UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

‘‘N.TESTEMIŢANU’’ RM

Catedra de terapie nr. 2

Seful Catedrei Prof. Univ.,d.h.s.m. – C. Babiuc

Conducatorul grupei conferentiarul –R.Pascal
Curator – Roşu Gheorghe

Foaie de observatie clinica

A pacientei – Cando Emilia

Diagnosticul: Bronsectazie cronica bilaterala

Data examinarii –11.10.2005

Data prezentarii foii de observatie – 26.10.2005

Nota -
 1. Interogatoriul

1. Date generale

Numele si prenumele – Cando Emilia

Etatea – 5.03.1937 (68 ani)
Sexul -feminin
Profesia - bucatareasa
Domiciliul – or.Ialoveni str. Florilor 12
Sterea civila - casatorita
Data si ora adresarii la medic -11.10.2005 9.00
Data si ora internarii -11.10.2005 9.47
Data si ora externarii – 20.10.2005
Durata internarii – 9 zile
Diagnosticul la internare – bronsectazie cronica bilaterala
Diagnosticul clinic:
a) de baza – bronsectazie cronica
b) complicatiile - obstructie bronsica, insuficienta respiratorie,
hemoptiziile
c) boli concomitente – nu are.
 2.Acuzele la internare

La internare pacientul acuza:

Tuse chinuitoare (continua) fara efortcu expectoratia unei cantitati
mari (~50ml in 24 de ore) de sputa purulenta cu miros fetit,
preponderant dimineata, periodic cu striuri de singe (hemoptizie).
Dispnea mixta, care apare mai des la un effort minim.
Febra 38C, cefalee, slabiciune generala nemotivata, indispozitie,
vertij . senzatie neplacuta in gura.

3.Istoricul actualei boli

1. Debutul bolii:

Primele semen au aparut cu 1 an in urma (2004 aprilie), cind din

cauza unei supraraceli a aparut febra 38-38.5C. apoi aparuse tusea
fregvent mucopurulenta cu striuri de singe, slabiciune generala ,
indispozitie, vertij. Debut lent.
Dupa care pacientul s-a adresat la medicul de familie si a fost
transportata la spitalul raional si internata pe termen de 14zile. In
stationar pacientului i s-au facut investigatii speciale (tomografie
computerizata, bronhografie, analiza generala a singelui , sputei, teste
ventilatoriis.a) unde i s-a pus diagnosticul de ,,bronsectazie
bilaterala”
Pacientul nu tine minte ce medicamente a folosit.
Din anamneza am aflat tratamentul urmat a ameliorat satrea
pacientului.

2. Bolile asociate:
nu are.

4.Istoricul vietii bolnavului

1) Cum a crescut si s-a dezvoltat. Conditiile de trai in copilarie.
Capacitatea la invatatura:
Bolnavul s-a nascut in orasul Dubasari. Este primul copil in familie, mai
are cinci frati mai mici. A crescut si s-a dezvoltatin conditii favorabile,
armonios. Capacitatea la invatatura era buna. Studii superioare nu are.
Alimentatia corespundea cantitatii si calitatii, se alimenta regulat
.
2) Inceputul activitatii de munca si conditiile. Intensitatea muncii fizice,
intelectuale, griji, emotii, trauma psihice. Conditiile nefavorabile de
munca:
Si-a inceput activitatea de munca imediat dupa finisarea scolii 1959 fiind
la virsta de 17 ani. Conditiile de munca au fost satisfacatoare. Fara efort
fizic si intelectual insemnat. Respecta regimul de lucru si zile de odihna.
Nu practica sportul. Griji , emotii majore, traume psihice majore
pacientul neaga.

3) Antecedente personale fiziologice:

Perioada maturizarii sexuale a inceput la virsta de aproximativ 12-13
ani.
S-a casatorit la virsta de 18 ani si are un copil.

4) Deprinderile daunatoare:
pacienta nu afumat niciodata, bauturi consuma in cantitati moderate si
numai la ocazie.

5) Antecedente personale patologice:

Hepatita virala, tuberculoza, malaria, dizenterie si alte boli infectioase
si parazitare pacientul neaga.
6) Anamneza alergologica:
Intoleranta la medicamente, vaccine, produse alimentare neaga. La
contactul cu substante chimice, intepaturile insectelor, contactul cu
pollen de plante - eruptii cutanate, urticarii, edeme, accese de sufocare
nu manifesta.
7) Anamneza de asigurare sociala:
Bolnavul detine polita de asigurare sociala.
Este pensionar din 1991 (de 14 ani)
8) Antecedentele heredocolaterale:
Fratii, parintii si rudele apropiate nu au suferit de boli venerice, psiho –
neurologice, alergice, endocrine, boli ale schimbului dr substante,
alcoolism, neoplasme, boli hamatopoetice.

2. Examenul obiectiv al bolnavului

1. Inspectia generala

 Starea generala a bolnavului este relative satisfacatoare.

 Constienta bolnavului este clara.
 Pozitia bolnavului este activa.
 Facies : obisnuita.
 Tipul constutional : normostenic.
 Conformatia corpului : talia – 168 cm., masa corpului - 76kg.
 Tegumentele si mucoasele sunt de culoare roza pala, fata putin
hiperemiata, temperatur 36,7 C. Tegumentele sunt elastice. Eruptii,
depigmentatie, leziuni de grataj,ulceratii, fistule, cicatrica, xantome
nu se depisteaza.
 Fanere : Tipul de pilozitate - femenin. Unghiile nu sunt deformate.
 Tesutul adipos este putin exagerat. Grosimea pliului cutan in
regiunea inghinala este de 2.5 cm. Tesutul celuloadipos subcutanat
este depus uniform pe toata suprafata corpului.
 Sistemul ganglionar limfatic : Ganglionii limfatici mentonier,
submandibulari, auriculari, occipitali, laterocervicali,
supraclaviculari, axilari, cubitali si inghinali nu sunt mariti in
dimensiuni, deci nu se palpeaza, la palpare nu se denota prezenta
durerii, si ei nu sunt concrescuti intre ei.
 Capul : este proportional, puncte dureroase la apasarea in regiunile
anterioare ale fetii ( maxilare si frontale, sinusurilor si apofizelor
mastoide ) nu sunt depistate.
 Gitul : este proportional, nu sunt prezente deformatii, pulsatia
patologica a arterelor carotide comune si turgescenta venelor
lipseste.
 Muschii : sunt bine dezvoltati, tonusul muscular este prezent;
induratii si dureri in timpul palparii nu se determina.
 Oasele : nu sunt prezente deformatii, dureri la apasare si percutie nu
sunt depistate.
  Sistemul articular : articulatiile nu sunt schimbate in configuratie,
tumefiere si hiperemie a tesuturilor ambiante, dureri, crepitatii nu se
depisteaza.
2. Aparatul respirator
Acuzele:
Tuse chinuitoare (continua) fara efortcu expectoratia unei cantitati
mari (~50ml) de sputa purulenta cu miros fetit, preponderant dimineata,
periodic cu striuri de singe (hemoptizie).
Dispnea inspiratorie, care apare mai des la un effort minim
Dureri toracice nu are.
Inspectia:

Respiratie nazala libera. Excretiile nazale lipsesc. Vocea neschimbata.

Forma cutiei toracice-hiperstenic, fosele supra- si infra-claviculare sunt
la acelasi nivel. Respiratia simetrica, tip mixt, ritmica cu frecventa de 20
pe minut.
Palpatia:

Toracele elastic, senzatii de dureri lipsesc. Freamatul vocal accentuate

pe ambii hemitorace (nesimetric) cu mica predominare pe partea
dreapta.
Percutia:

a) comparativa:
Sunet submat pe intreaga arie toracica cu nuanta spre mat pe
hemitoracele drept.
b) topografica:

DREAPTA
STINGA

1. Limitele apexului pulmonar

- anterior 3 cm
3 cm
- posterior 4 cm
4 cm
2. Aria cimpului Kroning 8 cm
8 cm
3. Limitele inferioare ale plaminilor pe liniile:
 - parasternala c6
c6
- medioclaviculara c7
c7
- axilara anterioara c8
c8
- axilara medie c9
c9
- axilara posterioara c 10
c 10
- scapulara c 11
c 11
- paravertebrala T XII
T XII
4. Mobilitatea bazei plaminului pe linia axilara poster.: 7 cm
8 cm

Auscultatia:

Respiratia este inasprita, apar raluri umede, sibilante, unice cu

predominare in hemitoracele sting. Bronhofonia in sectoare simetrice
este identica.
3. Aparatul cardio-vascular
Acuzele:
Lipsesc. Dispnee, dureri, palpitatii neaga.
Inspectia:
Starea vaselor sanguine in regiunea gitului:
dans arterial, turgescenta sau dilatarea venelor jugulare si puls venos
pozitiv nu se determina.
Regiunea precordiala nu este bombata, localizarea socului apexian este
in spatial intercostal 5 cu un cm mai medial de linia medioclaviculara
stinga.
Palparea:

Socul apexian amplasat in spatial intercostal 5 cu un cm mai medial de

linia medioclaviculara stinga, avind latimea de aproximativ 1 cm;
amplitudinea, puterea, rezistenta - obisnuite.
Socul cardiac, freamatul sistolic, diastolic si pericardiac nu se palpeaza.
Percutia:

Limitele matitatii cordului:

- dreapta: 1 cm lateral de la linia sternala dreapta
- stinga: corespunde socului apexian
- superioara: spatiul intercostal 3 pe linia parasternala stinga

Dimensiunile pediculului vascular: 7-8 c

Configuratia inimii:

SPATIILE INTERCOSTALE DREAPTA

STINGA
I ~ ~
II ~ 1 cm
de la stern
III ~ 1-2
cm de la stern
IV 1 cm de la stern 3
cm de la stern
V 2 cm de la stern 5-6
cm de la stern

Auscultatia:

Zgomotele cardiace ritmice.

La apex si apendicele xifoid primul zgomot este mai puternic ca
zgomotul doi. In focarul aortic si pulmonar, al doilea zgomot este mai
puternic ca primul zgomot; accentual zgomotului doi pe aorta.Nu se
ausculta sufluri diastolice, sistolice.

Examinarea vaselor sanguine:

La palparea arterelor radiale, femurale, poplitee, tibiale, cubitale se

determina pulsatia, peretii sunt elastici.
Pulsul la arterele radiale este identic, ritmic, amplu, dur cu frecventa de
78 batai pe minut. Zgomotul dublu Traube, dublul suflu Duroziez-
Vinogradov, sufluri dedublate pe arterele femurale lipsesc.
Dilatarea varicoasa a venelor membrelor inferioare lipseste.
Frotatia pericardiaca, frotatia pleuro-pericardiaca si suflu
cardiopulmonar nu se depisteaza.
Tensiunea arteriala :
- dreapta 130/80
- stinga 130/80
4. Aparatul digestiv

Acuzele:

Dureri in regiunea epigastrica sau alte zone ale abdomenului lipsesc.

Eructatie, pirozis, greata si voma nu sunt prezente.
Senzatie de greutate in abdomen nu este; meteorism nu are,
Abdomenul este putin marit in dimensiuni din cauza prezentei in
cantitati mici a lichidului liber.
Apetitul normal. Pierdere in pondere nu are. Cantitatea de lichid
consumat in decurs de 24 ore = 1,5-2 litri. Deglutitia libera, indolora.
Hemoragii nu sunt depistate. Scaunul - o data in 24 ore.

Inspectia:

Mucoasa cavitatii bucale, a limbii si gingiilor e de culoare roza. Starea

papilelor linguale este satisfacatoare.

Formula dentara:

00654321 12345600
07654321 12345670

Culoaraea mucoasei valului palatin roza pala. Amigdalele in stare

satisfacatoare, dimensiunea 2x1 cm.
Forma abdomenului este supla, simetrica, participa la respiratie.
Circulatia venoasa colaterala si herniile lipsesc.
Peristaltica nu este vizibila. Circumferinta abdomenului la nivelul
ombelicului 65 cm.
Palpatia:

a) superficiala:
 Pe stinga in regiunea inghinala se palpeaza o hernie inghinala. Forma-
ovala; consistenta moale.
Incordarea muschilor abdominali, regiunile dureroase, prezenta
infiltratelor, tumorilor, divergenta muschilor drepti a abdomenului,
evidentierea simptoamelor de iritare a peritoneului ( simptomul
Sciotchin Bliumberg) - nu se depisteaza

b) profunda:
Colonul sigmoid - nu se palpeaza
Cecul - nu se palpeaza
Segmentul distal al ileonului - nu se palpeaza
Apendicele - nu se palpeaza.
Colonul ascendent - elastic, aproximativ 1,5 cm., imobil.
Colonul descendent - elastic, aproximativ 1,5 cm., imobil.
Colonul transvers - nu se palpeaza.
Limita inferioara a stomacului - nu se palpeaza
Pilorul - nu se palpeaza.
Dureri la palpare nu se determina.
Segmentele tractului gastrointestinal se palpeaza atit de putin, practic nu
se palpeaza din cauza prezentei tesutului celuloadipos subcutanat bine
dezvoltat, si putin exagerat.

Percutia:

Se apreciaza sunet submat in partile laterale. Lichid in cavitatea

peritoneala se determina in cantitati moderate.

Splina: in hipocondrul sting proeminenta nu se apreciaza. Percutia:

dimensiunea=7x7 cm. Nu se palpeaza.

Ficatul si vezica biliara: proeminenta si pulsatia in hipocondrul drept

lipseste.
Percutia : dimensiunile:
1) 9 cm
2) 8 cm
3) 7 cm
Simptomul Ortner, Zaharin, Visilenco negative.
Palpatia: marginea ficatului neteda, ascutita, consistenta neteda.
Simptomul ghetii plutitoare, Obraztov si Curvoazie, Grecov-Ortner,
Merfi negative.

5. Sistemul urinar
Acuzele:
Edeme si dureri lipsesc. Mictiunea libera. Diureza = 500ml in 24 ore.

Inspectia:
Faciesul edematos si hiperemia tegumentelor in regiunea lombara
lipsesc.

Palparea:
Rinichii nu se palpeaza. La palparea vezicii urinare se determina o
formatiune fluctuanta mai sus de muntele Venus.

Percutia:

Simptomul Pasternatki, Jordano negativ. La percutia vezicii urinare se

determina sunet mat.

6. Sistemul hematopoetic

Acuzele:

Slabiciune, supraoboseala, dispnee, palpitatii, vertije bolnavul nu acuza.

Febra este de un character remitent ( extenuata ) cu oscilatii termice intre
valorile matinale scazute si ascensiunile serale, insa nu depaseste
valorile de 37 C.
Bolnavul nu are transpiratii abundente. De-asemenea nu are perversiuni
ale gustului.
Hemoragii vizibile cutanate, nazale, din gingii, gastrointestinale,
pulmonare si renale bolnavul nu are.

Inspectia:
Starea tegumentelor si mucoaselor este satisfacatoare. Unghiile nu sunt
deformate.Angina necrotica neaga. Pe git, in regiunile axilare,
subclaviculare si inghinale nu se evidentiaza umflaturi.

Palparea:
Ganglionii limfatici nu sunt mariti in dimensiuni.
Splina in partea stinga a abdomenului nu se palpeaza, deci nu proemina.

Percutia:
Senzatii de durere la percutarea oaselor nu se evidentiaza. Dimensiunile
splinei sunt de 7x7 cm.

Auscultatia:
Evidentierea frotatiei peritoneale negativa.

7. Sistemul endocrine

Acuzele:

Bolnavul nu acuza sete, poliurie, polidipsie, prurit, transpiratii,

convulsii, febra, iritabilitate, somnolenta, slabirea memoriei.

Inspectia:

Repartizarea tesutului celuloadipos subcutanat este uniforma.

Furunculoza, piodermia, hiper- si de-pigmentatia, exoftalmii nu se
depisteaza.
Semnele Kraus, Groefe, Medius, Stelewage negative.

8. Starea neuro-psihica si organelle de sensibilitate

Constiinta clara. Dispozitia echilibrata.

Se integreaza usor in mediul inconjurator.
Dispozitia satisfacatoare. Atentia buna. emotiile pozitive. Iritabilitatea,
apatia si euforia lipsesc.
Senzatiile olfactive,auditive si vizuale nu sunt dereglate. Reactia
pupilelor la lumina este pozitiva.
Dureri pe parcursul nervilor, spazm, parestezii nu se determina.
Reflexele cutanate si osteotendinoase sunt satisfacatoare.

3. Diagnosticul preliminar
Luind in consideratie acuzele bolnavei, anamneza vietii si bolii
putem presupune o bronsectazie cronica bilaterala. Patologia data este
de etiologie infectioasa. Maladia decurge cu complicatii ca:
hemoptizie, obstructie bronsica, insuficienta respiratorie.

4. Planul explorarilor de laborator, instrumentale si suplimentare

Dupa interogarea bolnavului si dupa examenul obiectiv, care ne permite

sa determinam diagnosticul preliminar si pentru a-l confirma propunem
urmatoarele investigatii de laborator si instrumentale:
:
 radiografia toracelui (de fata, de profil)
 radiografia sinusurilor paranazale
 bronhografia
 hemograma
 analiza sputei (bacterioscopie, examen bacteriologic, BK,
examen citologic)
 testele alergologice cutanate
 tomografia computerizata ( de rezolutie inalta)
 testele de sudorare
 testele ventilatorii
 clearance-ul mucociliar nasal
 bronhoscopia

Rezultatele explorarilor de laborator, instrumentale si a
altor cercetari suplimentar si argumentarea lor

bronhografia:
 arata ampularea sacciforma a bronhiilor de calibru IV,VI (in ,,
ciorchine de strugure”) segmentelor linguale lobului inferior sting , si
smpularea sacciforma a lobulului mijlociu (segmental 5(medial)) si
lobului inferior segmentele 6, 7, 10 (apical, cardiac si posterior bazal).

Testul alergic:
I Menagere.(-)

II Din polen ( - )
III Fungi
 Candida + Mucor +
 Micete +
- Radiografia sinusurilor paranazale:
 Sinusul frontal nedezvoltat
 Sinusul maxilar edimatiat
 Devierea septului nazal

- Fibrobronhoscopie
Arborele traheobronsic si laringian nepatologic
- Consultatia ORL
Amigdalita cronica forma subcondensata.
Spirograma:
Indicii Absolut Normal Procentual Dereglari
CVF 3500 3200 109,12 Normal
VEF – 1 2450 2460 94,91 Normal
VME 25/75 2068 1978 104,55 Normal
VME 50 1720 3687 45,28
VME 75 2450 1558 145,2
TT 68 Normal,
cond.

Concluzie:
Dereglari ale functiei ventilatiei pulmonare nu sunt.
- Glicemia
Glucoza – 3,2
- Analiza generala a singelui:
 Hemoglobina – 96 g/l
 Eritrocite – 3,2
 Indice de culoare 0,70
 Leucocite – 9.6
 Neutrofile nesegmentate – 2
 N. segmentate – 75
 Eozinofile – o
 Limfocite – 41
 Monocite – 3
 VSH – 62 mm/h

- Analiza a urinei
 Cantitatea – 250 ml
 Culoarea – galbena, transparenta
 Reactia – acida
 Proteina – negativ
 Leucocite – 1 – 2
 Eritrocite - 3 x 1015
 Tratamentul bolnavului
 Zinacef- 1500 mg de 3 ori pe zit imp de 10 zile
 Sol. Euphilin -2.4% 5ml i/v 1 data in zitimp de 10 zile
 Etamsilat-250 mg/2ml i/v de 2 ori pe zi
 Vicasol-1% 1ml i/v de 2 ori pe zi
 CaCl- 10% 5ml i/v de 3 0ri pe zi
 Nistatin -500000ua de 3 ori pe zi
 Nimesil- 100 mg de 2 ori pe zi
 Analgina- 1% 1ml de 3 ori pe zi
 Dimidrol- 1% 1ml de 3 ori in zi

Diagnosticul clinic:
Bronsectazie cronica bilaterala, remisie incomplea. Insuficienta
respiratorie gr.I .
Diagnosticul diferential:
Boala bronsectatica (patologia de baza)
- tusea periodica, productive fregvent mucopurulenta, preponderant
dimineata, periodic cu striuri de singe, mai des apare dupa raceli
banale in anatimpurile mai reci. De obicei acutizarea este
semnalata de majorarea expectoratiei. In unele cazuri in acutizarea
infectiei cantitatea de sputa se reduce ( creste viscozitatea si devine
mai greu de expectorat). Treptat tusea devine chinuitoare continua
fara effort, cu expectoratia unei cantitati mari de sputa (de la 30 ml
pina la sute) purulenta cu miros fetit, preponderant dimineata sau
la ocuparea pozitiei de drenaj. Periodic poate aparea hemoptizia.
Dispneea va aparea in stadiile mai tardive care la inceput e usoara
 la inceput ,doar la effort, apoi mai severa, permanenta si in repaus.
Tegumentele pale, slabiciune generala indispozitie.

- obiectiv:
la inspectia generala se pot determina acrocianoza, fata pastoasa,
scaderea in greutate, degetele hipocratice
-palpator:
transmiteria vibratiei vocale e mai accentuate in aria afectata.

- percutor
matitate sau submatitate pe aria afectata
-auscultativ
respiratie inasprita, raluri sibilante, prezente in ambile faze ale
respirului.
Bronsita cronica purulenta

Tusea:
    Simptom de baza, seaca initial, evaluind in umeda cu expectoratie
mucoasa sau mucopurulenta, este iritativa din cauza iritarii
receptorilor tusegeni ai mucoasei traheei si bronhiilor
Dispneea:
Rara sau din obstructia cailor aeriene superioare cu stridar inspirator,
raguseala, tuse latratoare - laringita acuta, epiglosita;
Sau din obstructia bronsica difuza - bronsita astmatiforma sau
bronsiolita acuta.
3)Obiectiv:
      Auscultativ - la afectarea bronhiilor mari si medii - respiratia aspra
si raluri ronflante - sibilante, buloase mici nesonore.
Palpator si percutor schimbari nu se evidentiaza.
Tuberculoza pulmonara

- Tusea la inceput seaca apoi devine mucopurulenta, fregvent

matinala, si cu striuri de singe (hemoptoica). Paliditatea
tegumentelor, scadere in greutate, transpiratie nocturna, febra,
inapetenta.
Obiectiv avem hipersonaritate timpanica circumscrisa ( cu nuanta
metalica). suflu cavitar (cavernos) daca cavitattea e mai mica sau suflu
amforic cind diametru cavitatii e mai mare de 7 cm. auscultative: raluri
cavernoase (variante de raluri umede buloase mari aparute prin
mobilizarea lichidului in cavitate.

Supuratiile parenchimatoase

-tusea uscata sau cu eliminari neinsemnate.sputa poate fi mucopurulenta,

purulenta sau piosanguinolenta, cel mai ades fetita si hemoptoica .tusea
se aaccentueaza atunci,cind pacientul se afla pe partea sanatoasa sau i-si
schimba pozitia
la examenul obiectiv se atesta sindromul de induratie a tesutului
pulmonary: freamat vocal accentuat, matitate/submatitate fixa , suflu
tubar, bronhofonie, pectorilocvie afona. Daca focarul se afla mai
incentru parenchimului pulmonary apr raluri subcrepitante unice pe o
arie foarte restrinsa.

Diagnosticul clinic:
Bronsectazie cronica bilaterala, remisie incompleta. Insuficienta
respiratorie gr.I .
 Zilnicul:
27.10.2005
Starea generala a bolnavului este satisfacatoare. Constiinta este clara.
Pozitia active.respiratia nazala libera. Tegumentele de culoare roza,
curate (fara eruptii), uscate.limba este umeda putin saburata. Fregventa
respiratiei-18 batai / minut. Respiratia de tip mixt. Participa ambii
hemitoraci in actul de respiratie.Tusea mai rara, si mai putin
productive.auscultativ se auscult araluri umede unice pe ambii
hemitoraci, cu predominare a partii drepte.
Pulsul regulat (50 batai minut). TA 130/80 la ambele miini. La apex si
apendicele xifoid, primul zgomot este mai accentuat de intensitate joasa
si durata mai lunga fata de al 2 zgomot. zgomote supraadaugate nu se
depisteaza.in focarul aortic si pulmonary al 2 zgomot este mai puternic
si intensitate mai inalta si durata mai scurta ca primul zgomot.nici in
aceste focare zgomote supra adaugate nu se ausculta.
Abdomenul la palpare este moale, indolor . ficatul nu este marit in
dimensiuni, vezica biliara nu se palpeaza. Scaunul este regulat.
Mictiunile sunt libere indolore. Se recomanda prelungirea tratamentului
indicat:

 Zinacef- 1500 mg de 3 ori pe zit imp de 10 zile

 Sol. Euphilin -2.4% 5ml i/v 1 data in zitimp de 10 zile
 Etamsilat-250 mg/2ml i/v de 2 ori pe zi
 Vicasol-1% 1ml i/v de 2 ori pe zi
 CaCl- 10% 5ml i/v de 3 0ri pe zi
 Nistatin -500000ua de 3 ori pe zi
 Nimesil- 100 mg de 2 ori pe zi
 Analgina- 1% 1ml de 3 ori pe zi
 Dimidrol- 1% 1ml de 3 ori in zi
Epicriza

20.10.2005

Pacienta Cando Emilia din or. Ialoveni in virsta de 68 de ani (1937), s-a
internat in SCR pe data de 11.10.2005 cu urmatoarele acuze:
 Tuse chinuitoare (continua) fara efortcu expectoratia unei cantitati
mari (~50ml in 24 de ore) de sputa purulenta cu miros fetit,
preponderant dimineata, periodic cu striuri de singe (hemoptizie).
Dispnea mixta, care apare mai des la un effort minim.
Febra 38C, cefalee, slabiciune generala nemotivata, indispozitie,
vertij . senzatie neplacuta in gura.

Avind in vedere datele relevante din istoricul bolii ( boala a inceput cu

un an in urma ( aprilie 2004) cu aparitia primelor simptome: tuse cu
sputa, febra, slbiciune, ameteli.) si datele obiective si paraclinice, i-s-a
prescris urmatoarul tratament pe care la urmat in stationar:

 Zinacef- 1500 mg de 3 ori pe zi t imp de 10 zile

 Sol. Euphilin -2.4% 5ml i/v 1 data in zi timp de 10 zile
 Etamsilat-250 mg/2ml i/v de 2 ori pe zi
 Vicasol-1% 1ml i/v de 2 ori pe zi
 CaCl- 10% 5ml i/v de 3 0ri pe zi
 Nistatin -500000ua de 3 ori pe zi
 Nimesil- 100 mg de 2 ori pe zi
 Analgina- 1% 1ml de 3 ori pe zi
 Dimidrol- 1% 1ml de 3 ori in zi

In urma tratamentului efectuat s-a observat o ameliorare majora a starii

pacientului. Pronosticul bolii este favorabil. Se recomanda consultatii
repetate la medicul de familie (cel putin 2 ori pe an), si tratament balnio-
sanatorial cel putin o data in an.