ASAVEI DANIELA MARIA

AMG BIII
Fișă de lucru 

I. Încercuiți răspunsul corect: 

1. Care dintre următoarele afirmații legate de proba Romberg este adevărată:
a) necesită mobilizarea pacientului; 
b) este utilă în stabilirea diagnosticului de epilepsie; 
c) evidențiază echilibrul static; 
d) este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului de Parkinson. 
2. Mersul "cosit", în care membrul bolnav descrie un semicerc în timpul mersului se întâlnește 
în: 
a) tabes; 
b) parapareză; 
c) scleroza în plăci; 
d) hemipareză spastică. 
3. Care dintre următoarele afirmații legate de tremurături este falsă: 
a) sunt mișcări involuntare atât fiziologice cât și patologice; 
b) apar în bolile Basedow și Parkinson; 
c) au aceeași amplitudine și gravitate ca convulsiile, putând duce la deplasarea 
segmentelor; 
d) apar la consumatorii cronici de alcool și la persoanele senile. 
4. Care dintre următoarele afirmații legate de boala Parkinson este adevărată:
a) debutul bolii este brusc; 
b) principalele simptome clinice sunt manifeste doar în repaus; 
c) tremurăturile, rigiditatea, dificultatea de a menține poziția și mersul cu pași  mici
fac parte dintre principalele simptome; 
d) tabloul clinic este dominat de convulsii. 
5. Miastenia gravis este: 
a) o miopatie ereditară cu slăbiciune și atrofie musculară progresivă; 
b) o afecțiune a plăcii neuromusculare cu caracter autoimun; 
 c) o afecțiune sistemică de etiologie necunoscută, cu afectarea musculaturii striate  prin
procese inflamatorii nesupurative; 
d) o dermatomiozită.

1 
6. Identificați afirmația adevărată: 
a) cerebelul are rol în păstrarea echilibrului static și dinamic, coordonarea mișcărilor
fine; 
b) cerebelul are rol în realizarea sensibilității generale; 
c) cerebelul are rol în integrarea organismului în mediul înconjurător; 
d) cerebelul are rol în producerea de lichid cefalo-rahidian. 
7. Identificați afirmația corectă: 
a) paraplegia reprezintă paralizia membrelor superioare; 
b) paraplegia reprezintă paralizia membrelor inferioare; 
c) paraplegia reprezintă paralizia membrelor superioare și inferioare; 
d) paraplegia reprezintă paralizia unui membru superior și al unui membru inferior.
8. Identificați afirmația corectă:  
a) în paralizia facială se șterg pliurile nasolabiale, lacrimile se scurg pe obraz, 
ochiul nu mai clipește, iar pacientul nu poate fluiera sau umfla obrazul; 
b) în paralizia facială gura, nasul, ochii exprimă o mimică pentru râs, în schimb fruntea
exprimă tristețea; 
c) în paralizia facială faţa este rotunjită, dolofană, cu obrajii roșii dând o impresie de 
falsă sănătate; 
d) în paralizia facială pacientul prezintă exoftalmie, facies alungit, bărbia
proeminentă. 
9. Identificați afirmația corectă:  
a) poziţia „cocoş de puşcă” este specifică pentru tetanos; 
b) poziţia „cocoş de puşcă”este specifică pentru meningită; 
c) poziţia „cocoş de puşcă” este specifică pentru boala Parkinson; 
d) poziţia „cocoş de puşcă” este specifică pentru maladia Alzheimer. 
10. Identificați afirmația corectă: 
a) examinarea CT și RMN cu substanță de contrast presupune abord venos, anamneză 
specifică pentru depistarea alergiei la iod; 
 b) examinarea CT și RMN cu substanță de contrast presupune întreruperea medicației
cu 3 zile înainte, iar pacientul trebuie să aibă scalpul curat; 
c) examinarea CT și RMN cu substanță de contrast presupune anestezia generală a
pacientului pentru combaterea efectelor claustrofobiei; 
d) examinarea CT și RMN cu substanță de contrast nu presupune nici o manevră
suplimentară, fiind o explorare de rutină.

2 
II. Scleroza multiplă este o afecțiune neurodegenerativă cu prognostic sever. 
1. Precizați tabloul clinic al bolii. 
2. Indicați investigațiile și principiile de tratament.

1. Tabloul clinic al SM este polimorf. Simptomatologia sugerază afectarea substanţei albe

cerebrale sau medulare. În literaură e cunoscută clasica triadă Charcot – sindrom piramidal,
vestibular şi cerebelos. Debutul bolii se face de obicei prin una din cele 2 forme:
neurasteniformă cu fatigabilitate excesivă neexplicabilă, parestezii, ameţeli
pseudoreumatismală cu dureri articulare sau musculare însoţite de obicei de fatigabilitate,
depresie, anxietate, tulburari ale somnului, tulburari sfincteriene sau
disfunctie sexuala. Tabloul clinic iniţial cu afectarea unui singur sistem funcţional
(40%) .
Tabloul clinic în evoluţie – simptomatologia se poate remite, accentua sau pot apare alte
implicări din partea altor sisteme afectate.

Gradul de severitate a bolii, dar si evolutia acesteia difera de la pacient la

pacient. Scleroza multipla este, asadar, o boala progresiva a sistemului nervos central
care afecteaza functiile fizice si psihice ale unei persoane.
Desi exista cateva modele de evolutie a simptomatologiei si a gradului de dizabilitate,
impactul asupra fiecarui pacient este unic.

2. Diagnosticul de laborator pentru scleroza in placi cuprinde:

examenul LCR - nivel crescut de proteina bazica mielinica
teste de singe - pentru a exclude vasculite, boala Lyme, tromboza venoasa profunda etc.
studii electrofiziologice
studii imagistice - RMN
teste de evocare a potentialului - vizuale, auditive sau somatosenzitive.
Deoarece, în pofida volumului enorm de cercetări făcut în ultimii 10-15 ani cu scopul de a
elucida etiologia SM, cunoştinţele actuale sunt încă destul de departe de a preciza o cauză a
acestei maladii, nu există încă un tratament etiologic care să determine vindecarea
afecţiunii.

Medicatia cuprinde:
doze crescute de corticosteroizi - intravenos pentru a reduce inflamatia si a stopa distructia
mielinei
beta-interferon – blocheaza celulele inflamatorii din atacul lor asupra mielinei si opresc
eliberarea de citokine de catre limfocitele T - care sustin reactia inflamatorie: Rebif,
Betaseron, Avonex
Beta–interferonii nu vindeca boala, dar reduc frecventa atacurilor cu 25 %.
Tratamentul igieno-dietetic
In timpul puseelor pacientul trebuie sa stea in repaus la pat. Intre pusee, pacientul trebuie
sa evite expunerea la frig, umezeala, curenti de aer, soare, caldura excesiva. Regimul
alimentar trebuie sa fie substantial, bogat in vitamine si oligoelemente.
Acestia scad si rata de formare a cicatricilor in tesutul cerebral cu 80%.
Alte medicamente utilizate sunt: Copaxone - o proteina care asambleaza mielina,
imunosupresoare: Mitoxantrone.
Tratamentul fizioterapeutic
Se compune din kinetoterapie: masaj, gimnastica medicala. Pentru tratarea spasticitatii se
folosesc ionizarile cu clorura de calciu transcerebromedular.
3