Notiune: bolile netransmisibile- sunt boli dobindite pe parcursul

vietii care nu se transmit pe nici o cale altor persoane(precum:

singe,saliva,vertical,)

Bolile netransmisibile (BNT) cauza principală a morbidității, dizabilității și

mortalității evitabile, constituie 71% din totalul deceselor globale. BNT, precum
bolile cardiovasculare, cancerele, bolile respiratorii cronice și diabetul zaharat sunt
determinate în principal de cinci factori de risc modificabili – consumul de tutun,
alimentația nesănătoasă, inactivitatea fizică, consumul dăunător de alcool și
poluarea aerului.
Conform statisticii mondiale, anual de bolile netransmisibile decedează
aproximativ 41 milioane de oameni, constituind 71% din totalul deceselor globale,
inclusiv 15 milioane de decese premature (între 30 și 69 ani). Majoritatea acestor
decese sunt determinate de patru grupuri de boli netransmisibile majore, precum
bolile cardiovasculare (17,9 milioane de decese), cancer (9,1 milioane de decese),
bolile respiratorii cronice (3,9 milioane de decese) și diabetul zaharat (1,6 milioane
de decese), care constituie peste 80% din toate decesele premature prin BNT.
In contextul celor expuse, provocările demografice și inegalitățile în materie de
sănătate, asociate cu acţiunea multiplă a factorilor de risc biologici, de mediu,
comportamentali compromit starea de sănătate a populației la toate etapele vieții și
contribuie în mare măsură la dezvoltarea bolilor netransmisibile – principala cauză
de deces în lume.
Republica Moldova se clasifică printre țările cu cea mai înaltă rată a mortalității
generale în regiunea europeană, determinată în special de BNT. Pe parcursul a mai
multor ani, în structura mortalităţii pe cauze de deces în țară, rămân predominante
bolile aparatului circulator, urmate de tumori, bolile aparatului digestiv, traumele şi
intoxicaţiile și bolile aparatului respirator.
În anul 2019, în structura cazurilor de decese înregistrate prevalează BNT, în
special prin bolile aparatului circulator (58,5%), tumorile (16,8%), bolile cronice
ale aparatului digestiv (8,9%) și bolile cronice ale aparatului respirator (4,3%).
Campania anuală a săptămânii globale de acțiune pentru prevenirea bolilor
netransmisibile are scopul să atragă atenția statelor asupra prevenirii și controlului
BNT. Tema campaniei pentru 2020 este: “Responsabilitatea”, o forță crucială
pentru buna guvernare, schimbarea politică și programatică.
Obiectivele pentru 2020 sunt următoarele:
• Creșterea gradului de conștientizare cu privire la amploarea, impactul și urgența
bolilor netransmisibile.
• Consolidarea angajamentului politic din partea guvernelor și agențiilor.
• Stabilirea BNT ca o investiție prioritară pentru sănătate și dezvoltare.
•Consolidarea acțiunilor pentru prevenirea BNT, în special a vocilor oamenilor
care trăiesc cu boli netransmisibile și a tinerilor.
Responsabilitatea implică monitorizarea angajamentelor și modul în care
guvernele folosesc resursele, urmărirea politicilor și acțiunilor din sectorul public
și privat pentru a identifica ce funcționează și de ce și unde este nevoie de acțiuni
sporite pentru ca acestea să îndeplinească nevoile și drepturile de sănătate ale
tuturor oamenilor.
Guvernele s-au angajat în numeroase ținte pentru prevenirea și controlul BNT prin
intermediul ONU, cum ar fi țintele BNT OMS și Obiectivele de dezvoltare
durabilă (ODD), care au mecanisme de răspundere în vigoare pentru realizarea
obiectivelor Strategiei naționale, cu scopul de a atinge obiectivul global de
reducere a mortalităţii cauzate de boli netransmisibile prevenibile cu 25% către
anul 2025. Acestea pot fi consolidate prin activități independente de
responsabilitate conduse de societatea civilă.
Cu toții putem contribui la asigurarea faptului că angajamentele se traduc în ținte
îndeplinite, pentru a readuce înapoi atenția asupra epidemiei BNT. Societatea
civilă, mediul academic și sectorul privat, toate au un rol important. Acțiuni de
responsabilizare mai mari în sectoare pot ajuta la eliminarea decalajului evident de
responsabilitate pentru progresele înregistrate în BNT.
Tema Săptămânii globale pentru acțiuni 2020 pentru BNT (7-13 septembrie 2020)
a fost anunțată în ultima zi a celui de-al treilea Forum al Alianței Globale a BNT,
organizat la Sharjah, Emiratele Arabe Unite.
Începând cu 2020, Săptămâna globală de acțiune în materie de BNT atrage
energie, inspirație, și adăugă o doză suplimentară de optimism orientat către
acțiune.
În ultimii ani, comunitatea globală din domeniul sănătății a solicitat numeroase
acțiuni în ceea ce privește prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, iar țările
s-au angajat în realizarea Planului global de acțiuni pentru prevenirea și controlul
bolilor pentru perioada 2013-2020.
Obiectivul ODD 3.4 solicită, până în 2030, reducerea cu o treime a mortalității
premature prin boli netransmisibile prin prevenire, tratament și promovarea
sănătății și bunăstării mintale.
Se estimează că BNT vor crește cu 17% până în 2025 – deci timpul de a acționa
este acum! Acțiunile pot fi mari sau mici – puterea Săptămânii globale pentru
acțiune crește prin colaborarea între țări și sectoare spre un obiectiv comun:
reducerea mortalității și bolilor prevenibile și îmbunătățirea sănătății și echității în
întreaga lume.
Bolile netransmisibile. Fapte cheie:
• BNT sunt principala cauză de deces și dizabilitate la nivel mondial. Anual circa
41 de mil de oameni decedează din cauza unei BNT, echivalent cu 71% din
totalitatea de decese la nivel global;
• În fiecare an, 15 milioane de oameni mor din cauza unei BNT cu vârsta cuprinsă
între 30 și 69 de ani; peste 86% din aceste decese premature au loc în țările cu
venituri mici și medii.
• Bolile cardiovasculare reprezintă cea mai mare parte din totalul deceselor prin
BNT, sau 17,9 milioane de persoane anual, urmate de cancer (9,0 milioane), boli
respiratorii (3,9 milioane) și diabet (1,6 milioane).
• Bolile cardiovasculare, cancerul, bolile respiratorii cronice și diabetul zaharat –
sunt cauza cea mai frecventă de deces și dizabilitate la nivel mondial. Aceste 4
grupuri de boli reprezintă peste 80% din toate decesele premature cauzate de BNT.
• Consumul de tutun, inactivitatea fizică, consumul nociv de alcool și alimentația
nesănătoasă crește riscul de a deceda prematur de BNT.
• Prevenirea, depistarea precoce, screeningul, tratamentul precum și îngrijirea
paliativă sunt componentele cheie ale răspunsului privind controlul BNT.
Cine este în pericol de a suferi de BNT?
Persoanele din toate grupele de vârstă, regiuni și țări sunt afectate de BNT. Aceste
afecțiuni sunt adesea asociate cu persoanele mai în vârstă, dar dovezile arată că 15
milioane din toate decesele cauzate de cancer au loc între vârsta de 30 și 69 de ani.
Copiii, adulții și persoanele în vârstă sunt cu toții vulnerabili la factorii de risc care
contribuie la apariția BNT, fie din cauza alimentației nesănătoase, inactivității
fizice, expunerii la fumul de tutun sau a consumului nociv de alcool.
Factorii de risc modificabili
Comportamentele modificabile, cum ar fi consumul de tutun, inactivitatea fizică,
alimentația nesănătoasă și consumul nociv de alcool, toate sporesc riscul de
apariție a BNT.
• Tutunul este responsabil de circa 7,2 milioane de decese în fiecare an (inclusiv și
efectele expunerii la fumul de tutun);
• 4,1 milioane de decese anuale au fost atribuite aportului de sare în exces;
• Mai mult de jumătate din cele 3,3 milioane de decese anuale atribuite consumului
de alcool revin BNT, inclusiv cancerul;
• 1,6 milioane de decese anual pot fi atribuite activității fizice insuficiente.
Factorii de risc metabolici
Factorii metabolici de risc contribuie la patru modificări metabolice cheie care
sporesc riscul BNT:
• creșterea tensiunii arteriale
• excesul de greutate / obezitate
• hiperglicemie (niveluri ridicate ale glucozei în sânge) și
• hiperlipidemie (niveluri ridicate de grăsimi în sânge).
În ce privește decesele, factorul principal de risc metabolic, la nivel global este
hipertensiunea (căreia i se atribuie 19% din decese globale), urmată de excesul de
greutate și obezitate, și creșterea glicemiei.
Prevenirea și controlul BNT
O modalitate importantă de a controla BNT este concentrarea pe reducerea
factorilor de risc asociați cu aceste boli. Există soluții pentru a reduce factorii
comuni de risc modificabili. Pentru a reduce impactul BNT asupra persoanelor și a
societății este necesară o abordare cuprinzătoare care va implica toate sectoarele,
inclusiv sănătatea, finanțele, transporturile, educația, agricultura, și altele. E
importantă colaborarea acestor sectoare pentru a reduce riscurile asociate cu BNT
și să promoveze intervențiile cost eficiente de prevenire și control a BNT.
Investiția într-o mai bună gestionare a BNT este esențială. Managementul BNT
include detectarea, screeningul, tratarea acestor boli și asigurarea accesului la
îngrijirile paliative pentru persoanele nevoiașe. Intervențiile esențiale în BNT cu
impact sporit pot fi realizate prin consolidarea asistenței medicale primare în
depistarea precoce și tratamentul la timp. Este demonstrat faptul, că astfel de
intervenții sunt investiții economice excelente, deoarece dacă sunt furnizate la
timp pacienților, se reduce nevoia de tratament costisitor. Intervențiile de
management al BNT sunt esențiale pentru atingerea țintei globale de reducere cu
25% a mortalității premature prin BNT până în 2025, iar ținta este reducerea cu o
treime a deceselor premature prin BNT până în 2030.

Boli cardiovasculare
Notiune, caracteristici.
Sub acest nume, bolile cardiovasculare, sunt cunoscute afectiunile cardiace.
Bolile cardiovasculare sunt tulburari care implica atat inima cat si vasele de sange.
Bolile aterosclerotice (in special bolile coronariene) sunt cel mai des intalnite. In
cazul acestora, vasele de sange sunt obstructionate progresiv de depozite de
grasime numite placi si astfel fluxul sanguin catre inima este redus.
Conform prognozei Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pînă în anul
2030, aproximativ 23,6 milioane de oameni vor muri din cauza bolilor
cardiovasculare. Deşi s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul
investigaţiilor clinice şi paraclinice, a mijloacelor terapeutice, a algoritmilor de
abordare a unei urgenţe, BCV continuă să ocupe primul loc în lume ca mortalitate
şi morbiditate. În Republica Moldova, morbiditatea prin BCV este dominantă şi a
crescut de circa 1,5 ori în ultimii 10 ani. Peste 70% din cazurile cu BCV se
asociază cu hipertensiune arterială. Conform datelor Centrului Naţional de
Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii și Biroului Național de Statistică
al Republicii Moldova, BCV se plasează constant pe primul loc printre cauzele de
deces, constituind 57,7% din mortalitatea totală în anul 2015. Alarmant este faptul
că 24,7% din aceste decese survin la vârste socialmente productive, având
consecinţe sesizabile asupra tendinţelor de viitor ale sănătăţii publice în Republica
Moldova. Cheltuielile pentru diagnosticare şi pentru îngrijirile pacienţilor cu
complicaţii ale infarctului miocardic și accidentelor vasculare cerebrale, implică
costuri substanţiale, ce sunt suportate cu greu de familie şi de societate. De altfel
disabilitatea cardiovasculară a persoanelor în vârsta aptă de muncă constituie 19-
20% din totalul de persoane cu dizabilităţi prin maladii , solicitând un efort tot mai
mare de la sistemele de sănătate şi devenind o povară în creştere pentru
dezvoltarea economică şi bunăstarea populaţiei Republicii Moldova. Conform
datelor statistice, în Republica Moldova, mortalitatea generală pe cauze de deces
diferă semnificativ în profil teritorial. Astfel, în anul 2015, decesele cauzate de
patologiile cardiovasculare au fost mai pronunţate în partea de nord a Republicii
Moldova, în raioanele: Dondușeni, Briceni, Edineţ, Floreşti, Rîșcani și Ocnița.
Principalii factori de risc asociaţi BCV sunt: vârsta, ereditatea, genul masculin,
fumatul, hipercolesterolemia, obezitatea, sedentarismul, stresul, boli precum
hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat. Dintre aceştia, unii factori sunt
nemodificabili (precum vîrsta şi ereditatea), alţii (majoritatea) pot fi modificaţi şi
ţinuţi sub control. OMS a declarat că peste trei sferturi din toate decesele cauzate
de BCV ar putea fi prevenite prin schimbări adecvate ale stilului de viață.
Cardiopatia ischemică este una dintre cele mai răspândite forme de
cardiopatii, fiind definită de problemele mușchiului inimii, miocardul. În
cardiopatia ischemică, inima are dificultăți în pomparea sângelui, deoarece
principala „pompă” a inimii, ventriculul stâng, este mărit, dilatat sau slăbit. Boala
necesită intervenția urgentă a medicului, pentru a preveni complicațiile precum
infarctul miocardic sau moartea subită.

Factori de risc: Anumite persoane au o probabilitate de îmbolnăvire mai mare

decât altele. Mai jos sunt principalii factori de risc:

 Istoricul familial – persoanele care au rude apropiate, părinți sau frați cu boli
coronariene au un risc mai mare de cardiopatie ischemică;
 Vârsta – persoanele de peste 65 de ani au un risc mai mare de îngustare a
arterelor, pe fondul depunerii de colesterol și grăsimi;
 Sexul – bărbații au un risc mai mare, însă riscul la femei crește după
menopauză;
 Fumatul – cei care fumează au un risc mai mare de cardiopatie ischemică
decât nefumătorii. Chiar și expunerea la fumatul pasiv crește, într-o oarecare
măsură, riscul de afecțiuni coronariene;
 Stresul – un nivel ridicat de stres afectează sănătatea vaselor de sânge și
crește probabilitatea de apariție a altor factori de risc. Stresul poate duce la
un consum alimentar mai mare, la sedentarism, izolare etc.;
 Nivelul ridicat al colesterolului din sânge – poate duce la intensificarea
formării de plăci de aterom. Se crede că nivelul crescut al colesterolului
„rău” (colesterol LDL) și nivelul scăzut al colesterolului „bun” cresc riscul
de cardiopatie ischemică;
 Nivelul ridicat al trigliceridelor – acestea sunt grăsimi prezente în sânge. Un
nivel crescut poate crește probabilitatea de apariție a afecțiunilor
coronariene, mai ales la femei;
 Alimentația deficitară – consumul excesiv de alimente care conțin grăsimi
saturate, grăsimi trans, sare și zahăr crește riscul de cardiopatie ischemică;
 Consumul excesiv de alcool – afectează sănătatea mușchiului inimii și
reprezintă un factor în cardiopatia ischemică;
 Diabetul de tip 2 – reprezintă un factor de risc, mai ales din prisma altor
factori de risc, comuni atât afecțiunilor cardiovasculare, cât și diabetului,
respectiv: obezitatea, hipertensiunea arterială, sedentarismul și nivelul
ridicat al colesterolului și trigliceridelor;
 Apneea în somn – duce la oprirea repetată a respirației în somn. Drept
urmare, are loc scăderea bruscă a nivelului oxigenului, apoi crește tensiunea
arterială și, pe termen lung, apare riscul de cardiopatie ischemică;
 Atacul de cord – dacă ai mai avut atac de cord, există un risc mai mare de a
dezvolta cardiopatie ischemică;
  Bolile autoimune – unele boli, precum lupusul, artrita reumatoidă și alte
afecțiuni inflamatorii cresc riscul de ateroscleroză și, de aici, de afecțiuni
coronariene, inclusiv de cardiopatie ischemică;
 Alte infecții, în special cele care produc inflamația inimii;
 Afecțiuni metabolice ale tiroidei;
 Afecțiuni ale țesutului conjunctiv;
 Un ritm al inimii ridicat sau probleme ale valvelor inimii;
 Infecția cu SARS-CoV-2;
 Complicațiile în sarcină;
 Acumularea de fier în mușchiul inimii (hemocromatoză);
 Dezvoltarea de celule inflamatoare (granulom) în orice parte a corpului,
inclusiv în inimă și plămâni (sarcoidoză);
 Acumularea de proteine anormale în organe (amiloidoză);
 Administrarea de cocaină, amfetamine sau steroizi anabolizanți;
 Chimioterapia sau radioterapia, pentru a trata cancerul.

Simptomele bolilor cardiovasculare

Simptomele bolilor cardiovasculare difera in functie de tipul bolii de inima. Dar
cele mai comune simptome sunt:

 durerea puternica in piept;

 raceala in membre;
 transpiratie rece;
 aritmie;
 umflarea picioarelor;
 dificultatea de a face miscare;
 febra;
 tuse frecventa.
Este foarte util sa trecem in revista si simptomele infarctului miocardic:

 durere sau disconfort toracic (mai mult de cateva minute);

 durere sau disconfort la nivel de mandibula, gat sau spate;
 slabiciune, senzatie de greata, transpiratii reci;
 dureri la nivelul bratelor/umerilor;
 dificultate in respiratie.

Hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută de asemenea sub numele

de tensiune arterială crescută sau hipertensiune, este
o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale a
sângelui. Valoarea ridicată face ca inima să pompeze într-un ritm mai
accelerat față de ritmul normal pentru a propulsa sângele în vasele sangvine.
Presiunea arterială este de două tipuri: presiunea arterială
 sistolică (presiunea sângelui în artere în timpul contacției mușchiului
cardiac) și presiunea arterială diastolică (presiunea sângelui în perioada de
relaxare a mușchiului cardiac). Măsurarea presiunii în vasele de sânge sau în
cavitățile inimii se poate realiza fie prin metode directe, foarte rar și numai
în anumite cazuri deoarece necesită introducerea în vasele sanguine a unei
sonde, fie, cel mai frecvent, printr-o metodă indirectă, măsurând tensiunea
pereților arteriali cu ajutorul unui aparat numit tensiometru. În perioada de
repaus, presiunea arterială normală se încadrează între 100–140 mmHg în
cazul presiunii arteriale sistolice (limita superioară) și 60–90 mmHg în cazul
presiunii arteriale diastolice (limita inferioară). Presiunea arterială ridicată se
identifică cu valori persistente ale presiunii arteriale egale cu sau mai mari
de 140/90 mmHg.

Simptome in hipertensiunea arteriala

O persoana cu hipertensiune s-ar putea sa nu observe niciun simptom, iar de multe

ori aceasta afectiune este numita „un ucigas tacut“. Cat timp este nedepistata si
nediagnosticata, hipertensiunea arteriala poate deteriora sistemul cardiovascular si
organele interne, cum ar fi rinichii.
Pe termen lung, hipertensiunea arteriala poate provoca numeroase complicatii
prin ateroscleroza, unde formarea placilor de aterom are drept rezultat ingustarea
vaselor de sange. Acest lucru face ca hipertensiunea sa se inrautateasca, deoarece
inima trebuie sa pompeze mai tare pentru a transporta sangele in tot corpul.
Rareori, persoanele cu hipertensiune arteriala cronica pot avea simptome precum:

 dureri surde si intense de cap

 hemoragii nazale frecvente
 senzatia de ameteala
 dificultati in respiratie (dispnee)
 inrosirea fetei
 durere in piept
 modificari la nivelul vederii
 prezenta sangelui in urina.

Factorii de risc in hipertensiunea arteriala

Specialistii spun ca un numar mare de factori de risc cresc sansele ca o persoana sa

dezvolte hipertensiune. Printre acestia se afla:
 Varsta - hipertensiunea este mai intalnita la persoanele de peste 60 de ani.
Odata cu inaintarea in varsta, presiunea sangelui poate creste din ce in ce mai
mult, pe masura ce arterele se intaresc si se ingusteaza din cauza depunerilor de
placi de aterom.
 Etnia: specialistii spun ca anumite grupuri etnice sunt mai predispuse la
hipertensiune.
 Greutatea: daca o persoana este supraponderala si obeza, aceste lucruri
reprezinta un factor de risc esential in ceea ce priveste hipertensiunea.
 Sexul: riscul de-a lungul vietii este acelasi pentru femei si barbati, dar
barbatii sunt mai predispusi la hipertensiunea arteriala la o varsta mai mica, in
timp ce riscurile tind sa fie mai mari in cazul femeilor la varste mai inaintate.
 Problemele de sanatate existente: bolile cardiovasculare, boala cronica de
rinichi si colesterolul crescut sunt factori ce prezic din timp aparitia
hipertensiunii, in special pe masura ce oamenii inainteaza in varsta.