Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii

Tema opţionalului: CONSTRUCŢII CU RIGLA ŞI COMPASUL

Tipul : CDS
Clasa: a VII-a
Durata: 1 an şcolar
Număr ore pe săptămână: 1 oră

PROGRAMA PENTRU CURS OPTIONAL

CONSTRUCŢII CU RIGLA ŞI COMPASUL

Opţional la nivelul disciplinei

Propunǎtor : Pleşescu Marinela

Unitatea de învǎţǎmânt : Gr. Şc. de Ind. Alim. Ţibana
 Notă de prezentare

Studiul matematicii în învăţământul obligatoriu îşi propune să asigure pentru toţi elevii formarea
competenţelor de bază în rezolvarea de probleme implicând calculul algebric şi raţionamentul
geometric.
Învăţarea matematicii în şcoală urmăreşte conştientizarea naturii matematicii ca o activitate de
rezolvare a problemelor, bazată pe un corpus de cunoştinţe şi de proceduri, dar şi ca o disciplină
dinamică, strâns legată de societate prin relevanţa sa în cotidian şi prin rolul său în ştiinţele naturii, în
tehnologii şi în ştiinţele sociale.
Sensul major al referinţelor actuale în predarea-învăţarea matematicii este mutarea accentului de
pe predarea de informaţii care, în esenţă , au rămas aceleaşi din vechile programe, formarea de
capacităţi.
S-a mutat accentul de pe predarea centrată pe comunicarea informaţiilor, pe un mod de predare
care să aibă în vedere în primul rând formarea şi dezvoltarea capacităţilor intelectuale, antrenarea
gândirii. Pentru realizarea acestui deziderat, programa trebuie să cuprindă obiective clar precizate şi
uşor transferabile într-un conţinut adecvat.
Programa îşi propune să integreze organic teme specifice matematicii ca ştiinţă, respectând
următoarele principii:
 Asigurarea continuităţii la nivelul claselor şi ciclurilor
 Actualizarea informaţiilor predate şi adaptarea lor la nivelul de vârstă al elevilor
 Formarea şi stimularea capacităţilor mentale specifice domeniului
 Asigurarea interdisciplinarităţii
 Abordarea predominantă a matematicii din perspectiva aspectelor calitative ca ştiinţă
 Integrarea domeniului probabilistic al matematicii, precum şi a unor aspecte aplicative
 Promovarea aspectelor funcţionale ale alfabetizării matematice
 Introducerea şi folosirea unor concepte în contexte anterioare apariţiei lor în succesiunea
,,ştiinţifică” a conţinutului matematic
 Folosirea demersului inductiv în locul celui deductiv, atât timp cât nivelul de abstractizare
depăşeşte posibilităţile specifice stadiului de dezvoltare intelectuală a elevilor
 Construirea sistematică a ,,punţilor” între concepte
 Posibilitatea alegerii succesiunii temelor de conţinut şi posibilitatea extinderii prin activităţi de
dezvoltare
 Teme noi semnificative în ceea ce priveşte aspectul calitativ al matematicii moderne
 Folosirea unor metode noi de introducere a unor concepte
 Efectuarea unor activităţi practice
 Folosirea calculatorului de buzunar
În condiţiile descentralizării predării prin folosirea mai multor manuale a devenit deci necesar ca
programa să precizeze nu numai:
 Ce trebuie predat? (prin conţinuturi), ci şi
 În ce scop? (obiective) şi de asemenea
 Cum ? (metode şi activităţi de învăţare)
Capacităţile, atitudinile şi valorile vizate de profilul de formare au un caracter transdisciplinar şi
definesc rezultatele învăţării urmărite prin aplicarea noului curriculum.
Elevii învăţământului general şi obligatoriu ar trebui:
1. să demonstreze gândire creativă prin:
 utilizarea, evaluarea şi ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru
rezolvarea de probleme
  elaborarea unor modele de acţiune şi de luare a deciziilor adecvate într-o lume
dinamică
 formarea şi utilizarea unor deprinderi de judecată critică
 folosirea unor tehnici de argumentare variate în contexte sociale diferite
2. să folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale, prin:
 dobândirea deprinderilor specifice achiziţiilor fundamentale ( citit, scris, calcul
aritmetic) şi aplicarea lor efectivă în procesul comunicării
 formarea şi utilizarea deprinderilor de comunicare socială, verbală şi nonverbală
 cunoaşterea şi utilizarea eficientă şi corectă a codurilor, a limbajelor şi a convenţiilor
aparţinând terminologiei diferitelor domenii ale cunoaşterii
3. să înţeleagă sensul apartenenţei la diverse tipuri de comunităţi prin:
 participarea la viaţa socială a clasei, a şcolii şi a comunităţii locale din care fac parte
 identificarea drepturilor şi a responsabilităţilor care le revin
 înţelegera şi evaluarea interdependenţelor dintre identitate şi alteritate, dintre local şi
naţional, dintre naţional şi global
4. să demonstreze capacitate de adaptare la situaţii diferite, prin:
 folosirea unei varietăţi de limbaje şi de instrumente pentru a transmite idei, experienţe
şi sentimente
 cunoaşterea diverselor roluri sociale şi a implicaţiilor acestora asupra vieţii cotidiene
 demonsrarea capacităţii de a lucra în echipă, respectarea sarcinilor primite
 exprimarea voinţei de a urmări un ţel prin mijloace diferite
5. să contribuie la construirea unei vieţi de calitate prin:
 dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de semeni, toleranţă,
responsabilitate, rigoare
 formarea şi exprimarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată
 acceptarea şi promovarea unui mediu natural propice vieţii
 cunoaşterea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului
 formularea unor judecăţi estetice privind diferite aspecte ale realităţii naturale şi sociale
 formarea unei sensibilităţi spre valorile estetice
6. să înţeleagă şi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat prin:
 folosirea de idei, modele şi teorii diverse pentru a investiga şi a descrie procesele
naturale şi sociale
 folosirea echipamentelor informatice în calitatea lor de instrumente ale comunicării
 cunoaşterea şi utilizarea tehnologiilor întâlnite în viaţa cotidiană
 înţelegerea consecinţelor etice ale dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei asupra omului şi
mediului
7. să-şi dezvolte capacităţile de investigare şi să-şi valorizeze propria experienţă, prin:
 dezvoltarea unei metodologii de muncă intelectuală şi a capacităţii de explorare a
realităţii înconjurătoare
 dobândirea unei culturi a efortului fizic şi intelectual, ca expresie a dorinţei de realizare
personală şi socială
8. să-şi construiască un set de valori individuale şi sociale şi să-şi orienteze comportamentul şi
cariera în funcţie de acestea prin:
 demonstrarea competenţei de a susţine propriile opţiuni
 înţelegerea modului în care mediul social şi cultural (familia, normele sociale, codurile
lingvistice, tradiţiile istorice, etc.) influenţează ideile şi comportamentele proprii, precum
şi pe ale altora
 cunoaşterea şi analiza oportunităţilor oferite de diferite filiere vocaţionale, în funcţie de
aptitudinile individuale
  realizarea unor planuri personale de acţiune şi motivarea pentru învăţarea continuă
Învăţământul românesc în prezent se desfăşoară pe
cicluri curriculare, care reprezintă periodizări ale şcolarităţii şi au în comun obiective specifice.
Introducerea ciclurilor curriculare se exprimă la nivel de:
 obiective care particularizează finalităţile
 metodologie didactică specifică
Fiecare ciclu curricular oferă un set coerent de obiective de învăţare care consemnează ce ar
trebui să dobândească elevii la capătul unei anumite etape a parcursului lor şcolar. Prin aceste
obiective, ciclurile curriculare conferă diferitelor etape ale şcolarităţii o serie de dominante.
Introducerea ciclurilor curriculare vizează următoarele efecte:
 crearea continuităţii la trecerea de la o treaptă de şcolaritate la alta prin: transferul de metode
şi stabilirea de conexiuni explicite la nivelul curriculumului
 crearea premiselor necesare pentru extinderea şcolarităţii
 construirea unei structuri a sistemului de învăţământ mai bine corelată cu vârstele psihologice.
Întrucât activitatea la clasǎ ar trebui orientatǎ cǎtre atingerea obiectivelor ciclurilor curriculare , le
reamintim :
1.Ciclul achiziţiilor fundamentale care are ca obiective majore acomodarea la cerinţele sistemului
şcolar şi alfabetizarea iniţialǎ , Acest ciclu curricular vizeazǎ :
 asimilarea elementelor de bazǎ ale principalelor limbaje convenţionale
 stimularea copilului în vederea perceperii , cunoaşterii şi stǎpânirii mediului apropiat
 stimularea potentialului creativ al copilului , a intuiţiei şi a imaginaţiei acestuia
 formarea motivaţiei pentru invǎţare , înţeleasǎ ca o activitate socialǎ
2.Ciclul de dezvoltare ce are ca obiectiv major formarea capacitǎţilor de bazǎ necesare pentru
continuarea studiilor. El vizeazǎ :
 dezvoltarea achiziţiilor lingvistice şi încurajarea folosirii limbii române pentru exprimarea în
situaţii variate de comunicare
 dezvoltarea unei gândiri structurate şi a competenţei de a aplica în practicǎ rezolvarea de
probleme
 familiarizarea cu o abordare pluridisciplinarǎ a domeniilor cunoaşterii
 constituirea unui set de valori consonante cu o societate democraticǎ şi pluralistǎ
 încurajarea talentului , a experienţei şi a expresiei în diferite forme de artǎ
 formarea responsabilitǎţii pentru propria dezvoltare
 formarea unei atitudini responsabile faţǎ de mediu
3.Ciclul de observare şi orientare are ca obiectiv major orientarea în vederea optimizǎrii opţiunii
şcolare şi profesionale ulterioare . El vizeazǎ :
 descoperirea de cǎtre elevi a propriilor afinitǎţi , aspiraţii şi valori în scopul construirii unei
imagini de sine pozitive
 formarea capacitǎţii de analizǎ a setului de competenţe dobândite prin învǎţarea în scopul
orientǎrii spre o anumitǎ carierǎ profesionalǎ
 dezvoltarea capacitǎţii de a comunica inclusiv prin fo;osirea diferitelor limbaje specializate
 dezvoltarea gândirii autonome şi a responsabilitǎţii faţǎ de integrarea în mediul social
Programa şcolarǎ este parte a Curriculumului Naţional . Filozofia contemporanǎ a educaţiei a
evidenţiat diferenţa dintre o educaţie bazatǎ pe curriculum , adicǎ având ca element central la toate
etapele sale activitatea de proiectare şi programa analiticǎ , document care are în centrul activitǎţii
didactice ideea de programare a traseului elevului cǎtre un ţel cunoscut şi impus doar de cǎtre adulţi .
Programa analiticǎ este posesoarea în mod absolut şi univoc a tuturor competenţelor procesului
instructiv – educativ stabilit la nivel central .
Programele şcolare subliniazǎ importanţa rolului reglativ al obiectivelor pe cele douǎ niveluri de
generalitate : obiective cadru şi obiective de referinţǎ .
 Celelalte componente ale programei au ca principal scop realizarea cu succes a obiectivelor de cǎtre
elevi . În contextul învǎţǎmântului obligatoriu , centrarea pe obiective ( competenţe ) reprezintǎ unica
modalitate care face ca sintagma centrarea pe elev sǎ nu rǎmânǎ un slogan fǎrǎ conţinut .
Programa şcolarǎ descrie oferta educaţionalǎ a unei discipline pentru un parcurs şcolar determinat .
Programa şcolarǎ cuprinde : nota de prezentare , obiective cadru (competenţe generale ) , obiective
de referinţǎ ( competenţe specifice ) , exemple de activitǎţi de învǎţare , conţinuturi ale învǎţǎrii şi
standarde curriculare de performanţǎ

ARGUMENT

Învăţarea matematicii în şcoala generală urmăreşte conştientizarea de către elevi a noţiunii

acestui obiect de studio ca o activitate de rezolvare de probleme, bazată pe un corpus de cunoştinţe şi
proceduri, dar şi ca o disciplină strâns legată de societate prin relevanţa sa în cotidian.
Opţionalul urmăreşte să ofere elevilor experienţa utilizării tehnicilor şi a limbajului matematic în
situaţii practice, accesibile lor.
Pornind de la realitatea că matematica este aplicată în viaţa de zi cu zi în numeroase domenii,
prin intermediul a ceea ce elevul poate învăţa în cadrul acestei discipline, va putea folosi cunoştinţele
din matematică în alte domenii.
Venind în întâmpinarea nevoii de a aplica matematica în cât mai multe domenii, prin
propunerea acestei discipline urmăresc:
 Posibilitatea de aprofundare a unor noţiuni teoretice şi învăţarea altora care nu se
regăsesc în programele şcolare actuale;
 Dezvoltarea abilităţilor de a aplica noţiunile teoretice în aplicaţii practice;
 Dezvoltarea creativităţii, a spiritului de observaţie, de investigare, de estimare, şi de
aproximare;
 Asigurarea libertăţii de acţiune a elevilor, a studiului individual, dar şi educarea
elevilor în spiritul unei activităţi desfăşurate în grup;
Educarea elevilor pentru realizarea unor produse utilizabile, dezvoltarea spiritului inventiv şi
creator apare ca un obiectiv impus de sistemul în care trăim şi vom trăi în viitor. Indiferent de
conţinutul aplicaţiei, ceea ce realizează elevul, trebuie să fie utilizabil.
Datorită implicaţiei pe care matematica o are în cât mai multe domenii rezultă caracterul ei
interdisciplinar.
In geometria elementara majoritatea rezultatelor teoretice sunt obtinute pe baza unor
retionamente
ce au ca suport configuratii geometrice. Aceste configuratii, joaca rol de modele. De obicei modelul
geometric este considerat cu toate calitatile necesare pentru a efectua un bun rationament pe el.
Raspun
zand la cerinta cu privire la aspectul calitativ al continutului, profesorul de matematica are
posibilitatea
sa demonstreze unele constructii geometrice care au fost introduse pe baza unor modele pentru care
nu
s-a pus in mod deosebit problema existentei.In aceasta viziune curriculara se incadreaza si
constructiile
numai cu rigla si compasul.
Optionalul « Constructii cu rigla si compasul » vizeaza dezvoltarea deprinderilor elevilor de a
trasa figuri geometrice,cu un grad cat mai mare de precizie,aratand intai ca solutia poate fi gasita din
punct de vedere teoretic.
 In problemele de constructie elevul are ocazia sa aplice cunostintele de geometrie,aceasta avand
un puternic rol formativ.Activitatile de invatare propuse contribuie la formarea unor capacitati si ati-
tudini specifice geometriei elementare

1. Competenţe generale competenţe specifice

şi activităţi de învăţare

C1.Identificarea : unor date şi relaţii matematice , corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost
definite , etapele de re zolvare a problemelor de constructie cu rigla si compasul.
C2.Prelucrarea datelor de tip cantitativ , calitativ , structural , contextual cuprinse în enunţuri
matematice , deducerea proprietatilor unor figuri geometrice
C3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea localǎ sau globalǎ a unei
situaţii concrete , a proprietatilor calitative si metrice ale figurior geometrice pentru rezolvarea
unor probleme speciale de constructie
C4.Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a
algoritmilor de prelucrare a acestora , argumenterea construc tiilor geometrice efectuate utilizand
limbajul matematic adecvat.
C5.Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii problemǎ , colaborarea in
cadrul unei echipe la activitati specifice disciplinei
C6.Modelarea matematicǎ a unor contexte problematice variate , prin integrarea cunoştinţelor din
diferite domenii , aplicarea cunostintelor de matematica in rezolvarea lor .

1. Valori si atitudini

 Dezvoltarea unei gândiri deschise şi creative; dezvoltarea iniţiativei, independenţei în gândire

şi în acţiune pentru a avea disponibilitate de a aborda sarcini variate
 Manifestarea tenacităţii, perseverenţei, capacităţii de concentrare şi a atenţiei distributive
 Dezvoltarea spiritului de observaţie
 Dezvoltarea simţului estetic şi critic, a capacităţii de a aprecia rigoarea, ordinea şi eleganţa în
arhitectura rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii
 Formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii
cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice
 Formarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială şi
profesională

4. Sugestii metodologice

Conţinuturile au fost alese astef încât să vină în completarea materiei studiate la orele
prevăzute în trunchiul comun. Partea teoretică necesară rezolvării aplicaţiilor propuse va fi prezentată
de către profesor sau se va recapitula cu ajutorul elevilor.
Mare parte a timpului va fi alocat aplicaţiilor (exerciţii şi probleme). Acestea se vor prezenta
secvenţial pe fişe. Elevii vor lucra în grup, dar şi individual(alternativ).
Secvenţele de lucru efectiv sunt intercalate cu secvenţe de discutare, comentare, sistematizare
a metodelor de rezolvare.
Competente generale Competenţe specifice Activitati de invatare

C1.Identificarea : 1.Identificarea unor -alegerea modului adecvat de

unor date şi relaţii corespondenţe între diferite reprezentare a unor date
matematice , reprezentǎri ale aceloraşi date -identificarea unor exemple de
corelarea lor în evenimente întâmplǎtoare din diferite
funcţie de contextul domenii ale matematicii
în care au fost -probleme practice de constructie cu
definite , etapele de rigla si compasul a unor figuri
re zolvare a geometrice elementare ;
problemelor de -probleme de constructie folosind
constructie cu rigla figurile
si compasul. elementare ;constructia cercului
circumscris si a cercului inscris intr-un
triunghi.
-exerciţii de identificare ,diferenţiere şi
denumire
-exerciţii de identificare pe corpuri
2.Recunoaşterea şi descrierea geometrice sau pe desfǎşurǎri ale
unor configuraţii geometrice date acestora
-exerciţii de scriere şi de identificare a
unor elemente : laturi , unghiuri ,
diagonale
-analizarea unor exemple
-exerciţii de identificare a centrelor /
axelor de simetrie pentru patrulatere
- utilizarea triunghiurilor particulare
pentru a descompune patrulatere
convexe
-stabilirea relaţiei de asemǎnare
utilizând mǎsurarea
-exerciţii de stabilire a
proporţionalitǎţii
-exerciţii de identificare a proiecţiei în
3.Identificarea perechilor de diferite configuraţii geometrice
triunghiuri asemenea in -folosirea instrumentelor geometrice
configuraţii geometrice date pentru reprezentǎri
-exerciţii de identificare a unor
proprietǎţi
4.Recunoaşterea şi descrierea
elementelor într-o configuraţie
geometricǎ datǎ

C2.Prelucrarea 1.Aplicarea regulilor de calcul -exercitii de determinare a mediei

datelor de tip aritmetice şi a mediei geometrice
cantitativ , calitativ , -probleme de constructie folosind
structural , media aritmetica si media geometri ca
contextual cuprinse a doua segmente,constructia celui de-
în enunţuri
matematice ,
deducerea
proprietatilor unor 2.Reprezentarea unor date sub
figuri geometrice formǎ de grafice , tabele sau
diagrame în vederea înregistrǎrii ,
prelucrǎrii şi prezentǎrii acestora
3.Identificarea utilizând
proprietǎţi precizate
4.Stabilirea relaţiei prin metode
diferite
5.Aplicarea relaţiilor metrice
pentru determinarea unor
elemente , calcularea unor
lungimi utilizând metode
adecvate în configuraţii
al patrulea proportional;
-reprezentarea unor date
-analizarea unor criterii de sortare
-construirea unor diagrame şi
interpretarea lor
-probleme de constructie in cerc ;
-probleme de constructie a unor figuri
geometrice echivalente ;
-probleme de constructie a unor
poligoane regulate circumscrise
( inscrise) in cerc.
-demonstrarea proprietǎţilor utilizând
metode variate
-exerciţii de identificare pe baza
definiţiei şi proprietǎţilor
-calcularea ariilor folosind decupǎri ,
pavaje şi reţele
-exerciţii cu rapoarte şi proporţii
formate cu lungimi
-stabilirea relaţiei utilizând definiţia
sau criterii
-transpunerea în desen
-utilizarea teoremelor şi teoremelor
reciproce
-calcularea unor lungimi şi a funcţiilor
trigonometrice
-determinarea elementelor utilizând
relaţiile metrice şi trigonometrice
studiate
-exerciţii de utilizare a instrumentelor
geometrice adecvate pentru a
reprezenta configuraţii geometrice

C3. Utilizarea 1.Utilizarea proprietǎţilor -exercitii de identificare a unor figuri

algoritmilor şi a calitative şi metrice în rezolvarea geometrice echivalente.
conceptelor unor probleme -rezolvarea de probleme utilizând
matematice pentru proprietǎţile
caracterizarea localǎ -analizarea şi construcţia unor figuri
sau globalǎ a unei -construcţia cu ajutorul instrumentelor
situaţii concrete , a geometrice respectând condiţii date
proprietatilor -exerciţii de desenare utilizând
calitative si metrice definiţia sau proprietǎţi
ale figurior -determinarea şi calcularea unor
geometrice pentru lungimi , a perimetrelor şi ariilor
rezolvarea unor -utilizarea definiţiei şi proprietǎţilor ,
probleme speciale teoremei reciproce
de constructie 2.Utilizarea noţiunilor pentru -demonstrarea teoremelor
. caracterizarea localǎ a unei
configuraţii geometrice date
3.Deducerea relaţiilor metrice
-utilizarea valorilor pentru funcţii
trigonometrice
-rezolvarea de probleme în care se
utilizeazǎ proprietǎţi
-calcularea unor lungimi
-exercţii de determinare

4.Utilizarea informaţiilor oferite

de o configuraţie geometric
pentru deducerea unor proprietǎţi

C4.Exprimarea 1.Caracterizarea şi descrierea -exerciţii de scriere a produsului

caracteristicilor unor elemente geometrice într-un cartezian prin enumerarea elementelor
matematice sistem de axe ortogonale sale
cantitative sau -exprimarea distanţei dintre doupuncte
calitative ale unei în plan ca lungime într-un sistem de
situaţii concrete şi a axe ortogonale
algoritmilor de -prezentarea in scris (oral) a metodelor
prelucrare a originale de rezolvare a unor
acestora , 2.Exprimarea prin reprezentări constructii cu rigla si compasul.
argumenterea geometrice a noţiunilor -identificarea axei centrului de
construc tiilor simetrie al unei figuri
geometrice efectuate -descompunerea unei figuri date
utilizand limbajul -transpunerea în desen a unei
matematic adecvat. configuraţii geometrice
-rezolvarea de probleme utilizând
proprietăţile
-argumentarea alegerii teoremelor
utilizate
-exerciţii de utilizare a instrumentelor
3.Exprimarea proprietăţilor geometrice pentru a reprezenta prin
figurilor geometrice desen relaţii între elemente
-observarea diferenţei dintre condiţiile
necesare şi suficiente
4.Exprimarea în limbaj matematic

C5.Analiza şi 1.Alegerea reprezentilor -elaborarea in grupul de lucru a unor

interpretarea geometrice adecvate în vederea metode de rezolvare a unor probleme
caracteristicilor optimizii calculelor mai dificile.
matematice ale unei -calcularea cu ajutorul formulelor
situaţii problemǎ , -exerciţii de alegere a celei mai
colaborarea in cadrul potrivite unităţi de masura pentru un
unei echipe la anumit context dat
activitati specifice -exerciţii de utilizare a instrumentelor
disciplinei geometrice pentru a reprezenta prin
desen relaţii între elementele unor
figuri
-discutarea , analiza şi compararea

2.Interpretarea în corelaţie cu
proprietăţi calitative şi / sau
metrice
unor metode diferite de rezolvare a
unei probleme
-identificarea şi analizarea unor
metode alternative de rezolvare a
problemelor

C6.Modelarea 1.Transpunerea unei relaţii dintr-o -construirea şi interpretarea unor

matematicǎ a unor formă de scriere în alta diagrame cu date reale din situaţii
contexte practice
problematice -rezolvarea unor probleme simple de
variate , prin geometrie pornind de la reprezentarea
integrarea într-un sistem de axe
cunoştinţelor din -construirea centrului de greutate al
diferite domenii , unei placi triunghiulare;
aplicarea -cautarea unor noi solutii in rezolvarea
cunostintelor de unei probleme cu rigla si compasul.
matematica in -rezolvarea de probleme utilizând
rezolvarea lor . proprietăţile
-identificarea şi analizarea unor
2.Interpretarea informaţiilor metode alternative de rezolvare a
deduse din reprezentări problemelor de geometrie utilizând
geometrice în corelaţie cu proprietăţi geometrice
anumite situaţii practice
-analizarea unei situaţii – problemă
sau a unor probleme practice care
necesită aplicarea unor proprietăţi
-observarea diferenţei dintre condiţiile
necesare şi suficiente în contexte
geometrice variate
-construcţia cu ajutorul instrumentelor
geometrice a unor configuraţii
geometrice respectând condiţiile date
-compararea diferitelor metode
utilizate

CONTINUTURI
 I. Constructii geometrice elementare ( 6 ore ).
1.Instrumente geometrice (rigla negradata si compasul) si utilizarea lor pentru a desena diferite
confi
guratii geometrice.
2.Etape in rezolvarea unei probleme de constructii.
3.Constructii geometrice fundamentale.
4.Constructia unor linii importante in triunghi.
5.Constructia cercului inscris (circumscris) triunghiului.
II. Constructii de figuri echivalente ( 5 ore ).
1.Triunghiuri echivalente,triunghi echivalent cu un paralelogram dat,triunghi echivalent cu un
trapez
dat.
2.Constructii geometrice datorate lui Leonardo da Vinci.
III. Constructii de expresii algebrice ( 6 ore).
1.Constructia unor expresii simple :
a
a+b ; a-b,a>b ; a·b; .
b
2.Constructia celui de-al patrulea proportional.
3.Constructii: media aritmetica;media geometrica; a ,a>0; a 2  b 2 ; n ,n  N
IV. Relatii metrice in triunghiul dreptunghic – lectii in AEL ( 4 ore ).
1.Demonstratii ale teoremei lui Pitagora.
2.Aplicatii-relatii metrice in triunghiul dreptunghic.
V. Constructii in cerc ( 5 ore ).
1.Constructia tangentei la cerc.
2.Constructia tangentelor dintr-un punct exterior la cerc.
3.Constructia tangentelor comune exterioare la doua cercuri.
4.Constructia tangentelor comune interioare a doua cercuri.
VI. Constructia de poligoane regulate ( 4 ore ).
1.Constructia unor poligoane regulate inscrise (circumscrise) in cerc.
2.Probleme de constructii-poligoane regulate.
VII. Evaluare ( 5 ore ).

PLANIFICARE SEMESTRIALA
 Compe
Nr. tente Continutiri Nr . Sapt. Obs.
Crt specifi ore
. ce
 I.Constructii geometrice elementare Intrumente
1. geometrice (rigla negradata,compas) si utilizarea
lor pentru a desena diferite configuratii geometrice. 1 S1
2. Etape in rezolvarea unei probleme de constructii 1 S2
C1 ;C2; geometrice.
3. C3 ;C4; Cele cinci constructii fundamentale. 1 S3
4. C5 Constructia medianelor in triunghi. 1 S4
5. Constructia inaltimilor in triunghi. 1 S5
6. Constructia cercului circumscris si a cercului 1 S6
inscris in triunghi.
7. Evaluare 1 S7
II.Constructii de figuri geometrice echivalente
1. Triunghiuri echivalente.
1 S8
2. Triunghi echivalent cu un paralelogram dat. 1 S9
3. C1 ;C2; Triunghi echivalent cu un trapez dat. 1 S10
4. C3 ;C4; Constructia unui patrat echivalent cu un dreptunghi 1 S11
C6 dat.
5. Aplicatii.Constructii geometrice datorate lui 1 S12
Leonardo da Vinci.
6. Evaluare. 1 S13
III.Constructii de expresii algebrice
1. Constructia expresiilor : a+b ; a-b, a>b; a·b,a/b 1 S14
2 Constructia segmentului x din proportia:
a c 1 S15

b x
3. C2 ;C4; Constructia mediei aritmetice a doua segmente a si 1 S16
C5 ;C6. b.
4. Constructia mediei geometrice a numerelor a si b. 1 S17
5. Constructia expresiei : a ,a>0 ; a 2  b 2 . 1 S18
6. Constructia numarului n (n numar N). 1 S19
7. Evaluare. 1 S20
IV.Relatii metrice in triunghiul dreptunghic
1. Demonstratii ale teoremei lui Pitagora - lectie AEL 1 S21
2. Probleme- aplicatii ale teoremei lui Pitagora (lectie 1 S22
C3 ;C4 AEL).
3. C6 Probleme- aplicatii ale teoremei inaltimii,teoremei S23-
catetei si teoremei lui Pitagora (lectie AEL) 2 S24
4. Evaluare 1
S25
V.Constructii in cerc.
1. Constructia tangentei in cerc. 1 S26
2. Constructia tangentelor dintr-un punct exterior la
C1 ;C2; cerc. 1 S27
3. C3 ;C4 Constructia tangentelor comune exterioare la 2
cercuri. 1 S28
4. Constructia tangentelor comune interioare a 2
cercuri. 1 S29
5. Aplicatii. 1 S30
VI.Constructii de poligoane regulate
1. Constructia unui poligon regulat inscris in cerc 1 S31
(folosind rigla si compasul).
2. Constructia unui poligon regulat circumscris unui
C1 ;C2 cerc folosind rigla si compasul. 1 S32
3. C4 ;C5 In cautarea poligoanelor regulate construibile cu
rigla si compasul. 1 S33
4. Probleme de constructie-poligoane regulate. 1 S34
5. Evaluare. 1 S35

Standarde minime de performanţǎ

I. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

 utilizarea unor elemente de logicǎ pentru a stabili valoarea de adevǎr a unor enunţuri
 utilizarea unor proprietǎţi metrice ale figurilor şi corpurilor geometrice
 stabilirea şi utilizarea proprietǎţilor calitative ale figurilor şi corpurilor geometrice
 utilizarea localizǎrii figurilor geometrice şi a unor elemente de transformǎri geometrice
 înregistrarea , prelucrarea şi prezentarea datelor pe baza unor elemente de statistica și
probabilitǎţi
 sǎ recunoascǎ drepte perpendiculare şi oblice , sǎ citeascǎ şi sǎ exprime matematic relaţia de
perpendicularitate
 sǎ deseneze drepte perpendiculare cu ajutorul echerului ( riglei )
 sǎ recunoascǎ prin distanţa dintre un punct şi o dreaptǎ lungimea segmentului determinat de
punct şi de piciorul perpendicularei din acel punct pe dreaptǎ
 sǎ citeascǎ şi sǎ exprime matematic aceastǎ noţiune
 sǎ poatǎ desena cu ajutorul echerului mediatoarea unui segment , sǎ citeascǎ şi sǎ exprime
matematic aceastǎ noţiune
 sǎ recunoascǎ şi sǎ deseneze unghiurile opuse la vârf
 sǎ deseneze în spaţiu figurile geometrice plane studiate
 sǎ recunoascǎ când o dreaptǎ este perpendicularǎ pe un plan
 sǎ aplice în probleme rezultatele perpendicularitǎţii în spaţiu
 sǎ recunoascǎ douǎ plane perpendiculare şi sǎ poatǎ demonstra în probleme
perpendicularitatea a douǎ plane
 sǎ construiascǎ proiecţiile ortogonale ale unui punct , segment , dreaptǎ pe un plan

II. Dezvoltarea capacitǎţii de explorare / investigare şi

rezolvare de probleme

1.identificarea unei situaţii problemǎ şi organizarea eficientǎ a modului de rezolvare a acesteia

2.utilizarea unor reprezentǎri şi metode variate pentru clarificarea şi justificarea unor enunţuri
3.identificarea şi colectarea dintr-un set de date a informaţiilor relevante pentru rezolvarea unor
probleme sau pentru crearea de probleme
4.utilizarea de instrumente geometrice pentru reprezentarea unor configuraţii geometrice în contexte
variate
 III. Formarea şi dezvoltarea capacitǎţiide a comunica utilizând limbajul
matematic

1.înţelegerea semnificaţiei globale a informaţiilor cu caracter matematic extrase din diferite surse de
documentare
2.expunerea coerentǎ oralǎ sau scrisǎ a propriilor demersuri de rezolvare a unei probleme corelând
diverse modalitǎţi de exprimare : cuvinte , simboluri matematice , diagrame , tabele , grafice ,
construcţii cu rigla şi compasul
3.angajarea de discuţii în cadrul unui grup privind avantajele şi dezavantajele utilizǎrii unei metode
de rezolvare sau a unei modalitǎţi de prezentare a unui demers matematic

EVALUAREA

1. Probe orale,probe scrise,probe practice.

2. Portofoliul individual ( miniproiecte,rezultate la probe scrise ).
3. Referatul
4. Participarea activă la rezolvarea frontală dirijată a problemelor.
5. Redactarea clară, riguroasă şi concisă a unei demonstraţii matematice.
6. rezolvarea problemelor practice prin metode variate.

BIBLIOGRAFIE

1. Hadamard J. « Lectii de geometrie elementara »,vol.I,Editura Tehnica,Bucuresti,1960-1961 ;

2. Geangalau V. « Constructii geometrice cu rigla si compasul »,Eurocart,Iasi,1997 ;
3. Branzei D. « Bazele rationamentului geometric »,Editura Academiei RSR,Bucuresti,1983;
4. Dancila I. « Constructii cu rigla si compasul » Editura SIGMA 2003.
5. Gardner M. «  Amuzamente matematice » , Editura Ştiinţificǎ 1968
6. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematicǎ , Bucureşti 2001