Tu ştii ce conţine sandvişul copilului tău?

51% dintre salamurile feliate conţin în 100 grame

produs peste 76% din cantitatea de sare
recomandată zilnic unui adult de către
Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Studiul privind calitatea salamului feliat face parte

din Campania Națională de Informare și Educare:
”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în
sănătatea noastră”. Prin această campanie,
Asociaţia Pro Consumatori (APC) își dorește să
promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un
semnal de alarmă în privința unor produse
alimentare bogate în sare, zahăr, grăsimi și  aditivi
alimentari care prezintă un risc ridicat asupra
sănătății consumatorilor.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din

marile structuri comerciale
(hipermarketuri/supermarketuri) 51 tipuri de salam
feliat, în vederea realizării unui studiu prin care să
atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor
produse și potențialele efecte asupra sănătății
consumatorilor. Au fost analizate sortimente de
salam fabricate/distribuite de către: Angst, Meda,
Agricola, Reinert, DiaVist, Pick Ungaria, Ifantis,
CrisTim, Zimbo Ungaria, Auchan, Cora, Lidl, Penny,
Kaufland, Fox, Carrefour, Caroli, Goodies Meat
Production, Billa, Prodprosper, Profi, Intercarn,
Pikok, Espina/Spania, Kemper Germania,
Kamarko/Germania si Espana Bonita/Spania.

Salamul, pe lângă folosirea ca mezel foarte potrivit

pentru o gustare frugală rece, sau chiar ca masă
intermediară, este aproape nelipsit din prepararea
pizzei și a altor preparate calde sau reci. Deși
altădată foarte răspândită moda consumului unei
cantități de circa 100-200 de grame la pauza de
masă de către milioane de oameni care lucrau în
industrii sau pe șantiere, treptat practica servirii
salamului la locul de muncă s-a redus ca urmare a
faptului că cele mai multe sortimente de mezeluri
conțin usturoi, neagreat în colectivități.

Peste tot, salamul este considerat un produs din

carne tocată/fragmentată, sărată, condimentată,
fermentată și uscată în membrane la aer. Carnea
este, în general de vită, de porc, sau amestec; se
face, de asemenea, și salam de vânat etc. Multe
sorturi sunt afumate și/sau fierte înainte de uscare.
În compoziția salamului de fabrică se introduc și
bacterii de maturare (așanumitele culturi starter)
care asigură desfășurarea proceselor de maturare în
condițiile așteptate.
 În afara ingredientelor obișnuite
(sare, piper, usturoi, zahăr, coriandru, nitrați și nitriți
etc.), unele rețete de salam prevăd și adaus de vin
roșu sau alb, rom ș.a. De notat că zahăr se adaugă
în rețetele pentru salamuri maturate ca hrană pentru
bacteriile de maturare, îndeosebi cele responsabile
de întărirea pastei și asigurarea consistenței ferme a
salamului. La rândul lor, bacteriile produc acid lactic,
care are cel puțin trei efecte pozitive: a) conferă
fermitate compoziției, b) asigură un mediu chimic
nefavorabil dezvoltării bacteriilor patogene 
(microbilor) și c) coagulează proteinele, reducând
astfel retenția de apă în compoziție. Operațiile prin
care trec diversele sortimente de salam după
tragerea în membrane sunt mai sumare (doar
uscare, ca în cazul babicului) sau mai complexe
(afumare la cald, pasteurizare, afumare la rece și
uscare), în funcție de sortiment. De regulă,
sortimentele de salam afumat se supun unei afumări
la rece. Salamurile pasteurizate sunt destinate
consumului curent. Cele mai apreciate sunt
salamurile crude (fără tratament termic), care, după
fermentare se usucă și maturează în cadrul unui
proces bine dirijat. După maturare prezintă
consistență fermă, chiar dură și o bună capacitate la
păstrare timp îndelungat, fără cerințe severe privind
temperatura de păstrare. Unele din aceste
sortimente (între care și salamul de Sibiu și alte
sortimente tip Sibiu) au un mucegai fin pe suprafața
membranei și un gust particular, foarte
apreciat.Calitatea salamurilor este o rezultantă a
caracteristicilor materiei prime și a proceselor
numeroase din timpul procesului tehnologic. Aroma
și gustul sunt definivate prin reacțiile enzimatice și
neenzimatice din produs. Salamurile afumate
prezintă influențe ale compușilor fenolici asupra
caracteristicilor senzoriale și beneficiază și de
protecția acestora împotriva oxidării grăsimilor.
Termenul de valabilitate al salamurilor este limitat în
primul rând de pierderea calității organoleptice
(debutul râncezirii, slăbirea aromei, schimbarea
gustului, instalarea unor degradări generate de
factori biotici – mucegăire etc.). Salamul este un
produs care este vulnerabil la acțiunea unor factori
fizico-chimici și biologici, putând prezenta boli
(generate de microorganisme patogene, ori de
paraziți specifici) și defecte (generate de condițiile
de realizare și logistica defectuoasă).
Sortimentul de salamuri este cuprinzător, la
produsele tradiționale, de bun renume, adăugându-
se mereu produse noi. Este remarcabil că produsele
de mare tradiție constituie o țintă predilectă pentru
fabricanții de mezeluri și o probă a capacității lor
profesionale. Se mai observă că și în acest domeniu
s-au produs conflicte între fabricanții de mezeluri și
deținătorii drepturilor de proprietate asupra unor
mărci protejate, rezultatul acestor dispute fiind
renunțarea în unele țări la fabricarea câtorva
produse bine apreciate de consumatori.

Printre salamurile de mare prestigiu, cunoscute și

consumatorilor români, menționăm în continuare
câteva, cu originea în spațiile italian, german,
central-european și est-european.

Dată fiind răspândirea sa largă în consumul cotidian

în orice parte a lumii, salamul are o piață viguroasă
și, cu toate avertizările privind riscurile pe care le
presupune consumul exagerat de salam și mezeluri
în general pentru sănătatea consumatorilor, nu sunt
semne că piața sa ar cunoaște un declin.

Cum aproape toate sorturile de salam se consumă

în stare rece, fără preparative, constituie deci un
aliment foarte potrivit pentru o generație de oameni
ocupați, dar și comozi. Sunt mereu noutăți în oferta
de salam, alături de produse produsele tradiționale,
vedete ale domeniului.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a

APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel
Stanciu. La realizarea studiului s-au avut în vedere
următoarele obiective:

1.Analiza ingredientelor folosite la fabricarea

acestor produse pentru prezentarea unor puncte
de vedere;
 2.Analiza conținutului de sare din acest tip de
produs și impactul acesteia asupra bolilor
cardiovasculare.

3.Analiza informațiilor nutriționale în cazul

sortimentelor de parizer analizate.

4.Identificarea substanțelor chimice și a aditivilor

alimentari utilizați în compoziția acestui tip de
produs care prezintă un risc de apariție a unor
afecțiuni medicale în cazul unui consum
constant și pe termen lung.

1.Analiza ingredientelor folosite la fabricarea

acestor produse pentru prezentarea unor
puncte de vedere

La fabricarea sortimentelor de salamuri feliate

analizate s-au folosit următoarele ingrediente: pulpă
de porc, carne de porc, guşă de porc fără şorici,
carne de vită, şorici, slănină, apă, sare, amidon din
cartofi, hidrolizat proteic vegetal din soia, proteină
vegetală din soia, amestec de condimente, extracte
din amestec de condimente, glucoză, fructoză,
zahăr, cultură starter, boia de ardei, lactoză,
dextrina, proteine din lapte, fibre vegetale din
morcov, proteină animală din porc,
transglutaminază, gelatină, boia de ardei iute, ardei
gras, ceapă, usturoi, acid acetic, extract de drojdie,
grăsime de pui, maltodextrină, culturi de maturare,
aromă vită, emulsie de şorici, fum lichid şi sfeclă
roşie.
 

La 75% dintre salamurile feliate  producătorii nu

declară cantitatea de carne din 100 grame produs.

 
Top 10 mezeluri feliate după conţinutul de carne

1.Salam de Sibiu (Kaufland Classic) – 100 grame

produs finit (salam) se obţin din 123 grame
carne de porc şi 37 grame slănină;

2.Salam Parmesali (Reinert) – 100 grame de

produs finit se obţin din 121 grame carne de
porc;

3.Salam ardelenesc Pikok (Reinert) – 100 grame

de produs finit se obţin din 120 grame carne de
porc;

4.Salam clasic Linessa (Kemper Germania) – 100

grame de produs finit se obţin din 118 grame
carne de porc;

5.Salam de porc (Intercarn) – 100 grame de

produs finit se obţin din 113 grame carne de
porc;
 6.Salam de porc Espana Bonita (Spania) – 100
grame de produs finit se obţin din 108 grame
carne de porc;

7.Salam de curcan Victoria (Zimbo) – 91 % carne

de curcan;

8.Salam de porc Victoria (Kaufland Classic) – 45%

pulpă de porc şi 38% carne de porc;

9.Salam de porc Victoria (Caroli) – 51% pulpă de

porc şi 29% carne de porc;

10. Salam de porc Victoria (Baroni Goodies) –

47% pulpă de porc şi 33% carne de porc;

2.Analiza conținutului de sare din acest tip de

produs și impactul acesteia asupra bolilor
cardiovasculare.
Conținutul de sare per 100 grame salam feliat
variază între 1,7 grame și 6 grame.

Top 10 cele mai sărate salamuri feliate

1.Salam de Sibiu (Cora) - 6 grame sare/100

grame produs;

2.Salam bănăţean (Carrefour), salam de Sibiu

(Billa), salam bănăţean (Reinert), salam de Sibiu
(Reinert), salam de Sibiu (Kaufland), salam de
Sibiu (Auchan) – 5,5 grame sare/100 grame
produs;

3.Salam de iarna (Angst) – 5,1 grame sare/100

grame produs;

4.Salam trapez (Reinert) – 5 grame sare/100

grame produs;

5.Salam nobil (Carrefour) – 4,6 grame sare/100

grame produs;
 6.Salam Salsihan (Espana Bonita) – 4,5 grame
sare/100 grame produs;

7.Salam chorizo (Espina) – 4,3 grame/100 grame

produs;

8.Salam Sinaia (Profi) – 4,2 grame sare/100

grame produs;

9.Salam chorizo (Agricola), salam Sinaia

(Agicola), Sporul casei (Reinert), salam
ardelenesc (Reinert), salam Parmesali (Reinert),
salam chorizo (Billa), salam cu înveliş de ceapă
şi usturoi (Lidl), salam student (Pick), salam
nemţean (Prodprosper), salam clasic Linessa –
4 grame sare/100 grame produs;

10. Salam Sinaia (Cris Tim) – 3,8 grame

sare/100 grame de produs.

 
51% dintre salamurile feliate conţin în 100 grame
produs peste 76% din cantitatea de sare
recomandată zilnic de către Organizaţia Mondială a

Sănătăţii.

Persoanele care consumă o cantitate de sare mai

mare decât media au o presiune sanguină mai mare
și un risc crescut de hipertensiune arterială.
Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legătură
și cu alte afecțiuni agravate de retenția de apă
provocată de sare: insuficiență cardiacă, hipertrofia
ventriculară stângă, afecțiuni ale rinichilor și litiază
renală, edemul, accidentul vascular cerebral,
osteoporoză etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame
de sodiu zilnic, pe care și-l procură dintr-o linguriță
rasă de sare.

Sarea mai are și marea calitate de a menține

echilibrul fluidelor extracelulare. În mod normal,
când consumăm prea multă sare, organismul
eliberează hormonul numit aldosteron care ne aduce
o puternică senzație de sete, cu ajutorul căreia ne
hidratăm și eliminăm sarea din organism.

Românii consumă zilnic de 2-3 ori mai multă sare

“iodată” decât cantitatea recomandată de
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este
de 5 grame de sare zilnic. Acest consum ridicat de
sare explică rata ridicată a hipertensivilor – circa
40% din populația adultă a țării noastre – precum și
numărul mare de decese provocate de bolile
cardiovasculare și atacurile cerebrale. Cea mai bună
soluție pentru a reduce consumul de sodiu este
să înlocuim sarea cu arome și condimente. Sarea
este combinația dintre sodiu și clor, iar sodiul
consumat în exces este foarte dăunător
organismului. Sodiul dublează riscul unui accident
vascular cerebral, crește tensiunea arterială și este
un factor favorizant în apariția tulburărilor grave de
metabolism, afectând rinichii și ficatul.

3.Analiza informațiilor nutriționale în cazul

sortimentelor de salam analizate.

Salamul feliat este un produs cu un conţinut ridicat

de grăsimi, acesta variază de la 7,9 grame până la
50 grame din 100 grame produs.

Top 10 salamuri feliate după cantitatea de

grăsimi declarată de producător
1.Salam bănăţean (Carrefour), salam bănăţean
(Reinert) - 50 grame;

2.Salam chorizo (Agricola) – 45 grame;

3.Salam tapas (Caroli) – 44 grame;

4.Salam ardelenesc (Reinert), salam de Sibiu

(Reinert), salam Palaciego (Caroli), salam de
Sibiu (Kaufland), salam student (Pick), salam de
Sibiu (Cora) – 43 grame;

5.Salam cu boia dulce (Pikok), salam cu înveliş de

ceapă şi usturoi (Lidl) – 42 grame;

6.Salam Sinaia (Agricola) – 41 grame;

7.Salam de iarnă (Angst) – 39,9 grame;

8.Salam Sinaia (Profi) - 38 grame;

9.Salam de Sibiu (Auchan), salam de Sibiu

(Reinert) – 36 grame;
 10. Salam pontic ( Cris Tim) – 35,55 grame.

51% dintre salamurile feliate conţin în 100 grame

produs între 30 şi 50 grame de grăsimi.

Numeroase studii realizate de instituții medicale și

universități de prestigiu arată că grăsimile saturate
cresc riscul de apariție a afecțiunilor
cardiovasculare precum infarctul sau accidentul
vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru
cancerele de colon și sân.

40% dintre salamurile feliate conţin în 100 grame

produs între 13,1 grame şi 20 grame de acizi graşi
saturaţi.

Top 10 salamuri feliate după conţinutul de acizi

graşi saturaţi
1.Salam bănăţean (Carrefour), salam nobil
(Carrefour), salam bănăţean (Reinert) – 20
grame acizi graşi saturaţi;

2.Salam de Sibiu (Cora), salam student (Pick),

salam de Sibiu (Kaufland), salam de Sibiu
(Reinert) – 18 grame acizi graşi saturaţi;

3.Salam tapas (Caroli) -16,7 grame de acizi graşi

saturaţi;

4.Salam Palaciego (Caroli) – 16,3 grame de acizi

graşi saturaţi;

5.Salam ardelenesc (Reinert), salam cu înveliş de

ceapă şi usturoi (Lidl) – 16 grame de acizi graşi
saturaţi;

6.Salam chorizo (Agricola) – 15,7 grame de acizi

graşi saturaţi;
 7.Salam Sinaia (Profi) – 15,2 grame de acizi graşi
saturaţi

8.Salam trapez (Reinert), salam Sinaia (Agricola)

– 15 grame de acizi graşi saturaţi;

9.Salam de iarnă (Angst) – 14,7 grame de acizi

graşi saturaţi;

10. Salam de Sibiu (Billa), Salam de Sibiu

(Auchan), Salam cu boia dulce (Pikok) – 14
grame de acizi graşi saturaţi.

4.Identificarea substanțelor chimice și a

aditivilor alimentari utilizați în compoziția
acestui tip de produs care prezintă un risc
de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul
unui consum constant și pe termen lung.
În cele 51 de produse analizate s-au identificat 26
aditivi alimentari și alte substanțe, după cum
urmează: eritorbat de sodiu, acid citric, glucono-
delta-lactona, dioxid de siliciu, gumă konjac, gumă
xantan, gumă guar, esteri glicerici, aromatizant,
trifosfat pentasodic, citrat trisodic, ribonucleotide
disodice, cargenan, carmin, arome, monoglutamat
de sodiu, nitrit de sodiu, nitrat de potasiu, acetat de
sodiu, tartrat de sodiu, lactat de calciu, acid folic,
difosfaţi de sodiu, trifosfaţi de sodiu, polifosfaţi de
sodiu, acid ascorbic, ascorbat de sodiu, aromă de
fum, acid izoascorbic.
În ceea ce priveşte aditivii alimentari asupra cărora
există studii care arată că aceştia pot provoca
probleme grave de sănătate, situaţia se prezintă
astfel: 63% dintre salamurile feliate sunt colorate cu
carmin/coşenilă. Carminul nu este recomandat în
alimentaţia copiilor pentru că poate produce
hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Acidul
carminic poate provoaca rinite, astm, eruptii
cutanate si distruge vitamina B12.

La 22% dintre salamurile feliate s-a folosit

caragenanul ca agent de îngroşare. Caragenanul
(E407) este un gelifiant. Unele studii au arătat că
există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv
alimentar. În UE este interzis a fi utilizat în formulele
pentru bebeluși din motive de precauție.

La 96% dintre salamurile feliate s-a folosit nitritul de

sodiu ca şi conservant. La nivelul Uniunii Europene
este permis a fi utilizat numai în amestec cu sarea
într-o proporție de 0.0625%. Unele studii au arătat
că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv
alimentar.

La 35% dintre salamurile feliate s-a folosit

monoglutamatul de sodiu ca intensificator de gust şi
aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de
cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate
bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului.  

În privinţa numărului de aditivi din fiecare produs

analizat, există următoarea situaţie:

23% din produsele analizate conţin câte 3 aditivi per

fiecare produs;

12% din produsele analizate conţin câte 2 aditivi per

fiecare produs;

11% din produsele analizate conţin câte 5 aditivi per

fiecare produs;
10% din produsele analizate conţin câte 4 aditivi per
fiecare produs;

10% din produsele analizate conţin câte 6 aditivi per

fiecare produs;

10% din produsele analizate conţin câte 10 aditivi

per fiecare produs;

8% din produsele analizate conţin câte 8 aditivi per

fiecare produs;

4% din produsele analizate conţin câte 11 aditivi per

fiecare produs;

4% din produsele analizate conţin câte 9 aditivi per

fiecare produs;

4% din produsele analizate conţin câte 7 aditivi per

fiecare produs;

4% din produsele analizate conţin câte 1 aditiv per

fiecare produs.
 

„La alegerea unui tip de salam feliat trebuie să

aveţi în vedere cantitatea de carne din
respectivul produs şi principalii nutrienţi
menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv
cantitatea de proteine, grăsimi, acizi graşi
saturaţi şi conţinutul de sare. Salamurile feliate
figurează pe lista alimentelor nerecomandate
preşcolarilor şi şcolarilor de către Ministerul
Sănătăţii, deoarece au un conţinut de grăsimi
saturate mai mare de 5 grame per 100 grame
produs şi un conţinut de sare mai mare de 1,5
grame per 100 grame produs. Având în vedere
conţinutul ridicat de sare şi unii aditivi alimentari
cu risc carcinogen, salamul feliat nu trebuie să
facă parte din alimentaţia copiilor şi a adulţilor
cu sindrom metabolic şi boli asociate acestuia.
Totodată, verificaţi termenul de valabilitate,
aspectul produsului şi condiţiile de păstrare din
spaţiul de comercializare”, a declarat conf. univ.
dr. Costel Stanciu, preşedinte al APC.

„Aflăm că studii efectuate de autorități onorabile au

condus la concluzia că un consum zilnic peste 40-50
de grame de mezel este periculos pentru sănătate,
și nu pentru că ar fi dăunătoare carnea, cât pentru
faptul că produsele din carne fabricate conțin o
sumedenie de ingrediente, care dezechilibrează
balanța specifică unuui produs sănătos, multe din
acestea fiind chimice. Campanii permanente
urmăresc sensibilizarea consumatorilor cu privire la
gravele riscuri ale consumului de carne în general și
mai ales a produselor care conțin nitriți și nitrați, care
creează pH acid în organism și asigură condiții
pentru instalarea temutului cancer; când carnea
provine de la animale tratate cu hormoni, riscurile
sunt îndoite. Mezelurile sunt bogate în grăsimi și
colesterol și, consumate cu regularitate,
deteriorează sistemul circulator, îmbolnăvindu-ne de
inimă, dar și de plămâni. Alți cercetători ne liniștesc
arătând că un corp bormal și sănătos are nevoie de
carne, care este sursă valoroasă pentru vitaminele
din complexul și pentru atât de necesarul fier, fără
de care organismul suferă mari daune. Informații
referitoare la impactul pentru sănătate al consumului
de salam vizează și salamurile scumpe, de lux.
Sporii mucegaiurilor, îndeosebi al speciilor nedorite,
care se dezvoltă pe membranele salamurilor uscate,
sunt alergeni pentru unii consumatori, așa cum
rezultă din cazuistica medicală mai veche și
confirmată de cazuri mai noi. Față de aceste
aspecte, este necesară reconsiderarea unor sfaturi
bine amprentate în mentalul colectiv, legate unele
de nefirescul consumului curent al unor produse de
lux (așa cum sunt salamurile și brânzeturile cu
mucegai), altele de plusul de reticență și prevedere
pe care ar trebui să-l adopte cei tineri față de astfel
de produse (un sfat vechi spunea că până nu ai
rezolvat problemele de procreație și ai avut urmașii
doriți, nu este bine să te hazardezi în extravaganțe
alimentare, spre binele urmașilor). Sigur că sfânta
măsură, atât de bună în toate, ar fi una din soluțiile
care ar reduce mult din numeroasele probleme cu
care ne confruntăm. „Singurul mod să-ți păstrezi
sănătatea este să mănânci ceea ce nu vrei, să bei
ceea ce nu-ți place...“ glumea în stilul său
inconfundabil Mark Twain, lăsându-ne să înțelegem
că măsura și cumpătare sunt răspunsuri cât se
poate de la îndemână pentru cei înțelepți. O altă
măsură, evocată tot mai frecent între sfaturile pentru
consumatori se referă la implicarea mai serioasă în
aspectele care țin de viața și sănătatea noastră și a
celor apropiați: prepararea în casă a hranei, din
resurse sigure, în cantități potrivite pentru consumul
casei, abandonarea principiului consumului de carne
în fiecare zi în favoarea lărgirii surselor de hrană cu
includerea acelor alimente care se procesează mai
puțin și sunt procurate din surse autohtone,
netrecute prin tratamente știute sau neștiute, dă
satisfacții multiple, inclusiv în plan economic.” Prof.
Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de
Business, Științele Consumatorului și
Managementul Calității, ASE București.

“Oriunde am merge, sistemele electronice moderne

ne conduc viaţa. Fie că vorbim de un telefon
inteligent, iphone, ipad sau GPS-ul de la maşină, nu
ne mai putem închipui viaţa fără ele. Stăm cu ochii
în telefon, iar tipul lui ne defineşte chiar statutul
social. Nu contează că suntem elevi, studenţi sau
angajaţi, avem telefon şi doar asta contează. Iar
dacă nu avem profil pe una sau mai multe reţele de
socializare, nu existăm. Da. Pentru lumea virtuală nu
existăm. Şi unde e mai bine decât într-un loc în care
nimeni nu ne spune ce să facem, ce şi cum trebuie
să ne purtăm, ce şi cum trebuie să mâncăm şi
putem să fim cine vrem. În realitate, cine crede
mintea noastră că suntem. Iar atunci când postăm
ceva, orice, si primim un "like", ne umflăm în pene. E
clar, suntem pe drumul cel bun! Nu realizăm că
atragem doar personaje cu aceleaşi apucături şi
obişnuinţe. Se numeşte "sindromul like", o nouă
patologie a lumii moderne! Aşa e şi cu mâncarea, nu
mai avem răbdare să căutăm hrana adevarată,
nutrienţi utili pentru sănătatea noastră. Mâncăm cu
bucurie în mall-uri şi oriunde, mâncare "like" şi
umplem maţul. Şi chiar dacă plătim ceea ce
consumăm, adevarata notă de plată nu vine imediat,
vine încet şi în timp. Mai intâi creştem în greutate,
apoi apare obezitatea, diabetul şi bolile de inimă.
Cum să creadă cineva că dacă mănâncă salam,
mănâncă carne? Mezelurile produse prin
prelucrarea cărnii, cum sunt salamurile, crenvurştii,
parizerul şi altele, sunt făcute nu pentru a ne fi nouă
uşor să facem sandviş copilului la şcoală, ci pentru a
nu arunca resturile provenite din prelucrarea cărnii.
Cum să creadă cineva că un produs sănătos poate
rezista în galantarele supermarket-ului săptămâni
întregi? Nu, nu poţi crede aşa ceva! De multe ori
aud replica: "dar noi nu avem bani pentru mâncare
sănătoasă!". Nimic mai greşit, putem să consumăm
mai puţin, dar sănătos. Putem să creştem în ogradă
un pui sau un curcan şi să-l consumăm, putem să
ne aprovizionăm din gospodăriile ţărăneşti, dar
pentru toate aceste lucruri, trebuie să ne pese şi să
ne informăm. Unde mai pui că noi suntem moderni,
e ruşine să ne întoarcem la origini. Nu aşteptaţi să
facă cineva, ceva pentru sănătatea voastră!
Sănătatea individuală este doar responsabilitatea
fiecăruia dintre noi.” Dr. Florin Ioan Bălănică,
Consultant Personal de Nutriţie şi Sănătate,
Fondator „Şcoala Pentru Sănătate şi
Longevitate”