Se formeaza din materialul metanefrogen nesegmentat care se
găseşte în regiunea lombosacrală (somitele 29-35). Dezvoltarea rinichiului se face din 2 surse: 1) material nesegmentat metanefrogen din care se realizează componenta secretorie. 2)din ramificaţia unui mugure uretral care apare din partea caudală a canalului Wolf şi formează partea excretorie. În săpt 4, din partea dorso-medială şi caudală a ductului mezonefrotic porneşte un mugure initial fara lumen,apoi devine canaliculat, care creste si ajunge in vecinatatea materialului metanefrotic nesegmentat,unde se termina printr-o dilatatie numita segment ampular. Partea de canalicul cuprins intre origine şi partea dilatată prezintă primordiul ureteral. Partea dilatata care aoare in vecinatatea mugurelui nefrogen pana la bifurcaţia lui,reprezintă primordiul bazinetal sau bazinetul primar. Ulterior această parte dilatată se bifurcă în 2 ramuri. Aceste ramuri pătrund în blastemul metanefrogen şi acoperă fiecare ramură de bifurcaţie. Aceste 2 ramuri formează primordiul calicelui. La sfarşitul săpt 4-5 odată cu evoluţia cloacei şi septarea ei, mugurele ureteral cu ductul mezonefrotic Wolf vor avea deschidere separată în sinusul urogenital,ulterior canalul mezonefrotic fiind inclus în peretele vezicii urinare. Din mugurele ureteral se formează: ureterul,bazinetul,calice mari,mici, tubi colectori. Fiecare ramură de bifurcaţie a mugurelui se termină printr-o dilataţie de tip ampular. Ramificaţia ajunge până la tubi de ordinul 15, pătrunzând în blastemul metanefrotic. Din primele 3 diviziuni se formează: pelvisul renal, calicele mari. Din următoarele 2 se formează calicele mici. Ramificaţiile periferice care se termină prin dilataţii ampulare fosrmează tubii drepţi şi tubii colectori. Aceşti tubi intră în conexiune cu nefronii aflaţi în formare. Aceste ramificaţii ce duc la formarea tubilor colectori sunt cele ce intră în ramificaţiile de ordin 11-12. Blastemul metanefrogen când ajunge în contact cu tubii colectori suferă proces de transformare. Dacă iniţial erau ca nişte aglomerări celulare,ulterior se transformă în vezicule. Aceste vezicule vor căpăta un aspect tubular cu un capăt liber ce va constitui capsula Bowman. Acest capăt vine în contact cu ţesutul mezenchimal. Prezenţa viitoarei capsule are efect inductiv pentru mezenchimul adiacent pe care îl transformă într-un sistem de vase ce vor forma glomerulii vasculari. Capătul opus se alungeşte şi formează tubii contorţi proximali, ansa Henle, tubii contorţi distali care se vor deschide în tubii colectori. Componentele secretorii nou formate se deschid în porţiunile ampulare ale ramificaţiilor dihotomice. Veziculele renale care apar din materialul metanefrogen sunt cele care constituie componenta secretorie, deci nefronii. Numarul de nefroni care apar pentru fiecare rinichi in parte este de aprox 3 mln nefroni. O parte din aceşti nefroni dispar. E vorba de o regresie,o degradare in timpul formarii calicelui. Ei dispar prin proces de absorbtie sau resorbtie a unor tubi de ordinul 2,3,4. Şi rămân permanenti si functionali aproximativ un mln nefroni pt fiecare rinichi.