Editor: Claudiu Popescu

Gen. bg. (rez.) dr.

Copert6: Flory Preda
Tehoredactare: Florenla Sava EMIL STRAINLI
CorecturS: Georgeta Nicolae Coordonatorul Colecliei
NEW ILTUMINATI FILES

Copyright @ 2017 Editura prestige

Notd: Rdspunderea pentru confinutul materialelor publicate

in aceastd lucrare revine exclusiv autorului.
Generalul rus (KGB-FSB)
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei
DIMITRYFONAREFF
STRIINU, EMIL
Generalul rus (KGB-FSB) Dimitry Fonareff - previziuni despre
Previziuni despre
viitorul lumii
2017
gi al Romdniei / Emil Strdinu. - Bucuregti : prestige,

rsBN 978-606-8863-05-4
Viitorul Lurnii
94 , al
si A.

ROMANIEI

Disrribuit de SC Multicart Com

Tel.: 0'133.940.772
www.iuppy.ro
www.edituraprestige.ro
contact@edituraprestige.ro
www facebook. com/editura.presti ge tr
ISBN: 978-606-8863-05-4
flditura PRE$TIGE
Bucuregti -2017
 CUPRINS

PARTEA I
GHID SPRE ETERNITATE
Dialoguri cu reprezentanfi
ai ierarhiilor superioare..... 5
CAPITOLUL 1
Structura gi legile Universului........ 6
CAPITOLUL 2
Haosul gi Apocalipsa..... ........ 36
CAPITOLUL 3
Sistemul solar.... ... ... ..... 51
CAPITOLUL 4
hrformatiainUnivers. ........... 55
CAPITOLUL 5
Etergimaterie. ....,.58
CAPITOLUL 6
ProblemelefilosoficealeCosmologtei.......... ..,, 76
CAPITOLUL 7
Lumiparalele .,,.82
CAPITOLUL 8
Interacfiuni in microunivers..... .... 86
CAPITOLUL 9
Zborurile cosmice.... ....... 93
CAPITOLUL 10
Despre oameni .. .......100
CAPITOLUL 11
Cunoagterea....... .........110

173
PARTEA A II-A
VIITORUL ROMANIEI
Unpunctdevederepersonal ............................117
L. Problemele RomAniei................ ....'..1.18
2.ProblemaliganilordinRomAnia........ ............123
3. Pericolul principal... ............129

PARTEA A III-A
CALEIDOSCOP
Libertatea gi fericirea
Raliunea Supremd .........152
Crearea lumii .....r........... .................154
Satanismul ...... .......155
Creierul, gAndirea ...........156
Din aceeagi
Terorismul. R[ul
Alegerea ..........:........ ...'.......L58 colecfie,
Gregeala .........i.,.r.... '..............L59 de acelagi
Metacontact ...... ...............159 autor,
Nerealizat ........150
la Editura
Filosofia
Intuifia ....1'61 PRESTIGE
Credinfa
Interesul .....i......,161
Religiile ,........1'64
Reincarnarea... ..:..........155
Civilizatii de pe alte planete .............'.i ......,..1..67
Cercuri in cAmpuri .....158
Somnul ...........168
Zborulin sonul
Misticismul ....... ............170

174
 Partea I
GHID SPRE
ETERNITATE
Dialoguri
cu rePrezentanfi
ai ierarhiilor suPerioare
 Generalul rus (KGB-FSB) DIMITRY- FONAIREFf
ii
"o'-l2' ;i| i, - i 7l i 7 ; i ti, i t t u m i i s i a I Ro MAN I E I

CAPITOLUT 1 TrateazL-ipeceidinjurult6ulafelcum!i-aidoris6fiitratat
tu insuli.
Formula evoluliei omului aratd in felul urmitor:
o raliune
Structura gi legile Universului existd o Conqtiinli SpiritualS Supremd 9i existi
personale' U^1-
care se dezvoltd prinintermediul conqtiipfei
ln cazul.rn
tima tinde in proiesui evoluliei sale spre prima'
cote egale' atunci aceste prin-
c'are potenliaiul lor va atinge
superior invi-
.tpii i" i" nivelul fizic sevor ridica pe planul
intrebarea 1: Este oare corectd expresia: va reincepe'
,,IJniversul a )iii, i", procesul de formare a noii biomasegAndirii
fost, este si va fi?".
R;;;; g;tmenii destinali cregterii-raliunii' 9i spi-
Itdspuns: Nu putem spune nici d4 dar nici nu. Facerea ritului. Acesta este Procesul de evolufie' de perfecfionare 9i
lurnii a fost ?nfdptuitd atAt de demulf incdg pentru fiinta prin conEtientizareagi respectarea legi-
J" rrrrirr^" generald
umand (care este, de fapt, un copil in procesul evoluliei), lor comune intregului Univers'
binein,teles, este qi va fi tn continuare. pe de altd
]umea parie cuvinte
ins6, pentru fiecare inceput este nevoie de o cauzd.
Nimic nu intrebarea 3: Cum ar putea fi descris in cAteva
se intAmplS fdri.un motiv. pentru om, acest procesul de formare a Universului?
motiv nu este . ---- care
i'totdeauna suficient de vizibil. Din acest punct de
vedere, Rirpuns: La inceput se formeaz|un astru central
qi de energie
exact pentru el
-univgrsui incd nu existd,,.. : are meniiea de a emite impulsuri de cdldurh
a,rarrto, galaxiilor ce se formeazdinjurul
lui' Acest astru'
intrebarea 2: Ce inseamnd Univers? ."r" tot ce il inconjoard, teprezinld'de fapt acea "ax6"
Rispuns: Acesta reprezintd o structurb, legile gene_ in ",t"!"
iurul cdreia totul se inv6rte'
"''*-f.r-.ontinuare
rale, regulile de interacfiune a universurilor, foimul"e se formeazd galaxllle care au in
ale reci'-in
evolufiei" Legiie generale ale Universului sunt expuse componenla lor un numdr diferit de sori' fierbinfi 9i
pe de-
larg in rnarile religii ale lumii, iar in Bibtrie, d" jurui cdrora se rotesc planete, iar numlrul acestora este
altfel spus' de
"*"_pir,
acestea pot fi considerate ca fiind legi fundarnentale. ierminat in funclie de puterea solard sau'
Nu masa Ei de nivelul activit5lii acesteia'
dogme, ci legi. Comportamentul oamenilor trebuie
si se su_
pund urmdtoarei reguli: tot ce este rdu este inacceptabil,
tot ce este bun se admite.
iar intrebarea 4: Cum au fost primele minute ale Univer-
Trebuie sX ne dezvoltdm in acelagi ritm, in functie sului?
o spi-
de Rispurrs, ir, afari deJaptul ci a fost o furtunX'
posibilit5lile noastrg fdrd aderanja fdi:d ar"iar" ,"";;: vd adresafi sursei'
ra15, altceira nu gtiu nimic' iniercali sH
pune voinfa noastrd altora. Ceea ce este bun gi acceptabil
pentru unii poate fi nepotrivit gi supdrdtor pentru allii.
lntrebarea 5: Cum se formeazl galaxiile?
Acordarea unui ajutor, indiferent cui, iie unei planete,
unei Rispuns: Astrul central cedeazd o Ptt" din.energia
nave sau unui om, este valabild doar la solicitarea care
acestora. proprie p6ntru formare unor agtri mai mici' Particulele
 Generalul rus (KGB-FSB) DIMITRY FON,4,REFF
EMIL STRAINU Preztiziuni despre Viitorul Lumii gi aI ROMANIEI
sunt atrase de sori dobandesc o structuri gi o lumino zrtate
Universului dobAndesc o migcare haotici prin dereglarea
similard cu cea a sorilor. Aceastd activitate are roc datoritd
for{elor de atraclie.
unor viteze extraordinare de deplasare a microparticulelor
Atunci cAnd s-a emis ordinul de construire a unui nou
in jun'll soarelui. Datoritd vitezei mari, particureie se
supra- IJnivers, acesta trece pe un alt nivel de dezvoltare, punAnd
incdlzesc degajAnd ciidurd. Soarele, in acelagi timp,
atiage bazele reconstruirii a tot ceea ce a fost distrus pe o nou6
in jurui sXu pianetele in curs de formare. planetele, h
r#_ structurS, mult mai bine dezvoltate. Din microparticule rea-
dul lor, se atrag reciproc gi sunt atrase, in acelagi timp, qi Je
pare o bazd sttucturat5 care teprezintd inceputul viitoarei
astrul central. Acesta este modur de formare a sistemurui
planetar de care dispunefi voi. Devierea planetei de pe tra_ construclii. Acest proces este, de fapt, un proces infinit.
iectoria sa principald reprezintd un mare pericof delarece
aceasta poate deveni in timp un cdldtor in Univers.
intrebarea 7: Cum putem, in linii generale, sd ne irna-
Acesta gindm Universul?
este motivul pentru care ea se rdcegte gi, in timp,
se pulve_ Rispuns: Universul este atAt de mare, incAt nu poate
rizeaz6,.
fi cuprins de ochiul omului. Este imens gi tinde sd ocupe
intrebarea 6: Care este modelul general al Universu_ toate spafiile goale pentru cucerire, aga incAt este necesard
lui, din o energie colosald, energie eliberatd de planetele care qi-au
ce anume este alcdtuif cum functioneazd qi
cum se dep5git perioada de viafX. Grija Universului se rezumd la
cum ajunge la rnomentul Apocalipsei qi, cum,
lezv.altd, menfinerea ordinii gi la deplasarea in continuare Pe scara
depdqind momentul de haos, renagte?
evolu{iei. lineli cont de faptui c5 existX mai multe Univer-
. _ |3lp""s:,Modelul Universului poate fi cornparat cu suri, drept care putem vorbi despre Metacosrnosul ce
, sit5. universul constx din sori, praneie si. serie de saterili,
reuneqte toate aceste Universuri. Organul suprem de con-
precum este Luna pentru voi. Luna este o planetX nedez_
ducere funcfioneazd pentru a facilita atingerea acestrri scop,
votrtatd, dar care influen{eaz d via(a pe pdmAnt. Existd
de structurd datoritd cdreia totul evolueazd ascendent, progre-
asernenea cornete fdrd o anurnitX func{ie. in
procesul sjv, clar gi limpede.
evolufiei Universul respird ca o fiinfb vie. El creste gi se dez_
voltd dupi un anurnit plan pAnd la inflorirea maximd,
res_ lntrebarea 8: Care este structura Universului nostru?
pectiv pAnd la disparifie" planetele care au parcurs propria
Rispuns: Doar la prima vedere putem trage conclu-
perioadi de evolufie mor, se dezintegre aze gisunt inlocuite
zia cdUniversul este alcituit din sectoare in care existd viafd
d: qlr", planete. Acest fenomen se intAmpld rar. De reguld,
gi ir care nu existd. Pe de altd parte, vidul cosmic, inaccesibil
este inlocuit intregui sistem solar.
ochiului urnan, este, de fapt, vialala un alt nivel molecular,
Universul se extinde in rnod uniform in toate direc_
iar sectoarele populate cu viafd activh se afld la distanle di-
fiile prin cregterea substanfei. Atunci cAnd Universul
ferite unele de altele.
tmbdtrAnegte, celulele se dezintegreazd gi pentru
cd toatd Galaxiile au forma unor cl5tite groase, in centrul cdrora
strucfura universului poate rezistadoar in cazul unei
struc- se afli astrul principal. Ele menlin in jurul sdtt o mulgime
turi bine organizate, se prbbugegte toatd sita, iar particulele
de sori cu planetele 1or. Moartea sau distrugerea uneia din-

EMIL STRAINU
tre planete exercitd o influenld considerabild asupra plane-
telor din apropierea sa, in special asupra intregului sistem,
in general.
Dezintegrarea sau moartea unui sistem atet de bine
structurat cum este sistemul solar provoacd urmdri impor-
tante. Acesta este inlocuit de un nou sistem, insd nu pe locul
vechi, dincatzdcd este necesard a curdfare minulioasi a lo-
cului de materialele utilizate. Conform calculelor care fin
cont de forta gravitafional5, acesta ia nastere intr-un alt loc
mai indepdrtat 9i in acest fel ldrgegte gi mdregte parametrii
galaxiei proprii.
Din cauza perioadei scurte de viafd, omul nu reuseste
si cuprindd prin observafiile sale momentul nasterii gi al
morlii agtrilor, pentru cd acest fenomen se intAmpl5 foarte
rar. Pe de altd parte, putem spune cd prin compararea coor-
donatelor constelafiilor planetare de pe vremea Babilonului
strdvechi cu hdrfile stelare actuale, nu toate corpurile ceregti
se regdsesc in acelaqi loc. Problema nu constd in observaliile
sau calculele gregite ale locului, ci, mai degrabd, in moartea
unor elemente invechite qi aparifia altor elemente noi.
Acesta este modul in care viala evolueazd qi influenleazd
progresul a tot ceea ce ne inconjoar5.
Secretul constX in evolulia eficienti a lJniversului, in
faptul cd trebuie s5-gi gestioneze viata fdrd pierderiviziblle
sau sesizabile qi in renagterea fdr5 complicafii a noilor sis-
teme planetare.
Evolufia reprezint6,, de fapt, nu doar cresterea Univer-
sului in volum, ci gi distribuirea calitativd a planetelor, a
sistemelor planetare care asigurd alimentarea suplimentard
reciprocd.
Un fenomen similar poate fi observat gi in acfiunea
reciprocd dintre mai multe galaxii. Sistemul de reglemen-
tare trebuie s[ funcfioneze fird abateri, ceea ce este mult
mai dificil, in comparalie cu nagterea unor noi galaxii. Acest
10
Generalul rus ( KGB-F SB ) DIMITRY FONA^REFF
Preztiziuni despreViitorul Lumii Ei al ROMANIEI
fenomen ar putea fi comparat in acest sens cu sdndtatea
umand: tulburdrile in activitatea unui organ se manifestd
prin perturbarea activitdlii altor organe.
Este important ca organismul, precum PdmAntul, sd
se elibereze de aceste planete, sd le respingd, pentru a pre-
veni r[spAndirea infecfiei.
PENTRU CEEA CE SE INTAVIPTA PN PTEXETN
VOASTRA SUNTETI DIRECT RASPUNZATONI.
intrebarea 9: Care sunt principiile de guvernare Uni-
versului?
Rispuns: Guvernarea este orientat5 in direcfia de la
cel mai mare spre cel mai mic. Cu cAt este mai mic rolul ca
importan!5, cu atAt mai mare este cAmpul de activitate pro-
prlt-zisd.
Deasupra fiecdrui executant pe scard ierarhicd se afld
un alt executant. Activitatea este strict organizat[. Nimeni
n-are tendinla de a se ridica deasupra celorlal1i, ci, dimpo-
trivd, existd dorinla de a-qi face treaba la un nivel ridicat pen-
tru binele fufuror. Sd lucreze prost nu se poate, pentru cd nu-i
permite nivelul dezvoltdrii personale.
Ra(iunea Supremi conduce activitatea intregului
Univers. Rafiunea Suprem5 reprezintd inceputul tuturor
proceselor care se desfXgoard oriunde. Ea se aflX in centrul
tuturor, coordoneazi aceste procese gi {aciliteazd interac{i-
unea pdrlilor.
Principiile de conducere sunt, in primul rAnd, dragos-
tea rdbdarea, perfecfiunea, migcarea, viafa gi dezvoltarea
pentru atingerea scopului propus care va influenla,la rAn-
dul lor, obiectul. Respectarea acestor criterii face posibild
conducerea gi, respectiv, comunicarea corectd.
Esenfa legilor de guvernare a macrocosmosului con-
std, de asemenea, gi in asigurarea de bunuri pentru tofi
11