NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

A respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul

inconjurator, necasar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul
de carbon rezultat din arderile celulare.

Independent in satisfacerea nevoii de a respira

Este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii si a muschilor

respiratori, de functionarea lor eficienta.

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a respira:

a). Factori biologici :

- varsta (la copil numarul de respiratii pe minut este mai mare ca la adult);

- sexul (la femei se inregistreaza valori ale frecventei respiratorii la limita

maxima a normalului, la barbati la limita minima);

- statura (la persoanele mai scunde, numarul de respiratii pe minut este mai
mare ca la persoanele inalte);

- postura (pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul

respiratiei. Individul sanatos poate respira in ortostatism, sezand, culcat. Pozitia
care favorizeaza respiratia este cea sezand si ortostatica, prin contractia
corespunzatoare a diafragmei); ( Diafragma este un muschi lat, situat la baza
cutiei toracice, care separa cutia toracica de cavitatea abdominala.);
 - alimentatia (influenteaza mentinerea umiditatii cailor respiratorii si prin
aportul de glucoza , favorizeaza o buna functionare a diafragmei si a celorlalti
muschi respiratori);

- exercitiul fizic (influenteaza frecventa respiratiei, persoanele neantrenate dau

semne de oboseala la un efort mai mic decat cele antrenate);

b). Factori psihologici:

- emotiile (influenteaza frecventa si amplitudinea respiratiei ; aceeasi influenta

o au plansul, rasul).

c). Factori sociologici:

- mediul ambiant (procentajul adecvat de O2 (21%) din aerul atmosferic

favorizeaza respiratia); mediul poluat , incarcat cu particule microbiene si
chimice, influenteaza negativ respiratia; umiditatea aerului inspirat de 50 – 60%
creeaza un mediu confortabil;

- climatul influenteaza frecventa respiratiei: caldura determina cresterea

frecventei respiratorii; frigul determina scaderea frecventei respiratorii; vantul
perturba respiratia; altitudinea , prin rarefierea aerului, determina cresterea
frecventei respiratorii;

- locul de munca prin poluare chimica sau microbiana, devine un mediu

nefavorabil bunei respiratii.

Manifestari de independenta

Frecventa respiratiei : reprezinta numarul de respiratii pe minut; este influentata

de varsta si sex.

- La nou-nascut 30 – 50 r/min;
 - La 2 ani 25 – 35 r/min;
- La 12 ani 15 – 25 r/min;
- Adult 16 – 18 r/min;
- Varstnic 15 – 25 r/min.

Amplitudinea : este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din

palman la fiecare respiratie; din punct de vedere al amplitudinii respiratia poate fi
profunda sau superficiala.

Ritmul : reprezinta pauzele egale dintre respiratii, deci, respiratia este

ritmica.

Zgomotele respiratorii : normal, respiratia este linistita; in somn, devine

mai zgomotoasa (sforait).

Simetria miscarilor respiratorii : ambele hemitorace prezinta aceeasi

miscare de ridicare si coborare in timpul respiratiei si expiratiei.

Tipuri de respiratie: sunt 3 tipuri de respiratie :

- Costal superior, intalnita la femei, prin ridicarea partii superioare a cutiei

toracice, datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei;
- Costal inferior, intalnita la barbati, prin marirea diametrului lateral al cutiei
toracice;
- Abdominal, intalnita la copii si varstnici, prin marirea diamterului vertical
al cutiei toracice.

Mucozitati : mucoasa respiratorie este umeda, secretii reduse , transparente, dense.

Tusea : reprezinta o expiratie fortata, prin care se elimina secretiile din caile
respiratorii; este un fenomen de protectie al organismului.
Dependenta in satisfacerea nevoii de a respira

Cand nevoia de a respira nu este satisfacuta apar urmatoarele probleme de

dependenta :

1). Alterarea vocii;

2). Dispneea;

3). Obstructia cailor respiratorii.

Surse de dificultate

a). Surse de ordin fizic:

- alterarea mucoasei nazale, faringiene, bronsice, taheale sau parenchimului

pulmonar; tabagism;
- obstructia cailor respiratorii;
- bandaje toracice stranse;
- durerea.

b). Surse de ordin psihologic:

- anxietatea;
- stresul;
- situatia de criza;
c). Surse de ordin sociologic - aerul poluat, umed, altitudinea inalta.

d). Lipsa cunoasterii de sine - cunoasterea de sine, cunoasterea mediului ambiant,

cunoasterea altor persoane.

1. Alterarea vocii

Poate fi cauzata de procese inflmatorii la nivelul cailor respiratorii superioare : nas,

faringe, laringe, dar si de prezenta alergenilor din mediul inconjurator.

Manifestari de dependenta:

- Disfonie : dificultatea de a vorbi, se manifesta sub forma de raguseala, voce

stinsa, voce aspra;
- Afonie : imposibilitatea de a vorbi;

2. Dispneea

Se manifesta ca o respiratie anevoiasa. Este provocata de numeroase cauze; mai

frecvent, de bolile de inima si ale plamanului, dar si ale cailor respiratorii
superioare. Aerul patrunde cu greutate in plaman, avand drept consecinta
oxigenarea defectuoasa a tesuturilor si acumularea de co2 in sange. Pacientul este
anxios.

Manifestari de dependenta:

- Apnee : oprirea respiratiei;

 - Bradipnee : reducerea frecventei respiratorii;
- Tahipnee : cresterea frecventei respiratorii;
- Ortopnee : pozitie fortata, cu bratele atarnate pe langa corp, bolnavul stand
in pozitie sezand;
- Amplitudine modificata : respiratie superficiala sau profunda;
- Hiperventilatie : patrunderea unei cantitati mari de aer in plaman;
- Hipoventilatie : patrunderea unei cantitati mici de aer in plaman;
- Tuse : expiratie fortata, ce permite degajarea cailor respiratorii superioare
de secretiile acumulate;
- Hemoptizie : hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la
nivelul cailor respiratorii – plaman;
- Sputa : amestec de secretii din arborele traheo-bronsic, formate din mucus,
puroi, sange, celule descuamate;
- Cioanoza : tegumente vinete la nivelul extremitatilor : nas, buze, lobul
urechii, unghii;
- Dispnee KÜsmaul : inspiratie lunga urmata de o expiratie fortata, apnee.
Ciclul se reia;
- Dispnee de tip Cheyne Stoke : respiratie din ce in ce mai frecventa ajunsa
la un grad maxim, dupa care frecventa scade treptat si este urmata de o perioada de
apnee. Ciclul se reia;

3. Obstructia cailor respiratorii

Poate fi produsa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, dar si de prezenta

unor corpi straini, patrunsi accidental in caile respiratorii.
Manifestari de dependenta:

- Respiratie dificila pe nas : bolnavul respira pe gura;

- Secretii abundente nazale : secretii mucoase, purulente sau sanguinolente,
care impiedica respiratia;
- Epistaxis : hemoragie nazala;
- Deformari ale nasului : deviatie de sept, traumatisme;
- Stranut : expiratie fortata;
- Aspiratie pe nas : smiorcait;
- Tuse : cu caracter de tuse uscata sau umeda, persistenta;
- Cornaj : zgomot inspirator cu caracter de suieratura, auzibil de la distanta;
- Tiraj : depresiune inspiratorie a partilor moi ale toracelui suprasternal,
epigastru, intercostal.

OBIECTIVE SI INTERVENTII

OBIECTIVE INTERVENTII
Pacientul sa respire liber, pe nas -Asistenta indeparteaza secretiile
nazale;
-Umezeste aerul din incapere;
-Asigura un aport suficient de lichide
pe 24 de ore.
Pacientul sa nu devina sursa de infectie -Educa pacientul pentru a folosi batista
individuala, de unica folosinta;
-Educa pacientul pentru a evita
imprastierea secretiilor nazale.
Oprirea epistaxisului -aseaza pacientul in decubit dorsal cu
 capul in hiperextensie;
- comprima cu policele pe septul nazal
nara care sangereaza timp de 5 min.;
- aplica comprese reci pe frunte, nas,
ceafa;
- recomanda pacientului sa nu sufle
nasul.

Pacientul sa prezinte mucoase umede si -umezeste aerul din incapere;

integre - recomanda repaus vocal absolut;
- favorizeaza modalitati de comunicare
nonverbala.
Pacientul sa fie echilibrat psihic -pregateste psihic pacientul in vederea
efectuarii tehnicilor de ingrijire;
Pacientul sa inghita fara dificultate -intrerupe alimentatia solida
Pacientul sa prezinte rezistenta crescuta -invata pacientul sa evite schimbarile
fata de infectii bruste de temperatura si aglomeratiile;
- invata pacientul sa consume alimente
bogate in vitamine.
Pacientul sa prezinte cai respiratorii -invata pacientul sa tuseasca, sa
permeabile si o buna respiratie. expectoreze si sa colecteze sputa;
- umezeste aerul din incapere cu apa
alcoolizata;
- aspira secretiile bronsice;
- invata pacientul sa faca gimnastica
respiratorie;
- asigura pozitia sezand sau semisezand
a pacientilor cu dispnee;
 - educa pacientul sa renunte la fumat;
- administreaza medicatia prescrisa de
medic : antitusive, expectorante,
bronhodilatatoare (miofilin).

2. CIRCULATIA

Circulatia este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul

vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive si a O2 la
tesuturi, dar si transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organele
excretoare.

Asistenta medicala supravegheza circulatia prin urmarirea pulsului si a

tensiunii arteriale.

Independenta in satisfacerea nevoii

Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plans

osos si este sincrona cu sistola ventriculara. Pulsul ia nastere din conflictul dintre
sangele existent in sistemul arterial si cel impins in timpul sistolei.

Factorii care influenteaza pulsul

a). Factori biologici :

- varsta : la copilul mic, frecventa pulsului este mai crescuta de cat la adult; de
asemenea,a la varstnici;

- inaltimea corporala : persoanele mai scunde au frecvenata pulsului mai mare

decat a celor inalte;
- somnul : frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa;

- alimentatia : in timpul digestiei, frecventa pulsului creste;

- efortul fizic : determina frecventa pulsului, care scade dupa incetarea efortului.

b). Factori psihologici :

- emotiile, plansul, mania produc cresterea frecventei pulsului.

c). Factori sociali :

- mediul ambiant : prin concentratia de O2 a aerului inspirit influenteaza

frecventa pulsului.

Manifestari de independenta

Frecventa – reprezinta numarul de pulsatii pe minut

 Nou-nascut – 130-140 pulsatii/min
 Copilul mic - 100-120 pulsatii/min
 10 ani - 90-100 pulsatii/min
 Adult - 60-80 pulsatii/min
 Varstnic - peste 80-90 pulsatii/min

Ritmul– pauzele dintre pulsatii sunt egale, pulsul este ritmic.

Amplitudinea – este determinata de cantitatea de sange existenta in vase

(volumul) - este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima
- la arterele simetrice, volumul pulsului este egal.
Modificari de ritm a pulsului
 Puls aritmic = pauze inegale intre pulsatii
 Puls dicrot = se percep doua pulsatii, un puternica si una slaba, urmate de o
pauza

Modificari de amplitudine a pulsului

 Puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil
 Puls asimetric – volum diferit al pulsului la artere simetrice.

Modificari de frecventa a pulsului :

- tahicardie – cresterea frecventei pulsului;
- bradicardie : scaderea frecventei pulsului.

Locuri de masurare a pulsului – oricare artera accesibila palparii care poate fi

comprimata pe un plan osos :

- Artera temporala;
- Artera carotida;
- Artera radiala;
- Artera femurala;
- Artera poplitee;
- Artera tibiala;
- Artera pedioasa.
Tensiunea pulsului – este detrminata de forta necesara in comprimarea arterei,
pentru ca unda pulsatile sa dispara.

Celeritatea – reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile

Coloratia tegumentelor ; coloratie roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor;

tegumentele sunt calde.

TENSIUNEA ARTERIALA

Reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali.

Factorii care determina tensiunea arteriala:

- Debitul cardiac;
- Forta de contractie a inimi;
- Elasticitatea si calibrul vaselor;
- Vascozitatea sangelui;

Principii pentru masurarea tensiunii arteriale :

- Masurarea se face dupa un repaus fizic si psihic de 10 – 15 minute;
- Masurarea tensiunii arteriale se face la 1 – 2 ore dupa servirea mesei;
- Pozitionarea pacientului se face astfel incat bratul, cordul si manometrul de
presiune sa fie pe acceasi linie;
- Manseta pneumatica sa fie bine fixata pe bratul pacientului;
- In caz de suspiciuni masurarea se poate repeta fara a scoate manseta de pe
bratul pacientului, se poate masura la ambele brate;
- Manometrul sa indice cifra 0;
 - Aparatul sa fie controlat metrologic;
Tensiunea scade de la centru spre periferie.

Factorii care influenteaza T.A.

 Varsta – T.A. este mai mica la copil si creste pe masura ce

inainteaza in varsta; se stabileste la adult; creste usor la
Factori persoana varstnica
BIOLOGICI  Somnul – T.A in timpul somnului este mai mica decat in
perioada de veghe
 Activitatea diurna produce o crestere a T.A.; de asemenea,
efortul fizic produce cresterea T.A., cu revenirea la valorile
initiale dupa incetarea acestuia.

Factori Emotiile – bucuriile, anxietatea determina cresterea T.A.

PSIHOLOGIC
I

Factori Climatul – frigul produce vasoconstrictie, deci si cresterea

SOCIOLOGIC T.A.
I -caldura produce vasodilatatie, deci si scaderea T.A.

Manifestari de independenta
Tensiunea maxima se obtine in timpul sistolei ventriculare;
Tensiunea minima se obtine in timpul
diastolei
VARSTA T.A max T.A min
1-3 ani 75-90 mmHg 50-60 mmHg
4-11 ani 90-110 mmHg 60-65 mmHg
12-15 ani 100-120 mmHg 60-75 mmHg
adult 115-140 mmHg 75-90 mmHg
varstnic Peste 150 mmHg Peste 90 mmHg

Tensiunea diferentiala reprezinta diferenta T.A. maxima si T.A. minima

Mentinerea raportului intre T. A. maxima si T.A. minima.

T.A. min = T.A. max supra 2 + 1 sau 2.

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei cirulatiei sanguine:

- Educa pacientul pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere;

- Educa pacientul sa-si mentina tegumentele curate si integere;
- Sa aiba o alimentatie echilibrata fara exces de garsimi si clorura de sodiu
(sare);
- Sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool;
- Sa evite sedentarismul;
- Sa poarte haine lejere care sa nu stanjeneasca circulatia.

Dependenta in satisfacerea nevoii

Cand nevoia nu este satisfacuta apare ca problema de dependenta : Circulatie
inadecvata.

Surse de dificultate

a). surse de ordin fizic :

- alterarea muschiului cardiac, a peretilor arteriali venosi;

- obstructii arteriale, supraincarcarea inimii.

b). surse de ordin psihologic:

- anxietate, stres, situatii de criza.

c). surse prin lipsa de cunoastere:

- cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibrata, despre sine, despre

obiceiuri daunatoare.

Manifestari de dependenta

 Tegumente modificate :
- tegumente reci, palide datorita irigarii insuficiente a pielii;
- tegumente cianotice;

 Modificari ale tensiunii arteriale:

- Hipertensiune arteriala – cresterea T.A. peste valorile normale;
- Hipotensiune arteriala – scaderea T.A. sub valorile normale;
- Tensiune arteriala diferita la segmente simetrice.

 Hipoxemie - scaderea cantitatii de O2 din sange;

 Hipoxie – diminuarea cantitatii de O2 in tesuturi.
OBIECTIVE SI INTERVENTII

OBIECTIVE INTERVENTII
Pacientul sa prezinte circulatie -invata pacientul : sa intrerupa
adecvata consumul de alcool, tutun; sa aiba o
alimentatie bogata in fructe,
zarzavaturi; sa reduca grasimea si
clorura de sodiu din alimentatie;
- administreaza medicatia prescrisa de
medic : tonice cardiac, antiaritmice,
diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare,
antianginoase, anticoagulante;
- urmareste efectul medicamentelor;
- aplica tehnici de favorizare a
circulatiei :exercitii active, pasive,
masaj.
Pacientul sa fie echilibrat psihic -informeaza pacientul cu privire la
stadiul bolii sale, cu privire la gradul de
efort pe care are voie sa il depuna, si
cu privire la importanta continuarii
tratamentului medicamentos.