Sunteți pe pagina 1din 52
Fiziologia Fiziologia glandelor glandelor endocrine endocrine Curs Curs 2 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii
Fiziologia Fiziologia glandelor glandelor endocrine endocrine Curs Curs 2 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii

FiziologiaFiziologia glandelorglandelor endocrineendocrine

Fiziologia glandelor glandelor endocrine endocrine Curs Curs 2 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produ
Fiziologia glandelor glandelor endocrine endocrine Curs Curs 2 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produ
Fiziologia glandelor glandelor endocrine endocrine Curs Curs 2 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produ

CursCurs 22 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale

I. I. Hormonii Hormonii tiroidieni tiroidieni (T (T 3 3 ş ş i i T
I. I. Hormonii Hormonii tiroidieni tiroidieni (T (T 3 3 ş ş i i T
I. I. Hormonii Hormonii tiroidieni tiroidieni (T (T 3 3 ş ş i i T

I.I. HormoniiHormonii tiroidienitiroidieni (T(T 33 şşii TT 44 ))

Glanda tiroidă – localizată sub laringe, anterior de trahee

Unitatea morfo-funcţională = foliculul tiroidian

Secretă: -

T 3 + T 4 (din foliculi),

- Calcitonină (din celule C)

Biosinteza T 3 şi T 4 necesită iod = 150-500 µg/zi (sarea de bucătărie este iodurată pentru a preveni deficitul de iod)

Iodul ingerat (I 2 ) I - absorbabil (iodură) I - în sânge 1/5 ajunge la tiroidă, la gl. digestive, gl. mamară, restul excretat renal

La nivel tiroidian, toate procesele depind de TSH.

2004

Carmen Bunu

2 0 0 4 Metabolismul hormonilor tiroidieni (T 3 ş i T 4 ) Carmen

2004

Metabolismul hormonilor tiroidieni (T 3 şi T 4 )

Carmen Bunu

foliculi tiroidieni 2 0 0 4 Carmen Bunu

foliculi tiroidieni

foliculi tiroidieni 2 0 0 4 Carmen Bunu
foliculi tiroidieni 2 0 0 4 Carmen Bunu
foliculi tiroidieni 2 0 0 4 Carmen Bunu

2004

Carmen Bunu

1. 1. Rolul Rolul hormonilor hormonilor tiroidieni tiroidieni În plasm ă : T 3 =
1. 1. Rolul Rolul hormonilor hormonilor tiroidieni tiroidieni În plasm ă : T 3 =
1. 1. Rolul Rolul hormonilor hormonilor tiroidieni tiroidieni În plasm ă : T 3 =

1.1. RolulRolul hormonilorhormonilor tiroidienitiroidieni

În plasmă:

T 3 = triiodotironina (7%) dar este de 4 x mai activă T 4 = tiroxina (93%) dar IC: T 4 T 3 ; Sunt produşi de glanda tiroidă: prin iodarea tirozinei din molecula de TG; Mecanism de acţiune: T 3 /T 4 Receptori nucleari transcripţia genelor ARN m sinteza proteică efect; Efecte principale:

Activitatea metabolică în aproape toate ţesuturile Procesele oxidative ⇒ ↑ ATP + căldură Stimulează creşterea + diferenţierea celulară.

2004

Carmen Bunu

Rolul hormonilor tiroidieni 1) Rol în cre ş tere : - direct - indirect prin:
Rolul hormonilor tiroidieni 1) Rol în cre ş tere : - direct - indirect prin:
Rolul hormonilor tiroidieni 1) Rol în cre ş tere : - direct - indirect prin:

Rolul hormonilor tiroidieni

1)

Rol în creştere: - direct - indirect prin:

1) Rol în cre ş tere : - direct - indirect prin: - ↑ GH -

- GH

- somatomedine în special la copii asigură o creştere normală + dezvoltarea tisulară (în special oasele)

Patologic:

2004

[T] ⇒ ↓ ratei de creştere, în special a oaselor [T] - iniţial ratei de creştere dar - în timp: ↑↑ [T] închidere mai rapidă a cartilajelor de creştere opreşte creşterea în înălţime (se reduce perioada de creştere în înălţime).

Carmen Bunu

Rolul hormonilor tiroidieni 2 ) Dezvoltarea + maturizarea sistemului nervos (SN) înc ă din via
Rolul hormonilor tiroidieni 2 ) Dezvoltarea + maturizarea sistemului nervos (SN) înc ă din via
Rolul hormonilor tiroidieni 2 ) Dezvoltarea + maturizarea sistemului nervos (SN) înc ă din via

Rolul hormonilor tiroidieni

2) Dezvoltarea + maturizarea sistemului nervos (SN)

încă din viaţa intrauterină (luna IV) stimulează

neuronogeneza şi mielinizarea dezvoltarea SN + dezvoltarea cortexului

maturarea centrilor nervoşi + dezvoltarea mintală

Patologic: [T] nanism şi retardare mintală

3) Activarea SN al adultului

2004

activitatea metabolică a creierului +tonusul cortical inteligenţa şi memoria + reactivitatea motorie

stimularea SNVS şi Nr. β-receptori Patologic: [T] somnolenţă, lentoare, excitabilit.

[T] ⇒ ↑excitabilitate, capacităţii de concentrare, oboseală, tremor muscular (rapid şi fin)

⇒ ↑ excitabilitate, ↓ capacit ăţ ii de concentrare, oboseal ă , tremor muscular (rapid ş

Carmen Bunu

Rolul hormonilor tiroidieni 4) Efecte metabolice a) Metabolismul Proteic : ↑ ambelor laturi ale metabolismului
Rolul hormonilor tiroidieni 4) Efecte metabolice a) Metabolismul Proteic : ↑ ambelor laturi ale metabolismului
Rolul hormonilor tiroidieni 4) Efecte metabolice a) Metabolismul Proteic : ↑ ambelor laturi ale metabolismului

Rolul hormonilor tiroidieni

4) Efecte metabolice

a) Metabolismul Proteic:

ambelor laturi ale metabolismului echilibru anabolism - catabolism Patologic: ↑↑[T] ⇒ ↑ catabolism Pr. Bilanţ azotat - b) Metabolismul Glucidic:

[G] prin - absorbţiei intestinale de G

- neoglucogeneza

- glicogenoliza

captarea IC a G + Glicoliza Energie Patologic: ↑↑[T] ⇒ ↑[G] ⇒ ↑ Insulina (II) în timp DZ II.

2004

Carmen Bunu

Rolul hormonilor tiroidieni c) Metabolismul Lipidic : ↑ Lipoliza ⇒ ↑ Energie plasma: ↓ [Lipide],
Rolul hormonilor tiroidieni c) Metabolismul Lipidic : ↑ Lipoliza ⇒ ↑ Energie plasma: ↓ [Lipide],
Rolul hormonilor tiroidieni c) Metabolismul Lipidic : ↑ Lipoliza ⇒ ↑ Energie plasma: ↓ [Lipide],

Rolul hormonilor tiroidieni

c) Metabolismul Lipidic:

Lipoliza ⇒ ↑ Energie plasma: [Lipide], [Colest], [TG], [PO-L],[AGL] patologic: [T] ⇒ ↑ [Colest] ⇒ ↑ Risc ateroscleroză

d) Metabolismul Energetic:

rol major de a metabolismului ⇒ ↑Oxidaţia biologică -Energie biologic utilizabilă (ATP)

- prin cuplarea oxidaţiei cu fosforilarea -Căldură ⇒ ↑Termogeneza

- rol în termoreglare (adaptarea la frig)

2004

Patologic: ↑↑[T] decuplarea oxidaţiei de fosforilare ⇒ ↓ ATP şi pierderile de căldură [T] somnolenţă + intoleranţă la frig

Carmen Bunu

Rolul hormonilor tiroidieni Evaluare: prin metabolismul bazal (MB)= necesarul energetic minim pentru asigurarea func ţ
Rolul hormonilor tiroidieni Evaluare: prin metabolismul bazal (MB)= necesarul energetic minim pentru asigurarea func ţ
Rolul hormonilor tiroidieni Evaluare: prin metabolismul bazal (MB)= necesarul energetic minim pentru asigurarea func ţ

Rolul hormonilor tiroidieni

Evaluare: prin metabolismul bazal (MB)= necesarul energetic minim pentru asigurarea funcţiilor vitale în condiţii bazale VN: MB = 33-40 kcal/m 2 /h

MB = -10% +15%

VN: MB = 33-40 kcal/m 2 /h MB = -10% → +15% Hipotiroidism (-60% → -30%)
VN: MB = 33-40 kcal/m 2 /h MB = -10% → +15% Hipotiroidism (-60% → -30%)

Hipotiroidism

(-60% -30%)

Hipertiroidism

(+30% +50%)

e) Metabolismul mineral:

- prin activităţii metabolice ⇒ ↑Necesarul de vitamine (fac parte din sistemele enzimatice)

2004

Carmen Bunu

Rolul hormonilor tiroidieni 5) Efecte sistemice Cardiovascular : hormonii tiroidieni ↑ efectele catecolaminelor +
Rolul hormonilor tiroidieni 5) Efecte sistemice Cardiovascular : hormonii tiroidieni ↑ efectele catecolaminelor +
Rolul hormonilor tiroidieni 5) Efecte sistemice Cardiovascular : hormonii tiroidieni ↑ efectele catecolaminelor +

Rolul hormonilor tiroidieni

5) Efecte sistemice Cardiovascular: hormonii tiroidieni efectele catecolaminelor + nr β receptori :

FC dacă ↑↑ [T] tahiaritmii F contracţie dar dacă ↑↑ [T] ⇒ ↓ F contracţie prin proteolizei) DC Respirator: frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei (ca răspuns la metabolismului) Digestiv: secreţia şi motilitatea ⇒ ↑↑ [T] diaree

2004

Carmen Bunu

Rolul hormonilor tiroidieni 6) Efect trofic pe: musculatura scheletic ă piele - în hipotiroidism ↑
Rolul hormonilor tiroidieni 6) Efect trofic pe: musculatura scheletic ă piele - în hipotiroidism ↑

Rolul hormonilor tiroidieni

Rolul hormonilor tiroidieni 6) Efect trofic pe: musculatura scheletic ă piele - în hipotiroidism ↑ reten

6) Efect trofic pe:

musculatura scheletică

piele - în hipotiroidism retenţia de fluide în “stare de gel” prinac. hialuronic şi condroitin sulfaţilor mixedem. 7) Efect de optimizare a funcţiei sexuale la ambele sexe:

efect + pe metabolismul gonadelor efect + pe gonadotropii hipofizari 8) Relaţii cu alţi hormoni T 3 T 4 ⇒ ↑ catecolamine

insulina ca răspuns la glicemiei
PTH ca răspuns la osteogenezei
cortizolul

2004 T 3 T 4 ⇒ ↑ GH iar GH ⇒ ↑ T 3 T 4

Carmen Bunu

2. 2. Reglarea Reglarea secre secre ţ ţ iei iei hormonilor hormonilor tiroidieni tiroidieni 1)
2. 2. Reglarea Reglarea secre secre ţ ţ iei iei hormonilor hormonilor tiroidieni tiroidieni 1)
2. 2. Reglarea Reglarea secre secre ţ ţ iei iei hormonilor hormonilor tiroidieni tiroidieni 1)

2.2. ReglareaReglarea secresecreţţieiiei hormonilorhormonilor tiroidienitiroidieni

1)

Axul hipotalamo-hipofizo-tiroidian cu tripla retroacţiune

2)

= rol major menţine T 3 T 4 normal (vezi desenul). Stress psiho-emoţional, durere, traumatism, t o ⇒ ↑

3)

stimularea hipotalamică ⇒ ↑ TRH ⇒ ↑ TSH ⇒ ↑ T 3 T 4 hiperfuncţie tiroidiană Variaţiile de temperatură

la frig ⇒ ↑ T 3 T 4 ⇒ ↑termogenezaadaptare la frig

la cald ⇒ ↓ T 3 T 4 ⇒ ↓ termogeneza

4)

Acţiune pe hipofiza anterioară:

NA, estrogenii ⇒ ↑ TSH Ciberninele, somatostatina ⇒ ↓ TSH

NA, estrogenii ⇒ ↑ TSH Ciberninele, somatostatina ⇒ ↓ TSH

2004

Carmen Bunu

Axul hipotalamo- hipofizo-tiroidian Tripla retroac ţ iune 2 0 0 4 - HipotalamusHipotalamus endocrinendocrin -
Axul hipotalamo- hipofizo-tiroidian Tripla retroac ţ iune 2 0 0 4 - HipotalamusHipotalamus endocrinendocrin -
Axul hipotalamo- hipofizo-tiroidian Tripla retroac ţ iune 2 0 0 4 - HipotalamusHipotalamus endocrinendocrin -

Axul hipotalamo- hipofizo-tiroidian Tripla retroacţiune

2004

- HipotalamusHipotalamus endocrinendocrin - + STRES - TRHTRH GIHGIH ↑↑↑↑TRHTRH + - -
-
HipotalamusHipotalamus endocrinendocrin
-
+
STRES
-
TRHTRH
GIHGIH
↑↑↑↑TRHTRH
+
-
-
AdenohipofizAdenohipofizaa
-
TSH
↑↑TSH
+
Glanda
Tiroida
HiperfuncHiperfuncţţieie
TiroidianTiroidianăă
TT 33 şşii TT 44

Carmen Bunu

Varia ţ ii patologice ↑ T 3 T 4 ⇒ Hipertiroidism Boala Basedow-Graves Cre ş
Varia ţ ii patologice ↑ T 3 T 4 ⇒ Hipertiroidism Boala Basedow-Graves Cre ş
Varia ţ ii patologice ↑ T 3 T 4 ⇒ Hipertiroidism Boala Basedow-Graves Cre ş

Variaţii patologice

T 3 T 4 Hipertiroidism Boala Basedow-Graves Creşte activitatea întregii glande TSH Cu modificări autoimune Adenomul toxic hipersecretant Creşte activitatea local + restul glandei este TSH Fără modificări autoimune T 3 T 4 Hipotiroidism la copii = cretinism (nanism + retardare mintală) la adulţi = mixedem Guşa endemică: glandă hipertrofiată, TSH, ± T 3 T 4 .

2004

Carmen Bunu

3. 3. Rolul Rolul TSH TSH Sintez ă : în hipofiza anterioar ă sub controlul
3. 3. Rolul Rolul TSH TSH Sintez ă : în hipofiza anterioar ă sub controlul
3. 3. Rolul Rolul TSH TSH Sintez ă : în hipofiza anterioar ă sub controlul

3.3. RolulRolul TSHTSH

Sinteză: în hipofiza anterioară sub controlul TRH Mecanism de acţiune: prin mesager secund IC : AMPc

Efecte principale: pe glanda tiroidă TSH controlează întreaga activitate legată de sinteza hormonii tiroidieni (T) 1.metabolismul tiroidian

2. perfuzia tiroidiană

3. rol trofic ⇒ ↑ nr. şi mărimea tireocitelor din foliculi

4. sinteza şi secreţia horm. tiroidieni:

captarea intracelulară a iodului (transport activ) iodarea tireoglobulinei şi formarea T 3 şi T 4 scindarea tireoglobulinei iodinateeliberarea T 3 ,T 4 eliberarea T 3 ,T 4 în sânge

2004

Carmen Bunu

Alte efecte ale TSH: ↑ lipoliza Reglarea secre ţ iei de TSH: Axul hipotalamo-hipofizo-tiroidian cu

Alte efecte ale TSH: lipoliza

Alte efecte ale TSH: ↑ lipoliza Reglarea secre ţ iei de TSH: Axul hipotalamo-hipofizo-tiroidian cu tripla

Reglarea secreţiei de TSH:

Axul hipotalamo-hipofizo-tiroidian cu tripla retroacţiune – realizează mecanismul fiziologic de control

Stress psiho-emoţional, durere, traumatism, t o ⇒ ↑ sti- mularea hipotalamică ⇒ ↑ TRH ⇒ ↑ TSH ⇒ ↑ T 3 T 4

Variaţiile de temperatură La frig ⇒ ↑ T 3 T 4 ⇒ ↑ termogeneza La cald ⇒ ↓ T 3 T 4 ⇒ ↓ termogeneza Acţiune pe hipofiza anterioară:

NA, estrogenii ⇒ ↑ TSH Ciberninele, somatostatina ⇒ ↓ TSH Patologic TSH ⇒ ↓ funcţiei glandei tiroide.

2004

Carmen Bunu

II. II. Hormonii Hormonii suprarenalieni suprarenalieni   Corticala Mineralocortico- Rinichi Men ţ ine
II. II. Hormonii Hormonii suprarenalieni suprarenalieni   Corticala Mineralocortico- Rinichi Men ţ ine
II. II. Hormonii Hormonii suprarenalieni suprarenalieni   Corticala Mineralocortico- Rinichi Men ţ ine

II.II. HormoniiHormonii suprarenalienisuprarenalieni

 

Corticala

Mineralocortico-

Rinichi

Menţine echilibrul

 

(z

     

glomerulara)

izi

(aldosteron)

 

Na,

Cl,

 

HCO 3

,

K

         

Corticala

 

Glucocorticoizi

 

General

Adaptare

la

stress

cr.,

(z.

fasciculata)

(cortizol)

Hiperglicemiant

         

Corticala

Dehidroepiandro

 

Anabolizant

(z.

reticulată)

steron (DHEA)

 

Caractere sexuale

II

         

Medulara

Epinefrina

 

Muschi,

Adaptare

la

stres

 

ac.

 

(Adrenalina)

ficat

 

Hiperglicemiant

   

Norepinefrina

Vase

 

Vasoconstric

ţie

Medulara

(Noradrenalina)

 

sanguine

Tahicardie

 

2004

Carmen Bunu

Hormonii corticosuprarenalieni Sunt hormoni steroizi Sintetiza ţ i din colesterol: Colesterol Pregnenolon 2004

Hormonii corticosuprarenalieni

Sunt hormoni steroizi Sintetizaţi din colesterol:

Colesterol

Colesterol

Colesterol
Colesterol
steroizi Sintetiza ţ i din colesterol: Colesterol Pregnenolon 2004 Progesteron 17OH-Pregnenolon

Pregnenolon

Sintetiza ţ i din colesterol: Colesterol Pregnenolon 2004 Progesteron 17OH-Pregnenolon 17OH-Progesteron Cortizol
Sintetiza ţ i din colesterol: Colesterol Pregnenolon 2004 Progesteron 17OH-Pregnenolon 17OH-Progesteron Cortizol

2004

Progesteron

ţ i din colesterol: Colesterol Pregnenolon 2004 Progesteron 17OH-Pregnenolon 17OH-Progesteron Cortizol Aldosteron

17OH-Pregnenolon

Colesterol Pregnenolon 2004 Progesteron 17OH-Pregnenolon 17OH-Progesteron Cortizol Aldosteron Androgeni Carmen Bunu
Colesterol Pregnenolon 2004 Progesteron 17OH-Pregnenolon 17OH-Progesteron Cortizol Aldosteron Androgeni Carmen Bunu
Colesterol Pregnenolon 2004 Progesteron 17OH-Pregnenolon 17OH-Progesteron Cortizol Aldosteron Androgeni Carmen Bunu

17OH-Progesteron

Colesterol Pregnenolon 2004 Progesteron 17OH-Pregnenolon 17OH-Progesteron Cortizol Aldosteron Androgeni Carmen Bunu
Colesterol Pregnenolon 2004 Progesteron 17OH-Pregnenolon 17OH-Progesteron Cortizol Aldosteron Androgeni Carmen Bunu
Colesterol Pregnenolon 2004 Progesteron 17OH-Pregnenolon 17OH-Progesteron Cortizol Aldosteron Androgeni Carmen Bunu

Cortizol

Aldosteron

Androgeni

Carmen Bunu

1. 1. Efectele Efectele hormonilor hormonilor glucocorticoizi glucocorticoizi ( ( GC GC ) ) Sinteza:
1. 1. Efectele Efectele hormonilor hormonilor glucocorticoizi glucocorticoizi ( ( GC GC ) ) Sinteza:
1. 1. Efectele Efectele hormonilor hormonilor glucocorticoizi glucocorticoizi ( ( GC GC ) ) Sinteza:

1.1. EfecteleEfectele hormonilorhormonilor glucocorticoiziglucocorticoizi ((GCGC))

Sinteza: în cortexul glandei suprarenale (z. fasciculata) Hormoni steroizi:

Cortizol (hidrocortizon) – 95% Corticosteron

suprarenale (z. fasciculata) Hormoni steroizi: Cortizol (hidrocortizon) – 95% Corticosteron 2 0 0 4 Carmen Bunu

2004

Carmen Bunu

Mecanism de ac ţ iune: GC trec IC ş i se cupleaz ă cu receptorul
Mecanism de ac ţ iune: GC trec IC ş i se cupleaz ă cu receptorul
Mecanism de ac ţ iune: GC trec IC ş i se cupleaz ă cu receptorul

Mecanism de acţiune: GC trec IC şi se cuplează cu receptorul IC complex GC – receptor acţiune pe nucleu (GRE – glucocorticoid response element) stimularea sau inhibarea sintezei ARNm stimularea sau inhibarea sintezei unor proteine efect (după 45-60 min).

Principalele acţiuni:

Adaptarea la stresul cronic– asigură suportul endocrin. Controlul metabolismului celular

Efectele GC:

2004

1. Metabolice

2. Pe organe şi sisteme

3. Farmacologice

Carmen Bunu

1) Efecte metabolice ale GC a) Metabolismul proteic : GC în doze crescute ⇒ sinteza
1) Efecte metabolice ale GC a) Metabolismul proteic : GC în doze crescute ⇒ sinteza
1) Efecte metabolice ale GC a) Metabolismul proteic : GC în doze crescute ⇒ sinteza

1) Efecte metabolice ale GC

a) Metabolismul proteic:

GC în doze crescute sinteza proteică prin:

catabolismul proteic

anabolismul proteic

bilanţ azotat negativ

mobilizarea AA din ţesuturile extrahepatice

Excepţie: ficatul unde captarea AA folosiţi pentru:

Neoglucogeneză Sinteza de proteine plasmatice

Neoglucogenez ă Sinteza de proteine plasmatice

2004

Carmen Bunu

1) Efecte metabolice ale GC b) Metabolismul glucidic: GC cresc glicemia prin: ↑ absorb ţ
1) Efecte metabolice ale GC b) Metabolismul glucidic: GC cresc glicemia prin: ↑ absorb ţ
1) Efecte metabolice ale GC b) Metabolismul glucidic: GC cresc glicemia prin: ↑ absorb ţ

1) Efecte metabolice ale GC

b) Metabolismul glucidic:

GC cresc glicemia prin:

absorbţia intestinală a glucozei

neoglucogeneza hepatică ⇒ ↑ glucoza ⇒ ↑

depozitelor de glicogen glicogenoliza produsă de adrenalină şi glucagon

utilizarea IC a glucozei (afinitatea rec. pentru

insulină) secundar glicemiei ⇒ ↑ insulinei refacerea [G]pl.

În timp ⇒ ↓ sensibilităţii ţesuturilor la insulină (în special muşchi şi adipocit) DZ secundar (adrenal)

2004

Carmen Bunu

1) Efecte metabolice ale GC c) Metabolismul lipidic: GC cresc lipoliza: Lipide → AGL →
1) Efecte metabolice ale GC c) Metabolismul lipidic: GC cresc lipoliza: Lipide → AGL →
1) Efecte metabolice ale GC c) Metabolismul lipidic: GC cresc lipoliza: Lipide → AGL →

1) Efecte metabolice ale GC

c) Metabolismul lipidic:

GC cresc lipoliza:

Lipide AGL corpi cetonici Energie cetogeneza hepatică lipoliza însoţită de depunerii lipidelor în alte zone:

lipoliză pe membre depunere pe faţă (“faţă de lună plină”), torace, abdomen important: în inaniţie sau stres, GC schimbă metabo- lismul energetic de pe utilizarea glucidelor pe utilizarea lipidelor prezervarea glucozei.

2004

Carmen Bunu

1) Efecte metabolice ale GC d) Metabolismul hidromineral: GC cresc reten ţ ia de NaCl
1) Efecte metabolice ale GC d) Metabolismul hidromineral: GC cresc reten ţ ia de NaCl
1) Efecte metabolice ale GC d) Metabolismul hidromineral: GC cresc reten ţ ia de NaCl

1) Efecte metabolice ale GC

d) Metabolismul hidromineral:

GC cresc retenţia de NaCl şi apă (funcţie mineralo- corticoidă)

⇒ ↑ volemia

producerea edemului în

corticoterapie (efect advers)

demineralizarea osoasă (efect advers)

producerea edemului în corticoterapie (efect advers) ↑ demineralizarea osoas ă (efect advers) 2 0 0 4

2004

Carmen Bunu

2) Efecte pe sisteme ale GC GC asigur ă buna func ţ ionare a: Tuturor
2) Efecte pe sisteme ale GC GC asigur ă buna func ţ ionare a: Tuturor
2) Efecte pe sisteme ale GC GC asigur ă buna func ţ ionare a: Tuturor

2) Efecte pe sisteme ale GC

GC asigură buna funcţionare a:

Tuturor tipurilor de muşchi Activitatea cardiovasculară –susţinerea volemiei reactivităţii neuropsihice capacitatea funcţională adaptarea la stress.

2004

Carmen Bunu

3) Efecte farmacologice GC 1) Antiinflamator (inflama ţ ia = r ă spunsul ţ esutului
3) Efecte farmacologice GC 1) Antiinflamator (inflama ţ ia = r ă spunsul ţ esutului
3) Efecte farmacologice GC 1) Antiinflamator (inflama ţ ia = r ă spunsul ţ esutului

3) Efecte farmacologice GC

1) Antiinflamator (inflamaţia = răspunsul ţesutului lezat prin orice mecanism) Previne dezvoltarea inflamaţiei prin:

Stabilizarea membranei lizozomale permeabilităţii capilare migrării leucocitelor supresia sistemului imun Rezoluţia inflamaţiei utilitatea GC în tratamentul bolilor inflamatorii. 2) Antialergic: reduce procesul alergic previne moartea prin şoc anafilactic.

2004

Carmen Bunu

3) Efecte farmacologice GC 3 ) Sanguin: ↑ eritrocitele, ↓ eozinofilele, ↓ limfocitele 4 )
3) Efecte farmacologice GC 3 ) Sanguin: ↑ eritrocitele, ↓ eozinofilele, ↓ limfocitele 4 )
3) Efecte farmacologice GC 3 ) Sanguin: ↑ eritrocitele, ↓ eozinofilele, ↓ limfocitele 4 )

3) Efecte farmacologice GC

3)

Sanguin: eritrocitele, eozinofilele, limfocitele

4)

Supresia sistemului imun ⇒ ↑ susceptibilităţii la infecţii (efect advers

5)

aciditatea sucului gastric risc de ulcer.

6)

Volemia ⇒ ↑ TA

7)

Redistribuţia tesutului adipos

8)

Modificări neuropsihice până la psihoză maniacală

9)

Demineralizare osoasă risc de osteoporoză

10) glicemiei in timp risc de DZ secundar 11) Modificări cutanate: hirsutism + acnee 12) În doze crescute la copii ⇒ ↓ rata creşterii ⇒ ↓ funcţia testiculară

2 ) În doze crescute la copii ⇒ ↓ rata cre ş terii ⇒ ↓ func

2004

Carmen Bunu

2. 2. Reglarea Reglarea secre secre ţ ţ iei iei de de GC GC 1)
2. 2. Reglarea Reglarea secre secre ţ ţ iei iei de de GC GC 1)
2. 2. Reglarea Reglarea secre secre ţ ţ iei iei de de GC GC 1)

2.2. ReglareaReglarea secresecreţţieiiei dede GCGC

1) Axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian cu tripla retroacţiune: rol major menţine GC normal. secreţia ACTH are ritm circadian (maxim dimineaţa şi minim seara) concentraţia GC = maximă dimineaţa. 2) Stresul psiho-emoţional, durere, traumatism, t o , hemoragie, intervenţii chirurgicale ⇒ ↑ stimularea hipotalamică ⇒ ↑ CRH ⇒ ↑ ACTH ⇒ ↑ GC hiperfuncţie CSR:

în stres prelungit se blochează bucla de feedback⇒ ↑ GC continuă în stresul cronic periodică, cu mai multe exacerbări /zi. rezultat: GC iniţiază răspunsul metabolic compensa- tor faţă de agentul nociv.

2004

Carmen Bunu

Axul hipotalamo- hipofizo - suprarenalian Tripla retroac ţ iune 2 0 0 4 - HipotalamusHipotalamus
Axul hipotalamo- hipofizo - suprarenalian Tripla retroac ţ iune 2 0 0 4 - HipotalamusHipotalamus
Axul hipotalamo- hipofizo - suprarenalian Tripla retroac ţ iune 2 0 0 4 - HipotalamusHipotalamus

Axul hipotalamo- hipofizo - suprarenalian Tripla retroacţiune

2004

- HipotalamusHipotalamus endocrinendocrin - - CRHCRH + - AdenohipofizAdenohipofizaa - ACTH + Corticosupra-
-
HipotalamusHipotalamus endocrinendocrin
-
-
CRHCRH
+
-
AdenohipofizAdenohipofizaa
-
ACTH
+
Corticosupra-
renal
ă

GCGC

STRES
STRES
+
+

↑↑↑↑CRHCRH

↑↑ACTH

HiperfuncHiperfuncţţieie

CSRCSR

Carmen Bunu

3. 3. ACTH ACTH - - ul ul Sintez ă : în hipofiza anterioar ă
3. 3. ACTH ACTH - - ul ul Sintez ă : în hipofiza anterioar ă
3. 3. ACTH ACTH - - ul ul Sintez ă : în hipofiza anterioar ă

3.3. ACTHACTH--ulul

Sinteză: în hipofiza anterioară - ritm circadian Mecanism de acţiune: prin AMPc Efecte majore: pe corticosuprarenală:

Zona fasciculată rol major:

iniţial: eliberarea de GC din depozite. în timp: hiperplazia zonei + sintezei GC. Zona reticulată rol mai redus:

iniţial: eliberarea de androgeni din depozite. în timp: hiperplazia zonei + sintezei androgenilor. Zona glomerulară rol minor: eliberarea de ALDO.

2004

Carmen Bunu

Alte efecte: lipoliz ă pigmentare a tegumentelor ş i mucoaselor ( ↑ melanina) Reglarea secre
Alte efecte: lipoliz ă pigmentare a tegumentelor ş i mucoaselor ( ↑ melanina) Reglarea secre
Alte efecte: lipoliz ă pigmentare a tegumentelor ş i mucoaselor ( ↑ melanina) Reglarea secre

Alte efecte:

lipoliză pigmentare a tegumentelor şi mucoaselor (melanina) Reglarea secreţiei de ACTH:

Ritm circadian maxim dimineaţa (ora 8) şi minim seara (ora 24) secreţia GC urmează acelaşi pattern concentraţia GC = maximă dimineaţa. Modificarea ritmului veghe somn modificarea ciclului CG.

2004

Carmen Bunu

4. 4. Efectele Efectele hormonilor hormonilor mineralocorticoizi mineralocorticoizi Sinteza: corticosuprarenal ă –
4. 4. Efectele Efectele hormonilor hormonilor mineralocorticoizi mineralocorticoizi Sinteza: corticosuprarenal ă –
4. 4. Efectele Efectele hormonilor hormonilor mineralocorticoizi mineralocorticoizi Sinteza: corticosuprarenal ă –

4.4. EfecteleEfectele hormonilorhormonilor mineralocorticoizimineralocorticoizi

Sinteza: corticosuprarenală – zona glomerulară Hormoni steroizi - reprezentantul major = ALDO. Acţiuni principale:

menţinerea echilibrului hidro-electrolitic controlul volemiei, TA, echilibrului Na + -K + rol în menţinerea funcţiilor vitale (life-saving hormone). lipsa ALDO moarte prin şoc în 3 zile - 2 săptămâni. Efecte:

1. la nivel renal

2. extrarenal

3. muşchi şi nervi

2004

Carmen Bunu

1. Efecte renale : ac ţ iune pe ultima parte a tubului renal (1/3 terminal
1. Efecte renale : ac ţ iune pe ultima parte a tubului renal (1/3 terminal
1. Efecte renale : ac ţ iune pe ultima parte a tubului renal (1/3 terminal

1. Efecte renale: acţiune pe ultima parte a tubului renal (1/3 terminală TCD şi TC):

Reabsorbţia de Na + şi secreţia de K + :

la polul apical: permeabilitatea pentru Na + şi K + la polul bazal: activitatea pompei Na + /K + Reabsorbţia pasivă de Cl - şi HCO 3 Secundar reabsorbţia de apă secreţia de H + , NH 4 + , Ca 2+ , Mg 2+ ALDO intervine în menţinerea :

-

TA, volemiei, echilibrului hidro-electrolitic echilibrul acido-bazic

2004

Carmen Bunu

Sânge nefrocit Urină ↑K + pl ↓Na + pl ALDO nucleu Rec IC. ADN ARNm
Sânge
nefrocit
Urină
↑K + pl
↓Na + pl
ALDO
nucleu
Rec IC.
ADN
ARNm
SRAA
Sinteză Pr
↓Vol
↓TA ↑SNVS
Na +
Na +
K
+
K
+
HCO 3
-
Mg 2+
Cl
-
Ca 2+
H
H
+
2 O
NH 4
+

2004

Carmen Bunu

2. Efecte extrarenale : ↑ Reabsorb ţ ia de Na + ş i secre ţ
2. Efecte extrarenale : ↑ Reabsorb ţ ia de Na + ş i secre ţ
2. Efecte extrarenale : ↑ Reabsorb ţ ia de Na + ş i secre ţ

2. Efecte extrarenale:

Reabsorbţia de Na + şi secreţia de K + la nivelul:

Glandelor sudoripare: economisirea NaCl pentru menţinerea volemiei sudaţie cu NaCl ↓ ⇒ rol în adaptarea la cald. Glandelor digestive

3. Efecte pe muşchi şi nervi: activitatea pompei Na + /K + Na + IC şi K + IC

2004

Carmen Bunu

Efectul ALDO asupra echilibrului hidro-electrolitic Valori normale Hiperaldosteronism (boala Conn) Hipoaldosteronism
Efectul ALDO asupra echilibrului hidro-electrolitic Valori normale Hiperaldosteronism (boala Conn) Hipoaldosteronism
Efectul ALDO asupra echilibrului hidro-electrolitic Valori normale Hiperaldosteronism (boala Conn) Hipoaldosteronism

Efectul ALDO asupra echilibrului hidro-electrolitic

Valori

normale

Hiperaldosteronism (boala Conn)

Hipoaldosteronism (boala Addison)

Constante

Na + pl

142 mEq/l

(doar puţin datorită reabsorbţiei de apă)

K + pl

4,5 mEq/l

(determină hipotonie musculară)

toxicitate cardiacă

Na + /K + urin

2

Volemie

5 l

HTA

↓↓ ↓↓TA şoc

pH sanguin

7,35-7,45

Alcaloză metabolică

Acidoză metabolică

2004

Carmen Bunu

5. 5. Reglarea Reglarea secre secre ţ ţ iei iei de de ALDO ALDO 1)
5. 5. Reglarea Reglarea secre secre ţ ţ iei iei de de ALDO ALDO 1)
5. 5. Reglarea Reglarea secre secre ţ ţ iei iei de de ALDO ALDO 1)

5.5. ReglareaReglarea secresecreţţieiiei dede ALDOALDO

1) [K + ] plasmatic ⇒ ↑ secreţia ALDO ⇒ ↑ excreţia K + 2) [Na + ] plasmatic ⇒ ↑ secreţia ALDO ⇒ ↑ reabsorbţia Na + ex.: diareea severă, transpiraţii intense, aport Na + 3) Sistemul renină-angiotensină-aldosteron eliberării RENINEI la nivelul AJG este stimulată de:

TA, Volemiei, [Na + ] pl , [Na + ] urinar la MD activarea SNVS eliberării de ALDO este stimulată Ag. II şi Ag. III inhibarea SRAA: ALDO + ANP feedback negativ 4) ACTH - efect minor

2004

Carmen Bunu

Sistemul renin ă angiotensin ă aldosteron ↓ T A ↓ Vol ↓ [Na + ]

Sistemul renină angiotensină aldosteron

TA

Vol [Na + ] SNVS

ă aldosteron ↓ T A ↓ Vol ↓ [Na + ] SNVS Angi Angi o o

AngiAngiootenten--

sinogensinogen

RENINARENINA

--

Angi o o ten ten - - sinogen sinogen RENINA RENINA - - Angi Angi o
Angi o o ten ten - - sinogen sinogen RENINA RENINA - - Angi Angi o

AngiAngiootenten sinasina II

RENINA RENINA - - Angi Angi o o ten ten sina sina I I (10 (10

(10(10 AA,AA, inactiinactivvăă))

-- ENZIMAENZIMA DEDE CONVCONVERSIEERSIE AngiAngiootenten sinasina IIII ANGIOANGIO-- TENSINAZETENSINAZE
--
ENZIMAENZIMA DEDE
CONVCONVERSIEERSIE
AngiAngiootenten
sinasina IIII
ANGIOANGIO--
TENSINAZETENSINAZE
AngiAngiootenten
sinasina IIIIII

22--globulinglobulinăă

hepatichepaticăă inactivinactivăă))

SistemicSistemic:: VCVC ⇒ ↑RPT Renal: - VC ae FG = const

- VC aa ⇒ ↓ FG

- Reabsorbţia Na +

ALDO ADH ⇒ ↑Reabs. apă

TA

[Na + ] AgII

⇒ ↑ Reabs. ap ă ↑ TA ↑ [ N a + ] ↑ AgII ↑

ANP

2004

VCVC ((maimai )) ↑↑ALDO ⇒ ↑Reabs. Na + apă

⇒ ↑Vol

Carmen Bunu

2 0 0 4 Sistemul renin ă angiotensin ă aldosteron Carmen Bunu
2 0 0 4 Sistemul renin ă angiotensin ă aldosteron Carmen Bunu
2 0 0 4 Sistemul renin ă angiotensin ă aldosteron Carmen Bunu

2004

Sistemul renină angiotensină aldosteron

2 0 0 4 Sistemul renin ă angiotensin ă aldosteron Carmen Bunu

Carmen Bunu

6. 6. Androgenii Androgenii CSR CSR Secre ţ ie: zona reticulat ă a CSR, sub
6. 6. Androgenii Androgenii CSR CSR Secre ţ ie: zona reticulat ă a CSR, sub
6. 6. Androgenii Androgenii CSR CSR Secre ţ ie: zona reticulat ă a CSR, sub

6.6. AndrogeniiAndrogenii CSRCSR

Secreţie: zona reticulată a CSR, sub acţiunea ACTH debutul secreţiei: la pubertate, la băieţi (adrenarha) Rol:

anabolic şi trofic: - sinteza Pr. - osteogeneza şi masa musculară determină caracterele sexuale secundare masculine (nu- mai în prezenţa hormonilor gonadici) + acneea juvenilă lor excesivă determină:

+ acneea juvenil ă ↑ lor excesiv ă determin ă : la sexul masculin: accentuarea caracterelor

la sexul masculin: accentuarea caracterelor sexuale sec prepuberal: apariţia precoce a caracterelor sexuale sec la sexul feminin: masculinizare - sindr. adreno-genital

2004

Carmen Bunu

B. B. Hormonii Hormonii medulosuprarenalieni medulosuprarenalieni ( ( MSR MSR ) ) Catecolaminele: - adrenalina
B. B. Hormonii Hormonii medulosuprarenalieni medulosuprarenalieni ( ( MSR MSR ) ) Catecolaminele: - adrenalina
B. B. Hormonii Hormonii medulosuprarenalieni medulosuprarenalieni ( ( MSR MSR ) ) Catecolaminele: - adrenalina

B.B. HormoniiHormonii medulosuprarenalienimedulosuprarenalieni ((MSRMSR))

Catecolaminele: - adrenalina (A),

- noradrenalina (NA),

- dopamina

Sinteza şi stocarea: în celulele cromafine (feocromocite)

sintetizaţi din tirozină, stimulată de SNVS, GC

Metabolizate de 2 sisteme enzimatice:

COMT metenefrina şi normetenefrina

MAO acid vanilmandelic eliminat renal (VAL = 1-7 mg/ml) dă informaţii despre funcţia MSR

Efect: prin acţiunea pe receptori specifici

2004

Carmen Bunu

Ac ţ iunea catecolaminelor Noradrenalina (NA) Ac ţ iune dominant ă pe aparatul cardio-vascular Afinitate
Ac ţ iunea catecolaminelor Noradrenalina (NA) Ac ţ iune dominant ă pe aparatul cardio-vascular Afinitate
Ac ţ iunea catecolaminelor Noradrenalina (NA) Ac ţ iune dominant ă pe aparatul cardio-vascular Afinitate

Acţiunea catecolaminelor

Noradrenalina (NA) Acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Afinitate pe receptorii adrenergici α şi β 1 + β 3 (↓β 2 ) Adrenalina (A) Acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolism Afinitate pe receptorii adrenergici α şi β 1 + β 2 (↓β 3 ) Dopamina Acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular:

Inotrop + şi RPT Tipuri de receptori: DA 1 (excitatori) şi DA 2 (inhibitori)

2004

Carmen Bunu

Efectele catecolaminelor Prazosin (-) Yohimbina (-) Metoprolol (-) Butoxamina (-) A,NA α 1 R vase,

Efectele catecolaminelor

Prazosin

(-)

Yohimbina

(-)

Metoprolol

(-)

Butoxamina

(-)

A,NA α 1 R

Yohimbina (-) Metoprolol (-) Butoxamina (-) A,NA α 1 R vase, uter, iris, mu ş chi

vase, uter, iris, muşchi pilomotori

Gq PLC

A,NA α 2 R

intestin,

gl.sudoripare

G q PLC A,NA α 2 R intestin, gl.sudoripare G i AC Gs A,NA / A

Gi AC

Gs
Gs

A,NA / A β 1 R / β 2 R

cardiac

vase, bronşii, uter, intestin

IP2

IP3 + DAG

ATP

AMPc

Ca ++
Ca ++

Ca ++

PKC

Pr PO Pr

PKA

Pr PO Pr

2004

Carmen Bunu

α 1 -receptorii adrenergici Efecte: - contrac ţ ia musculaturii netede: vase, uter, pupil ă
α 1 -receptorii adrenergici Efecte: - contrac ţ ia musculaturii netede: vase, uter, pupil ă
α 1 -receptorii adrenergici Efecte: - contrac ţ ia musculaturii netede: vase, uter, pupil ă

α 1 -receptorii adrenergici

Efecte: - contracţia musculaturii netede: vase, uter, pupilă (muşchi radiari), muşchi fir de păr

- celule hepatice ⇒↑ Glicemia

Mecanism de acţiune: α 1 receptorii sunt cuplaţi cu Proteina Gq activarea fosfolipazei C (PLC) transformă IP2 în:

inozitol-1,4,5-trisfosfat (IP3) creşterea Ca ++ citosolic prin mobilizarea lui din reticolul endoplasmic

diacilglicerol (DAG) stimulează protein kinaza C (PKC) determină fosforilarea proteinlor ţintă

au afinitate pentru ambele catecolamine NA şi A

α 1 -blocant: PRAZOSIN

2004

Carmen Bunu

α 2 -receptorii adrenergici Efecte: contrac ţ ia musculaturii netede: vase, intestin pe glandele sudoripare
α 2 -receptorii adrenergici Efecte: contrac ţ ia musculaturii netede: vase, intestin pe glandele sudoripare
α 2 -receptorii adrenergici Efecte: contrac ţ ia musculaturii netede: vase, intestin pe glandele sudoripare

α 2 -receptorii adrenergici

Efecte:

contracţia musculaturii netede: vase, intestin

pe glandele sudoripare ⇒↑sudaţia

Mecanism de acţiune: α 2 receptorii sunt cuplaţi cu Proteina Gi inhibă adenil ciclaza AMPc intracelular efecte opuse β receptorilor (AMPc intracelular).

au afinitate pentru ambele catecolamine NA şi A

α 2 -blocant: YOHIMBIN

2004

Carmen Bunu

β 1 -receptorii adrenergici Efecte: predomin ă în miocard ⇒ + pe propriet ăţ ile
β 1 -receptorii adrenergici Efecte: predomin ă în miocard ⇒ + pe propriet ăţ ile
β 1 -receptorii adrenergici Efecte: predomin ă în miocard ⇒ + pe propriet ăţ ile

β 1 -receptorii adrenergici

Efecte:

predomină în miocard + pe proprietăţile inimii

hepatocitglicogenoliza + neoglucogeneza ⇒↑Glicemia

ţesut adipos ⇒ ↑ lipoliza

Mecanism de acţiune: β 1 receptorii sunt cuplaţi cu Proteina Gs stimulează adenil ciclaza AMPc.

au afinitate pentru ambele catecolamine NA + A

β 1 -blocant: METOPROLOL

β-blocant neselectiv: PROPRANOLOL

2004

Carmen Bunu

β 2 -receptorii adrenergici Efecte: predomin ă în musculatura neted ă ⇒ relaxare vase coronare,
β 2 -receptorii adrenergici Efecte: predomin ă în musculatura neted ă ⇒ relaxare vase coronare,
β 2 -receptorii adrenergici Efecte: predomin ă în musculatura neted ă ⇒ relaxare vase coronare,

β 2 -receptorii adrenergici

Efecte: predomină în musculatura netedă relaxare

vase coronare, din muşchi scheletici, cerebrale VD

bronşii BD

uter

intestin

Mecanism de acţiune: β 2 receptorii sunt cuplaţi cu Proteina Gs stimulează adenil ciclaza AMPc.

au afinitate mare pentru A, în timp ce NA se leagă foarte slab

β 2 -blocant: BUTOXAMINA

2004

Carmen Bunu

β 3 -receptorii adrenergici recent caracteriza ţ i, localiza ţ i în ţ esutul adipos
β 3 -receptorii adrenergici recent caracteriza ţ i, localiza ţ i în ţ esutul adipos
β 3 -receptorii adrenergici recent caracteriza ţ i, localiza ţ i în ţ esutul adipos

β 3 -receptorii adrenergici

recent caracterizaţi, localizaţi în ţesutul adipos (în special în ţesutul adipos brun)

Efecte:

termogenic,

anti-obezitate,

antidiabetic.

au afinitate mare pentru NA, în timp ce A se leagă foarte slab (opus β 2 -receptorilor).

2004

Carmen Bunu

2 0 0 4 Principalele efecte ale catecolaminelor Carmen Bunu
2 0 0 4 Principalele efecte ale catecolaminelor Carmen Bunu
2 0 0 4 Principalele efecte ale catecolaminelor Carmen Bunu

2004

Principalele efecte ale catecolaminelor

2 0 0 4 Principalele efecte ale catecolaminelor Carmen Bunu

Carmen Bunu

Desensibilizarea β -receptorilor legarea agoni ş tilor de β - receptori induce rapid (min) desensibilizarea
Desensibilizarea β -receptorilor legarea agoni ş tilor de β - receptori induce rapid (min) desensibilizarea
Desensibilizarea β -receptorilor legarea agoni ş tilor de β - receptori induce rapid (min) desensibilizarea

Desensibilizarea β-receptorilor

legarea agoniştilor de β-receptori induce rapid (min) desensibilizarea mecanismele desensibilizării:

fosforilarea receptorului de către o protein kinază - βARK (β-adrenergic receptor kinase), urmată de legarea altei proteine – arestina decuplarea receptorului de pe proteina G receptorul nu mai poate activa proteina G. fosforilarea receptorului de către PKA care nu necesită şi legarea arestinei. în timp, apare internalizarea şi sintezei receptorilor de suprafaţă.

2004

Carmen Bunu

Reglarea func ţ iei MSR 1) Mecanism nervos: la MSR vin fibre SNVS pregan- glionare
Reglarea func ţ iei MSR 1) Mecanism nervos: la MSR vin fibre SNVS pregan- glionare
Reglarea func ţ iei MSR 1) Mecanism nervos: la MSR vin fibre SNVS pregan- glionare

Reglarea funcţiei MSR

1) Mecanism nervos: la MSR vin fibre SNVS pregan- glionare (Ach) MSR ca un ganglion simpatic eliberare catecolamine:

Stimularea SNVS:

Stimuli fizici: durere, frig

Stimuli chimici: [G], O 2

TA baroR - sinus carotidian - crosa Ao

↓ O 2 ↓ TA ⇒ baroR - sinus carotidian - crosa Ao cale reticulo spinal

cale reticulo spinală

HIPOT

Reflex presor

2) Mecanism umoral:

Cortizolul ⇒ ↑ sinteza catecolaminelor T şi T: Nr. Receptori adrenergici

2004 Feedback negativ

Carmen Bunu