Probă de concurs la istorie

- Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

- Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
Subiect I 40 Puncte
1.Încercuiți, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre
afirmațiile de mai jos: 10X1p=10 puncte
1. Timpul istoric poate fi înțeles cu ajutorul
a. cronologiei b. numismatici c. epigrafie
2. Monedele sunt studiate de știința auxiliară a istoriei numită
a. numismatică b. epigrafie c. paleografie
3. Ultima epocă istorică poartă denumirea de
a. Epoca Medievală b. Epoca Preistorică c. Epoca Contemporană
4. Cartografia este știința care studiază
a. vasele b. manuscrisele vechi c. hărțile
5. Spațiul istoric face referire la
a. la un loc mai mare ori mai mic b. perioadă de timp c. eveniment istoric
6. Alfabetul a fost creat de către
a. akkadieni b. fenicieni c. chinezi
7. Noile ocupații ale oamenilor în Neolitic erau
a. pescuitul și vânătoarea b. agricultura și creșterea animalelor c. vânătoarea și culesul
8. Ținutul unde evreii s-au instalat poartă denumirea de
a. Canaan b. Asiria c. Mesopotamia
9. Poemul Cântărețului la harpă este o operă din
a. India b. Sumer c. Egipt
10. La egipteni zeul suprem se numea
a. Amon-Ra b. Enlil c. Iahwe

2. Citiți cu atenție afirmațiile de mai jos. Dacă apreciați că un enunț este adevărat, încercuiți litera
A, iar dacă este fals, încercuiți litera F. 10X2p=20 Puncte

1. Ghilgameș personajul principal din Epopee, era regele orașului stat Lagaș . A F
2. Focul este o descoperire a omului din neolitic. A F
3. În Neolitic oamenii devin sedentari și așezările devin stabile. A F
4. Torsul și țesutul sunt ocupații ale femeilor în neolitic. A F
5. Prima scriere a fost cea cuneiformă. A F
6. Cronologia este o știință ajutătoare istoriei ce se ocupă cu stabilirea datelor istorice. A F
7. Porumbul, cartoful, fasolea sunt plante cultivate in neolitic în Mesopotamia A F
8. Poporul akkadian era întâlnit în zona Libanului de astăzi. A F
9. Râul Iordan trece prin Palestina, țara evreilor. A F
10. Țesăturile de culoare purpurie sunt create de către fenicieni. A F
3. Stabilește corespondența între următoarele informații istorice din coloana A și B. 5 Puncte
A B
Gizeh Fenicieni
Sumer Monoteism
282 articole Egipt
Evreii Roata olarului
Sticla transparentă Codul lui Hamurrabi

4. Stabilește corespondența între izvoarele scrise și nescrise și imaginile de mai jos: 5 X 1p = 5 Puncte

Izvor Izvor Imagine

scris nescris

A B

D E

Surse: https://www.mnir.ro/, https://www.mnit.ro/, https://www.muzeulhartilor.ro/, https://tiparituriromanesti.wordpress.com/,

www.muzeulbrailei.ro
Subiectul II 50 Puncte

1. Citiți cu atenție sursele de mai jos: 25 puncte

A. “Pentru oamenii Antichității a scrie însemna a fi puternic. Tocmai de aceea dușmanii
care doreau să distrugă civilizația unei comunități, se orientau cel mai adesea spre bunurile
culturale. Conservarea vechilor forme de scriere a depins în primul rând de rezistența suportului
lor material, atât de diferit de la piatra cea dură, ceramica, tăblițele de lemn, cochiliile sau osul şi
până la sensibilul papirus. Cel dintâi popor istoric cunoscut au fost cel sumerian. Acesta a folosit
pentru prima dată scrisul, marcând astfel trecerea de la preistorie la istorie. Sumerienii sunt cei
dintâi edili de orașe, ei înălțând și ziguratele, acele construcții piramidale cu 7 etaje, având ziduri
acoperite cu cărămizi smălțuite în culori diferite”. (Ovidiu Drîmba Istoria Scrisului)

B. „Cea dintâi a fost civilizația Sumarului, care, potrivit dovezilor existente până în acest
moment, a apărut pe la cca. 3300 î.e.n. Sumerienii au contribuit la invenții majore pentru
civilizația omenească, precum dezvoltarea calendarului, prelucrarea metalelor, carul cu roți şi
roata olarului. Pe lângă acestea, tot sumerienii au fost creatorii clasicei Epopee a lui Gilgameș.
(...) Sumerienii au început să construiască oraşe-stat. Fiecare oraş-stat sumerian s-a ridicat în jurul
altarului unui zeu local. Reflectând bogăția unui oraș, templul său a devenit o structură elaborată.
Dintre cele mai importante oraşe-stat sumeriene amintim două orașe puternice: Ur şi Uruk (...)
Sumerienii au învățat să construiască diguri, iar consecința a fost că nu au mai fost dependenți de
revărsările anuale, ajungând să aibă o aprovizionare stabilă cu alimente pe tot parcursul anului”.
(Renata Tatomir Introducere în istoria și cultura civilizației mesopotamiene)

C. „Hamurabi a fost mai degrabă un diplomat decât militar, dar nu a fost un stăpânitor
mai puțin eficient. A dezvoltat comerțul, relațiile economice, ceea ce i-a permis şi dezvoltarea
culturală, în timpul său fiind cunoscute şi desăvârșite vechile poeme ale Creației sau Epopeea lui
Ghilghameș. Celebritatea i-a asigurat-o însă codul de legi.(...) Codul menționează „omul”, care e
omul liber. Menționează și sclavul. Este interesant că acest cod recunoaște valoarea economică a
sclavului, pentru că pedepsele date pentru delicte minore nu urmăreau uciderea acestora. Cel mai
adesea li se tăia o ureche. Sclavul e considerat un bun mobiliar și este însemnat cu semne
particulare. Prin întreaga sa activitate, Hammurabi a transformat statul babylonian în cel mai
mare imperiu cunoscut până atunci în Orientul Apropiat”
(Renata Tatomir, Introducere în istoria și cultura civilizației
mesopotamiene)
Pornind de la aceste surse răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți un popor din Antichitate care se regăsește în sursa A și B. 3 puncte
2. Enumerați din sursa A 3 materiale ce au conservat vechile forme de scriere. 3
puncte
3. Numiți din sursa A o construcție. 2 puncte
4. Precizați din sursa A care este efectul apariției scrisului. 2 puncte
5. Precizați mileniul la care face referire sursa B. 2 puncte
6. Menționați din sursa B o formă de organizare politică. 3 puncte
7. Precizați din sursa B care este efectul construirii digurilor. 4 puncte
8. Scrieți din sursa C în fruntea cărui stat s-a aflat Hammurabi. 1 punct
9. Menționați din sursa C care era pedeapsa pentru un delict minor. 1 punct
10 Amintiți-vă din ceea ce ați învățat la școală și dați exemple de 2 orașe-stat din Sumer ori
Fenicia în afara celor amintite în surse. 4
puncte .
2. Alcătuiți o scurtă compunere, utilizând maxim 50 de cuvinte, în care să prezentați o civilizație
a Orientului Antic Se va avea în vedere: 25 puncte
- numirea civilizației și precizarea spațiului istoric al acesteia;
- menționarea tipului de organizare politică a populației și numirea unei așezări;
- enumerarea a două ocupații ale locuitorilor din respectivul spațiu;
- numirea tipului de religie adoptată de către aceștia;
- enumerarea a două categorii sociale ale civilizației respective;
- enumerarea a două exemple de hrană ce găsea pe masa locuitorilor din spațiul analizat;
- precizarea unei creații culturale lăsate umanității de civilizația prezentată.
 BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.
• Nu se acordă fracțiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât
cele precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
Subiectul I (40 de puncte)
1. Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 10
puncte
1-a; 2-a; 3-c; 4-c; 5-a; 6-b; 7-b; 8-a; 9-c; 10-a.
2. Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 10
puncte
1-F; 2-F; 3-A; 4-A; 5-A; 6-A; 7-F; 8-F; 9-A; 10-A.
3. Se acordă câte 1 punct pentru fiecare corelare corectă. 5
puncte
Gizeh-Egipt; Sumer-roata olarului; 282 articole- Codul lui Hamurabi; Evreii-
Monoteism; Sticla transparentă-Fenicienii.
4. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. Astfel 1 punct pentru fiecare secol
precizat corect și 1 punct pentru fiecare mileniu precizat corect 10
puncte
1749 î.Hr – sec XVIII î.Hr, mileniul II î.Hr; 490 î.Hr. - sec V î.Hr, mileniul I Î.Hr; 330 d. Hr -sec
IV d. Hr, mileniul I d. Hr; 1453 d.Hr- sec XV d.Hr, mileniul II d. Hr; 2021 d. Hr- sec XXI,
mileniul III d.Hr.
5. Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect 5
puncte
Izvor scris: A, C, E ; Izvor nescris: B, D

Subiectul II (50 de puncte)

1.Se acordă 25 puncte desfășurate astfel:

1. 3 puncte pentru răspunsul poporul sumerian.
2. 3 puncte câte 1 punct pentru fiecare enumerare oricare dintre răspunsuri este
considerat corect: piatra cea dură, ceramica, tăblițele de lemn, cochiliile, osul,
sensibilul papirus.
3. 2 puncte pentru răspunsul ziguratele.
4. 2 puncte pentru precizarea efectului anume: marchează astfel trecerea de la
preistorie la istorie.
5. 2 puncte pentru răspunsul: Mileniul IV î.Hr ( Mileniul 4 î. Hr).
 6. 3 puncte pentru menționarea răspunsului: oraș-stat.
7. 4 puncte pentru precizarea răspunsului: nu au mai fost dependenți de revărsările
anuale, ajungând să aibă o aprovizionare stabilă cu alimente pe tot parcursul anului.
8. 1 punct pentru oricare dintre răspunsurile: Babilon, statul babilonian sau imperiul
babilonian.
9. 1 punct pentru răspunsul: Cel mai adesea li se tăia o ureche.
10. 4 puncte câte 2 puncte pentru fiecare oraș menționat anume: Sumer-Umma, Lagash,
Fenicia-Tyr, Sidon, Byblos, Arados.
2. Se acordă 25 puncte desfășurate astfel:
- 2 puncte desfășurate astfel 1 punct pentru numirea civilizației și 1 puncte pentru
precizarea corectă a spațiului.
- 4 puncte împărțite astfel 2 punct pentru menționarea corectă a tipului de organizare
politică și 2 punct pentru numirea unei așezări;
- 4 puncte pentru menționarea corectă a ocupațiilor practicate de către locuitori;
- 2 punct pentru răspunsul corect privind tipul de religie adoptat;
- 4 puncte pentru enumerarea corectă a două categorii sociale;
- 2 puncte pentru cele două exemple privind hrana locuitorilor;
- 5 puncte pentru un exemplu corect dat raportat la civilizația prezentată;
- 1 punct pentru folosirea limbajului istoric;
- 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu;