Erbasu Alexandra Bianca

Grupa 508, ETII

IMPORTANTA INTELIGENTEI ARTIFICIALE IN

DOMENIUL VANZARILOR

1. Inteligență Artificială îngustă sau slabă - computere inteligente ce au fost

învățate cum să ducă la îndeplinire anumite sarcini fără să fie programate într-
un mod anume. Asistenții virtuali precum Siri de la Apple sau Alexa de la
Amazon intră în această categorie, la fel și sistemele automate de șofat sau
programele care fac recomandări de produse.Toate aceste sisteme pot să învețe
cum să ducă la îndeplinire doar anumite sarcini – este motivul pentru care tipul
de AI este „îngust”,
Pentru a înțelege modul în care funcționează acest tip de inteligență
artificială, iată câteva dintre modurile în care este folosită:
o interpretarea imaginilor video filmate de drone
o organizarea și păstrarea la zi a agendei de lucru
o să răspundă la întrebări de bază ale potențialilor clienți
o să facă rezervări online.

2. Inteligență Artificială generală sau puternică - este un tip de AI mult mai

flexibil decât cel „îngust”, caracterizat prin adaptabilitate și abilitatea de a
învăța din experiență cum să ducă la îndeplinire sarcini mai vaste. Pe scurt,
este vorba despre un intelect flexibil care este caracteristic oamenilor, iar un
exemplu concret este computerul Skynet din seria The Terminator.
Tehnologia care poate crea Inteligența Artificială generală nu există în acest
moment, iar părerea generală a experților din acest domeniu este că vor mai
trece câteva zeci de ani până la apariția acestui tip de AI.
În funcție de modul în care se raportează la stimulii exteriori și la lumea din
jur, Inteligența Artificială este de patru tipuri:
I. Mașini reactive: Acesta este modelul de bază al Inteligenței Artificiale.
Sistemul AI reacționează la stimuli externi și nu are nici abilitatea de a
 memora lucruri, nici posibilitatea de a se folosi de experiențe anterioare
pentru a rezolva probleme actuale sau ca să ia decizii noi. Un exemplu
este supercomputerul Deep Blue, cel care l-a învins pentru prima oară pe
maestrul internațional de șah Garry Kasparov la sfârșitul anilor ’90.
II. Memoria limitata: in această categorie de AI intră sistemele care pot să
arunce o privire în trecut, sisteme care pot să aibă o memorie pe
termen scurt. Un exemplu în acest caz sunt mașinile autonome.
Sistemul AI cu care sunt dotate poate să urmărească alte autoturisme în
trafic și să țină cont de viteza și de direcția lor. Acest lucru se poate face
de-a lungul timpului, nu doar la un anumit moment dat.
Dacă primele două tipuri de AI sunt deja utilizate la scară largă și au
nenumărate aplicații în tehnologia de astăzi, următoarele două sunt încă
într-un stadiu teoretic, iar implicațiile și modul în care ar putea fi
aplicate sunt încă în faza de speculație.

III. Teoria minții: in psihologie, teoria minții se referă la capacitatea

oamenilor de a deduce gândurile, intențiile și dorințele altor oameni și la
abilitatea de a folosi aceste informații pentru a interpreta și a înțelege
comportamentul lor. În cazul AI, acest tip de Inteligență Artificială face
același lucru: nu vor crea doar modele ale lumii înconjurătoare, ci și
despre entitățile care o populează. În cazul nostru, oamenii.

IV. Conștiința de sine: spre deosebire de Inteligența Artificială aflată în

stadiul III, sistemele de tip IV vor putea să-și formeze o imagine despre
ele însele, nu doar despre lumea înconjurătoare sau despre oameni.
Cuvântul-cheie este conștiința de sine: abilitatea sistemului AI de a se
recunoaște ca individualitate, separat de lume și de celelalte entități care
fac parte din ea.

Una dintre temele majore de discuție în această perioadă în lumea vânzărilor la nivel
global este impactul dezvoltării AI (inteligența artificială) asupra meseriei de
vânzător. Se vorbeste deja despre epoca în care se vor face vânzări și peste 80%
dintre deciziile de cumpărare nu vor mai fi controlate sau influențate nici de către
cumpărător, nici de către vânzător. Decizii de cumpărare automatizate și controlate de
către mașini, tranzacții de informații și obiecte între mașini. Probabil că, ulterior, nu
vom mai folosi facilitatea de a ști ce fac mașinile din jurul nostru: cum se detectează
singure că sunt defecte și că trebuie înlocuite, cum vor cumpăra produse “la ofertă” și
vor achita cu cardul prin cea mai avantajoasă variantă de plată, calculând și
optimizând impactul asupra bugetului personal.
Deja IBM a lansat și lucrează intens la dezvoltarea Watson – proiect de inteligență
artificială cu aplicații în marketing și vânzări; s au lansat deja facilități de vânzări
bazate de inteligența artificială și sunt o serie de alte start-up-uri care lucrează la
implementarea unor use case-uri de inteligență artificială, inclusiv în zona de
tranzacționare între oameni.

Sistemele AI existente înțeleg comenzi verbale, pot distinge imagini, ne conduc

autoturismele și au rezultate mai bune la jocuri, așa că e o chestiune de timp până
când vom putea avea o discuție cu un robot. Cu toate astea, sunt multe voci sceptice
care susțin că, mai mult ca sigur, în următorii 20 de ani nu vor apărea sisteme AI care
să dea dovadă de inteligență comparabilă sau care să o depășească pe cea umană. În
schimb, inteligența artificială va prelua tot mai multe atribuții și sarcini de la oameni,
pe care le va îndeplini cel puțin la fel de bine. Rolul pe care îl vor avea în viitor
sistemele AI și aplicațiile în care vor fi utilizate nu poate decât să evolueze de la un
an la altul, iar deschizătorii de drumuri (Google, Amazon, Apple) arată că interesul în
AI nu este deloc unul efemer.

Computerele vor dispune de Inteligenţă Artificială, dar va fii diferită de cea umană.
În numeroase situaţii, oamenii sunt influenţaţi de emoţii, acestea fiind adevăratele
motivaţii ale raţionamentului şi acţiunii lor. La nivelul de cunoaştere actual, pentru
oameni este aproape imposibil de imaginat ce formă de inteligenţă va avea entitatea
virtuală aflată în memoria unui computer. Solutiile de automatizare care sunt intr-o
continua dezvoltare de functionalitati ofera o gama larga de optiuni in a le integra pe
o scara mai mare sau mai mica, in functie de arie.