Sunteți pe pagina 1din 3

SISTEMUL DE FRÂNARE

Sistemul de frânare are rolul de a reduce viteza de deplasare, de a opri şi


imobiliza tractorul pe durata staţionării şi de a contribui la realizarea întoarcerilor cu
rază mică de viraj, prin frânarea independentă a unei roţi sau şenile.
Sistemul de frânare trebuie să asigure frânarea rapidă, lină, fără şocuri în
momentul acţionării şi să excludă total apariţia fenomenului de autofrânare.
Clasificarea sistemelor de frânare se face după mai multe criterii, cele mai
uzuale fiind: după modul de acţionare şi după tipul constructiv.

După modul de acţionare ele se pot clasifica în:


sisteme de frânare cu acţionare mecanică;
sisteme de frânare cu acţionare hidraulică;
sisteme de frânare cu acţionare pneumatică.

După tipul constructiv se pot clasifica în:


sisteme de frânare cu frâne cu bandă;
sisteme de frânare cu frâne cu discuri;
sisteme de frânare cu frâne cu saboţi.
Sistemele de frânare cu acţionare mecanică se utilizează la tractoarele cu
viteză mică de deplasare (tractoare agricole, universale), caracterizându-se prin
fiabilitate ridicată
Sistemele de frânare cu acţionare hidraulică sau pneumatică se utilizează la
tractoarele cu viteză sporită de deplasare.
La tractoare frânele se amplasează pe arborii transmisiei (semiarborii
planetari) şi sunt independente, iar la remorci, la roţi.

Frâna cu bandă

Frâna cu bandă (fig. 6.12) este utilizată la tractoarele pe roţi şi pe şenile, de


putere mică şi mijlocie (masă relativ mică şi o viteză de deplasare mică). Suprafaţa
de frânare este relativ mică, dar prezintă avantajul unei simplităţi constructive şi preţ
de cost redus.

Figura 6.12. Schema frânei


cu bandă: 1 – inel de frânare; 2 – bandă de frânare; 3 – pedală de frână; 4 – arc
readucător; 5 – tijă de legătură; 6 – pârghie de comandă.
Frâna cu bandă este constituită din următoarele părţi componente:
- parte mobilă reprezentată printr-un inel de frânare sau un tambur de
frânare;
- partea fixă reprezentată prin banda de frânare;
- mecanismul de comandă.
Banda de frânare este alcătuită dintr-o bandă de oţel căptuşită pe interior cu
garnituri (bandă) din ferodou. La apăsarea pedalei, banda de frânare se strânge pe
inelul de frânare şi determină apariţia unei forţe de frecare care determină frânarea
tractorului.
Mecanismul de comandă este format din pedală de comandă, arc readucător,
tijă de legătură reglabilă ca lungime, şi o pârghie de comandă sau o camă de
comandă.
6.2.4.2. Frâna cu discuri
Frâna cu discuri (fig. 6.13) este tipul de frână cel mai utilizat în construcţia
tractoarelor de putere mijlocie şi mare. Este o frână compactă şi foarte eficientă
datorită suprafeţelor mari de frecare.

Figura 6.13. Schema frânei cu discuri:


1 – discuri de fricţiune; 2 – discuri de presiune; 3 – arcuri de readucere a discurilor; 4 –
bile sferi carcasa frânei; 6 – mecanism de comandă

- Parte mobilă a frânei cu discuri este reprezentată prin două discuri de fricţiune (discuri
din oţel prevăzute pe ambele feţe cu garnituri din ferodou);
- Partea fixă este constituită din două discuri de presiune realizate din oţel prevăzute cu
alveole cu adâncime variabilă, bile sferice montate în alveole şi arcuri de readucere a
discurilor;
- Mecanismul de comandă este aproape identic cu cel prezentat anterior.
Funcţionare. La acţionarea pedalei de comandă ( de frână) prin sistemul de
pârghii, discurile de presiune se rotesc unul faţă de altul ( în sensuri diferite), bilele
urcă pe planul înclinat al alveolelor şi determină deplasarea discurilor de presiune
spre discurile de fricţiune, care sunt presate înspre carcasă şi carterul transmisiei.
Ca urmare apar patru forţe de frecare între părţile fixe şi părţile mobile ale frânei,
determinând frânarea tractorului.
6.2.4.3. Frâna cu saboţi
Acest tip de frână (fig.6.14) este utilizat de regulă la frânarea remorcilor.
Frâna este alcătuită din:
- parte fixă constituită din doi saboţi de frânare şi arcuri de revenire;
- partea mobilă constituită dintr-un tambur de frânare;
- mecanismul de comandă care poate fi cu acţionare mecanică, hidraulică
sau pneumatică.

Figura 6.14. Schema frânei cu


saboţi: 1 – discuri de fricţiune; 2 – discuri de presiune; 3 – arcuri de readucere a
discurilor; 4 – bile sferice; carcasa frânei; 6 –mecanism de comandă.
Saboţii sunt realizaţi din aliaje de aluminiu sau oţel şi sunt prevăzuţi
pe exterior cu garnituri de ferodou.
Un capăt este prins articulat, iar celălalt este acţionat de o camă.
Cama poate să fie acţionată mecanic (prin elemente mecanice), hidraulic
sau pneumatic. La acţionarea hidraulică sau pneumatică, depărtarea saboţilor se
realizează cu un cilindru hidraulic sau pneumatic. Depărtarea saboţilor determină
apăsarea pe faţa interioară a tamburului de frânare, determinând apariţia unei forţe
de frecare care frânează tractorul.

Răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este rolul sistemului de frânare?


2. Menţionaţi principalele tipuri de frâne.
3. Care sunt părţile componente ale frânei cu bandă?
4. Enumeraţi părţile componente ale frânei cu discuri.
5. Clasificaţi sistemele de frânare după modul de acţionare.

S-ar putea să vă placă și