Rechinii se deosebesc de restul speciilor de pesti ososi prin scheletul

cartilaginos pe care il prezinta. Sunt animale de prada capabile sa manance chiar si

cele mai mari specii de pesti, atat la suprafata cat si la mai mare adancime.
In general rechinii au culoarea gri, iar pielea este acoperita de un strat de solzi
mici, care spre deosebire de cei de la pestii obisnuiti nu se dezvolta odata ce
evolutia acestuia. De obice au cinci branhii
respiratorii situate dupa cap.Coada este
asimetrica, iar coloana vertebrala este bulbucata,
formand lobul superior. Multe specii au in
general randuri de dinti ascutiti care sunt fixati
in fibrele membranoase. Dintii care de multe ori
raman in carnea prazii, sunt imediat inlocuti de
altii noi. Innotatoarele si coada sunt solide spre
deosebire de pestii ososi. Rechinii presinta enzime digestive foarte puternice care ii
ajuta binenteles la digerarea prazii.
Cum vaneaza rechinii.
Foloseste cinci simturi pentru a vana. Acestea sunt: vaz, auz, miros, tact si
gust. De obicei asteapta noaptea pentru a pleca la vanatoare, vederea lor nocturna
fiind foarte bine dezvoltata. Au un miros foarte fin chiar si de la mare distanta si
astfel descopera usor prada care se ascunde sau
se camufleza. Datorita auzului foarte dezvoltat,
pot detecta sunete si de la 250 de metri
distanta. Rechinul are si un simt special, simtul
electromagnetic, care ii da posibilitatea sa
descopere orice miscare in jurul sau. Poate
simti campul electric slab din jurul unui peste,
astfel incat descopera prada chiar daca este
ingropata in nisip. Cauta prada necrutatori,
chiar si printre corali, iar cand aceasta este
gasita nu mai are scapare. De multe ori vaneaza
in haita.
Din punct de vedere al dimensiunii lor, rechinii prezintă o mare varietate de la
rechinul pigmeu sau Euprotomicrus bispinatus o specie care trăiește în zonele
profunde ale mărilor și care măsoară aproximativ 22 de centimetri în lungime până
la rechinul-balenă sau Rhincodon typus, cel mai mare pește cunoscut, care poate să
atingă o lungime de până la 12 metri și care, precum balenele, se alimentează numai
cu plancton. Rechinul-taur, Carcharhinus leucas, este cunoscut pentru capacitatea
sa de a înota atât în apă sărată cât și în apele dulce din zonele de deltă.
Reproducere
Spre deosebire de pestii ososi, la care femela depune o masa de pui micuti si
nedezvoltati, cei mai multi rechini produc pui mai mari si mai bine dezvoltati.
“Tigrul de Nisip” spre exemplu produce doar doi pui odata. Fertilizatia are loc
intern. Cei mai multi rechini sunt ovivari depunand oua, depuse in interiorul femelei
care le da nastere la pui. Unii rechini depun ouale extern, acestea ajungand printre
pietre. La nastere puii unora dintre speciile cele mai mari depasesc 1m. Dupa ce au
fost nascuti puii sunt tinuti in zone sigure, fata de masculi.
Specii de rechini

1.Rechinul albastru
Are o lungime de 7-8 m, poate inota de 3 ori mai
repede decat un vapor. Urca in Atlantic pana in Marea
Manecii, insotind navele pe langa care asteapta resturi
de hrana sau savuroasele deseuri aruncate de bucatari.

2.Rechinul treierator
Are o coada lunga pe care o foloseste ca un bici agitand-o in apa.Oamenii de stiinta
cred ca aceasta ori ii blocheaza prada,ori strange pestii
intr-un grup compact pe care apoi rechinul-treierator il
ataca.

3.Cainele de mare
Este singurul rechin din Marea Neagra si nu este periculos pentru om. E unul din
cei mai mici rechini, rareori ajungand la 10 kg.
Traieste mai mult izolat, la adancimi de 50-60 metri, dar se apropie de litoral, unde
consuma cu lacomie scrumbii, aterine, hamsii, stavrizii, crabi si creveti. Ouale
fecundate se dezvolta in abdomenul femelelor primavara sau vara, pana la nasterea
celor 12-15 pui.