Ședința 6 – Tulburarea de personalitate antisocială

Indivizii cu tulburare de personalitate antisociala (TPAS) au un istoric de tulburare de

comportament inca din tinerete si un pattern de comportament extrem de iresponsabil si
amenintator din punct de vedere social care persista la maturitate.
Tulburarea de personalitate antisociala creeaza o problema complicata, importanta din
punct de vedere social deoarece ea reprezinta ”un pattern de dispret si violare a drepturilor
celorlalti.” (Asociatia Americana de Psihiatrie, 2000)
Prin definitie, acesti indivizi creeaza probleme pentru restul societatii, deorece aceasta
tulburare incorporeaza acte criminale care ameninta sau aduc prejudicii oamenilor si
proprietatii.
TPAS se remarca prin faptul ca este singura tulburare care nu poate fi diagnosticata in
copilarie
Aceasta tulburare are nevoie de istoricul unui diagnostic anterior de tulburare de conduita.
Din punct de vedere etiologic trebuie avute in vedere 3 aspecte:
1. Existenta unui superego explicat prin lipsa empatiei si a incapacitatii de a respecta
regulile societatii.
2. Lipsa totala a motivatiei pentru tratament.
3. TPAS este un cumul de predispozitii genetice si comportamente asociate.
De retinut elementul cronicitatii comportamentelor problematice care debuteaza inainte de
varsta de 15 ani.
Acestia se manifesta prin:
- Minciuna;
- Furt;
- Batai;
- Chiul;
- infruntarea autoritatii;
Diagnostic diferential
Pattern rezistent de experienta interioara si de comportament, care deviaza in mod
pregnant de la asteptarile corespunzatoare culturii individului. Patternul ar trebui sa se
manifeste in doua sau mai multe din domeniile urmatoare:
1. Cognitia (moduri de perceptie si interpretare in privinta propriei persoane, a celorlalti
si a evenimentelor).

1
 2. Afectivitatea (spectrul, intensitatea, labilitatea si adecvarea reactiilor emotionale).
Este aproape imposibil de identificat un pattern afectiv unic pentru indivizii cu TPAS
EX: consum de heroina, agresivitate indreptata impotriva celorlalti, etc.
3. Functionalitatea in relatiile interpersonale.
4. Controlul impulsurilor (o varietate foarte mare de comportamente, de la stapanire
excelenta pana la un control minimal).
Ex: delapidatorii, talharii, etc)
Criterii DSM
A. Există un pattern pervasiv de desconsiderare și violare a drepturilor altora, apărând de la
etatea de 15 ani, ca indicat de trei (sau mai multe) dintre următoarele:
1) Incapacitate de a se conforma normelor sociale în legătura cu comportamentele
legale, indicată de comiterea repetată de acte care constituie motive de arest;
2) Incorectitudine, indicată de mințitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora
pentru profit sau plăcere personală;
3) Impulsivitate sau incapacitate de plănui dinainte;
4) Iritabilitate și agresivitate, indicate de luptele sau atacurile corporale repetate;
5) Neglijență nesăbuită pentru siguranța sau a altora;
6) Lipsa de remușcare, indicată prin a fi indiferent ori a justifica de ce a făcut să sufere
ori a maltratat sau a furat de la altul.
7) Iresponsabilitate considerabilă, indicată prin incapacitatea repetată de a avea un
comportament consecvent în muncă ori de a-și onora obligațiile financiare;
8) B. Individul este în etate de cel puțin 18 ani.
9) C. Există proba unei tulburări de conduită.
10) D. Comportamentul antisocial nu survine exclusiv în cursul schizofreniei ori al unui
episod maniacal.

Taxonomia clinica pentru TPAS

Tipul I. Încalcă legile sociale, dar acțiunea/acțiunile distructive sunt îndreptate împotriva sa
(de exemplu, alcoolismul, abuzul de droguri, prostituția);
Tipul II. Poate fi foarte bine integrat social într-un subgrup în care comportamentul
identificat poate fi considerat „acceptabil” sau chiar trecut cu vederea, dar, sporadic,
neintențional (de exemplu, bătăi, beții în public, comportament nepotrivit);

2
Tipul III. Acțiunile sunt nonviolente și sunt îndreptate împotriva unor mari instituții (de
exemplu, fraudă în asigurări, evaziune fiscală, delapidare, furt din instituții militare, companii
de telefonie sau cablu);
Tipul IV. Nonviolent, acțiuni intenționate îndreptate împotriva proprietății, fără a-i vătăma
pe ceilalți (de exemplu, spargeri, furt din mașini, fur din buzunare);
Tipul V. Violent, acțiuni intenționate împotriva proprietății (de exemplu, incendieri,
declanșări de explozii);
Tipul VI. Nonviolent, acțiuni intenționate îndreptate împotriva oamenilor (de exemplu, îi
păcălește, îi înșală, comite înșelăciuni în domeniul imobiliar);
Tipul VII. Nonviolent, acțiuni intenționate de intimidare și atac/de prădare a celorlalți (de
exemplu, hărțuire, amenințări verbale, acțiune/acțiuni amenințătoare de natură fizică);
Tipul VIII. Violent, acte neintenționate, accidentale sau cauzate de naivitate sau ignoranță
(de exemplu, descărcarea armei, sub influența alcoolului/drogurilor);
Tipul IX. Violent, volițional, deși nu întreprinde acțiuni vătămătoare fizic împotriva celorlalți
(de exemplu, răpire de persoane, furt de mașini, frotteurism);
Taxonomia clinica este de fapt impartirea dimensiunilor comportamentale in mai multe
niveluri pe o axa criminalitatii,similara cu cea folosita in justitie.