AMFIBIENII

Sunt vertebrate care traiesc atat in apa, cat si pe uscat(amfi=dubla,

bios=viata)

Reprezentanti:broasca-de-balta, broasca raioasa, brotacelul, salamandra,

tritonul si proteul.

Caractere generale:

 Pielea este foarte subtire, umeda, cu multe vase de sange si are rol in
respiratie;
 Plamanii cu doua bronhii si trahee au forma de sac, cu pereti subtiri si
nu pot asigura oxigenul necesar.De aceea, respiratia prin plamani se
completeaza cu respiratia cutanata(prin piele);
 Sistemul muscular este mai dezvoltat decat la pesti. Scheletul este mai
bine diferentiat;
 Sistemul nervos este format dintr-o parte centrala si una periferica;
 Ochiul este protejat de pleoape (adaptare la viata terestra);
  Urechea se complica din punct de vedere structural.Este delimitat spre
exterior de membrana timpanica;
 La unii amfibieni limba este mare, cleioasa si prinsa de partea
anterioara a maxilarului.Partea libera a limbii este intreptata spre
fundul gurii, fapt ce usureaza prinderea insectelor;
 Glandele anexe sunt ficatul si pancreasul, iar tubul digestive se
deschide intr-o cloaca(camera comuna pentru sistemele digestive,
excretor si reproducator);
 Sistemul circulator este format din inima(doua atrii si un ventricul) si
din vase de sange:artere, vene si capilare.Sangele trece de doua ori
prin inima, deci circulatia este dubla;
 Temperatura corpului este variabila, in functie de temperatura
mediului inconjurator.De aceea in timpul iernii amfibienii hiberneaza;
 Sistemul excretor este reprezentat de doi rinichi, doua uretre si vezica
urinara;
 Sexele sunt separate.Fecundatia este externa si se realizeaza in
apa.Larvele se dezvolta in mai multe etape;mormolocul(larva) are
aspectul unui pestisor.Branhiile sunt la inceput externe, devin interne
si apoi dispar.Deci, dezvoltarea amfibienilor se face prin
metamorfoza.
 

BROASCA DE LAC
 
  Traieste pe malurile apelor statatoare, dar se intalneste si in rauri;
 Are culori protectoare:cenusiu-verzuie, pe spate, care o apara de dusmani(berze) si alba cu pete
cenusii, pe burta, care o apara de dusmanii din apa(stiuca);
 Membrele posterioare sunt mai lungi decat cele anterioare.Este o adaptarea la deplasarea prin
salturi de pe uscat.Deasemenea degetele sunt prevazute cu o membrana interdigitala;
 Miscarile repezi, culoare corpului si simturile agree o apara impotriva numerosilor dusmani;
 Broasca este un animal curios:nu se ingrasa niciodata, iarna isi reduce metabolismul, dar nu
slabeste, poate fi inghetata si apoi revine la normal.

Citeste mai mult pe http://www.5c.ro/broasca-de-lac-amfibieni/#ixzz2O5PPvbbp

Alcatuirea corpului.

Capul, turtit si aproape triunghiular, are doi ochi mari, bulbucati, aparati de
uscaciune de doua pleoape, iar in spatele lor urechile care nu au pavilioane.
In varful botului se gasesc doua nari mici, care se pot inchide prin niste
capacele. Gura larga prezinta dinti marunti nu numai pe maxilar, ci si pe
cerul gurii, care servesc mai mult la retinerea, decat la mestecarea hranei.

Limba lata, subtire, cleioasa si despicata la varf se deosebeste de a celorlalte

animale prin aceea ca este fixata in fata, prin varf. Astfel, ea poate sa fie
scoasa afara cu usurinta.
Capul se continua direct cu corpul. Broasca nu are gat si nici coada.

Corpul este acoperit cu piele lipsita de solzi, subtire, foarte bogata in vase de
sange si glande ce produc un lichid, care o mentine umeda si alunecoasa.
Totusi, pielea broastei nu poate rezista la uscaciune. De aceea, broasca de lac
traieste in locuri umede si umbrite. Ea sta si pe tarm la soare, dar pielea nu
se usuca, deoarece aerul din apropierea apei este umed, iar animalul sare din
cand in cand in apa.

Locomotia.

Broasca sare, nu merge. Alcatuirea picioarelor ne arata aceasta. Cand sta pe

loc, broasca tine picioarele posterioare indoite sub corp. Cand sare, le intinde
brusc si corpul ei este aruncat inainte. Revenind pe pamant, se sprijina pe
picioarele anterioare. Picioarele posterioare se intind brusc in acelasi timp,
spre deosebire de animalele care merg, ale caror picioare se deplaseaza unul
dupa altul. Asa se face ca broasca este un excelent saritor.

Tot cu picioarele dinapoi broasca inoata foarte bine in apa.

Hranirea.

Broasca se hraneste cu: insecte, paianjeni, viermi, melci, icre, pestisori etc.
Cand o insecta zboara prin apropiere, broasca intinde brusc picioarele
posterioare, face un salt si, pentru a o prinde, se foloseste de limba.

Respiratia.

Broasca respira prin plamani. Ea are coastele slab dezvoltate, nu are stern,
deci nici cavitate toracica. Respira inghitind aerul. Cand o vedem pe mal
inghitind in sec, este o dovada ca inghite aerul.

Deoarece plamanii sunt slab dezvoltati si au suprafata mica, respiratia prin

plamani este insuficienta; broasca respira si prin piele — respiratie cutanee.
Oxigenul din aer si chiar din apa strabate usor pielea si ajunge in sange.
Pielea broastei nu lasa sa treaca gazele decat daca este umeda; uscarea ii
aduce moartea prin asfixie. Deci, respiratia prin piele completeaza pe cea
prin plamani.

Inmultirea.
In luna mai, masculii ne asurzesc cu oracaitul lor, femelele depun ovule pe
care masculii le fecundeaza. Ouale sunt inconjurate cu o materie gelatinoasa,
care in contact cu apa se umfla enorm. Ele sunt mici, transparente si au un
punct negru la mijloc. Dupa cateva zile, din ou iese o larva numita
mormoloc-, care nu seamana cu broasca.

Mormolocul seamana cu un pestisor. Are corpul subtire si lung; este lipsit de

picioare la inceput si inoata cu coada lunga, turtita lateral, inconjurata de o
inotatoare membranoasa. De o parte si de alta a gatului se formeaza niste
foite ramificate — branhii externe. Dupa o saptamana, aceste branhii dispar
si se formeaza altele, in interior branhii interne, iar cand se dezvolta
plamanii, dispar si acestea.

In acest timp se formeaza picioarele posterioare, apoi cele anterioare. Coada

se micsoreaza treptat pana la disparitie; mormolocul s-a transformat in
broasca. Deci, broasca se inmulteste prin oua iar dezvoltarea se face prin
metamorfoza.

Mormolocul are multe asemanari cu pestii, de pilda: respira prin branhii;

alcatuirea inimii si a altor organe ne arata ca broastele de astazi s-au
dezvoltat din pestii de odinioara. Trecerea broastelor si la viata de uscat este
insotita de aparitia unor caractere de superioritate fata de pesti.

Temperatura corpului broastei este variabila, ca si a pestilor. De aceea,

toamna, cand vremea se raceste si insectele dispar, broasca se retrage in
namolul de pe fundul apei, unde ramane nemiscata, in stare de amortire,
pana primavara, cand se intoarce din nou in apa.

Distrugand un mare numar de insecte, broasca de lac este un animal

folositor. De la broasca se consuma muschii picioarelor dinapoi sub numele
de «pui de balta».
Animale inrudite cu broasca de lac sunt: broasca raioasa, brotacelul,
salamandra, tritonul etc
Broasca de lac traieste in lacuri,mlastini, balti si pe marginea apelor.Ea face parte din grupa
amfibienilor,adica a animalelor care duc o viata dubla,in apa is pe uscat.
Culoarea corpului este variabila,ea adaptandu-se la culoarea mediului.In general,partea dorsala este
verde-maslinie, cu dunga deschisa si cu pete inchise de-a lungul coloanei vertebrale.abdomenul este
alburiu,cu sau fara pete.Corpul este acoperit cu o piele subtire,puternic vascularizata,umeda si
alunecoasa.
Capul mare se prinde direct de trunchi.
Ochii proemineti au 3pleoape:
-cea inferioara este mai mare si mai mobila decat cea superioara,iar a treia membrana are rol
protector.
In spatele ochilor se gaesc urechile,ca niste membrane circulare.Narile sunt situate in varful botului(ele
se pot inchide cu niste capacele).Gura larga are pe maxilarul superior dinti marunti iar limba fixata cu
partea anterioara,partea posterioara bifurcata la vârf fiind libera .
Membrele anterioare sunt mai scurte si se termina cu4 degete libere.
Membrele posterioare sunt mai lungi si se termina cu 5 degete unite cu o membrana.
Când vede o insecta în zbor,broasca face un salt,deschide gura si proiecteaza în afara,
prin rasturnare,partea libera a limbii.
Pentru ca nu au cavitatea toracica ,broasca
înghite aerul .
Broasca se înmulteste prin oua.În luna mai,femela elimina în apa ovule,iar masculul
spermatozoizi.