Descrierea CIP a Bibliotecii,Nasionale a Romdniei

PACHIASN]AM. I

/
Ducesa rebeld Sara M. Pachia. - TimiSoara : Stylished, 2079
ISBN 97 8-606-90 17 -39|5 I

821.735.1

]DUIC]ESA
; .., : 't 1."

Editura STYLISHED
TlmiSoar a, Judegul TimiS
IR]EXBiIEL.,A
Calea Martirilor 7989, nr. 57/27
TeI. : ( + 40)7 27.A7.49.48
www. sty lishedb o oks. r o
www.noicecitim.ro

ffi
,".t,i;:itll$,l:fu
 lP'rr,o,lL,o,,g
A\rm gll iiar, llo rm rdlrar, rLb351,o,

Malcolm Ferryway, marchiz de Tottenham, stdtea la

capul tatdlui sdu, care iqi trdia ultimele clipe de viafd. Din
c6!i oameni intdlnise in doudzeci qi qapte de ani, tatdl sdu
fusese cel mai important pentru el, il admirase incd de c0nd
era doar un copil qi il ascultase intotdeauna.
Plecase intr-un tur pe continent, insd cum primise scri-
soarea de la mama lui se imbarcase qi se rugase, in acele
doud sbptdmdni pe care le petrecuse pe mare, ca tatdl sdu
sd nu moar[. Nu qi-ar fi iertat-o niciodatd dacd nu ar fi fost
ldngd tat6l sdu in ultimele lui momente. S-ar fi dispreluit
toatdviala. C0nd plecase pe continent tat61 sdu era sdndtos,
in putere. Malcolm il credea invincibil, insd se pare cd tim-
pul iqi spusese cuv0ntul, cdci, degi incerca sd ascundd asta
in fala fiului sdu, bdtrdneJea qi boala il dobordserS, incetul
cu incetul, pe duce.
Tat61 sdu fusese pentru el un model, persoana cea mai
importantd din via{a lui, cu care avusese o relalie strdnsl.
Chiar qi in perioada in care fusese elev la Eton ii scrisese
mereu tatdlui sdu qi ii ceruse sfaturi, incercdnd, pe cdt
posibil, sd fie sigur cd acesta ii aprobd decizllle.Iar acum...
Acum iqi dddea seama cd nu era pregdtit sd renunJe la el. Nu,
Malcolm nu era pregdtit sd facl asta, mai ales acum. $tia cd
la moartea tatdlui sdu el ar deveni duce de Tottenham. Iar
el nu voia sd fie duce. Simlise incd de mic povara asta, iar
acum... Pur gi simplu nu era pregdtit.
Dragostea mea! Oh, dragostea mea! Dacd ai putea
sd fii-ldngd mine....
Ducele era prins intre conqtienld qi delir. Malcolm qtia
asta. $tia cd" tatdl lui nu mai avea mult timp, chiar dacd el
iqi dorea contrariul. Privindu-I, Malcolm se gAndea cd nu iqi
vdzuse niciodatd tatdl atdt de slab, de pldpdnd. El, William,
care fusese atdt de puternic.
sSarraL M[. ]Par,clhriiar
Tat6! spuse Malcolm privindu-I. Acum, md duc
acurn- sd o chem pe mama! O sd stea l6'ngdtine! continud el,
ddnd sd se ridice.
insd tat6l sdu ii atinse uqor mdna, iar el se opri. Privin-
du-l iEi dddu seama cd tat6l sbu voia sd il opreascd, aqa cd
rdmase pe loc.
Atitudinea tatllui sdu ii cauza confuzie, insd el nu
zise nimic. R[mase tdcut, aqteptdnd sd vadd de ce ducele
il oprise.
Nu! Nu pe mama ta! Pe ea... Pe Marianne! Dragos-
-
tea mea! Oh, dragostea mea!
De parcd ar fi primit un pumn infa[6", Malcolm rbmase
pe loc privindu-;i tatdl. Marianne? Cine era Marianne?
Rdmase tdcut ins6. iqi ddduse seama, incb de cdnd
crescuse, cd intre pdrinJii lui nu existase iubire, cdci aqa se
intdmpla de obicei in inalta societate, nu te cdsdtoreai din
dragoste ci alegeai pe cineva cdtmai potrivit rangului. Aqa
fbcuse Ei tatdl sdu; .alesese o fiicd de marchiz, Qare venise
cu o zestre bund, iar s6ngele nu fusese intinat, aqa cum spu-
sese mereu bunica lui cOt timp fusese in via!6. Aceasta era
o reguld a familiei Tottenham: sdngele albastru trebuia sd
rdmdnd albastru.
Cu toate acestea, Malcolm nu s-ar fi aqteptat niciodatd
catatdl sdu sd fi iubit pe cineva. Pdruse mereu alit de stdpAn
pe el; o persoand calculatd care punea mult accent pe res-
pectarea regulilor qi de mic ilinvdlase pe Malcolm sd facd
acelaqi lucru. Nu putea crede cdtatdl sdu fusese cu adevdrat
indrdgostit de cineva.
Marianne... Incercd sd iqi aminteascd dacd tatdl sdu
mai pomenise numele acesta pAn[ acum, dar iqi dddu seama
cd era pentru prima datd cAnd il auzea; nici mdcar printre
cunoscufi sau nobilime nu il auzise. Cine era aceastd femeie
care ii pusese tatdlui sdu inima pe jar? $i cum se face cd
acesta nu luptase pentru ea? Insd nu fu nevoit sd caute
rdspunsul Ia aceastd intrebare, deoarece il qtia deja: fusese
nevoit sd respecte regulile impuse de familie.
lDutrc,esar rr,eh,ell )i
Nu am pufut, flule! Nu am putut sd olin l6ngd mine!
Am...- Am fost, spuse tatdl sdu, ins6 se inecd.
Tatd, te rog! ii zise el, incercdnd sd il facb s5 se
-
opreascd, cdci ?gi dddea seama c0t de chinuitor era pentru el.
Insd, in mod surprinzdtor, ducele incercb sd continue.
Malcolm realizd cdtatdl sdu chiar voia sd ii spund ceva
important, pentru cd altfel nu s-ar fi chinuit sd vorbeasc5,
acestea put0nd sb fie ultimele sale cuvinte.
fost un laq! Marianne era fiica unui baronet. Nu
-Am
aveabani,iar mama... mama mi-a spus cd dragostea e pen-
tru progti qi cd... cd rangul este cel care conteazd,.Iar eu... Eu
ca... un prost am ascultat-o qi m-am cis[torit cu mama ta.
Am... am urmat regulile qi... Si am fost nefericit toati via\a!
CAnd vru sb mai spund ceva, tat5l sdu se inecd din nou
incepdnd sd tuqeascd. Malcolm se uitd la el simfindu-se
neputincios. William fusese mereu un sprijin pentru fiul
sdu, ii fusese mereu aldturi gi il ajutase in cele mai grele
momente, iar faptul c[ acum trebuia sd asiste neputincios la
suferinfa lui ii provoca o mare durere, era ca un spin infipt
in inima lui.
Te rog!
-Tatd!
Nu! Nu, flule! Trebuie sd ifi spun. Marianne s-a
-
cdsdtorit cu un conte gi i-a ndscut o fetifd. Siebel, o fru-
musefe! insd, cdnd ,olol ,ar', neisprdvit a pierdut totul la
cd\i, ea... ea s-a imboln6vit gi a murit. Fiule, inainte sd mor,
vreau... vreau sd imi promili ceva! spuse el, uit0ndu-se in
ochii fiului sdu.
Orice, tat[! Orice! spuse Malcolm, simlind cum
-
lacrimile ii infeapd ochii.
Nu mai pldnsese niciodat[ pdn[ acum. Considerase
mereu cd pl0nsul era pentru oamenii slabi. insd acum, pri-
vindu-qi tatdl, iqi dddu seama cd dacd plAnge nu inseamnd
cd este un om slab, nu. inseamn[ cd este un om empatic!
Simfea durerea prin care trecea tatdl sbu qi o simJea in
propria inim6. Pdnd acum nu mai trbise nimic asemdndtor
qi spera sd nu mai trdiascb aqa ceva nici de acum ?nainte.
Durerea pierderii unui pdrinte era devastatoare!
SaraL M[. ]Pa,chriia
Fiule, vreau... vreau sd imi promiti cd..' cd o sd ai
-
grijd de Siebel. Te rog, fiule, promite-mi cd o sd te cds6to-
reqti cu Siebel Farrot, fiica contelui de Sprint!
Malcolm iqi privi tatdl. Nu ii venea s5 creadd cdaceasta
era ultima lui dorin!6. il qtia pe contele de Sprint. Toatd
societatea il qtia pe contele de Sprint; un cartofor inrdit care
iqi pierduse toatd averea lajocurile de noroc qi care se afla
mereu in mijlocul a nenumdrate scandaluri, fiind provocat
la cel pulin o dtzind. de dueluri, din care, in mod surprinz[-
tor, scdpase cu viaf6.
Malcolm iqi imagina ce fel de persoand putea sl fie
Lady Siebel, dacd tatdl ei era a;a cum era. Iar el, el avea
o singurl calitate in minte de fiecare dat[ cdnd se gAndea
la viitoarea lui qotie: sd fie cuviincioas[; sd facd ceea ce
spune eI, fdrd a-i ieqi din cuvdnt. Mai mult ca sigur Lady
Siebel era exact contrariul; eta cdztrtdin drzgralie. Peste tot,
la toate balurile, se vorbea de fata bdttand de doudzeci 9i
patru de ani. Numele ei era pe buzele tuturor birfitoarelor,
deqi nu venise niciodati la Londra. Ins6 toli se ghidau dupd
proverbul: a;chia nu sare departe de trunchi. Da, mai mult
ca sigur, Siebel nu era diferiti de tatdl ei.
Malcolm, fiule...
-D6ndu-qi seama cd acelea erau ultimele clipe ale tatdlui
siu, iqi inchise ochii, strdnse din dinli, apoi ?i prinse tatdlui
sdu palma. iqi deschise ochii qi igi privi tatdl.Ydzu speran!6
in oitrii lui, iar atunci iqi didu seama cl, orice s-ar intdmpla,
trebuia sd iqi respecte promisiunea.
iti promit, tata! i1i promit cb o sd md cdsdtoresc cu
-
Lady Siebel Farrot.
Imediat cum auzi aceastd promisiune, tatdl sdu iqi
inchise ochii pentru totdeauna. Pe chipul lui Malcolm apdru
o lacrimd. Acum el era ducele de Tottenham. Din acest
moment trebuia sd preia indatoririle tatdlui sdu qi s5 res-
pecte regulile pe care qi acesta le respectase, cu exceplia
uneia: pentru prima datd in atdtea generaJii, din catzapto-
misiunii fbcute tatdlui sdu, ducele nu avea sd iqi ia o sofie
cuviincioasd ci una cdzutdin dizgrfiiel
rt(o
tCarpriirr,olhurll I
A\rm g[ tar, tC ro, rrrnr\varlllt, ]tb35;,o,
Siebel trase la loc draperiile, apoi se bdgi inapoi in pat.
$tia foarte bine de ce camerista ei le trdsese; trebuia sd se
trezeascd, dar ea,una, voia sE doarmd in continuare pentru
cd nu reugise sd adoarmd, cu o seard inainte, gi cutreierase
plajaintreaga noapte. Unul dintre lucrurile pe care le iubea
la Cornwall era sunetul valurilor. De fiecare datd cind era
nelinigtitd, cdnd nu reu$ea sd adoarmd sau c6nd se gdndea
cum putea rezolva problemele cauzate de tat[l ei se ducea
pe plajd. Acolo iqi g6sea liniqtea. $i cu toate cd plaja erala
o distan!6 destul de mare de conacul in care locuia, asta nu
o deranja. P0nd acum cdteva sdptdmdni, ajungea in c0teva
minute la plaj6, cdldrind-o pe Snow, iapa ei. insd fusese
nevoitd s5 o vdndd, pentru amai face rost de niqte bani, iar
acum era nevoitl sd meargd pe jos. insd mereu era atdt de
pierdutd in propriile gdnduri ?ncdt nici nu igi dddea seama
cdnd ajungea.
Iar cdnd ajungea, se aqeza pe nisip, iqi ridica ochii spre
lund gi incepea sd pldnga. Acelagi lucru se intimplase qi cu
o seard in urmS; pldnsese p6nd la ep;vizare. Era disperatS.
Nu Etia ce sd mai facd pentru a face rost de bani. Oamenii
din comitat mureau pe capete din cauza foametei, nici in
oonac nu era suficientd mdncare, iar in tot acest timp tatdl ei
sc dezm6{a la Londra cu mdncdruri alese qi pierdea chiar qi
banii pe care nu ii avea.
Ridicdndu-qi ochii spre tavan, gdndul ii fugi la conacul
in care locuia, aflat in ruine. Nu aveau mulli angajafi, doar
un majordom, o cameristd, o bucdtdreasd qi un lacheu, care
mai frcea din cdnd in cdnd gi pe majordomul. in rest, tatdl
sdu pierduse totul la cdfii qi, probabil, ar fi pierdut gi conacul
rlacd l-ar fi putut ipoteca dar, pentru cd frcea parte din moq-
 lDrurrc,esa rr,eh,ell,ir
SaLrar M[. ]ParalhLta

pisase de starea soliei lui, nici mdcar nu chemase un doctor,

tenirea directd a lui Siebel, nu avea niciun drept asupra lui.
ci se intorsese in club, continudnd sd parieze degi nu mai
Dacd ar fi pariat qi conacul, mai mult ca sigur Siebel ar fi
avea pe ce.
rSmas pe strlzi. Iar in aceast[ situalie nu avea pe nimeni
pe care sd sebazeze, poate doar localnicii 9i nici aceia prea $i astfel, incd de la vdrsta de opt ani, Siebel invdlase
sd se descurce singurd. Servitorii plecaserd qi ei unul cdte
mul1i, avdnd in vedere greutdlile pe care tatdl ei le pusese pe
unul, chiar qi Mary plecase, deqi jurase c6 nu avea sd o pdr6-
umerii lor doar pentru ca el sb arbd cdtmai mulli bani pentru
seascd niciodatd. Dar cum contele nu mai avusese bani sd o
a-gi intreline viciile. ins6, in afatd de localnici nimeni nu
plSteasc5, femeia iqi frcuse bagajele qi plecase pe furiq, cdci
ar fi ajutat-o, nici mdcar aqa-ziqii prieteni ai contelui din
nu ar fi suportat sd vadd ochii mari gi inldcrima{i ai elevei
inaltasocietate. $tia foarte bine ce p[rere aveau cei suspuqi,
sale.
nobilii qi, mai ales, b6rfitoarele cu rang inalt despre ea qi
Ea iqi trase pbtura peste cap, sperdnd sd nu o deran-
despre familia ei. Pe tatdl ei il considerau un nemernic, ceea
jeze nimeni in urmdtoarele ore. Dupi lumina care intrase
ce qi era, cu siguranfS. insd, cu toate cd aveau aceastd pdrere
in camerd cdnd camerista trase draperiile, era aproape ora
despre el, tot ei erau cei care ii alimentau viciile. Iar ea...
prdnzului, iar ea avea multe ore de somn de recuperat.
Ea era cdzutd in dizgra\ie. Avea doudzeci qi patru de ani
insd, chiar cdnd era pe punctul de a cddea din nou in
gi deja era consideratd fatdbilrlnd. Mai mult decdt atdt,
brafele somnului, scdrlditul uqii qi glasul pi{igdiat al came-
era convinsd cd, dacdpdndlavdrsta aceasta nu avusese nici
ristei sale ii demonstrard cd nu putea avea nici mdcar o
mdcar o cerere in cdsdtorie, nu avea sd mai primeascd una
Eansb la liniqte.
nici de acum incolo. Nimeni din inalta societate nu i-ar fi
Milady, trebuie sd vd trezili! spuse camerista, trd-
acordat atenlie. Aqa cd iqi petrecea zllele stind in fa{a focu- -
gdnd inc[ o datd draperiile.
lui, gdndindu-se cum ar putea sd facd rost de bani qi avind o
Siebel mormdi cdteva cuvinte numai de ea injelese,
grijd continud: agtepta, in fiecare clipd, sd afle vestea cdtatdl
ins6 nu se ridicd din pat. Spera c6, dacd avea sd stea in pat
ei a fost implicat intr-un nou duel.
greqit pretinzdnd cd doarme, camerista avea sd plece lds6nd-o in
$tia cd nu iEi putea schimba pdrinfii, dar eta oare pace. Bineinfeles cd nu se intdmpld aqa.
dacd iqi dorea sd se fi ndscut intr-o familie cdreia sd ii pese
Milady, nu in{elegefi! Trebuie sd vd trezi[I! Aveli
de ea? Mamei ei ii pdsase, insd se imbolndvise cAnd ea avea -
o... o vizit[!
doaropt ani, dupd ce aaflatcdtatdl ei pierduse aproape tot
Imediat cum auzi aceste cuvinte, Siebel se ridicd in
ce aveau, mai pu{in conacul.
capul oasel or. O vizitd? G6ndul ii zburd imediat la tatdl ei.
Atunci fusese punctul de cotiturl pentru tofi, iar con-
Oare ce mai ftcuse neisprdvitul ei tat[ de aceastd datd? Era
tesa nu reuqise sd reziste cu stoicism; de supdrare qi ingri-
mereu cu frica in s6n, de fiecare datd cdnd venea cineva,
joratdpentru viitorul familiei se imbolndvise' fbcdnd febr[
deoarece se temea ci aduce veqti rele. Oricdnd se aqtepta s[
mare. Mary cea care era pe atunci guvernanta lui Siebel,
audd cd tat[l ei fusese omordt intr-un duel. Chiar dacd nu
stdtuse zi qi noapte ldng[ contesd, ingrijind-o 9i-pundndu-i
aveau o relafie tatd-fiicd solid6, ei ii pbsa de el. Era totugi
comprese incercdnd astfel sd ii scadd febra. insd Mary
tatdl ei. Se ridicd din pat qi fugi spre uq6.
fusese singura care stdtuse hngdea' Contelui de Sprint nu ii
nj,
n2

sSarar M[" ]Pa,clhLiia
Milady, rochia...
-Uitdndu-se in jos, iqi d6du searna cd era imbrdcat[ ?n
cdmaqd de noapte. Rostind nigte cuvinte nedemne de o lady,
trase pe ea halatul de noapte qi ieqi din camerd. Ei bine, cel
care ii dddea veqtile despre tatdl sdu avea s[ f,e, cu sigu-
ran[d, inspdimdntat dar nu era timp de pierdut' Oricum, cu
tofii o considerau nedemnd de titlul de lady, aqa cd acum
avea sd le dea un motiv adecvat qi adevdrat pentru a o bdrfi.
Fugi pe sc6ri pdnd cdnd ajunse in camera de zi. Acolo
zdriun domn inalt, cu o staturd impozantd, stdnd pe cana-
pea. Privindu-l iqi dddu seama cd nu il mai vdzuse pdn[
acum qi clar nu era de prin pdr,tile acelea. Era incredibil
de inalt, iar cdteva fire de pdr blond ii iegeau de sub joben,
cu toate cd avea, incd, jobenul pe cap. Purta o hain[ 1ung6,
dintr-un material destul de scump, iar in mdnd avea un bas-
ton, cu capdtul de fildeq. Era intors cu spatele la ea, aqa cd
avu timp sd se uite la el, sd il examineze - poate un pic
exagerat - pind cdnd acesta iEi intoarse, dintr-odatd, capul
qi o surprinse holbAndu-se la el.
Bdnuiesc cd dumneavoastrd sunte{i Lady Siebel,
- -
spuse el, dupd un moment de liniEte.
Ea nu zise nimic pentru cAteva secunde, doar il privi
in continuare. Bdrbatul avea ochi incredibil de albaqtri qi
o voce pdtrunzdtoare, ceea ce o ftcu pe Siebel sd nu igi
gdseascd cuvintele. insd, cdnd iqi dddu seama cd se com-
portd ciudat, incuviinfd.
Da, eu sunt! zise ea, ddndu-qi seama cd probabil
-
rdspunsese cu o voce pi\igdiat6, nu una pldcutd qi liniqtitd,
aqa cum ii stdtea bine unei lady s[ vorbeascd.
El ii aruncd o privire cercetdtoare; iqi fixd privirea in
ochii ei. Siebel iqi dddu seama c[ bdrbatul era amuzat de
ceva, insd nu dddu prea mare importanld acestui lucru, mai
ales cd era destul de ingrijoratd de motivul pentru care acest
blrbat venise.
tt4l
lDruaesar relb,,elld
Nu aq fi zis... dupd imbr5cdminte, vreau sd spun,
-
zise el, zdmbindu-i.
Realitatea o lovi din plin, cdci ea uitase cd era imbr[-
catdinhalat. igi drese glasul, apoi se dbdu un pas in spate,
obrajii luAndu-i foc. Bdrbatul din fafa ei era destul de direct,
iar din zdmbetul sdu Siebel infelese cd, de fapt, ea era cea
care il am\rza, ceea ce o fbcu sd icneascE.
Ei bine, domnule, avdnd in vedere cd dumneavoas-
-
trd qtifi cine sunt, poate ar trebui sd aflu qi eu identitatea
dumneavoastrb, pe care, evident, o lineli secretd.
El lud o posturd irnpozantd, qi, deosebit de m6ndru, se
prezentd.
Sunt Malcolm Ferryway, duce de Tottenham.
-De cum auzi aceste cuvinte, ea fbcu ochii mari qi, din
instinct, se dddu incd un pas in spate. Nu se aqtepta la asta.
Un duce? in casa ei? Inilial, ea crezu cd este o glumd, insd
apoi iqi dddu seama cd nimeni nu ar glumi vreodatd cu a$a
ceva. Realizdndcdnu se comportase cum ar fi trebuit infa[a
lui, se gribi sd remedieze situalia.
inbllimea voastrd! spuse ea, incercAnd sd facd o
plecdciune.
ins6, avdnd in vedere cd nu fbcuse in viala ei o reve-
renfd, nu numai cd nu ii ieqi cum trebuie, insd se qi impiedicd
in halatul de noapte, care era prea mare, qi cdzu. Minunat!
Se frcuse de ris infa[aunui duce. Nici cI se putea mai bine.
Malcolm o privi qi se simfi ca qi cum ar fi primit un
pumn in fafd. Aceasta era femeia cu care uima el sd se cbs6-
toreascd? Era frumuqic6 - nimic de zis. Avea ochii verzi qi
pdrul brunet, drept, cu toate cd la mod[ erau buclele.Da, era
l'rumugicd, insl nimeni nu vorbea frumos despre ea, nu avea
habar s5 facd o reverenfd qi, pe deasupra, era qi impiedicatd.
Acum regreta, mai mult ca oricdnd, promisiunea pe
care i-o frcuse tatdlui sdu pe patul de moarte. El nu voia o
astfel de femeie, nu voia sd se trezeascd ldngd eatoatdvia[a
It5
sSaurar M[" ]P'aL,clln [aL
de acum inainte; cu toate cd se obiqnuia ca solii si trdiascb
in dormitoare separate, in inalta societate. Dar totuqi, avea
sd trdiascd in aceeagi cas6 cu ea. Cum avea sd facd asta?
iqi inchise ochii, pentru un moment, incercind sd se
gdndeascd la un motiv, unul cdt de mic, de care se putea
folosi pentru a pleca cdt mai repede din acea cas[ qi din
fa\a acelei femei. insd iqi dbdu seama, destul de repede, cd
nu putea sd igi incalce promisiunea frcutd tatdlui sdu. Nu
il putea tr[da in felul ista, nu ii putea tr[da amintirea. Cu
toate cd perspectiva unei vieli aldturi de o asemenea femeie
nu il incdnta, avea sd facd tot ceea ce era nevoie pentru a
merge inainte. Ducele de Tottenham iEi ddduse cuv6ntul, iar
un duce igi respecta mereu promisiunile'
insd sunetul vocii ei, o voce mai lind qi mai cald[ acum,
ii atrase aten[ia.
Aam... indllimea voastrd, nu qtiu dacd se cade sau
-
nu sd vorbesc eu prima, insd imi puteli spune ce s-a intdm-
plat cu tatdl meu? intrebd ea, fdcdndu-l pe el s[ o priveasc[
ridicdnd din sprdnceand.
Cu tatdl dumneavoastrd? intrebd el, nedumerit. Nu
-
vreau sd vd spun nimic despre tat6l dumneavoastrd.
Acum era r0ndul ei sd fie nedumerit[. Fugise din
camerd, imbrdcatd doar intr-o cdm6qu!6 de noapte qi un
halat peste, ddduse peste un duce, in fa[a cdruia se frcuse de
rAs, stdtuse tot timpul cu inima strdnsd ca un purice, incer-
cdnd s[ nu se g6ndeascd la cele mai rele lucruri, la belelele
in care tat6l sdu ar fi putut intta, ca acum strdinul din fa{a sa,
care- din nou- era un duce, sd ii spund cd, de fapt, nu avea
nimic sd ii spun6. Nu in{elegea nimic, dar absolut nimic. Nu
qtia cum s[ ii spund asta, cdci avea o relinere fa[d de el, insd
curiozitatea o fbcu sd ceard explicaJii.
indl{imea voastr6, nu in!eleg... incercd ea sd spun[,
-
insd el o intrerupse imediat.
Pofi s5 imi spui Malcolm. Avdnd in vedere cd vom fi
-
so! qi solie, nu este nevoie de atdta politele. Presupun cd ifi
16,
lDur,c,essa rr,eh,el[,]i
pot spune Siebel? ?ntrebd el, insd intrebarea lui nu ajunse la
ea. Rdmdsese stand de piatrd dupd ce el ii spusese cd aveau
s[ devind so! qi sofie. Ea, sofia lui? Ea, duces6?
Inifial fu indignatd, insd apoi furia ?si frcuse loc; inghi{i
in sec qi iqi strdnse pumnii incerc0nd s5 se calmezeinainte
de a-i rdspunde; insd nu reuqi ceea ce iqi propuse.
e un fel de glumd? intrebd ea, simfind cd ia foc.
-Asta
Cum pofi tu, un duce, sd vii sd md ceri in cdsdtorie? intrebd
ea, privindu-l cu dispre!.
Malcolm nu s-ar fi aqteptat ca o frpturd atdt de micd ca
Lady Siebel sd izbucneascd cu atdta furie. Nu se aqteptase
ca ea sd reac{ioneze aqa; oricare altd femeie ar fi fost in
locul ei ar fl sdrit in sus de bucurie sau ar fi leqinat de emolie
dacd el i-ar fi propus sd se cdsdtoreascd. insd nu se aqteptase
caLady Siebel sd reacJioneze cv furie. Se pdrea cd",pe ldngd
toate celelalte ,,calitdfi" pe care le poseda, Lady Siebel era
qi nonconformistb.
Te asigur, Lady Siebel, cd nu glumesc. Acesta este
-
rnotivul pentru care am venit aici. Doresc sd md cdsdtoresc
cu tine, spuse el, fbcdnd un pas in fafd.
insd, ea fbcu un pas in spate, qi incd unul, qi incd unul.
incd credea, cu tdrie, cd el glume a, cd" nuvoia altceva decdt
sd se joace cu ea. Altfel cum sd fi apdrut la uqa ei, dintr-odatd,
un duce foarte mdndru qi rigid pe deasuprU care s5 o ceard
in cdsdtorie.
Nu! Aqa ceva era imposibil! Era sigurd cd cei din inalta
societate voiau sd rddd de ea. Cu siguranlE,tatdl ei frcuse
ccva, iar apropialii lui il convinserd pe acest duce si vind
Ei sd rddd de ea, s[ o umileascd. Nu era de ajuns cd toli
o vorbeau de riu din pricina acliunilor tatdlui sdu, acum
incepuserb qi glumele qi bdtaia de joc.
Simfi cum lacrimile o ineac6, insd incercd sd qi le
st[pdneascd. Nu avea voie sd pldngd infaira lui. iqi muqcd
buzele incercdnd sd se abfind qi sd nu inceapd sd pl6ng[.
\7