1

STRUCTURI METALICE DIN TABLĂ DE

OŢEL ONDULATĂ CE POT SUPORTA
SARCINĂ

CAIET DE SARCINI

TUBO-TRADE PROIECT SRL

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
TUBO-TRADE PROIECT SRL î¿i rezervå dreptul de a modifica, în orice moment, fårå nici un preaviz, tot ceea ce este indicat în acest catalog
2

CUPRINS

O instalare corectå este o garan¡ie a longevitå¡ii

Descårcarea ¿i punerea în ordine a elementelor ____________________ 1
Traseu _____________________________________________________ 2
Terasament _____________________________________________________ 3
Tasarea sub încårcare ________________________________________ 3
Montajul structurii ______________________________________________ 4
Strucutri MP100 - MP150 - MP200 ________?_________________ 5
Structura MP70 _______________________________________ 5
Funda¡ii pentru sec¡iuni în arc de cerc ____________________ 7
Instalåri multiple ________________________________________ 7
Structuri de dimensiuni mari ___________________________ 7
Protejarea extremitå¡ilor ________________________________________ 8
Rambleere _____________________________________________________ 8
Compactare _____________________________________________________ 9
Controale _____________________________________________________ 14

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT® AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
TUBO-TRADE PROIECT SRL î¿i rezervå dreptul de a modifica, în orice moment, fårå nici un preaviz, tot ceea ce este indicat în acest catalog
3

GENERALITźI
Lucrårile constituite din tuburi metalice depind de respectarea calitå¡ilor cerute pentru
materialele folosite ¿i de respectarea prescrip¡iilor de execu¡ie, atât în ceea ce prive¿te montajul
tuburilor, cât ¿i execu¡ia rambleelor care le înconjoarå.
Flexibilitatea tuburilor metalice este principala caracteristicå pentru func¡ionarea construc¡iei,
dar constitue pricipala constrângere în timpul execu¡iei rambleelor din jurul tubului ¿i impune
respectarea strictå a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Degradarea lucrårilor, poate fi ca rezultat a nerespectarii regulilor de execu¡ie, sau a folosirii
materialelor ce nu au calitå¡ile cerute.
Trebue prevåzute mijloacele necesare pentru efectuarea controalelor în timputil executie ¿i så
fie asigurate în mod corect måsurile de supraveghere de ¿antier.
Masurile care urmeazå sunt pricipalele reguli de executie a lucrårilor ¿i controalelor ce vor fi
efectuate pe etape de execu¡ie.

ORGANIZAREA DE ªANTIER
Organizarea de ¿antier are o importan¡å cu atât mai mare pentru buna desfå¿urare a
lucrårilor, cu cât dimensiunile lucrårii de realizat sunt mai importante (lå¡ime, lungime,..) ¿i cu
cât condi¡iile din zonå ¿i împrejurimi sunt mai dificile. Trebuie subliniat cå realizarea masivelor
de sprijin (ramblele) necesitå numeroase interven¡ii succesive de o parte ¿i de alta a lucrårii.
Când sunt folosite acelea¿i utilaje este important ca accesul lor så fie asigurate în cele mai bune
condi¡ii.

APROVIZIONAREA ªI STOCAREA

DESCÅRCAREA ªI PUNEREA ¥N ORDINE A ELEMENTELOR

Pentru a evita deteriorarea elementelor de o¡el ¿i complicarea montajului, este neapårat
necesar ca opera¡ia de descårcare så se facå cu ajutorul ma¿inilor de ridicat manuale ¿i nu prin
basculare. Elementele trebuie så fie stocate într-un mod bine gândit, aproape de locul de
instalare. Pentru a le deplasa, se recomandå a se evita tragerea lor pentru a nu risca
deteriorarea stratului de zinc (eventul de bitum, de gudron epoxy, sau de material plastic) care
protejeazå o¡elul.

ELEMENTELE PREFABRICATE DE TUB

Constructorul va recep¡iona pe ¿antier
elementele prefabricate din care se constituie
tubul, controlul lor (control vizual al calitå¡ii,
starea galvanizårii, conformitatea
dimensiunilor geometrice ale plåcilor, numårul
plåcilor) ¿i stocarea în cele mai bune condi¡ii
pentru o organizare ra¡ionalå a montajului. El
trebuie så verifice ca elementele så nu prezinte
defecte ¿i så fie manipulate ¿i stocate cu grijå
pentru evitarea deteriorårii lor sau a
acoperirilor acestora.
Elementele care prezintå defecte ca: exfolierea
zincului, bule, în¡epåturi, îndoiri sau începuturi
de fisuri vor fi rebutate ¿i înlocuite.
Se va putea totu¿i tolera ca anumite deformåri
minore ca urmare a manipulårii sau a transportului så fie reparate prin îndreptare cu ciocanul
de lemn. Stivuirea plåcilor sau a pachetelor de plåci, va fi asiguratå comform dispozi¡iilor
furnizorului din notele tehnice ce vin odatå cu structura.
Suprafa¡a de stocare a elementelor va trebui så fie planå, curatå ¿i rezistentå. Acela¿i lucru se
va urmåri ¿i pentru suprafa¡a de preasamblare.
PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL
®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
Fiecare placå are o marcå pe care este trecut:
4
- marca fabricantului
- lucrarea
- pozi¡ia (coamå, col¡, radier) pe perimetrul tubului.
Când lucrarea cuprinde plåci de grosimi diferite, ele au o marcare vizibilå din interiorul tubului
dupå montare (marcare cu vopsea) permi¡ând o identificare u¿oarå a grosimii.

EXECUºIA LUCRÅRII
O INSTALARE CORECTÅ ESTE O GARANºIE A LONGEVITźII
Numai o instalare corectå poate garanta rezisten¡a ridicatå ¿i longevitatea. Acest manual a fost
realizat cu scopul de a furniza întreprinderilor, metodele de montaj cele mai potrivite.
Tuburile metalice sunt structuri flexibile ¿i, din aceastå cauzå, sub efectul unei presiuni,
dimensiunile lor au tendin¡a de a se modifica: scurtare în plan vertical ¿i alungire în plan
orizontal. Urmare a acestui fenomen de deformare, eforturile verticale determinå reac¡iunea
rambleului ¿i presiunea se distribuie aproape uniform în jurul tubului. Este deci evident cå:
- numai o instalare perfectå permite o bunå exploatare a caracteristicilor de flexibilitate
structuralå a tubului;
- rezisten¡a deschiderii finalizate va fi cu atât mai ridicatå cu cât rambleul va fi mai bine
compactat.
Instalarea corectå a unui tub metalic trece prin urmåtoarele etape:
1 - Traseul
2 - Terasamentul ¿i patul de a¿ezare
3 - Tasarea sub încårcare
4 - Descårcarea ¿i punerea în ordine a elementelor
5 - Montarea structurii
6 - Protejarea extremitå¡ilor
7 - Rambleerea
8 - Compactarea

TRASEUL
Este delimitarea zonei în care va fi instalat tubul. ¥n func¡ie de loc, aceastå opera¡ie
trebuie executatå în moduri diferite:
- Dacå tubul metalic este situat sub
un taluz rutier sau feroviar, el trebuie
instalat în a¿a fel încât axa
longitudinalå a sa, så formeze cu axa
drumului sau a cåii ferate, un unghi
o o
cuprins între 70 ¿i 110 (Fig.1).
- Dacå tubul metalic este utilizat
pentru dirijarea apei, este important
så se u¿ureze intrarea ¿i ie¿irea apei
¿i så se evite orice schimbare bruscå
de direc¡ie, atât planimetricå, cât ¿i
altimetricå. ¥n plus, pentru tuburile
deosebit de lungi, trebuie avut în
vedere ca partea inferioarå a tubului
så nu se gåsaescå sub nivelul
fundului cursului de apå, pentru
evitarea depunerilor pe fundul
tubului.

TERASAMENTUL ªI
PATUL DE FUNDARE
Este neapårat necesar ca tuburile metalice så fie a¿ezate pe un pat uniform, rezistent ¿i
lipsit de asperitå¡i. ¥n plus, ele nu trebuie niciodatå så fie a¿ezate direct pe beton. Pentru
garantarea unei aderen¡e perfecte, trebuie fåcut în a¿a fel încât, patul de a¿ezare så aibå acela¿i

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
profil ca fundul tubului. Ca regulå generalå, acest pat de a¿ezare trebuie så fie compus din
5
material granular compact în grosime de 15/20 cm. Dacå terenul nu oferå decât o portan¡å
slabå, lå¡imea patului de a¿ezare trebuie så fie de douå ori mai mare decât diametrul sau
deschiderea tubului.
Adâncimea ¿an¡ului va trebui så permitå o reparti¡ie corectå a presiunilor pe terenul adiacent.
¥n prezen¡a unei baze stâncoase, este necesar så se intercaleze un material granular compact în
grosime de 20/40 cm între structuri ¿i bazå ¿i så se interpunå între tub ¿i bazå un strat de nisip
necompactat, monogranular, uscat, curat, pe o grosime de aproximativ 10 cm, pentru a garanta
o aderen¡å perfectå.

TASAREA SUB ¥NCÅRCARE

¥n prezen¡a unui rambleu tare, este bine så se ridice partea centralå a funda¡iei,
imprimând pår¡ii de structurå plasate în amonte, o înclina¡ie inferioarå celei a pår¡ii din aval.
Totu¿i trebuie avut grijå så nu se ridice prea mult centrul pentru a se evita orice stagnare a apei
la intrare.
Raportat la planul orizontal, valoarea contra-såge¡ii în partea centralå a tubului, trebuie så fie
cuprinså între 0,5% ¿i 1% din lungimea tubului (Fig. 2).

Aceastå måsurå îi asigurå tubului o înclinare constantå dupå tasare ¿i evitå stagnarea apei în
interior.

PREGÅTIREA CONTROLULUI
Procedeele de control trebuie så facå obiectul unei în¡elegeri între beneficiar,
laboratorul însårcinat cu efectuarea controalelor ¿i antreprenor (eventual ¿i furnizor), asfel ca
modalitå¡ile de interven¡ie pe ¿antier så fie bine definite, în special în ceea ce prive¿te rolurile ¿i
rela¡iile celor care intervin împreunå.
Controalele ce se efectuiaza sunt:
1.Måsurarea sectiuni tubului
-numårul minim de sec¡iuni de control va fi de 3, din care una la centrul tubului
¿i una în imediata vecinåtate a fiecåreia din extremitå¡ile sale;
-precizia måsurårilor va fi de cel pu¡in 0,5cm.
-va trebui så se procedeze la un control al dimensiunilor aråtate mai sus cel
pu¡in la fiecare din etapele urmåtoare:
-dupå montarea tubului ¿i înainte de orice rambleiere,
-cînd rambleurile de sprijin vor fi ajuns la jumåtatea înål¡imii tubului,
-cînd rambleurile de sprijin vor fi ajuns la culmea tubului,
-la o etapå de rambliere intermediarå între ultimele douå,
-când rambleurile vor fi atins cota culmii de protec¡ie.
La sfâr¿itul fiecåreia din aceste etape de realizare a lucrårilor ¿i de måsurare a deformårilor,
antreprenorul este obligat så prezinte beneficiarului o notå completå a acestor måsuråri,
precizând amplitudinea deformårilor înregistrate de la începutul punerii în lucru a rambleelor
de sprijin ¿i adåugând eventual orice informa¡ie utilå.

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
 6
RECEPºIA PATULUI DE FUNDARE
Pat de fundare se considera platforma de a¿ezare a lucrårii, in pozitia definitiva.
Patul de fundare serve¿te direct ca platformå de a¿ezare a tubului sau este platforma de sub
funda¡ia artificialå prevazuta sub tub.
Recep¡ia patului de fundare constå în a se asigura cå s-a atins cota definitå din planurile de
execu¡ie, cå dimensiunile au fost respectate ¿i cå pe toatå întinderea sa terenul corespunde
calitatilor impuse. Aceste dispozi¡ii privesc atât patul de fundare cât ¿i pere¡ii laterali ai
sapaturii, atunci când lucrarea se executå par¡ial sau total în debleu.
Constructorul este obligat så îndepårteze toate elementele care ar crea discontinuitatea patului
de fundatie ca: blocuri, buzunare, lentile, ¿i så astupe golurile astfel create cu material de bunå
calitate, compactat pânå la ob¡inerea continuitå¡ii calitå¡ilor terenului.
Adâncimea pânå la care este obligatorie continuitatea patului este o zecime din lå¡imea tubului,
sau minimum 30 cm.
Se va asigura suprafa sapaturii ¿i a pere¡ilor împotriva degradarilor intemperiilor ¿i a apelor de
suprafatå sau de infiltratie în timpul execu¡iei.
Funda¡ia de sub tub va fi profilatå transversal în formå de boltå semicilindricå (concavå) cu
aceleasi condi¡ii de compactare a materialelor sub baza tubului, în a¿a fel încât sa nu existe nici
un gol ¿i nici o zonå de calitate inferioarå celei prevåzute .
FUNDAºIA ARTIFICIALÅ
Realizarea unei funda¡ii artificiale este prevåzutå în proiect, dar ea poate så rezulte ¿i
dintr-o decizie luatå în cursul lucrårilor, în special dacå se dovede¿te cå, local sau pe ansamblul
sapaturii, caracteristicile solului existent nu sunt conforme cu cele deduse din studiul de
geotahnic.
¥n toate cazurile, materialele folosite pentru funda¡iile artificiale trebuie så corespundå
cerintelor ¿i sa fie compactate corespunzator.Valoare minimå a nivelului de compactare este de
95% O.P.N.
Pentru tuburile ovoidale ¿i pentru tuburile circulare umplerea corectå cu material între umerii
tubului ¿i un pat de fundare drept este foarte greu de fåcut, poate chiar imposibil. ¥n aceste
cazuri se recomandå så se profileze transversal patul de fundare în formå concavå, dupå forma
tubului sau dupå douå sau trei linii frânte.
¥n acest din urmå caz, golurile råmase între patul de fundare ¿i tub, trebuie umplute corect, pe
måsura montajului, cu acela¿i material ca cel folosit pentru constituirea funda¡iei artificiale.
¥nainte de a se permite montarea tubului, este cazul så se asigure cå dimensiunile geometrice
ale funda¡iei artificiale, profilul såu în lung (pantå, eventualå contrasågeatå,..) ¿i profilul såu
transversal (formå de copaie în special) sunt conforme cu planurile de execu¡ie.

MONTAREA STRUCTURII
¥mpreunå cu materialul, producatorul
livreazå ¿i toate uneltele necesare pentru
montaj. Aceastå opera¡ie trebuie executatå
conform instruc¡iunilor ¿i schemelor de

montaj anexate fiecårei structuri ¿i care indicå

pozi¡ia exactå a fiecårui element din tablå ¿i
secven¡a de montaj (Fig. 3 - 4).
Desenele detaliate aratå pozi¡ia pieselor de
asamblat în cazul unor tuburi cu extremitå¡i
tåiate ¿i cu forme speciale (coturi, fixarea
îmbinårilor, etc...).

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
 a) Structuri MP100 - MP150 - MP200
7
Tuburile metalice cu ondula¡ii T100 - T150 -T200 pot fi livrate cu sec¡iune circularå,
elipticå, låsatå (te¿itå, turtitå), policentricå ¿i în arc de cerc. Datoritå decalajului dat al
elementului de tablå, montajul tuburilor cu sec¡iune circularå este diferit de cel al tuburilor cu
sec¡iune turtitå ¿i policentricå. Acest decalaj se sprijinå pe unul sau mai multe intervale, în
sensul circumferin¡ei pentru sec¡iunile circulare ¿i eliptice. Pentru sec¡iunile turtite ¿i
policentrice, folosind plåci de capåt corespunzåtoare unghiurilor, se ob¡ine un decalaj în sens
longitudinal.
Asamblarea elementelor de tablå ce formeazå structura este asiguratå prin buloane de mare
rezisten¡å, de claså nu mai micå de 8,8 (vezi tabelul). Lungimea lor variazå în func¡ie de
grosimea tablei. Buloanele cele mai scurte folosesc la asamblarea a douå elemente, iar cele mai
lungi la asamblarea a trei elemente. Deoarece dimensiunile structurii sunt deosebit de
importante, elementele sunt plasate cu ajutorul mijloacelor de ridicare. Se pun a¿adar câteva
buloane pentru a garanta men¡inerea pozi¡iei corecte a elementelor. Buloanele råmase se pun
dupå ce a fost montat un numår suficient de inele. Pentru a permite elementelor så preia
mi¿cårile de tasare, este necesar ca buloanele så nu fie prea strânse. Pe måsurå ce se montaezå
structura, se restrâng inelele pentru a u¿ura asamblarea sec¡iunii. tifturile conice ¿i mânerele
livrate cu materialul permit o pozi¡ionare exactå a elementelor de tablå. Odatå terminat
montajul, se restrâng buloanele pânå la atingerea unui cuplu de strângere corect (vezi tabelul).
b) Structura T70

Ondula¡ie Bulon Clas Moment de strângere

tip a (Nm)
min max
T 70 M 12 8.8 45 75
T 100 M 14 8.8 70 110
MP 150 M 20 8.8 220 350
M 20 10.9 300 470
MP 200 M 20 8.8 220 350
M 20 10.9 300 470

Elementul ondulat T70 folose¿te la realizarea a doå tipuri de tuburi:

CU BULOANE ¿i ¥MBUCATE. Pentru tuburile de tip CU BULOANE, montajul trebuie început din
partea din aval a tubului. Datoritå dispunerii în påmânt a primelor douå elemente inferioare,
elementul din amonte va fi totdeauna suprapus elementului din aval.
Dupå ce s-au dispus elementele de bazå, acoperirea se pune cu un decalaj de ¿ase ondule
pentru a evita suprapunerea elementelor ¿i de a conferi uniformitate ¿i rezisten¡å structurii.
Aceastå opera¡ie trebuie executatå pe toatå lungimea tubului, terminând montajul cu
elementele de capåt de ¿ase ¿i
opt ondule (Fig. 7) ¿i strângând Ondula¡ie Bulon Clasa Moment de
buloanele pânå la ob¡inerea unui tip strângere (Nm)
cuplu de strângere corect (vezi min max
tabelul). T 70 M 12 8.8 45 75

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
 8

Tuburile de tip ¥MBUCATE sunt constituite din douå elemente, un element de bazå ¿i un
element de acoperire. ¥n cazul sec¡iunii circulare, elementele de bazå ¿i de acoperire sunt
identice; în cazul sec¡iunii te¿ite (turtite), elementul de bazå are o formå turtitå. La montaj, este
necesar ca decupårile în unghi de pe muchia longitudinalå a fiecårui element så fie totdeauna
pozi¡ionate în amonte. Pentru montajul în aval se dispun cele douå elemente de bazå:
elementul din amonte este suprapus peste un ondul al elementului din aval. Se procedeazå
apoi la pozi¡ionarea elementului superior de acoperire, având grijå ca gåurile de îmbinare så
coincidå ¿i så fie decalate cu ¿apte ondule în raport cu elementul de bazå. ¥mbinarea se face
PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL
®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
 prin cârlige speciale care variazå în func¡ie de diametrul sau de deschiderea tubului.
9
Structura se terminå prin elementele de capåt de 7ondule (Fig. 8).
c) Funda¡iile sec¡iunilor în arc de cerc.
Arcele sunt totdeauna a¿ezate pe funda¡ii din zidårie sau din beton armat. Arcul se
instaleazå în canalul de bazå respectând bine aliniamentul ¿i panta (Fig. 9).
Aceastå opera¡ie se deruleazå în patru faze:

1 - Pregåtirea funda¡iilor
continue (prima turnare).
Partea superioarå a funda¡iilor
trebuie prevåzutå cu o cavitate
pentru fixarea agrafei de
ancorare a canalului de bazå
(livrat cu materialul).
2 - Montarea canalului de bazå.
3 - ¥nchiderea arcului de tablå cu
toate elementele sale ¿i
asamblarea semi-inelelor care
compun structura.
4 - Fixarea dintre structura din
tablå ¿i funda¡ii cu ajutorul
mortarului de ciment (a doua
turnare).

d) Instalåri multiple
¥n cazul instalårilor în baterie,
între un tub ¿i celålalt este
necesar a se prevedea un spa¡iu
d dupå cum este indicat în
tabelele urmåtoare

e) Structura de mari dimensiuni

¥n acest caz, este convenabil så se foloseascå tiran¡i orizontali în interiorul sec¡iunii
tubului. ¥n mod obi¿nuit este vorba despre bare supuse la trac¡iune cu ajutorul unui ¿urub
dublu. ¥n timpul opera¡iunii de acoperire cu påmânt, tiran¡ii se detensioneazå (Fig. 10).

(Fig.11): d ≥ • P/3 pentru sec¡iunile de tuburi în arcadå, policentrice ¿i arce • Φ/2 pentru sec¡iunile
circulare, eliptice • 1.00 m pentru toate sec¡iunile

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
 10
PROTECºIA EXTREMITźILOR
Un perete la extremitatea tubului, este cea mai bunå finisare a lucrårii, care permite
men¡inerea sec¡iunii ¿i împiedicarea
eventualelor infiltra¡ii de apå.
Pere¡ii pot fi evita¡i când tubul este
tåiat la extrmitå¡i cu o înclinare egalå
cu cea a taluzului.
Tåierile în fluier sunt ¿i ele o excelentå
termina¡ie a tubului, dar de fiecare
datå când trebuie tåiat tubul pentru o
instalare diferitå de cea prevåzutå în
fig. 1, va fi necesar så se ranforseze
extremitatea printr-un coronament sau
un pereu.
Chiar în cazul tuburilor instalate pe
curs de apå, se manifestå exigen¡a de
a acoperi taluzele pentru a evita infiltrarea apei ¿i îndepårtarea materialului de sprijin.
Din ra¡iuni exclusiv estetice sau de peisaj, se vor utiliza peree sau ziduri de capåt care se vor
adapta foarte bine oricårui tip de structurå.

RECEPºIA MONTÅRII
Constructorul va stabili un plan de montaj, în conformitate cu proiectul furnizorului ce
vine odatå cu structura, precizând în special sensul de progresare a montajului, preasamblårile,
dacå este cazul, ¿i ordinea de montaj a acestora.
¥n timpul montårii tubului, dirigintele de ¿antier trebuie så vegheze ca plåcile, elementele ¿i
eventual inelele ¿i tronsoanele de tub preasamblate pe o suprafa¡å de montaj så fie manipulate
¿i puse în lucru cu grijå ¿i cu ajutorul unui material adecvat astfel încât så nu se producå
degradåri.
Dacå forma, în plan transversal, concavå a patului tubului va fi ob¡inutå prin douå sau trei linii
frânte (caz des întâlnit), este important så se procedeze la o umplere corectå a golurilor dintre
aceastå formå ¿i radierul tubului, cu un material de adaos, pe måsura avansårii montajului.
Când montarea tubului este terminatå, acesta fiind pe amplasamentul definitiv, se va controla:
- calitå¡ile elementelor constituente ale structurii.
- calitatea asamblårii diverselor elemente ale structurii în conformitatea cu planul de
montaj.,
- pozi¡ionarea corectå a structurii în plan orizontal ¿i vertical,
- pentru lucrårile care cuprind table de grosimi descrescåtoare la capete, trebuie
verificat dacå plåcile sunt dispuse corect ¿i cå nu s-au fåcut inversiuni. Pentru a limita
riscul de erori ¿i a u¿ura controlul, se recomandå, så se pretindå o marcare foarte
vizibilå ¿i deosebitå a tablelor cu grosimi diferite, la recep¡ia lor pe ¿antier.
Cu o cheie dinamometricå etalonatå, se va realiza controlul pretensionåri, astfel:
• Cuplul de strângere a buloanelor va trebui så fie cuprins în scara de valori datå de fi¿a tehnicå
ce vine odatå cu structura.
• Dirigintele va desemna buloanele a cåror strângere va fi controlatå; numårul lor va fi la 2% din
numårul total de buloane ale lucrårii, dar nu mai pu¡in de 50 bucå¡i.
Dacå, cuplul de strângere a unui bulon din cele controlate iese din scara de valori definitå mai
sus, se va proceda la un nou control pe un numår egal de buloane.
• Constructorul va trebui så verifice toate buloanele dacå acest din urmå control se dovede¿te
nesatisfåcåtor sau dacå, la primul control, strângerea a douå sau mai multe buloane este
nesatisfåcåtoare.

PUNEREA ¥N OPERÅ A MATERIALELOR DE RAMBLEU

Acest paragraf trateazå numai condi¡iile generale de punere în operå ¿i de compactare a
materialelor de rambleu destinate diverselor pår¡i ale masivului care înconjoarå tubul metalic.
Problemele specifice de control de calitate a materialelor de rambleu, pe måsura aprovizionårii
lor ¿i dupå punerea lor în opera sunt tratate la paragraful 2.5.

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
Este în mod sigur faza cea mai delicatå a lucrårii. Dar calitatea materialului cu care se
11
lucreazå, o bunå compactare ¿i respectarea instruc¡iunilor de montaj vor permite terminarea
deschiderii ¿i ob¡inera de excelente performan¡e statice ¿i a unei rezisten¡e în timp ridicate.
Materialul folosit pentru acoperirea structurii este constituit din materiale din grupele A1 - A3 -
A2,4 - A2,5 lipsite de impuritå¡i organice ¿i anorganice conform AASHTO M 145 ¿i compactate
la
90 - 95% dupå AASHTO 180, dispuse alternativ de o parte ¿i de alta a structurii în straturi
orizontale în grosime maximå de 0,20 - 0,30 m.
¥n cursul fazei de rambleere, arcele au tendin¡a de a se deplasa lateral sau de a se ridica (bolti).
Pentru a evita acest fenomen, este
suficient så se acopere arcul cu straturi succesive, fåcând în a¿a fel, încât fiecare strat så
urmåreascå bine curbura arcului
(Fig. 13).

FIG.13 - I ≥ • 1.00 m. pe un teren bun • P în celelalte cazuri • hc=20 ÷ 30 cm. înål¡imea

maximå a stratului • hi = variabil, boltå de acoperire aptå så permitå circula¡ia mijloacelor
de transport • ht=0.20 m nisip Φ35 mm • ( 3) RAMBLEU LATERAL DE SUSºINERE
• (4) TERASAMENT GENERAL

¥n cursul opera¡iei de acoperire, în caz de trecere a utilajelor de ¿antier, este de asemenea

necesar så se protejeze tuburile metalice pentru påstrarea pozi¡iei ¿i a formei geometrice. Un
bun sistem de protec¡ie constå în mårirea rambleului în func¡ie de greutatea de trecere.

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
 12
COMPACTAREA
Aceastå opera¡iune trebuie executatå cu maximum de grijå deoarece tubul metalic
datoreazå rezisten¡a sa sus¡inerii oferite de cåtre compactarea lateralå a terenului din jur.
Materialul trebuie mai întâi pus sub tub, unde va trebui energic compactat ¿i, dacå o permite,
udat cu o anumitå frecven¡å pentru a u¿ura påtrunderea sa sub elementele de col¡, supuse
solicitårilor cele mai ridicate.

l = ≥ • 1.00 m pe un teren bun • P în celelalte cazuri

hc = 20 ÷ 30 cm înål¡imea maximå a stratului
hi = variabil, boltå de acoperire aptå så permitå circula¡ia mijloacelor de transport
ht = 0,20 m nisip Φ3 ÷ 5 mm
hs = acoperire (schimbarea razei de curburå col¡-vârf)
l = ≥ • 1.00 m pe un teren bun • P în celelalte cazuri
hc = 20 ÷ 30 cm înål¡imea maximå a stratului
hi = variabil, boltå de acoperire aptå så permitå circula¡ia mijloacelor de transport
ht = 0,20 m nisip Φ3 ÷ 5 mm
hs = acoperire (schimbarea razei de curburå col¡-vârf)

Apoi materialul de compactare trebuie så fie a¿ezat ¿i compactat în straturi orizontale în

grosime maximå de 20/30 cm, dispuse alternativ dintr-o parte în cealaltå a tubului, astfel încât
acoperirea så fie cât mai uniformå posibil.
Se recomandå så se compacteze fiecare strat pânå la cel pu¡in 90/95% din densitatea uscatå a
valorii optimale de încercare din norma AASHTO Standard Modificat. ¥n timpul fazei de
compactare, vå recomandåm så evita¡i trecerea utilajelor prea grele prin apropierea tubului
pentru a nu-l deteriora. Rambleul tehnic realizat ¿i compactat în jurul structurii este în general
constituit din materiale folosite pentru realizarea straturilor de pat pentru ¿osele. ¥n plus,
trebuie evitatå trecerea utilajelor de ¿antier pe tubul încå neacoperit pentru a evita orice
solicitare superioarå celor prevåzute prin calcule (Fig.14 ¿i Fig.15). Pentru rambleul din jurul
structurii, se recomandå folosirea nisipului mono-granular de 5 mm diametru maxim, pe un
strat de aproximativ 20 cm împrejurul tubului, pentru ca rambleul tehnic så ia perfect forma
peretelui ondulat al structurii. ¥n timpul executårii rambleului este necesar så se controleze
dimensiunile structurii pentru evitarea oricårei deformåri. Acest control poate fi executat cu
ajutorul måsuråtorilor fåcute în fiecare stadiu al opera¡iei de acoperire pentru a determina,
orizontal ¿i vertical în mai multe puncte ale structurii, varia¡iile dimensionale în raport cu
dimensiunile teoretice. Controlul acestor dimensiuni, executat de cåtre ¿eful de lucrare, va
trebui så nu permitå ca, în cursul fazei de acoperire, tubul så sufere deformåri în raport cu
formele teoretice din desen ¿i ca peretele structurii så-¿i poatå pierde raza ini¡ialå. ¥n particular,
trebuie împiedicatå formarea de umflåturi, chiar ¿i u¿oare, spre interiorul tubului
PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL
®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
corespunzåtoare îmbinårilor longitudinale cu buloane, având grijå så se restrângå
13
buloanele de îmbinare care s-ar putea slåbi în cursul opera¡iei de acoperire.
¥n plus, este oportun så se evite infiltra¡iile puternice de apå în terenul din jurul tubului,
deoarece ele ar putea schimba caracteristicile mecanice ¿i de compactare ale materialelor.

RAMBLEU DE AªEZARE (FIXARE)

Punerea în lucru a rambleelor de a¿ezare (fixare) sub umerii tuburilor metalice este o
opera¡ie delicatå într-o execu¡ie ¡inând seama de exigen¡ele contradictorii în privin¡a
mijloacelor de folosit ¿i a rezultatelor de ob¡inut. ¥ntr-adevår, mica dimensiune a zonelor de
rambleiat ¿i de compactat, dificultå¡ile de acces la aceste zone, în special în cazul lucrårilor
realizate în ¿an¡uri sau lucrårilor multiple foarte apropiate ¿i prezen¡a peretelui tubului care nu
trebuie absolut deloc avariat, obligå la recurgerea folosirii unor mijloace de micå putere, cu
rentabilitate micå ¿i a cåror eficien¡å este adesea pu¡in cunoscutå. Pe de altå parte se cere ca
materialele, odatå puse în lucråri, så prezinte caracteristici cel pu¡in echivalente, sau superioare
cu cele ale rambleelor de sprijin, în numeroase cazuri.Aceste exigen¡e contradictorii justificå
importan¡a ce trebuie acordatå pe de o parte alegerii materialelor de folosit ¿i condi¡iilor de
execu¡ie ¿i supravegherii lucrårilor.
Pentru tuburile al cåror pat a fost profilat în formå de copaie, folosirea unor plåci vibratorii
permite în general asigurarea unei realizåri satisfåcåtoare a rambleelor de fixare. ¥n acest caz,
aducerea ¿i asigurarea materialului se face manual în straturi sub¡iri, de grosime compatibilå cu
a materialul folosit; cu caracteristicile utilajului folosit ¿i cu rezultatele de ob¡inut (10 la 15 cm în
medie). Dispozi¡iile luate vor ¡ine cont de faptul cå aceste utilaje nu pot fi folosite eficient pe
pante mai mari de 30% (fig.16).

FIG. 16 Execu¡ia rambleelor de fixare a banchetelor laterale

Folosirea de rulouri, chiar a celor mai u¿oare, nu este posibilå dar ea va putea fi avutå în vedere
pentru compactarea eventualelor banchete laterale.
¥n cazul folosirii unor utilaje u¿oare ca: plåci vibratorii, mici rulouri, regulile de compactare
(grosimea straturilor, numårul trecerilor de efectuat,..) vor putea fi definite de la început,prin
realizarea de încercåri.
ªi alte mijloace de compactare pot fi folosite (maiuri ¿i tålpi pneumatice) dacå constructorul
justificå folosirea lor prin referin¡e satisfåcåtoare.
Astfel, pentru lucråri mici ¿i când zonele de umplut sunt foarte strâmte, folosirea unor pråjini cu
sec¡iune micå (de ordinul a cca 50 cm2) sau a unor mijloace asemånåtoare, poate permite
ob¡inerea unor rezultate mul¡umitoare, umplând, stropind ¿i compactând energic materialul.
Aceastå tehnicå, uneori folositå pentru tuburi de dimensiuni mici al cåror pat nu a fost profilat
în copaie, necesitå o fixare provizorie prin mu¿uroaie din material de rambleu, compactate
normal, sau prin cale de lemn. ¥n acest din urmå caz, este important så se asigure scoaterea
calelor pe måsura executårii rambleului de fixare, experien¡a dovedind cå nu de pu¡ine ori ele
sunt uitate pe loc, dând na¿tere la puncte dure sub tub.
¥n general, condi¡iile de execu¡ie ¿i de compactare a rambleelor de fixare vor depinde în mare
måsurå de condi¡iile generale de execu¡ie a lucrårii ¿i a materialelor puse în lucrare.
Masurile propuse de constructor pentru asigurarea execu¡iei ¿i compactårii materialelor de
rambleu sub tub, vor fi supuse vizei proiectantului.

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
¥n orice situa¡ie, ridicarea rambleelor va trebui så se facå fie simetric de o parte ¿i de alta a
14
tubului, fie prin execu¡ie alternativå de o parte apoi de cealaltå, dar astfel încât în nici un
moment diferen¡a de nivel så nu depå¿eascå 20 cm.

RAMBLEELE LATERALE, DE SPRIJINIRE

Execu¡ia rambleelor laterale de sprijin de o parte ¿i de alta a tuburilor metalice nu este o
opera¡ie care så prezinte dificultå¡i deosbite Cea mai mare parte din incidentele apårute în
cursul lucrårilor se produc în timpul acestei faze de construc¡ie ¿i sunt adesea cauzate de
nerespectarea regulilor.
Regulile definite mai jos sunt compatibile cu ipotezele pe care se bazeazå justificårile lucrårilor
în fazå de construc¡ie.
Pentru lucrårile de dimensiuni mici volumele de materiale puse în lucru, în condi¡iile stabilite de
aceste reguli sunt suficient de reduse pentru ca acestea så nu poatå constitui o constrângere.
Pentru lucrårile de dimensiuni mari ¿i în special pentru lucrårile cu deschidere mare, volumele
de materiale sunt mai importante, dar aceste condi¡ii de execu¡ie se justificå din plin prin faptul
cå aceste lucråri sunt mai deformabile.Nu se va autoriza ca anumite propuneri ale
constructorului så facå derogare de la reguli decât în anumite situa¡ii foarte deosebite ¿i sub
rezerva ca aceste programe så aibå acordul scris al furnizorului.
Aceste reguli de execu¡ie ¿i de compactare a materialelor fac så se distingå diferite zone în
masivul de sprijin, în interiorul cårora, caracteristicile utilajelor care pot fi folosite ¿i condi¡iile
de folosire a materialelor sunt diferite (fig.17).
Se vor distinge urmåtoarele zone:
- zona interioarå care se referå la partea masivelor de sprijin cuprinså între douå planuri
verticale situate de o parte ¿i de alta a tubului la o distan¡å måsuratå de la partea exterioarå a
peretelui acestuia egalå cu un sfert din deschiderea tubului (D/4) cu un minim de 1m. Aceastå
zonå cuprinde zona inelarå din jurul tubului numitå ¿i "inel", în care se recomandå folosirea de
materiale clasate ca "deosebit de apte".
- zona exterioarå care se referå la partea din masivele de sprijin exteriorå zonei aråtate
mai sus. Limita de separare între aceste douå zone va fi materializatå de constructor prin
mijloace de balisaj , în tot timpul lucrårilor de rambliere.

FIG. 17. Diferitele zone ale rambleelor laterale de sprijin

a) DESCÅRCÅREA ªI NIVELAREA MATERIALELOR

Orice aducere masivå de material în zona interioarå definitå mai sus este interziså.
Descårcarea materialelor se va face în zona exterioarå, în brazdå dacå este posibil.
Nivelarea materialelor se va efectua în benzi paralele cu axul longitudinal al tubului ¿i prin
straturi orizontale regulate care nu vor depå¿i 0,20m grosime. Rambleierea în taluz este
interziså.
¥n zona interioarå a masivelor de sprijin, circula¡ia utilajelor pe pneuri ¿i a tuturor
utilajelor de ¿antier este interziså. Nivelarea materialelor nu se va executa decât cu ajutorul
utilajelor u¿oare sau manual.

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
¥n orice situa¡ie, într-o zonå inelarå din jurul tubului cu o grosime de 0.50 m, nivelarea
15
materialelor se va face manual.
Constructorul va lua urmåtoarele måsuri: pante transversale sau eventual longitudinale,
realizarea de lucråri provizorii de drenaj, pentru a evita orice stagnare a apelor pluviale,
scurgerea acestor ape se va face întotdeauna înspre exterior ¿i nu spre tub.
b) COMPACTARE
Compactarea materialelor se va face în benzi paralele cu axul logitudinal al tubului;
grosimea straturilor de compactat nu va depå¿i 0.20 m.
¥n zona din apropierea tubului, de o grosime egalå cu distan¡a cuprinså între pere¡ii exteriori ai
tubului ¿i planurile verticale care delimiteazå cele douå zone de rambleu, compactarea
materialelor nu se va face decât cu utilaje mici, de tip vibratorii, sau rulouri vibratorii de format
mic a cåror încårcåturå staticå pe unitate de lårgime a ruloului vibrator så nu depå¿eascå 10 Kg/
cm.
Aceastå dispozi¡ie implicå în special utilizarea acestor utilaje mici de compactare în toatå zona
rambleelor delimitatå de ampriza orizontalå a tubului. Folosirea acestor utilaje mici de
compactare va fi folositå la toate pår¡ile masivului de sprijin aflate la mai pu¡in de 2 m de
extremitå¡ile tubului.
¥n partea råmaså a rambleelor laterale de sprijin, compactarea nu va putea fi realizatå decât cu
rulouri cu pneuri a cåror sarcinå staticå pe roatå nu va depå¿i 4 tone, sau cu rulouri vibrante a
cåror sarcinå staticå pe unitate la lårgime a cilindrului vibrant nu depå¿e¿te 25 Kg/ cm .

FIG. 18. Construc¡ia rambeelor laterale de sprijin (exemplu)

ACOPERIREA CU TERASAMENT A TUBULUI

Nici un vehicul ¿i nici un utilaj de ¿antier nu va circula pe tub, înainte ca acesta så fie
acoperit cu o înål¡ime de rambleu suficientå,specificatå în proiect.
Pânå când înål¡imea rambleului de culme de protec¡ie nu va fi atinså, la valoarea minimå
stabilitå , aducerea ¿i nivelarea materialului, dacå se realizeazå mecanic, nu se pot efectua decât
de utilaje de format mic ¿i de micå putere circulând pe materialul întins în prealabil.
Compactarea materialului nu se va face decât cu utilaje mici de compactare de tip rulou
vibrator de format mic a cåror sarcinå staticå pe unitate de lårgime a ruloului så nu depå¿eascå
10 Kg/ cm.
Compactare va fi
extinsa
considerând cå
este normalå în
rambleu cind
valoarea minimå a
procentului de
compactare
PROCTOR este de
95 %.
F
I
G. 19. Execu¡ie asimetricå a rambleului general SE INTERZICE

Punerea în lucru a materialului pe ansamblul culmii de protec¡ie se va efectua în mod simetric,

strat dupå strat, progresând de la un capåt al tubului spre celålalt.
PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL
®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
Orice metodå de construire de rambleuri de acoperire, inclusiv deasupra culmii de
16
protec¡ie, dacå este cazul, susceptibilå de a creea eforturi de împingere asimetrice de o parte ¿i
de alta a tubului, este interziså. ¥n orice situa¡ie panta acestor rambleuri, transversal pe tub, nu
trebuie så depå¿eascå 10%.

MATERIALE
MATERIALELE PENTRU RAMBLEU
Pentru påmînturile ce vor fi folosite trebuie fåcute încercårile ¿i analizele necesare
pentru ca acestea så corespundå ca material pentru ramblee . Acest studiu trebuie så fie
conform condi¡iilor lucrårii (volumul materialelor de rambleu necesare si calitå¡ile cerute),¿i va
stabili inclusiv eterogenitatea geotehnicå a gropii de împrumut ¿i valorile limitå ale
caracteristicilor påminturilor ce vor fi folosite.
Påmîntul folosit ca umpluturå în jurul tubului este recomandabil så aibå un coeficent de
neuniformitate Un=7.
Pentru lucrårile de terasamente din jurul tubului se recomanda ca indicele de plasticitate Ip så
fie mai mic sau egal cu 30% ¿i limita superioara de plasticitate sau limita de curgere Wc så fie
mai mic sau egal cu 60%.
Indicele de consistenta Ic trebuie så aibå valori mai mari sau cel pu¡in egale cu 0,50.
Indicile de capacitate portantå ICP trebuie så fie cuprins între 20%-40%.
Constructorul va prezenta pentru materialele propuse rezultate încercårilor. Decizia de
acceptare a materialelor se va sprijini pe recomandårile din prezentul caiet de sarcini.
Dacå materialele de rambleu, dupå punerea în lucrare, au elasticitå¡i mai mari de 40 MPa se
impune realizarea unor poligoane de încercare. Acestea sunt destinate så precizeze grosimea
straturilor, tipul de utilaj de compactare, numårul de treceri, valoarea cerutå pentru modulul de
elasticitate a materialului a¿ezat.
Ca regulå generalå, lucrårile trebuie så fie în totalitate realizate în uscat. Lucrarile nu pot fi
exploatate decât dupå realizarea tuturor pår¡ilor care participå direct sau indirect la rezisten¡a
lor sau la stabilitatea lor. ¥n principiu, numai realizarea anumitor lucråri secundare de protec¡ie
sau de îmbunåtå¡ire esteticå poate fi amânatå (de exemplu, insamintari, pereuri).
Constructorul trebuie så supunå vizei proiectantului materialele pe care prevede så le
foloseascå. Acesta avizeazå materialele ce se pun în operå ¿i modul de råspândire ¿i de
compactare a rambleurilor.

CONTROALE
CONTROLUL MATERIALELOR DE RAMBLEU ªI AL PUNERII LOR ¥N LUCRARE
Acest control comportå douå aspecte:
-controlul calitå¡ii materialelor folosite în diversele pår¡i ale rambleelor tehnice.
-controlul execu¡iei (sau al calitå¡ii materialelor dupå execu¡ie).
CONTROLUL CALITźII MATERIALELOR DE RAMBLEU
Acest control are ca obiect så se asigure cå natura ¿i starea materialelor puse în
execu¡ie sunt onforme cu prescrip¡iile din prezentul caiet de sarcini.
Este important ca înainte de lucråri så se aibå suficiente cunos¡iin¡e asupra materialelor pentru
ca, în cursul execu¡iei, un simplu examen vizual, sprijinit în caz de dubiu pe câteva încercåri
complementare, så fie suficient pentru identificarea diferitelor materiale aprovizionate.
¥n practicå, încercårile de identificare cel mai des avute în vedere sunt:
-analize granulometrice ale materialelor, cåutând în special dimensiunea "D" a celor mai
mari elemente din fiecare material, ca ¿i a celor de sub 80 microni;
-pentru materialele sensibile la apå, måsura con¡inutului lor în apå ce se va compara cu
con¡inutul lor în apå caracteristic (Optim Proctor Normal sau modificat, limitele lui Attenberg);
-måsuråri ale echivalentului de nisip, ale "valorilor în albastru" (sau mai rar pentru
solurile avute în vedere, limite ale lui Attenberg)
Se cuvine deci prevederea mijloacelor de laborator care så permitå executarea acestor
încercåri. Importan¡a acestor mijloace depinde de numårul de încercåri necesare pentru o
identificare corectå a materialelor, adicå de calitatea recunoa¿terii preliminare, de
eterogenitatea zåcåmântului.

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
Proprietå¡ile mecanice ale materialelor naturale fiind dependente atât de caracteristicile de
17
identificare, cât ¿i de execu¡ie, se vor controla materialele aprovizionate, atunci când
caracteristicile mecanice prevåzute (sau reie¿ite din încercåri pe plan¿e experimentale) se
situeazå la valori minime cerute.
CONTROLUL PUNERII ¥N LUCRU
Acest control are ca obiect principal asigurarea cå materialele odatå puse în lucru au
calitå¡ile cerute.
Acest control se poate efectua direct, controlând rezultatele ob¡inute pe materiale în timpul
execu¡iei, sau în mod indirect controlând modul de folosire a utilajelor de nivelare ¿i
compactare.
a) Controlul direct al rezultatelor ob¡inute.
Acest control se referå în mod special la valoarea de compactare atinså, deci la raportul dintre
densitatea uscatå a materialului compactat ¿i densitatea sa uscatå de referin¡å (Proctor
Normal). Se poate eventual completa printr-o verificare a valorii ob¡inute pentru "modulul de
deformare" al materialului måsurat la încercarea pe plåci.
Måsurarea densitå¡ii ¿i a con¡inutului în apå ale materialelor (necesare la estimarea valorii de
compactare) în timpul execu¡iei cînd materialele sunt clasate ca deosebit de apte ¿i când
valoarea modulul de elasticitate dupå execu¡ie nu depå¿e¿te 40 MPa. ¥n aceste cazuri se
impune o valoare minimå de compactare, de 95% (PROCTOR).
¥n celelalte cazuri, asemenea måsuri nu vor putea fi singure suficiente decât dacå încercåri
prealabile au permis stabilirea valorilor minime de compactare ce se impun, în func¡ie de
valorile minime ale materialului folosit (de exemplu pornind de la plåci de încercare cu
måsuråri comparative ale valorii de compactare ¿i a modulului måsurat pe placå).
Controlul valorii de compactare atinse este singurul posibil în zonele cu acces dificil (sub pår¡ile
laterale ale tubului în special). Dar prezintå limite de aplicare practicå prin faptul cå nu se poate
aplica decât la materialele la care se poate face încercarea Proctor, påminturi cu mai pu¡in de
25% elemente mai mari de 20 mm, ¿i mai ales cå timpul de ob¡inere a rezultatelor este în
general pu¡in compatibil cu ritmul de execu¡ie a rambleelor.
Controlul direct al “modulului de elasticitate” al materialelor pe måsura punerii lor în execu¡ie,
efectuat prin încercåri sistematice de încårcare pe placå (modulul la a doua încårcare), care
poate fi mai semnificativ, prezintå importante dificultå¡i de aplicare practicå. Ele se datoresc pe
de o parte necesitå¡ii de a dispune în permanen¡å pe ¿antier de un utilaj greu ¿i de nefolosit în
zone cu acces dificil ¿i, pe de altå parte, prin lipsa lor de reprezentare în cazul materialelor
sensibile la apå, modulul acestora putând så evolueze considerabil când condi¡iile
meteorologice sunt nefavorabile.
¥cercårile de încårcare pe placå sunt mai des folosite fie înainte de inceperea lucrårilor, pe
plan¿e de încercare, pentru a stabili corelarea cu alte mijloace de control prevåzute, fie pe
parcursul lucrårilor, dar în mod nesistematic, pentru verificåri complementare. Acestea pot fi
necesare cînd valoarea prezumatå a elasticitå¡ii solului dupå execu¡ie (sau valoarea ini¡ialå
måsuratå pe placå) este aproape de valoarea minimå cerutå.
b) Controlul modalitå¡ilor de folosire a utilajelor
Acest control referitor la utilajele de nivelare ¿i compactare a materialelor impune så cunoa¿tem, înaintea
îceperii lucrårilor, grosimea straturilor de nivelat ¿i numårul de treceri de compactare de efectuat, în
func¡ie, de material ¿i de tipurile de utilaje ce vor fi folosite.
Când sunt folosite materiale catalogate ca deosebit de apte ¿i când valoarea pentru modulul lor de
elasticitate nu depå¿e¿te 40 MPa,se considerâ cå este o utilizare normalå în rambleu ¿i se poate stabili
u¿or utilajul de compactat, grosimea stratului ¿i numarul de treceri.
¥n timpul execu¡iei, controlul modalitå¡ilor de folosire a utilajelor de nivelare ¿i compactare a materialelor,
constå în principal la respectarea grosimii straturilor puse în lucru ¿i a trecerilor de compactare ca numår.
Aceastå metodå de control al calitå¡ii execu¡iei prezintå în general cele mai bune condi¡ii de aplicare ¿i
oferå o bunå garan¡ie. Ca regulå generalå ea se recomandå în måsura posibilitå¡ilor, prevåzându-se
mijloacele necesare.

CONTROLUL DEFORMÅRILOR
Controlul deformårilor tubului poate cuprinde douå pår¡i:
-Un control cantitativ al varia¡iilor anumitor dimensiuni semnificative ale sec¡iunilor tubului, între
fazele cele mai caracteristice de execu¡ie. El se sprijinå pe måsuråri în de fazele de execu¡ie.
-Un control al aspectului ¿i al deformårilor peretelui tubului, care se va face obligatoriu înaintea
oricårei recep¡ii sau predåri a lucrårii. Acest control se sprijinå în general pe o examinare vizualå a
peretelui interior.

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
 a) Controlul varia¡iilor dimensionale
18
Acest control este deosebit de cel care urmåre¿te deformårile în cursul execu¡iei, el urmårind
depistarea eventualelor erori în execu¡ii care se pot observa printr-o comportare anormalå a
lucrårii.
Când se stabileste supravegherea lucrårilor, dispozitivele de måsurå vor fi comune celor douå
tipuri de control.
Måsurårile necesare controlului deformårilor tubului se vor referi în special la sågeatå,
måsutîndu-se cel mai mare diametru vertical al tubului. Aceste måsuråtori vor putea fi extinse
la orice dimensiune semnificativå.
Se limiteazå numårul sec¡iunilor de control la trei, una la fiecare extremitate a lucrårii ¿i una în
sec¡iune curentå.
Dupå terminarea completå a montårii tubului în amplasamentul såu definitiv, antreprenorul va
materializa printr-o linie cu vopsea rezistentå punctele de reper necesare în orice sec¡iune
indicatå pentru controlul ulterior.
Aceste måsuråtori vor fi executate în urmatoarele trei configura¡ii:
1 : Dupå terminarea completå a montårii tubului în amplasamentul definitiv ¿i înaintea oricårei
rambleieri;
2 : Dupå ce rambleurile de sprijin vor fi atins culmea tubului.
3 : Dupå execu¡ia rambleelor generale de acoperire.
Este de notat cå configura¡ia 3 va permite controlul dimensiunilor interioare ale lucrårii, prin referire la
dimensiunile teoretice care rezultå din planurile de execu¡ie.
¥ntre configura¡ia 1 ¿i configura¡ia 2 pentru fiecare sec¡iune controlatå:
-cre¿terea relativå a såge¡ii tubului, exprimatå în procente, nu va depå¿i valoarea
urmåtoare:
∆V V eo min
(%) = 0,015 (eo min ≤ eoreal ) unde:
V Vo eoreal
-V este sågeata lucrårii exprimate în m.
-Vo distan¡a în metri de la fibra extremå la axa neutrå.
- eomin grosimea minimå a tablei a¿a cum rezultå din calcul,
- eoreal grosimea nominalå real re¡inutå în sec¡iunea consideratå.
-defectul de verticalitate definit prin raportul distan¡ei între axele verticale trecînd prin cele douå
puncte de reper ¿i sågeata tubului nu va depå¿i 3%
¥n configura¡ia 3, pentru fiecare sec¡iune de måsurå:
-valoarea såge¡ii tubului va trebui så fie cuprinså între cele måsurate în configura¡iile 1 ¿i 2.
- defectul de verticalitate, definit ca mai sus, nu va depå¿i 3%..
¥n configura¡ia 3, aceste ultime toleran¡e se referå la deformåri.
b) Controlul aspectului peretelui.
Examenul vizual al peretelui tubului nu va trebui så indice nici o cråpåturå unghiularå de la o placå la alta,
nici o inversiune de curburå ¿i nici o deformare sau înfundare localizate.

INSTRUCŢIUNI PENTRU FUNDAŢII ALE STRUCTURILOR

BIG-SPAN (cu mare deschidere)

FUNDAŢIA STRUCTURII
Este necesar ca fundaţia structurii să aibă forma unei grinzi de beton armat la baza fiecărui picior al
arcului care va fi proiectat astfel încât să suporte reacţiile orizontale şi verticale şi dimensionată în
concordanţă cu capacitatea portantă admisibilă a solului. Aceste reacţii sunt o funcţie a proiectului
structural. Grinzile de beton armat sunt turnate de obicei în două etape la o diferenţă de nivel de
aproximativ 5 cm, de la stânga spre dreapta.
În prima etapă se toarnă secţiunea inferioară a grinzii de beton armat. După întărirea betonului aşezaţi
ţevile de 50/9 la o distanţă de aproximativ 40 cm de-a lungul grinzii de beton armat.
Canalele de fundaţie sunt aşezate în poziţie şi fixate temporar cu pene de lemn. Este important să
verificaţi deschiderea teoretică la canalul de fundaţie iar dacă aceasta nu este verificată, ajustaţi
dimensiunea deschiderii prin scoaterea sau introducerea unor pene de lemn suplimentare. După
verificarea dimensiunilor structura este integral asamblată. Cea de-a doua etapă constă în turnarea
betonului rămas care va fixa definitiv canalele de fundaţie precum şi structura de grinzile de beton.

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
 19
INSTRUCŢIUNI DE ASAMBLARE
Procedaţi după cum urmează:
1) Deschideţi containerul în care se află echipamentul precum şi şuruburile, schiţele şi “lista
componentelor din colet”.
2) Verificaţi dacă materialul îndeplineşte condiţiile necesare impuse de proiectul care trebuie
realizat.
3) Aranjaţi coletele cu plăci de-a lungul suprafeţei de lucru în funcţie de necesităţile de
asamblare.
4) De obicei, asamblarea începe din avalul structurii.
ASAMBLAREA STRUCTURII
Se recomandă asamblarea structurii în următoarele etape:
A) Instalarea canalelor de fundaţie
B) Asamblarea structurii
C) Fixarea definitivă a canalelor de fundaţie cu beton

INSTALAREA CANALELOR DE FUNDAŢIE

Canalele de fundaţie trebuie poziţionate la unghiuri (spre exemplu de 50/9) aşezate deasupra
“primului strat de beton turnat” la aproximativ 40 de cm, în direcţie longitudinală.
În plus, acestea trebuie puse înclinate faţă de cele verticale.
Instalarea canalelor prin pene şi legături de lemn se efectuează prin fixarea acestora de
armătura încă neacoperită prin prima turnare de beton. Acest proces trebuie să urmeze
procesului de construire a arcului.

ASAMBLAREA STRUCTURII
Asamblarea acestei structuri poate fi începută din ambele părţi. Este important ca aceasta să
pornească de la primul arc fixat.
Sugerăm asamblarea structurii cu ajutorului unei macarale.

FIXAREA DEFINITIVĂ CU BETON A CANALELOR DE FUNDAŢIE

După asamblarea completă a structurii şi după verificarea dimensiunilor, fixaţi canalele de bază
turnând al doilea strat de beton.

4) CONTROLUL
Câteodată este dificil să se urmărească cu atenţie înălţarea rambleului şi să se cunoască cu
exactitate distanţa de operare a echipamentului de compactare de la structură, când aceasta a fost
acoperită. Acesta este în special cazul structurilor multiple de dimensiuni foarte mari. În continuare
sunt prezentate câteva metode utile de control:
(i) trasaţi cu cretă linia reprezentând limita superioară a următoarei umpleri.
(ii) Pe măsura înălţării rambleului (peste linia trasată) marcaţi distanţa de maximă
apropiere a echipamentelor grele.
(iii) Nu lucraţi pe întuneric deoarece nu puteţi cunoaşte gradul de acoperire la un anumit
moment. Marcaţi cu ajutorul unor ţăruşi de marcare porţiunile unde umplutura are
peste trei straturi. Fără ţăruşi sau linii de marcare, utilizatorii echipamentului nu pot
observa cu exactitate plasarea şi compactarea solului în apropiere sau deasupra
structurii.
Capetele teşite nu vor fi rambleiate sau acoperite corespunzător cu beton. Acestea
trebuie îmbinate iar în caz contrar trebuie rambleiate sau acoperite cu beton cu multă
atenţie. De asemenea, echipamentele de greutate mare şi medie nu trebuie aduse în
apropierea acestor capete teşite.

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
 INSTRUCŢIUNI PENTRU PLASAREA ŞI COMPACTAREA RAMBLEULUI LA STRUCTURI
20
BIG-SPAN

5) ALEGEREA SOLULUI
Specificaţiile materialului de rambleiere pentru structuri Big Span sunt aceleaşi ca şi în cazul altor

structuri TUBOSIDER, fiind valabile instrucţiunile generale detaliate privind instalarea canalelor de

evacuare din oţel.

5.1 MATERIALUL DE RAMBEIERE

Rambleul trebuie să conţin materiale din grupele A1 - A2 - A3-4 - A2-5 potrivit specificaţiilor
AASHTO M 145, compactate la 90%-95% (potrivit specificaţiilor AASHTO T 180) în straturi
orizontale cu o grosime maximă de 0,20 – 0,30 m şi care sunt plasate alternativ de la un capăt la
celălalt al structurii.
Rambleul trebuie realizat cu ajutorul unor dispozitive mecanice grece şi bătătoare
pneumatice. În apropierea canalului de evacuare (0,10 m – 1,00 m) trebuie folosite plăci
vibratoare. Maşinile de construcţie nu au voie să treacă peste ţeavă decât după acoperirea
structurii cu un rambleu corespunzător.
6 COMPACTAREA LATERALĂ
Pentru această operaţie se recomandă o atenţie deosebită deoarece rezistenţa canalului
de evacuare din oţel se datorează rezistenţei laterale a materialului de umplere bătătorit
în jurul canalului.
Materialul de umplere este aşezat mai întâi sub canalul de evacuare şi trebui bine bătătorit şi
umezit astfel încât să faciliteze penetrarea acestuia de plăcile din cornier, în locul unde este
exercitată presiunea maximă a structurii asupra solului.
Apoi se construieşte rambleul în straturi orizontale cu o grosime de 20/30 cm, alternativ pe
ambele părţi ale ţevii, astfel încât materialul de umplere să-şi păstreze acelaşi nivel pe ambele
părţi.
Fiecare strat trebuie compactat la o densitate uscată de 90-95%, acesta fiind nivelul optim
specificat de Testul modificat A.A.S.H.T.O.
În timpul umplerii trebuie acordată o atenţie deosebită utilizării echipamentul mecanic pentru a
se evita o deteriorare a structurii metalice.
Rambleul realizat şi bătătorit împrejurul structurii trebuie să conţină acelaşi material utilizat şi în
cazul construirii fundamentului unui drum, şi se va întinde pe ambele părţi ale canal pe o lăţime de
trei ori mai mare decât deschizătura sau diametrul ţevii (lăţimea totală a structurii la suprafaţă va fi
de trei ori mai mare decât deschiderea sau diametrul canalului de evacuare).
Maşinile de construcţie nu au voie să treacă peste ţeavă până ce structura nu este acoperită
cu un rambleu a cărui grosime să permită distribuirea sarcinilor generate de echipament şi
astfel să evite eforturi mai mari decât cele prevăzute prin calcule.
Rambleul din jurul canalului va conţine nisip monogranular (diametru max. de 5 mm) într-un
strat de aproximativ 20 cm în jurul ţevii astfel încât peretele canelat al structurii să fie perfect
compatibil cu rambleul.
Restul rambleului va fi realizat cu material din grupa A1 A2A3 folosit în cazul drumurilor,
potrivit CNR UNI 10006, iar ultimul strat de sub fundaţia drumului va avea o grosime de cel
puţin 30 cm şi va fi realizat cu material din grupa A1A2-4A2-5 conţinând corpuri străine
organice şi neorganice.
În timpul rambleierii este important să se verifice dimensiunile canalului astfel încât să se evite
posibilele deformări.
O astfel de verificare se poate efectua prin sisteme de măsurare în timpul tuturor etapelor de
rambleiere în scopul determinării orizontal şi vertical, în multiple locuri ale structurii, variaţiile
dimensiunii în comparaţie cu dimensiunile teoretice ale canalului.
Controlul dimensiunilor mai sus numite, efectuat de Direcţia de Lucrări Publice, va preveni
deformarea canalului faţă de profilul teoretic de proiect în timpul rambleierii şi reducerea razei
de încovoiere iniţiale.

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
 Este deosebit de importantă evitarea formării chiar şi a unor protuberanţe reduse înspre
21
partea interioară a canalului în raport cu îmbinările cu bolţuri ale plăcilor, prin restrângerea,
acolo unde este necesar, a şuruburilor de îmbinare care se pot slăbi în timpul rambleierii.
În cazul folosirii pe termen lung a canalului se recomandă, în scopul evitării coroziunii la
suprafeţele exterioare ale plăcilor de oţel care sunt protejate doar prin zincare (305 gr/m2),
folosirea unor materiale de rambleiere cu o rezistivitate electrică de cel puţin 8000 Ohm/cm şi
cu un PH în jurul valorii neutre 7.
Se recomandă în continuare evitarea infiltraţiilor mari de apă în rambleul din jurul canalului
care ar putea modifica în timp caracteristicile mecanice şi de rambleiere ale materialului.
7 PLASAREA
Plasarea rambleului trebuie realizată în straturi uniforme egale a căror grosime înaintea
compactării nu trebuie să depăşească 300 mm. Acestea sunt plasate de-a lungul ambelor
părţi ale structurii. Compactarea acestor straturi la densitatea necesară se realizează până ce
se atinge înălţimea plăcii cornier. Plăcile cornier sunt situate în poziţii echivalente orelor două
şi zece ale unui cadran de ceas şi sunt orientate spre secţiunea transversală a structurii.
Grinzile de contrapresiune din beton sunt turnate din aceste poziţii.
Fiecare strat al rambleului va fi compactat la următoarele densităţi (metoda de testare T-180).
ZONĂ TIPUL ŞI MĂRIMEA COMPACTĂRII DENSITATE

INDICATIV MOD AASHTO

1 f = rambleiere laterală din straturi de 20 cm 90%
2 e = rambleierea marginii – realizată cu echipamente manuale 90%
3 g = acoperire minimă (straturi de 20 cm) compactată deasupra
ţevii cu ajutorul echipamentelor manuale 85%
4 i = Umplutură rămasă, realizată prin straturi indicate pentru o
rambleiere obişnuită. Strat minim deasupra ţevii: 1 m sau
Rt/4+0,20 m pentru a permite trecerea echipamentelor grele 90%
5 b = Distanţa de la grinda de contrapresiune egală cu deschizătură/2 85%
Nu trebuie folosite echipamentul de compactare sau metodele care produc presiune solului
orizontală sau verticală şi care generează deformări excesive sau deteriorări ale structurii.
Odată ce s-a atins partea superioară a plăcii cornier, şi anume partea superioară a grinzii
de contrapresiune, se schimbă direcţia de rambleiere longitudinală la rambleierea în
unghiuri drepte faţă de structură. Straturi uniforme de 300 mm vor fi aşezate în funcţie de
profilul arcului, şi anume deasupra coronamentului structurii, lucrându-se de-a lungul
structurii.
Trebuie luaţi în considerare următorii factori:
1) Dacă există posibilitatea unor ploi, înclinaţi suprafaţa rambleului astfel încât apa să se
poată scurge de pe structură.
2) Plăcile nu trebuie să intre în contact cu pietre mari. Dacă este necesar, îndepărtaţi pietrele
manual.Evitaţi deteriorările prin eroziune ale rambleului structural folosind canale de
drenare şi ţevi.

8 PROCEDURĂ DE
MONITORIZARE
În timpul procesului de
rambleiere şi compactare,
structura Big-Span va tinde
datorită flexibilităţii sale să se
curbeze lateral şi vertical.
Pentru măsurarea şi controlul
acestei mişcări, de-a lungul
structurii poate fi instalat un
sistem de linii verticale.
O linie cu fire cu plumb – aflate la distanţe de trei metri – trebuie fixată pe ambele părţi ale
structurii, de obicei în poziţiile echivalente orelor două şi zece ale unui cadran de ceas (şi anume,
în locul trecerii de la raza superioară la cea laterală). Al treilea fir de plumb trebuie fixat în dreptul
liniei centrale a structurii. Fiecare fir de plumb trebuie să fie atârnat la +/- 200 mm deasupra

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________
 platelajului sau planului de referinţă. Măsurarea decalajului între firul de plumb şi marginea
22
exterioară a structurii va oferi informaţii cu privire la mişcarea structurii.
În situaţia în care nu este practică folosirea solului sau platelajului ca punct de referinţă este
posibilă marcarea poziţiei pe structură a firului de plumb şi măsurarea mişcării folosind nivelul şi
distanţa de curbare. Mişcarea poate fi totuşi măsurată prin folosirea unui set de linii verticale de-a
lungul liniei centrale a structurii şi astfel se măsoară distanţa la marginile extreme ale structurii.
Mişcare permisă în timpul rambleierii şi compactării variază în funcţie de forma şi mărimea
structurii respective. Valorile permise nu trebuie să depăşească 3% din direcţia verticală şi
orizontală. Nivelul de referinţă de bază reprezintă dimensiunea înregistrată după asamblarea
completă a ţevii şi instalarea definitivă a acesteia fără rambleu. Nivelul final al structurii, după
instalarea rambleelor până la partea superioară a ţevii trebuie să fie de 3%.

Mişcarea /deformarea excesivă

Orice deformare excesivă, depăşind
parametrii de mai sus trebuie adusă la
cunoştinţa TUBOSIDER pentru
recomandări cu privire la măsurile
corective ce trebuie îndeplinite.
9 GRINDA DE CONTRAPRESIUNE
Grinzile de contrapresiune din beton
sunt turnate de regulă după plasarea
egală pe ambele părţi ale structurii a
materialului de rambleiere, până la
nivelul inferior al grinzilor de
contrapresiune care permit urmărirea unor deformări excesive ale structurii în timpul plasării
materialului de rambleiere.
Grinda de contrapresiune din beton este acum turnată şi va fi lăsată să se întărească înaintea
plasării materialului de rambleiere rămas.

9.1 GRINZI CU COLIER

Grinzile cu colier ranforsate sunt turnate de regulă după încheierea procesului de rambleiere,
asigurându-vă astfel că materialele de rambleiere nu sunt folosite pentru ultimii 1,0 m la 1,5 m de
la capătul structurii, evitând astfel deformarea plăcilor de capăt. Materialele de rambleiere rămase
în jurul grinzilor cu colier din beton armat sunt fixate după întărirea betonului.

10 RĂSPUNDERE
Furnizorul va răspunde întotdeauna de implementarea completă a rambleului, a metodelor de
compactare şi a procedurilor prezentate în acest document. Prezenţa unui reprezentant
TUBOSIDER pe şantier nu va exonera furnizorul de nici o responsabilitate.

Intocmit,

Ing. Teodor Sava

TUBO-TRADE PROIECT SRL

PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT AL FIRMEI: TUBO-TRADE PROIECT SRL

®

_________________________ MONTAJUL STRUCTURILOR DIN TABLA DE OTEL ONDULATA __________________________

___________________________________ CAIETUL DE SARCINI __________________________________________