motorului se pot realiza Án diverse feluri:
n utlizÊnd o asociere de dispozitive de protecÍie la scurtcircuit (SCPD) Ûi dispozitive
electromecanice precum:
o starter electromecanic, Án conformitate cu CEI 60947-4-1,
o starter electronic, Án conformitate cu CEI 60947-4-2,
o variator de vitezŸ, Án conformitate cu seriile CEI 61800;
n utilizÊnd un CPS, un singur dispozitiv care realizeazŸ toate funcÍiile de bazŸ, Án
conformitate cu CEI 60947-6-2.
În descrierile de mai jos s-au analizat doar circuitele de motor care includ dispozitive
electromecanice precum: startere Ûi protecÍii Ámpotriva scurtcircuitului. Dispozitivele
Án conformitate cu CEI 60947-6-2, starterele electronice Ûi variatoarele de vitezŸ sunt
considerate doar ca informare.
Un circuit de motor ÁndeplineÛte condiÍiile din CEI 60947-4-1 Ûi Án principal:
n coordonarea Ántre dispozitivele de protecÍie Ûi comandŸ ale circuitului motor;
n clasa de declanÛare a releelor termice;
n categoria de utilizare a contactoarelor;
n coordonarea izolaÍiei.
NotŸ: Prima Ûi ultima condiÍie sunt satisfŸcute Án mod inerent de cŸtre dispozitive
care sunt Án conformitate cu CEI 60947-6-2 deoarece acestea asigurŸ continuitatea
funcÍionŸrii.
N44
NotŸ: Aceste categorii de utilizare sunt adaptate dispozitivelor care sunt Án
conformitate cu alte standarde. De exemplu, categoria AC-3 devine AC-53 pentru
startere electronice (CEI 60947-4-2) Ûi devine AC-43 pentru CPS (CEI 60947-6-2).
5 Motoare asincrone
Tipuri de coordonare
Pentru fiecare asociere de dispozitive este menÍionat un anumit tip de coordonare,
Án funcÍie de starea Án care se vor gŸsi pŸrÍile componente Án urma unei declanÛŸri
datorate unui defect sau a deconectŸrii unui contactor din motive de suprasarcinŸ.
Standardul CEI 60947-4-1 defineÛte douŸ tipuri de coordonŸri, tipul 1 Ûi tipul 2,
care stabilesc limitele maxime admisibile de deteriorare a dispozitivelor Án caz de
scurtcircuit.
Oricare ar fi tipul de coordonare, este obligatoriu ca ansamblul dispozitivelor utilizate
pentru pornirea motorului sau contactorul sŸ nu creeze niciodatŸ un pericol pentru
personalul de exploatare Ûi pentru instalaÍie. ParticularitŸÍile celor douŸ tipuri de
coordonare sunt:
n Tip 1
Deteriorarea ansamblului dispozitivelor utilizate pentru pornirea motorului este
acceptabilŸ dupŸ un scurtcircuit, astfel ÁncÊt acesta poate funcÍiona din nou Án urma
unor reparaÍii sau Ánlocuiri parÍiale.
n Tip 2
Arderea Ûi riscul sudŸrii contactelor contactorului sunt singurele riscuri admise.
Ce tip de coordonare se alege ?
Alegerea tipului de coordonare depinde de parametrii de exploatare Ûi trebuie ales
pentru a satisface (Án mod optim) nevoile utilizatorului Ûi costurile instalaÍiei.
n Tipul 1
o personal calificat de ÁntreÍinere,
o volum Ûi cost reduse pentru dispozitivele de comutaÍie,
o nu pot fi utilizate ulterior unui scurtcircuit fŸrŸ operaÍiuni de reparaÍii sau Ánlocuire.
n Tipul 2
o pentru utilizare dupŸ un scurtcircuit sunt necesare doar mŸsuri uÛoare de
ÁntreÍinere
5.3 AplicaÍii
Comanda Ûi protecÍia unui motor se pot realiza cu unul, douŸ, trei sau patru aparate
diferite care sŸ ÁndeplineascŸ diferite funcÍiuni.
În cazul utilizŸrii mai multor dispozitive este esenÍialŸ coordonarea Ántre acestea,
pentru a obÍine o protecÍie optimŸ a motorului.
Pentru a proteja un circuit motor, trebuie luaÍi Án considerare mai mulÍi parametri, Án
funcÍie de:
n aplicaÍie (tipul mecanismului, siguranÍa funcÍionŸrii, numŸrul de operaÍii, etc.);
n necesitatea continuitŸÍii funcÍionŸrii impuse de aplicaÍie;
n standardele utilizate pentru a se asigura siguranÍa Ûi securitatea.
FuncÍiile electrice de realizat sunt diferite:
n pornirea, funcÍionarea normalŸ Ûi oprirea fŸrŸ declanÛŸri intempestive atÊt timp
cÊt ÁntreÍinerea se face Án conformitate cu cerinÍele impuse, numŸrul de operaÍii,
cerinÍele de durabilitate Ûi siguranÍŸ (oprirea de urgenÍŸ), ca Ûi protecÍia circuitului Ûi
a motorului, deconectarea (separarea) Án scop de asigurare a protecÍiei personalului
Án timpul operaÍiunilor de ÁntreÍinere.
n mai bunŸ protectie a ansamblului care asigurŸ pornirea motorului Án caz de supracurent
Ûi, Án particular, pentru scurtcircuitul impedant(1) corespunzŸtor unui curent de cca. 30 de
ori curentul nominal al motorului In (vezi Fig. N58);
n posibilitŸÍi de utilizare a dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual:
o pentru prevenirea riscului de incendiu (sensibilitatea i 500 mA),
o pentru prevenirea deteriorŸrii motorului (scurtcircuit la tolele laminate) prin detectarea la
timp a curentului rezidual (sensibilitate de la 300 mA la 30 A).
Concluzii
Asocierea Ántreruptor + contactor + releu termic pentru comanda Ûi protecÍia
circuitelor de motor sunt adecvate atunci cÊnd:
n serviciul de ÁntreÍinere pentru instalaÍie este redus, ceea ce este, Án general, cazul
intreprinderilor industriale mici Ûi mijlocii Ûi al aplicaÍiilor din domeniul terÍiar;
n specificaÍiile funcÍionŸrii impun Ûi alte funcÍii;
n existŸ o cerinÍŸ funcÍionalŸ legatŸ de uÛurinÍa Ántreruperii alimentŸrii Án
eventualitatea unei operaÍiuni de ÁntreÍinere.
N46
Nu este posibilŸ stabilirea capacitŸÍii de rupere Capacitatea de rupere Án cazul asocierii unui Ántreruptor cu
al unei asocieri Ántreruptor + contactor. Doar un contactor sau al unui ansamblu de pornire al motorului
teste de laborator ale producŸtorului permit În studii, capacitatea de rupere care trebuie comparatŸ cu valoarea curentului de
aceasta. Prin urmare, Schneider Electric scurtcircuit prezumat este:
prezintŸ tabele referitoare la asocierea unui n fie cea asocierii Ántreruptor + contactor, dacŸ Ántreruptorul Ûi contactorul sunt, din
Ántreruptor Multi 9 sau Compact tip MA, cu punct de vedere fizic, apropiate (vezi Fig. N60) (acelaÛi compartiment Án dulapul
diferite tipuri de dispozitive de pornire a de protecÍie a motorului). Un scurtcircuit Án aval de aceasta asociere va fi limitat
de cŸtre impedanÍele contactorului Ûi releului termic. AceastŸ asociere poate fi,
motoarelor.
prin urmare, utilizatŸ pe un circuit la care nivelul curentului prezumat depŸÛeÛte
capacitatea de rupere a Ántreruptorului. AceastŸ caracteristicŸ prezintŸ deseori
avantaje economice semnificative.
n sau, numai cea a Ántreruptorului, caz Án care contactorul este amplasat separat de
Ántreruptor (vezi Fig. N61), cu riscul unui scurtcircuit Ántre ansamblul de pornire al
motorului Ûi Ántreruptor.
ProtecÍii complementare
ProtecÍiile complementare sunt:
n senzori termici Án motor (la nivelul ÁnfŸÛurŸrilor, Íevilor de rŸcire, suporÍilor, etc.);
n protecÍiile multifuncÍionale (asocieri de funcÍii);
n dispozitive pentru detectarea defectelor de izolaÍie la motorul Án funcÍiune sau Án
repaus.
Senzori termici
Senzorii termici sunt utilizaÍi pentru a detecta creÛteri de temperaturi anormale Án
motor, prin mŸsurŸri directe. Senzorii termici sunt, Án general, incluÛi Án ÁnfŸÛurarea
statoricŸ (Án cazul motoarelor de joasŸ tensiune), semnalul fiind procesat de un
dispozitiv de control asociat care acÍioneazŸ contactorul sau Ántreruptorul Án sensul
Fig. N60: Întreruptor Ûi contactor montate Án acelaÛi deconectŸrii (vezi Fig. N62).
compartiment. Relee multifuncÍionale pentru protecÍia motorului
Releele multifuncÍionale, asociate cu senzori Ûi module de semnalizare realizeazŸ
protecÍia motorului Ûi, de asemenea, anumite funcÍii precum:
n protecÍia la suprasarcinŸ;
n rotor calat sau perioadŸ de pornire prea lungŸ;
n protecÍia Ámpotriva supraÁncŸlzirii;
n protecÍia Ámpotriva dezechilibrului fazelor, a pierderii unei faze, sau a inversŸrii
sensului de rotaÍie;
n protecÍia Ámpotriva defectului la pŸmÊnt (cu ajutorul dispozitivelor de curent
diferenÍial rezidual);
n protecÍia Ámpotriva funcÍionŸrii Án gol, a blocŸrii rotorului la pornire.
Avantajele sunt esenÍiale:
n o protecÍie completŸ, realizÊnd funcÍii de monitorizare Ûi comandŸ permanente,
sigure Ûi de ÁnaltŸ performanÍŸ;
n monitorizarea eficientŸ a tuturor momentelor de funcÍionare ale motorului
Fig. N61: Întreruptor Ûi contactor montate separat.
n alarme Ûi semnalizŸri;
n posibilitŸÍi de comunicaÍie prin bus-uri de comunicaÍie.
Exemplu: Releul Telemecanique LT6 cu funcÍii de comandŸ Ûi monitorizare
permanente Ûi cu comunicaÍia via bus de comunicaÍie, sau unitatea de comandŸ
multifuncÍionalŸ LUCM cu modulul de comunicaÍie pentru Tesys modelul U.
N47
ProtecÍia preventivŸ a motoarelor Án repaus
AceastŸ protecÍie se referŸ la monitorizarea nivelului rezistenÍei de izolaÍie a unui
motor Án repaus, evitÊndu-se astfel consecinÍele nedorite ale existenÍei unui defect
de izolaÍie Án timpul funcÍionŸrii motorului, Ûi anume:
n ratŸri ale pornirii sau funcÍionarea incorectŸ a motoarelor utilizate Án sistemele de
siguranÍŸ;
n pierderi de producÍie.
Acest tip de protecÍie este indispensabil Án cazul proceselor vitale Ûi a sistemelor
de siguranÍŸ, Án special atunci cÊnd acestea sunt instalate Án locaÍii umede sau/Ûi
cu praf. Astfel de protecÍii evitŸ distrugerea motorului Án cazul scurtcircuitului cu
pŸmÊntul produs pe perioada pornirii (unul dintre cele mai des ÁntÊlnite defecte) prin
Fig. N62: ProtecÍia la supraÁncŸlzire cu senzori termici. semnalizŸri de prevenire asupra faptului cŸ sunt necesare operaÍiuni de ÁntreÍinere
asupra motorului, Án scopul asigurŸrii condiÍiilor optime de funcÍionare.
N - Surse Ûi sarcini particulare
5 Motoare asincrone
Exemplu de aplicaÍie:
Sistem de protecÍie Ámpotriva incendiului cu “sprinklere”, pompe pentru irigaÍii pentru
utilizare sezonierŸ, etc.
Sistemul Vigilohm SM21 (Merlin Gerin) monitorizeazŸ izolaÍia motorului Ûi
semnalizeazŸ auditiv Ûi vizual orice reducere anormalŸ a nivelului rezistenÍei de
izolaÍie. Mai mult, acest releu poate Ámpiedica, la nevoie, orice Áncercare de a porni
motorul (vezi Fig. N63).
ProtecÍii limitatoare
Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual pot fi foarte sensibile Ûi pot detecta valori
scŸzute pentru scurgerile de curent care se produc atunci cÊnd apar deteriorŸri de
izolaÍie (de naturŸ fizicŸ, contaminare, umiditate excesivŸ, etc.). Anumite game
de dispozitive de curent diferenÍial rezidual, cu contacte uscate, special proiectate
pentru astfel de aplicaÍii realizeazŸ urmŸtoarele:
n evitarea distrugerii motorului (prin perforarea sau scurtcircuitarea tolelor magnetice
ale statorului) determinatŸ de eventuale arcuri electrice cŸtre pŸmÊnt. AceastŸ
protecÍie poate detecta condiÍiile de defect din faza incipientŸ prin funcÍionarea Án
cazul scurgerilor de curent, Án gama de la 300 mA la 30 A, Án funcÍie de mŸrimea
motorului (sensibilitate aproximativŸ: 5% In);
n reducerea riscului de incendiu: sensibilitate i 500 mA.
De exemplu, releul RH99M (Merlin Gerin) (vezi Fig. N64) asigurŸ:
n 5 nivele de sensibilitate (0,3; 1; 3; 10 Ûi 30 A);
n posibilitŸÍi de realizare a selectivitŸÍii protecÍiilor prin utilizarea unor posibilitŸÍi de
funcÍionare particulare, Án virtutea a trei posibile temporizŸri (0; 90 Ûi 250 ms);
n funcÍionarea automatŸ dacŸ circuitul cuprins Ántre transformatorul de curent Ûi
releu este Ántrerupt;
n protecÍia Ámpotriva funcÍionŸrii Án caz de defect;
n izolaÍia componentelor circuitului de c.c: clasa A.
N48
Tab. N65: Valorile maxime admisibile pentru curenÍii de pornire Án cazul motoarelor cu pornire
directŸ alimentate la joasŸ tensiune (230/400 V).
Tab. N66: Puterile nominale maxim admisibile pentru motoarele cu pornire directŸ alimentate la
joasŸ tensiune.
N49
TotuÛi, chiar Án zonele alimentate de un singur furnizor, existŸ porÍiuni slabe
Ûi porÍiuni puternice ale reÍelei Ûi, de aceea, este recomandabil ca, Ánainte de
achiziÍionarea unui motor pentru un proiect nou, sŸ se solicite acceptul furnizorului
de electricitate.
ExistŸ Ûi alte metode (Án general, mai costisitoare) pentru pornirea motoarelor care
genereazŸ curenÍi de pornire de valori sensibil mai mici; de exemplu, stea-triunghi,
motoare cu inele, dispozitive electronice de pornire tip soft-starter, etc.
N50
Capitolul P
Zone rezidenÍiale Ûi alte spaÍii
speciale
Cuprins
1
Zone de locuit Ûi similare P2
1.1 General P2
1.2 Componentele tablourilor de distribuÍie P2
1.3 ProtecÍia persoanelor P4
1.4 Circuite P6
1.5 ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor Ûi loviturilor de trŸsnet P7
2
Camere de baie Ûi duÛuri P8
2.1 Clasificarea zonelor P8
2.2 LegŸtura echipotenÍialŸ P11
2.3 CerinÍe pentru fiecare zonŸ P11
3
RecomandŸri aplicabile instalaÍiilor P12
Ûi locaÍiilor speciale
P1
P - Zone rezidenÍiale Ûi alte spaÍii speciale
1 Zone de locuit Ûi similare
P2
Fig. P3: Întreruptor automat sosire (de branÛament). Întreruptorul automat principal sosire (de branÛament)
(vezi Fig. P3)
Consumatorului Ái este permis, ca Án caz de necesitate, sŸ acÍioneze acest
Ántreruptor (de exemplu pentru reanclanÛare atunci cÊnd consumul de curent
a depŸÛit limita autorizatŸ; pentru deconectare Án caz de urgenÍŸ sau Án scopul
realizŸrii separaÍiei).
DeclanÛatorul diferenÍial al Ántreruptorului automat (de intrare) de alimentare trebuie
reglat la 300 mA.
If the
DacŸ instalaÍia installation
este TT, prizaisde
TT, the
the earth
pŸmÊnt
TT, electrode
trebuie
earth resistance
sŸ aibŸ
electrode shall
rezistenÍa
resistance be
be less
less than
de dispersie
shall mai
than
50 V
micŸ decÊt R � � 166 � . In practice, the earth electrode resistance of a new installation
. În practicŸ rezistenÍa de dispersie a unei instalaÍii
300 mA . In practice, the earth electrode resistance of a new installation
R
noi trebuie sŸ fie mai micŸ decÊt 80 � ( )...
Ω
2
DescŸrcŸtoare
Instalarea descŸrcŸtoarelor Ántr-o instalaÍie electricŸ de JT este recomandatŸ Án mod
deosebit pentru acele instalaÍii care conÍin consumatori sensibili (ex. electronice).
Aceste dispozitive trebuie sŸ se autodeconecteze singure Án mod automat Án
caz de defect, sau trebuie protejate de un MCB. În cazul instalaÍiilor din locuinÍe,
utilizarea pe sosire a unui Ántreruptor automat cu diferenÍial de 300 mA, tip S (uÛor
temporizat) va furniza Án mod efectiv protecÍia de punere la pŸmÊnt Ûi, Án acelaÛi
DacŸ, Ántr-o schemŸ TT, valoarea timp, nu va declanÛa de fiecare datŸ cÊnd descŸrcŸtorul va descŸrca un curent (sau
corespondentŸ a 80 Ω pentru rezistenÍa de o supratensiune tranzitorie) la pŸmÊnt.
dispersie a prizei de pŸmÊnt nu poate fi atinsŸ,
atunci un RCD de 30 mA trebuie instalat RezistenÍa de dispersie a prizei de pŸmÊnt.
pentru a prelua funcÍia de protecÍie Ámpotriva În cazul Án care rezistenÍa de dispersie a prizei de pŸmÊnt depŸÛeÛte 80 Ω, unul
punerilor la pŸmÊnt de la Ántreruptorul automat sau mai multe RCD-uri de 30 mA trebuiesc utilizate Án locul protecÍiei de punere la
de alimentare. pŸmÊnt a Ántreruptorului automat de sosire. P3
P - Zone rezidenÍiale Ûi alte spaÍii speciale
1 Zone de locuit Ûi similare
Fig. P5: InstalaÍie cu Ántreruptorul automat sosire echipat cu protecÍie diferenÍialŸ instantanee.
P4
1 Zone de locuit Ûi similare
300 mA - tip S
30 mA 30 mA 30 mA
Fig. P8: Separarea circuitelor Án funcÍie de utilizare. Tab. P9: NumŸrul minim de locuri de lampŸ Ûi prize Án aplicaÍiile casnice.
P6
1 Zone de locuit Ûi similare
(1) Pentru un circuit trifazic 230/400 V, secÍiunea conductoarelor este de 4 mm2 pentru cupru Ûi 6 mm2 pentru aluminiu, iar
pentru protecÍie se utilizeazŸ Ántreruptor automat 32 A sau fuzibili de 25 A.
Tab. P11: SecÍiunea conductoarelor Ûi curentul nominal al dispozitivelor de protecÍie Án instalaÍiile casnice (secÍiunea conductoarelor de aluminiu este arŸtatŸ
Án paranteze).
Reguli de instalare
În acest sens, trebuie respectate trei reguli de instalare:
1 Este absolut necesar ca fiecare din cele trei lungimi de conductoare utilizate pentru
instalarea descŸrcŸtorului sŸ fie mai micŸ de 50 cm, adicŸ:
n conductoarele sub tensiune conectate la separatorul de izolare;
n conductorul de la separatorul de izolare la descŸrcŸtor;
n conductorul de la descŸrcŸtor spre priza de pŸmÊnt a tabloului de distribuÍie
principal (TP) (a nu se confunda cu conductorul de protecÍie principal (PE)
sau cu borna prizei principale de pŸmÊnt, aferentŸ instalaÍiei). Bara de legare
la pŸmŸnt a tabloului de distribuÍie principal Ûi descŸrcŸtorul trebuie sŸ fie
localizate Án acelaÛi panou.
2 Este necesarŸ utilizarea unui separator de izolare de tipul recomandat de
fabricantul descŸrcŸtorului Án vederea unei bune continuitŸÍi a alimentŸrii.
3 Se recomandŸ ca Ántreruptorul de putere ce protejeazŸ descŸrcŸtorul sŸ fie de tipul
temporizat sau selectiv. P7
P - Zone rezidenÍiale Ûi alte spaÍii speciale
2 Camere de baie Ûi duÛuri
Camerele de baie Ûi cele de duÛuri sunt zone de risc Ánalt, din cauza rezistenÍei
foarte mici a corpului uman, atunci cÊnd este umed sau cufundat Án apŸ. În
consecinÍŸ, precauÍiile care trebuie luate sunt riguroase, iar reglementŸrile sunt mult
mai severe decÊt acelea pentru alte amplasamente.
Standardul relevant Án acest domeniu este CEI 60364-7-701.
PrecauÍiile de respectat se bazeazŸ pe trei aspecte:
n definirea zonelor, numerotate 0, 1, 2 Ûi 3 Án care plasarea (sau excluderea)
oricŸrui aparat electric este strict limitatŸ sau interzisŸ Ûi, acolo unde este permisŸ,
este obligatorie protecÍia electricŸ Ûi mecanicŸ;
n stabilirea unei legŸturi echipotenÍiale Ántre toate pŸrÍile metalice expuse Ûi cele
exterioare din zona respectivŸ;
n stricta respectare a cerinÍelor permise pentru fiecare zonŸ specificŸ, aÛa cum
rezultŸ din tabelul de la subcapitolul 3.
(*) Zona 1 este deasupra cŸzii aÛa cum este arŸtat Án secÍiunea verticalŸ.
P8
2 Camere de baie Ûi duÛuri
2,40 m 2,40 m
Zona 3 Zona 3
2,25 m
(1) CÊnd capul fix al duÛului este la capŸtul unui tub flexibil, axa centralŸ verticalŸ trece prin
capŸtul fix al tubului flexibil.
P9
Fig. P15: Nici o prizŸ sau Ántreruptor nu sunt permise la 60 de cm de uÛa unei cabine de duÛ
prefabricate.
P - Zone rezidenÍiale Ûi alte spaÍii speciale
2 Camere de baie Ûi duÛuri
Clase de Clase de
influenÍŸ influenÍŸ
externŸ externŸ
AD 3 AD 3
BB 2 Zona 3 BB 2
BC 3 SpaÍii pentru ÁmbrŸcat (zona 2) BC 3
AD 3 AD 3
BB 3
WC BB 2
BC 3 BC 3
AD 7
BB 3
BC 3
DuÛuri individuale (zona 1)
Clase de Clase de
influenÍŸ influenÍŸ
externŸ externŸ
h < 1,10 m SpaÍii pentru ÁmbrŸcat h < 1,10 m
AD 5 AD 5
1,10 m < h < 2,25 m Zona 2 1,10 m < h < 2,25 m
AD 3 AD 3
BB 3 BB 3
BC 3 BC 3
AD 7 Zona 1 AD 3
BB 3 WC BB 2
BC 3 BC 3
Clase de Clase de
influenÍŸ influenÍŸ
externŸ externŸ
h < 1,10 m
AD 3 CamerŸ de ÁmbrŸcat AD 5
BB 2 1,10 m < h < 2,25 m
BC 3 Zona 2
AD 3
BB 3
BC 3
h < 1,10 m
AD 5 AD 7
1,10 m < h < 2,25 m BB 3
AD 3 Zona 2 Zona 1 BC 3
BB 3
BC 3
P10
2 Camere de baie Ûi duÛuri
P11
P - Zone rezidenÍiale Ûi alte spaÍii speciale
3 RecomandŸri aplicabile
instalaÍiilor Ûi locaÍiilor speciale
Tabelul P20 de mai jos sintetizeazŸ principalele cerinÍe ale multor standarde
naÍionale Ûi internaÍionale.
NotŸ: SecÍiunile Án paranteze se referŸ la secÍiuni ale standardului CEI 60364-7.
Tab. P20: Principalele cerinÍe ale multor standarde naÍionale Ûi internaÍionale (continuare pe pagina urmŸtoare).
P12
3 RecomandŸri aplicabile
instalaÍiilor Ûi locaÍiilor speciale
Tab. P20: Principalele cerinÍe ale multor standarde naÍionale Ûi internaÍionale (sfÊrÛit).
P13
P - Zone rezidenÍiale Ûi alte spaÍii speciale
P14
Capitolul Q
Ghid pentru Compatibilitate
ElectromagneticŸ (EMC)
Cuprins
1
DistribuÍie electricŸ Q2
2
Principiile Ûi structura sistemelor de legare la pŸmÊnt Q3
3
Implementare Q5
3.1 LegŸturi echipotenÍiale Án interiorul Ûi Án exteriorul clŸdirilor Q5
3.2 ÎmbunŸtŸÍirea condiÍiilor de echipotenÍialitate Q5
3.3 Separarea cablurilor Q7
3.4 Pardoseli false Q7
3.5 Instalarea (pozarea) cablurilor Q8
3.6 Instalarea cablurilor ecranate Q11
3.7 ReÍele de comunicaÍie Q11
3.8 Instalarea descŸrcŸtoarelor Q12
3.9 Cablarea tabloului electric Q13
3.10 Standarde Q13
4
Mecanisme de interferenÍŸ Ûi mŸsuri de contracarare Q14
4.1 GeneralitŸÍi Q14
4.2 Cuplajul impedant de mod comun Q15
4.3 Cuplajul capacitiv Q16
4.4 Cuplajul inductiv Q17
4.5 Cuplajul radiant Q18
5
RecomandŸri pentru realizarea cablŸrii Q20
5.1 Clase de semnal Q20
5.2 RecomandŸri pentru realizarea cablŸrii Q20
Q1
Q - Ghid pentru Compatibilitate ElectromagneticŸ
(EMC) 1 DistribuÍie electricŸ
TT TN-S IT TN-C
SiguranÍa persoanelor BunŸ BunŸ
Dispozitive de curent Continuitatea conductorulului de protecÍie, PE, trebuie asiguratŸ Án Ántreaga instalaÍie
diferenÍial rezidual
SiguranÍa bunurilor BunŸ SlabŸ BunŸ SlabŸ
CurenÍi de defect de valori CurenÍi de defect mari CurenÍi de defect mici Án cazul primului CurenÍi de defect mari
medii (< cÊÍiva zeci (cca. 1 kA) defect (< cÊÍiva zeci de miliamperi), dar (cca. 1 kA)
de amperi) mari Án cazul celui de-al doilea defect
Continuitatea Án BunŸ BunŸ ExcelentŸ BunŸ
furnizarea energiei
Comportarea din BunŸ Excelent SlabŸ (de evitat) SlabŸ (nu ar trebui utilizatŸ
punct de vedere al n Risc de supratensiuni n PuÍine probleme de n Risc de supratensiuni niciodatŸ)
compatibilitŸÍii n Probleme de echipotenÍialitate n Pentru tensiuni fazŸ-fazŸ trebuie n Nulul de lucru Ûi cel de
electromagnetice echipotenÍialitate n NecesitŸ utilizarea dispozitivelor utilizate filtre de mod comun protecÍie sunt unul Ûi acelaÛi
n NecesitŸ utilizarea cu curenÍi mari de scurgere la Ûi descŸrcŸtoare n CirculaÍia curenÍilor armonici
dispozitivelor cu pŸmÊnt n Dispozitivele de curent diferenÍial din pŸrÍile conductoare active
curenÍi mari de n CurenÍi de defect de valori mari rezidual pot declanÛa intempestiv Án ale instalaÍiei (radiaÍii mari
scurgere la pŸmÊnt (perturbaÍii tranzitorii) cazul existenÍei unor condensatoare ale cÊmpului magnetic)
cuplate Án mod comun n CurenÍi de defect de valori
n Echivalent cu sistemul TN Án cazul mari (perturbaÍii tranzitorii)
celui de-al doilea defect
Fig. Q3: Prize de pŸmÊnt independente, o soluÍie Án general neacceptatŸ din motive de siguranÍŸ
Ûi de compatibilitate electromagneticŸ.
Q3
Fig. Q4: InstalaÍie cu o singurŸ prizŸ de pŸmÊnt.
Q - Ghid pentru Compatibilitate ElectromagneticŸ
(EMC) 2 Principiile Ûi structura sistemelor
de legare la pŸmÊnt
În cazul instalaÍiilor tipice pentru clŸdiri cu mai multe nivele, fiecare nivel ar trebui
sŸ aibŸ propria sa reÍea de legare la pŸmÊnt (Án general din plasŸ), iar toate aceste
reÍele trebuie sŸ fie deopotrivŸ interconectate Ûi conectate la priza de pŸmÊnt. Se
impun cel puÍin douŸ conectŸri (construite Án redundanÍŸ) pentru a se asigura faptul
cŸ, dacŸ unul din conductoare se Ántrerupe, nici o parte a instalaÍiei nu va rŸmÊne
izolatŸ.
Practic vorbind, pentru a se obÍine o simetrie mai bunŸ Án ceea ce priveÛte circulaÍia
de curenÍi sunt realizate mai mult de douŸ conectŸri, reducÊndu-se astfel diferenÍele
Án tensiune Ûi Án impedanÍa totalŸ Ántre diferitele nivele ale clŸdirii.
Mai multe cŸi paralele au frecvenÍe de rezonanÍŸ diferite. DacŸ una dintre cŸi are
o impedanÍŸ de valoare mai mare, aceasta va fi, probabil ÛuntatŸ de cealaltŸ cale
avÊnd o frecvenÍŸ diferitŸ de rezonanÍŸ. Prin urmare, considerÊnd un spectru larg de
frecvenÍe (zeci de Hz pÊnŸ la MHz), un numŸr mare de cŸi determinŸ un sistem de
impedanÍŸ scazutŸ (vezi Fig. Q6).
Fiecare camerŸ din clŸdire trebuie sŸ aibŸ conductoare de legare la pŸmÊnt pentru
legŸturile echipotenÍiale ale dispozitivelor sau sistemelor, canalelor de cabluri,
sistemelor de bare Ûi structurŸ. Acest sistem poate fi ÁntŸrit prin conectarea de tuburi
Fig. Q6: Fiecare nivel are o plasŸ iar plasele sunt din metal, de jgheaburi, de suporÍi, schelete metalice, etc. În cazuri speciale precum
interconectate Án cÊteva puncte Ántre nivele. Anumite cele ale camerelor de comandŸ sau a calculatoarelor instalate pe pardoseli false
plase de la parter sunt ÁntŸrite pentru a Ándeplini pot fi utilizate suprafeÍe plane de referinÍŸ sau benzi de legare la pŸmÊnt pentru
cerinÍele din diferite zone. ÁmbunŸtŸÍirea legŸrii la pŸmÊnt a dispozitivelor sensibile Ûi a cablurilor de protecÍie
interconectate.
Q4
3 Implementare
Conductoare de echipotenÍialitate
Conductoarele de echipotenÍialitate pot fi benzi metalice, Ámpletituri plate sau
conductoare de secÍiune circularŸ. În cazul sistemelor de frecvenÍŸ ÁnaltŸ, sunt
Q6 preferabile platbandele metalice sau Ámpletiturile plate (efect pelicular) deoarece
un conductor de secÍiune circularŸ are o impedanÍŸ mai mare decÊt cea a unui
conductor plat cu aceeaÛi secÍiune. Acolo unde este posibil raportul lungime/lŸÍime
nu va depŸÛi valoarea 5.
3 Implementare
Q7
Q - Ghid pentru Compatibilitate ElectromagneticŸ
(EMC) 3 Implementare
Fig. Q9: InfluenÍele electromagnetice ale diferitelor tipuri de paturi metalice de cabluri.
Q8 Diferite tipuri de cabluri (de putere, de curenÍi slabi) nu trebuie instalate Án acelaÛi
loc sau pe acelaÛi canal de cabluri. Canalele de cabluri nu trebuie niciodatŸ sŸ fie
umplute mai mult de jumŸtate din capacitate.
3 Implementare
Fig. Q11: RecomandŸri privind instalarea grupurilor de cabluri pe canale metalice de cabluri.
Componentele metalice ale clŸdirilor pot fi folosite ca suport pentru cabluri, Án scopuri
de compatibilitate electromagneticŸ. Grinzile de oÍel (Án formŸ de L, H, U sau T)
alcŸtuiesc deseori o structurŸ neÁntreruptŸ legatŸ la pŸmÊnt cu secÍiuni transversale
mari Ûi suprafeÍe cu numeroase conectŸri intermediare la pŸmÊnt. Cablurile trebuie,
dacŸ este posibil, sŸ fie instalate de-a lungul acestor grinzi. Pozarea cablurilor Án
interiorul colÍurilor este mai potrivitŸ decÊt pozarea pe suprafeÍele exterioare (vezi
Fig. Q12).
Ambele capete ale canalului de cabluri trebuie, Ántotdeauna, sŸ fie conectate la prize
de pŸmÊnt locale. Pentru canale de cabluri foarte lungi, sunt recomandate conectŸri
suplimentare la sistemul de legare la pŸmÊnt, Ántre dispozitivele conectate. Acolo
unde este posibil, distanÍele dintre aceste conectŸri la sistemul de legare la pŸmÊnt
trebuie sŸ fie neregulate (Án cazul sistemelor de cablare simetrice) pentru evitarea
rezonanÍei la frecvenÍe identice. Toate conectŸrile la sistemul de legare la pŸmÊnt
trebuie sŸ fie scurte.
Sunt disponibile canale de cabluri metalice Ûi nemetalice. SoluÍiile metalice oferŸ
caracteristici mai bune din punct de vedere al EMC. Un canal de cabluri (pat de
cablu, tuburi, console, etc.) trebuie sŸ reprezinte o structurŸ metalicŸ continuŸ de la
Ánceput pÊnŸ la sfÊrÛit. Un canal de cabluri din aluminiu are o rezistenÍŸ Án curent
continuu mai micŸ decÊt un canal de cabluri din oÍel de aceeaÛi dimensiune, dar
impedanÍa de transfer (Zt) a oÍelului scade la frecvenÍa mai joasŸ, Án mod special Án
cazul Án care oÍelul are o permeabilitate relativŸ (µ) mare. Trebuie avut grijŸ atunci
cÊnd se utilizeazŸ diferite tipuri de metale deoarece conectarea electricŸ directŸ
nu este permisŸ Án anumite cazuri, Án scopul evitŸrii coroziunii. Acesta poate fi un
dezavantaj din punct de vedere al EMC.
CÊnd dispozitivele conectate prin cabluri neecranate nu sunt afectate de perturbaÍiile
de joasŸ frecvenÍŸ, compatibilitatea electromagneticŸ a canalelor nemetalice de
cabluri poate fi ÁmbunŸtŸÍitŸ prin adŸugarea unui conductor paralel de legare la
pŸmÊnt Án interiorul canalului de cabluri. Ambele capete trebuie sŸ fie conectate la
sistemul local de legare la pŸmÊnt. Conectarea trebuie realizatŸ la o parte metalicŸ Q9
de micŸ impedanÍŸ (de ex.: partea metalicŸ a tabloului electric). Conductorul paralel
de legare la pŸmÊnt trebuie sŸ fie proiectat pentru a face faÍŸ curenÍilor de defect
mari Ûi curenÍilor Án mod comun.
Q - Ghid pentru Compatibilitate ElectromagneticŸ
(EMC) 3 Implementare
Instalarea
CÊnd un canal de cabluri este realizat dintr-un numŸr de bucŸÍi trebuie avutŸ
Án vedere realizarea continuitŸÍii prin conectarea corectŸ a diferitelor pŸrÍi.
Este preferabil ca bucŸÍile sŸ fie sudate de-a lungul tuturor marginilor. Nituirea,
conectarea cu buloane sau cu Ûuruburi sunt acceptabile atŸta timp cÊt suprafeÍele
de contact conduc curentul (fŸrŸ vopsire sau acoperiri izolante) Ûi sunt protejate
Ámpotriva coroziunii. Cuplul de strÊngere trebuie sŸ fie corespunzŸtor, Án scopul
realizŸrii unei bune presiuni pe suprafaÍa de contact electric dintre douŸ pŸrÍi.
CÊnd este aleasŸ o anumitŸ formŸ pentru canalul de cabluri, aceasta trebuie utilizatŸ
pe Ántreaga lungime. Toate interconectŸrile trebuie sŸ fie de micŸ impedanÍŸ. O
singurŸ conectare cu fire Ántre douŸ pŸrÍi ale unui canal de cabluri determinŸ o
impedanÍŸ localŸ mare care anuleazŸ performanÍele din punct de vedere al EMC.
Pornind de la cŸÍiva MHz o conectare de 10 centimetri Ántre douŸ pŸrÍi ale unui canal
de cabluri reduce factorul de atenuare de mai mult de 10 ori (vezi Fig. Q13).
De fiecare datŸ cÊnd se produce o modificare sau o extensie, este foarte important
sŸ se asigure cŸ aceasta este realizatŸ Án conformitate cu regulile privind
compatibilitatea electromagneticŸ (de ex.: a nu se Ánlocui niciodatŸ un canal metalic
de cabluri cu unul din plastic!).
Capacele pentru canalele de cabluri trebuie sŸ ÁndeplineascŸ aceleaÛi cerinÍe ca Ûi
cele care se aplicŸ la canalul de cabluri. Un capac trebuie sŸ aibŸ un numŸr mare de
puncte de contact de-a lungul Ántregii lungimi a canalului de cabluri. DacŸ aceasta
nu este posibil, capacul trebuie conectat la canalul de cabluri cel puÍin la cele
douŸ capete ale sale utilizÊnd elemente de conectare scurte (de ex. elemente de
conectare Ámpletite sau tip plasŸ).
CÊnd canalul de cabluri trebuie sŸ fie Ántrerupt pentru a trece printr-un perete (de
ex. pereÍi antifoc) Ántre cele douŸ pŸrÍi trebuie utilizate elemente de conectare de
impedanÍŸ micŸ (vezi Fig. Q14).
Q10 Fig. Q14: RecomandŸri pentru trecerea printr-un perete a canalului de cabluri.
3 Implementare
Fig. Q17a: Exemple de ansambluri cu descŸrcŸtoare (SA) Ûi Ántreruptoare de deconectare pentru a reduce impedanÍele de mod comun Ûi suprafaÍa buclei
amonte-aval.
Q12
3 Implementare
DA
BarŸ de ÁmpŸmÊntare PlacŸ de potenÍial NU
de referinÍŸ
BarŸ de ÁmpŸmÊntare
Conductor de protecÍie
3.10 Standarde
Este absolut necesar sŸ se specifice standardele Ûi recomandŸrile care trebuie luate
Án considerare pentru realizarea instalaÍiilor.
Pot fi utilizate documentele enumerate mai jos:
n EN 50174-1 Tehnologia informaÍiei - Instalarea cablurilor. Partea 1: SpecificaÍii
Ûi asigurarea calitŸÍii.
n EN 50174-2 Tehnologia informaÍiei - Instalarea cablurilor. Partea 2: Planul de
instalare Ûi metode Án clŸdiri.
Q13
Q - Ghid pentru Compatibilitate ElectromagneticŸ
(EMC) 4 Mecanisme de interferenÍŸ
Ûi mŸsuri de contracarare
4.1 GeneralitŸÍi
Fenomenul de interferenÍŸ electromagneticŸ poate fi explicat ca Án Figura Q18 de
mai jos.
Q14
4 Mecanisme de interferenÍŸ
Ûi mŸsuri de contracarare
Fig. Q20: Exemplu de influenÍŸ prin cuplaj impedant de mod comun (galvanic). Q15
Q - Ghid pentru Compatibilitate ElectromagneticŸ
(EMC) 4 Mecanisme de interferenÍŸ
Ûi mŸsuri de contracarare
Q16
4 Mecanisme de interferenÍŸ
Ûi mŸsuri de contracarare
Q17
Q - Ghid pentru Compatibilitate ElectromagneticŸ
(EMC) 4 Mecanisme de interferenÍŸ
Ûi mŸsuri de contracarare
MŸsuri de contracarare
n Limitarea lungimii traseelor paralele ale cablurilor sursei perturbatoare Ûi ale
“victimei” la minimum necesar;
n CreÛterea distanÍei dintre sursa perturbatoare Ûi “victimŸ”;
n În cazul conexiunii cu douŸ fire, apropierea celor douŸ fire cÊt mai mult posibil;
n Utilizarea cablurilor multifilare sau a cablurilor unifilare care se ating, aÛezate,
preferabil Án formŸ de treflŸ;
n PoziÍionarea unui conductor de protecÍie paralel legat la borna de ÁmpŸmÊntare la
ambele capete, Ántre sursa perturbatoare Ûi “victimŸ”;
n Utilizarea sistemelor de transport simetrice pe sisteme de cablare simetrice corect
instalate;
n Ecranarea cablurilor sursei perturbatoare, a cablurilor “victimei” sau a amÊndurora
(ecranul trebuie legat la pŸmÊnt);
n Reducerea dv/dt a sursei perturbatoare prin mŸrimea duratei (dt) de creÛtere a
semnalului, dacŸ este posibil (Ánserierea de rezistenÍe sau de rezistoare PTC pe
cablul perturbator, inele de feritŸ pe cablul perturbator Ûi/sau pe cablul “victimei”).
Q18
4 Mecanisme de interferenÍŸ
Ûi mŸsuri de contracarare
CÊnd un cablu este supus unui cÊmp electric variabil, prin el este generat un curent
electric. Acest fenomen este numit cuplaj cÊmp - cablu.
În mod similar, cŸnd o buclŸ este parcursŸ de un cÊmp magnetic variabil, acesta
creazŸ o forÍŸ electromotoare care determinŸ o tensiune Ántre cele douŸ capete ale
buclei. Acest fenomen este numit cuplaj cÊmp - bucla.
MŸsuri de contracarare
Pentru a minimiza efectele cuplajului radiant se impun mŸsurile menÍionate mai jos.
Pentru cuplajul cÊmp - cablu
n Reducerea efectului de antenŸ a “victimei” prin reducerea ÁnŸlÍimii (h) a cablului Án
raport cu planul de referinÍŸ al pŸmÊntului;
n Plasarea cablului Án interiorul unei protecÍii metalice continue legatŸ la pŸmÊnt
(tub, canal de cabluri, pat de cablu);
n Utilizarea cablurilor ecranate care sunt corect instalate Ûi legate la pŸmÊnt;
n Utilizarea de conductoare de protecÍie paralele;
n Amplasarea de filtre sau de inele de feritŸ pe cablul “victimŸ”.
Pentru cuplajul cÊmp - buclŸ
n Reducerea suprafetei buclei “victimŸ” prin reducerea ÁnŸlÍimii (h) Ûi a lungimii
cablului. Utilizarea de soluÍii similare celor din cazul cuplajului cÊmp - cablu.
Utilizarea principiului cuÛtii lui Faraday
Cuplajul radiant poate fi eliminat utilizÊnd principiul cuÛtii lui Faraday. O soluÍie
posibilŸ este un cablul ecranat cu ambele capete ale ecranului conectate la carcasa
metalicŸ a dispozitivului. Pentru creÛterea eficienÍei la frecvenÍe Ánalte, pŸrÍile
conductoare accesibile trebuie sŸ fie legate la pŸmÊnt.
Cuplajul radiant scade odatŸ cu distanÍa Ûi, de asemenea, atunci cÊnd se utilizeazŸ
legŸturi de transmisie simetrice.
Q19
Q - Ghid pentru Compatibilitate ElectromagneticŸ
(EMC) 5 RecomandŸri pentru realizarea
cablŸrii
Device
Q20
5 RecomandŸri pentru realizarea
cablŸrii
Un cablu trebuie sŸ transporte semnale ale unei singure clase (vezi Fig. Q31)
DacŸ este necesar sŸ se utilizeze un singur cablu pentru a transporta semnale ale
unor clase diferite sunt necesare ecrane interne pentru a limita cross-talk (mod
diferenÍial). În cazul claselor 1, 2 Ûi 3, ecranarea este preferabil sŸ fie realizatŸ cu
bandŸ ÁmpletitŸ, Ûi trebuie sŸ fie legatŸ la pŸmÊnt la fiecare capŸt.
Este recomandabilŸ supraecranarea cablurilor perturbatoare Ûi sensibile
(vezi Fig. Q32)
Supraecranarea actioneazŸ ca o protecÍie la ÁnaltŸ frecvenÍŸ (Án mod comun Ûi Án
mod diferenÍial) dacŸ este legatŸ la pŸmÊnt la fiecare capŸt al cablului utilizÊnd un
conector circumferenÍial, un guler sau un dispozitiv de fixare prin strÊngere. TotuÛi o
simplŸ legare la pŸmÊnt nu este suficientŸ.
A se evita utilizarea unui singur conector pentru diferite grupe (vezi Fig. Q33)
Cu excepÍia cazurilor unde este necesar pentru clasele 1 Ûi 2 ( mod diferenÍial).
DacŸ este utilizat un singur conector atÊt pentru semnalele analogice cÊt Ûi pentru
cele digitale, cele douŸ clase trebuie separate cel puÍin printr-un set de contacte
conectate la 0 V, folosit ca o barierŸ.
Conductoarele libere (rezerve) trebuie Ántotdeauna sŸ fie legate la pŸmÊnt la
ambele capete (vezi Fig. Q34)
Referitor la clasa 4 de semnale, aceste conexiuni nu sunt recomandate Án cazul
liniilor de foarte joasŸ tensiune Ûi frecvenÍŸ (risc de apariÍie a unor semnale de
zgomot, prin inducÍie magneticŸ la frecvenÍele de transmitere).
Fig. Q33: Separare aplicatŸ Ûi conectorilor. Fig. Q34: Conductoarele libere trebuie sŸ fie conectate echipotenÍial.
Q21
Q - Ghid pentru Compatibilitate ElectromagneticŸ
(EMC) 5 RecomandŸri pentru realizarea
cablŸrii
Cele douŸ conductoare trebuie sŸ fie instalate cÊt mai aproape posibil
(vezi Fig. Q35)
Aceasta este o particularitate importantŸ Án cazul senzorilor de tensiune scazutŸ.
Chiar pentru semnalele de releu, conductoarele active trebuie sŸ fie ÁnsoÍite de cŸtre
cel puÍin un conductor comun de legŸturŸ. În cazul semnalelor analogice Ûi digitale,
perechile torsadate sunt o cerinÍŸ minimŸ. O pereche torsadatŸ (mod diferenÍial)
garanteazŸ faptul cŸ, cele douŸ conductoare rŸmÊn apropiate de-a lungul Ántregii lor
lungimi.
Fig. Q35: Cele douŸ conductoare ale unei perechi trebuie sŸ rŸmÊnŸ totdeauna alŸturate.
Fig. Q36: Conductoare sub tensiune, amplasate, pe Ántreaga lungime, pe partea opusŸ pŸrÍilor
metalice legate la pŸmÊnt.
Q22