Combustibili,

lubrifianti si
materiale pentru
autovehicule
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing.
Francisc Popescu
 Biocombustibili

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 BIOETANOL
Instalatiile de producere a etanolului din porumb pot fi clasificate in doua
tipuri:
-Procesare umeda (wet milling) – de capacitate mare si produc pe langa
etanol mai multe produse secundare valoroase, cum ar fi siropul de
glucoza, dextroza, fructoza, etc;
-Procesare uscata (dry milling) – de capacitate mica si produc exclusiv
etanol.
Instalatiile de producere a etanolului din porumb sunt mari consumatoare de energie, atat
termica cat si electrica, in mare pentru a obtine ~ 1 litri etanol se consuma ~ 2.5 kWt (termic) si
~ 0.5 kWh (electric).
S-au efectuat numeroase studii privind eficienta energetica a
producerii de etanol din porumb, unele prezentand un
randament negativ, altele un randament pozitiv …
Un studiu recent efectuat de Argonne National Laboratory
sugereaza ca etanolul produce cu ~ 35% mai multa energie
decat este necesar pentru al produce.

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Schema tipica a proceslului de producere a etanolului din porumb

Sunggyu Lee, cap.10 - Handbook of Alternative Fuel Technology, 2007, Taylor & Francis Group

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 Chimia procesului

Majoritatea plantelor sunt formate in principal din biomasa

linocelulozica. La randul ei, aceasta este formata in principal din celuloza,
hemiceluloza (in principal xiloza) si lignin, toate bogate in zaharuri.

Practic, procesul de obtinere

a etanolului din porumb
consta in extragerea
zaharurilor din celuloza si
hemiceluloza, intr-o forma
propice fermentarii intr-un
alcool.

Privind stoichiometric,
1mol de glucoza produce
2 moli etanol si 2 moli
CO2.

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Schema unui fermentator Alfa-Laval

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 BIODIESEL

Mecanismul de transesterificare a
grăsimilor/uleiurilor în bază de
catalizator acid

Reacţia generală de transesterificare:

RCOOR’ + R’’OH RCOOR’’ +R’OH

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Avantajele utilizării Biodiesel-ului este evident, aşa cum
rezultă şi din studiile efectuate de USA National
Biodiesel Board, U.S. Environmental Protection Agency
(EPA) under the Clean Air Act Section 211(b), sintetizate
în tabelul de mai jos.
AVERAGE BIODIESEL EMISSIONS COMPARED TO CONVENTIONAL DIESEL, ACCORDING TO EPA

Emission Type B100 B20

Regulated

Total Unburned Hydrocarbons -67% -20%

Carbon Monoxide -48% -12%

Particulate Matter -47% -12%

Nox +10% +2%

Non-Regulated

Sulfates -100% -20%*

PAH (Polycyclic Aromatic Hydrocarbons)** -80% -13%

nPAH (nitrated PAH’s)** -90% -50%

Ozone potential of speciated HC -50% -10%

În condiţiile în caare flota urbană este compusă din apriximativ 25 % autovehicule

echipate cu motoare diesel, reducerea impactului acestora prin folosirea biodiesel-ului
ca şi combustibil este evidentă.
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Exemplu: esterificare trioleinei (ulei de soia):
Trioleina este o trigliceridă în care toate cele trei lanţuri de acid gras sunt
de acid oleic.

Pentru a calcula masa moleculară a trioleinei se numără numărul de atomi de carbon din moleculă şi se
multiplică cu 12.011, masa moleculară a carbonului. Făcând acelaşi lucru şi pentru hidrogen (104 x 1.00797)
şi oxigen (6 x 16.000) vom obţine masa moleculară a trioleinei de 855.46 [g/mol].

Astfel, un mol de trioleină cântăreşte 885.46 g, trei moli de metanol cântăresc 96.12 g, 3 moli de biodiesel
889.50 g şi un mol de glicerină cântăreşte 92.10 g. Reacţia prezentată mai sus este una ideală, în care
reactanţi se combină între ei în proporţie de 100%. În realitate însă în urma reacţiilor rămân reziduuri care
conduc la reacţii incomplete. Din această cauză reacţia se „ajută” prin introducerea de reactanţi în exces, de
obicei adăugându-se între 60 şi 100 % mai mult metanol decât cel necesar teoretic desfăşurării reacţie de
transesterificare.

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Reacţia de transesterificare a trioleinei cu un exces de 100 % (XS) metanol

Făcând bilanţul masic, reacţia de transesterificare cu adaos 100 % de metanol pentru 100 [kg] ulei devine:

La reacţia de transesterificare se adaugă un catalizator, de obicei hidroxid de sodiu (sau o altă substanţă
puternic bazică), pentru a asigura viteza reacţiei. Catalizatorul se introduce în proporţie de aproximativ 1 % din
masa uleiului iar la finalul reacţiei se va regăsi în mare parte combinat în glicerol.
Densităţile reactanţilor sunt:
Trioleină: 0.8988 [kg/l]
Metanol: 0.7914 [kg/l]
Metil oleat (Biodiesel): 0.8739 [kg/l]
Glicerol: 1.2613 [kg/l]
De acestea este nevoie dacă dorim să facem bilanţul volumic al reacţiei de transesterificare. Astfel, pentru
100 litrii de ulei vom avea:

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 Cerinţe de calitate pentru biodiesel

Proprietatea Metoda Limita Unitatea

Temperatura de
D 93 130 min °C
aprindere
Apă şi sedimente D 2709 0.050 max. %
Vâscozitate cinematică,
D 445 1.9 – 6.0 mm2/s
40 ° C
Cenuşă sulfurică D 874 0.020 max. %
Sulf total D 5453 0.05 max. %

Coroziunea cuprului D 130 Nr. 3 max.

Cifra cetanică D 613 47 min

Reziduul de carbon D 4530 0.050 max. %

Aciditate D 664 0.80 max. mg KOH/g
Glicerol liber D 6584 0.020 %
Glicerol total D 6584 0.240 %
Fosfor D 4951 0.0010 %
Punct de distilare în 360 °C max. la
D 1160 ºC
vacuum 90% distilat

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 BIODIESEL DIN ALGE

Nevoia de a descoperii resurse alternative, care să îmbogăţească resursele clasice

de obţinere a biodiselului (uleiuri vegetale şi grăsimi animale) dar şi criza ţiţeiului din anii
`70 la implicarea politicului şi a organizaţiilor guvernamentale din întreaga lume în
efortul global de găsire a unor resurse cât mai bogate de materie primă pentru
producerea de biocombustibili regenerabili.
Primele cercetări cu privire la posibilitatea de a utiliza anumite specii de alge ca şi
materie primă pentru producerea de biodiesel prin transesterificare a aparţinut italienilor
(încă din 1972) însă popularizarea acestei resurse a fost făcută de Departamentul de
Energie al Statelor Unite ale Americi, prin Departamentul de Dezvoltare de Combustibili
(U.S. Department of Energy’s Office of Fuels Development) care între 1978 şi 1996 a
finanţat un program special, numit Aquatic Species Progam sau ASP al cărui singur
scop era găsirea unor specii de alge cu conţinut lipidic bogat şi care să poată fi crescute
în iazuri iar procedeele de colectare şi transesterificare aplicabile să fie economic
sustenabile.

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 Practic, microalgele sunt o remarcabilă uzină biologică capabilă să preia deşeul
CO2 (energie zero) şi să-l convertească într-o formă pură de energie, ulei natural.
Această abilitate specială a microalgelor, de a prelua CO2 de tip deşeu (spre exemplu
evacuat de termocentrale) şi de al convertii în proporţie de până la 90% într-o formă
utilizabilă de energie le conferă un avantaj major în faţa altor forme biologice de resurse
energetice regenerabile.
Acest concept energetic a primit şi o denumire în anii `80, „the quads mentality”,
mentalitatea quad, unde quad este prescurtarea în engleză a „quadrillion Btus” adică o
unitate de energie reprezentând 1015 Btu de energie.
Practic, studiile dezvoltate de Departamentul de Energie al S.U.A a arăt că dacă s-
ar crea ferme de alge pe o suprafaţă de 200000 hectare din suprafaţa S.U.A (adică sub
0.1% din terenul disponibil în S.U.A) s-ar putea obţine un quad de energie (1015 Btu).

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 Exemplu de ciclu al algelor

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 Exemplu: ferma de microalge, verticala, in folie de plastic

http://electrictreehouse.com/algae-biodiesel-extracting-oil-from-algae/

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 Exemplu: ferma de microalge, in tuburi (sticla, plastic, fibre)

http://www.smartplanet.com/blog/smart-takes/algae-based-biofuel-can-have-4x-carbon-footprint-of-petro-diesel-study-says/9708

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 Exemplu: ferma de microalge, clasica, in iaz

http://algaeforbiofuels.com/algae-waste-water-treatment-biofuel-production/
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 Craig Venter's Synthetic Genomics

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Combustibili fosili sunt hidrocarburi (substanţe alcătuite
din hidrogen şi carbon) formate din rămăşiţele fosilizate
ale plantelor şi animalelor, care, precum ne spune şi
denumirea de "combustibili", degajă o mare cantitate
de energie prin ardere.
Cărbunii sunt roci sedimentare, având culori care
variază de la negru la brun. Cărbunii s-au format prin
descompunerea anaerobă a resturilor vegetale,
provenite din ere geologice îndepărtate. După moartea
plantelor, rămăşiţele acestora, ajunse pe fundul
mlaştinilor (mediu anaerob), sunt descompuse în lipsa
aerului de către microorganisme anaerobe. După o
perioadă scurtă şi o serie de procese anaerobe, din
aceste resturi vegetale se formează un cărbune
inferior, numit turbă.

De-a lungul timpului, peste acest cărbune se depun

straturi noi de sedimente, astfel acesta fiind supus un
presiuni şi temperaturi din ce în ce mai mari. În funcţie
de presiunea la care a fost supusă turba şi vechimea
sa, cărbunele format poate fi cărbune brun, lignit,
antracit sau huilă.
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Petrolul este o hidrocarbură, formată prin descompunerea anaerobă a
substanţelor organice de origine animală, rezultate ca urmare a marilor
extincţii, care au avut loc în ere geologice îndepărtate. Procesul de formare
al petrolului este asemănător cu cel prin care se formează şi cărbunele,
diferă doar prin faptul că substanţele organice din care se formează sunt
de origine animală şi nu vegetală ca şi în cazul cărbunelui. Petrolul s-a
format în special pe fundurile mărilor şi oceanelor dar nu numai. De obicei,
petrolul este însoţit în zăcământ de gaze de asociaţie, care îl împing la
suprafaţă la deschiderea zăcământului.

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Gazele naturale sunt gaze care se găsesc în zăcăminte aflate la adâncimi
mari în scoarţa terestră. Principalul constituent al gazelor naturale este
metanul, însoţit de alte gaze cu o structură asemănătoare.

Gazele iau naştere prin procese asemănătoare cu cele prin care ia naştere
petrolul, pe care îl însoţesc frecvent. Se formează prin descompunerea
anorganică a diferitelor resturi vegetale şi animale.

Gazul natural este un amestec

puternic inflamabil, de regulă
insipid şi indoor cu o
temperatura de aprindere de
circa 600˚. Este un gaz mai
usor decat aerul. Cea mai mare
parte a gazelor naturale s-au
format în urma cu 15 până la
600 milioane de ani,

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Puţin despre energia solara …
Energia solara este energia obţinuta din radiaţia solara care ajunge
la suprafaţa pamantului.
Sistemele energetice solare pot fi clasificate in:
-sisteme energetice mici, utilizate la alimentarea cu energie (electrica si/sau calorica) a
locuinţelor individuale, autovehicule, echipamente electronice
-sisteme energetice mari, utilizate la alimentarea cu energie (electrica si/sau calorica) a
grupurilor de locuinţe sau unitati industriale
Pe măsura ce radiaţia solara trece prin atmosfera este absorbita, reflectata si imprastiata de
moleculele de aer, vapori de apa, particule, poluanţi, etc. Aceasta se numeşte radiaţie difuza.
Partea din radiatia solara care ajunge pe pamant fara sa fie absorbita, reflectata si imprastiata se
numeşte radiaţie directa. Suma celor doua se numeşte radiaţie globala. Condiţiile atmosferice
pot reduce radiaţia globala cu pana la 10% in zilele cu cer senin si uscat si cu pana la 100% in
zilele noroase si cu umiditate mare.
Radiatia solara se exprima in kWh/m2 daca se utilizeaza la
producerea de energie electrica si in BTU/ft2 (J/m2) daca se
utilizeaza la producerea de energie calorica

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 Celule fotovoltaice
Celulele fotovoltaice convertesc radiatia solara in energie electrica. Se mai
numesc celule solare.
Fenomenul a fost descoperit in 1839 de Edmond Becquerel, insa procesul a
fost inteles pe deplin abia dupa un secol. Practic, radiatia solara poate fi
reflectata, absorbita sau pur si simplu sa treaca prin materialul celulei, insa
doar radiatia absorbita produce curent electric. Energia radiatie absorbite
este transferata electronilor din atomii materialului celulei, un material
semiconductor. Cu acest aport energetic electronii “scapa” din atom
creand un camp electric (curect) intr-un circuit.
Practic, o celula fotovoltaica este formata din
doua materiale semiconductoare alaturate,
unul cu abundenta de legaturi libere intre
atomi (P-type) si celalalt cu abundenta de
electroni (N-type).

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 In mod uzual, stratul de acoperire antireflexie
se realizeaza din SiO. O tehnica moderna de
acoperire este cea chimica, prin crearea de
forme geometrice (piramide) pe suprafata
celulei care au rolul de a capta radiatia (altfel
reflectata) si a o trimite in metrialul
semiconductor.

Pentru realizarea contactelor se

utilizeaza (cel mai frecvent) SnO2

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Concentratoare solare:
-lineare
-parabolice
-turn

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 300 MW

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Puţin despre energia eoliana …
Energia eoliană este o sursă de energie regenerabilă generată din puterea
vântului. La sfârșitul anului 2006, capacitatea mondială a generatoarelor
eoliene era de 73904 MW, acestea producând ceva mai mult de 1% din
necesarul mondial de energie electrică.
Deși încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea
țărilor, producția energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 și
2006, ajungându-se ca, în unele țări, ponderea energiei eoliene în
consumul total de energie să fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania
(8%), Germania (6%).

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Puţin despre energia hidro …
Primele centrale hidroelectrice apar in plin triumf al aburului si al
febrei pentru perfectionarea motoarelor cu combustie interna. Ele
au fost construite in Marea Britanie (1881) si apoi in SUA (1895).
Dupa aceste reusite tarile care care atinsesera un grad suficient de
avansat al industrializarii si care dispuneau de locuri in care se
puteau construi baraje, in special ca alternativa la combustibilii fosili
au gasit atractiva constructia de centrale hidroelectrice. Motivele
sunt evidente: se elimina folosirea carbunelui, combustibil cu efecte
nocive atat asupra sanatatii cat si asupra mediului inconjurator si nu
in ultimul rand energia hidro constituie o sursa ieftina de energie.
Proliferarea surselor de energie pe seama centralelor hidroelectrice a
fost privita, de toate tarile care aveau privilegiul natural de a o putea
folosi, ca o parte fundamentala a valului viitorului.

E = mgh
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 Energia valurilor
Energia ce poate fi captata prin exploatarea energiei potentiale rezultate
din deplasarea pe verticala a masei de apa la diferite niveluri sau a
energiei cinetice datorate curentilor de maree. Energia mareelor rezulta
din fortele gravitationale ale Soarelui si Lunii, precum si ca urmare a
rotatiei terestre

In oprerare din 1966, prima si cea mai mare

din lume, in Franta, pe un estuar
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Puţin despre energia biomasa …

Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură,

inclusiv substanțele vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe, precum și partea
biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane. (Definiție cuprinsă în Hotărârea nr. 1844 din
2005 privind promovarea utilizării biocarburanților și a altor carburanți regenerabili pentru
transport).
Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă. Aceasta include
absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa
este prima formă de energie utilizată de om, odată cu descoperirea focului.
Forme de valorificare energetică a biomasei (biocarburanți):
- Arderea directă cu generare de energie termică.
- Arderea prin piroliză, cu generare de singaz (CO + H2).
- Fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH)- în cazul fermentării
produșilor zaharați; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, în amestec cu benzina, poate
fi utilizat în motoarele cu combustie internă.
- Transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool și generare de
esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) și glicerol. În etapa următoare, biodieselul purificat se
poate arde în motoarele diesel.
- Degradarea enzimatică a biomasei cu obținere de etanol sau biodiesel. Celuloza poate fi
degradată enzimatic la monomerii săi, derivați glucidici, care pot fi ulterior fermentați la etanol.
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 Biomasa lemnoasa
 Suprafata totala acoperita cu paduri – 6,22 milioane hectare
 Volumul total de lemn – 1,6 miliarde mc;
 Cresterea anuala a padurilor 33.000.000 mc/an;
 Potential exploatabil – 20.000.000 – 22.000.000 mc/an
 Specii de paduri:
• 31% - conifere (molid, brad, pin Scot, zada, brad Douglas);
• 30% - fag;
• 19% - stejar;
• 14% - diverse specii tari (carpen, frasin, artar, cires, etc);
• 6% - diverse specii moi (tei, plop, salcie, etc).
 Puterea calorifica medie reziduuri rezultate din silvicultura – 10500 kJ/kg
(2500 kcal/kg)
 Puterea calorifica medie reziduuri rezultate din industria de prelucrare a
lemnului – 14900 kJ/kg (3550 kcal/kg)

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Biodiesel…

Mecanismul de transesterificare a
grăsimilor/uleiurilor în bază de
catalizator acid

Reacţia generală de transesterificare:

RCOOR’ + R’’OH RCOOR’’ +R’OH

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 BIODIESEL DIN ALGE

Nevoia de a descoperii resurse alternative, care să îmbogăţească resursele clasice

de obţinere a biodiselului (uleiuri vegetale şi grăsimi animale) dar şi criza ţiţeiului din anii
`70 la implicarea politicului şi a organizaţiilor guvernamentale din întreaga lume în
efortul global de găsire a unor resurse cât mai bogate de materie primă pentru
producerea de biocombustibili regenerabili.
Primele cercetări cu privire la posibilitatea de a utiliza anumite specii de alge ca şi
materie primă pentru producerea de biodiesel prin transesterificare a aparţinut italienilor
(încă din 1972) însă popularizarea acestei resurse a fost făcută de Departamentul de
Energie al Statelor Unite ale Americi, prin Departamentul de Dezvoltare de Combustibili
(U.S. Department of Energy’s Office of Fuels Development) care între 1978 şi 1996 a
finanţat un program special, numit Aquatic Species Progam sau ASP al cărui singur
scop era găsirea unor specii de alge cu conţinut lipidic bogat şi care să poată fi crescute
în iazuri iar procedeele de colectare şi transesterificare aplicabile să fie economic
sustenabile.
Practic, microalgele sunt o remarcabilă uzină biologică capabilă să preia deşeul CO2 (energie
zero) şi să-l convertească într-o formă pură de energie, ulei natural. Această abilitate specială a
microalgelor, de a prelua CO2 de tip deşeu (spre exemplu evacuat de termocentrale) şi de al
convertii în proporţie de până la 90% într-o formă utilizabilă de energie le conferă un avantaj
major în faţa altor forme biologice de resurse energetice regenerabile.
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 Exemplu de ciclu al algelor

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 Exemplu: ferma de microalge, verticala, in folie de plastic

http://electrictreehouse.com/algae-biodiesel-extracting-oil-from-algae/

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 Exemplu: ferma de microalge, in tuburi (sticla, plastic, fibre)

http://www.smartplanet.com/blog/smart-takes/algae-based-biofuel-can-have-4x-carbon-footprint-of-petro-diesel-study-says/9708

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 Exemplu: ferma de microalge, clasica, in iaz

http://algaeforbiofuels.com/algae-waste-water-treatment-biofuel-production/
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 CALCULUL ARDERII COMBUSTIBILILOR

Procedeele utilizate pentru obţinerea căldurii se bazează în general pe transformarea energiei

chimice a combustibililor în cadrul proceselor de ardere.
Studiul termodinamic al arderii presupune aprecierea posibilităţii de desfăşurare a proceselor de
ardere pe baza energiei reactanţilor şi stabilirea produselor finale, fără a se realiza o analiză a
cineticii arderii, prin urmărirea mecanismului reacţiei chimice, a fazelor care o compun şi a
vitezei de desfăşurare a acesteia.
În funcţie de starea de agregare, combustibilii se clasifică în trei grupe mari: solizi, lichizi şi gazoşi

În esenţă un combustibil se compune din masa combustibilă, formată din componentele active
care participă la procesul de ardere şi balastul, reprezentat din compuşii care nu iau parte la
acest proces.
La general, elementele chimice din care este format un combustibil solid sau lichid sunt carbonul
(c), hidrogenul (h), sulful (s), azotul (n), oxigenul (o), umiditatea (w) şi cenuşa (a). Suma acestor
participaţii trebuie să îndeplinească condiţia de normare astfel:

c  h  s  n  o  w a  1
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Puterea calorică a unui combustibil, notată cu H, reprezintă căldura degajată prin arderea
perfectă a unităţii de cantitate de combustibil, raportată la o temperatură de referinţă. Pentru
combustibilii lichizi şi solizi, puterea calorică se exprimă în kJ/kg, iar pentru combustibilii gazoşi,
în kJ/m3
În funcţie de starea de agregare, în care se evacuează apa produsă prin ardere, se
definesc:
-puterea calorică superioară (Hs), în care caz apa este evacuată în stare lichidă;
-puterea calorică inferioară (Hi), în care caz apa este evacuată în stare de vapori.
Relaţia dintre cele două puteri calorice este :

unde 9h + w reprezintă cantitatea de apă rezultată prin oxidarea

H i  H s  r( 9 h  w ) [kJ/kg] hidrogenului, plus umiditatea de combustibil; iar r reprezintă căldura
de vaporizare

-pentru combustibili solizi şi lichizi

 o
H i  33900 c  120120 h    9250  s  2510  w [kJ/kg]
 8
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
 Calculul Arderii. Exemple.
Compoziţia volumetrică a gazului natural utilizat în reţeaua municipiului Timişoara este:

(CH4)c = 0.9905 având puterea calorifică inferioară: Hi = 37000 kJ/m3N Pentru calculul arderii
Metan combustibililor gazoşi sau folosit relaţiile stoichiometrice de mai jos

Etan (C2H6)c = 0.00144

Omin  2  CH 4  3.5  C 2 H 6  5  C3 H 8  6.5  C 4 H 10  8  C5 H 12  O2
Propan (C3H8)c = 0,00025
Izo – butan Omin
N – butan
(C4H10)c = 0.00012 Lmin 
0.21
Izo – pentan
N – pentan
(C5H12)c = 0.00005
VCO2  CH 4  2  C 2 H 6  3  C3 H 8  4  C 4 H 10  5  C5 H 12  CO2
V  H 2O  2  CH 4  3  C2 H 6  4  C3 H 8  5  C4 H10  6  C5 H12
Azot (N2)c = 0-00663
Oxigen (O2)c = 0.00042
Dioxid de carbon (CO2)c = 0.00054  0.79 
V  N2  N2     OminVN2 = V°N2 + 0.79·( - 1)·Lmin
 0.21 

 VCO2  VN 2
Presupunând că se arde 1 m3N de
V gu
Vgu  V  gu  (  1)  Lmin
combustibil şi alegând  = 1.15 [-], rezultă:
Omin = 1.98805 m3N/m3N
Lmin = 9.4669 m3N/m3N

V  gt  V  gu  VH 2O
VCO2 = 0.9954 m3N/m3N
V°H2O = 1.98722 m3N/m3N

   a  Lmin  d
Vgt  V  gu  VH 2O V°N2 = 7.48548
V°gu = 8.48088
V°gt = 10.4681
m3N/m3N
m3N/m3N
m3N/m3N
VH 2O  V  H 2O  VH2O = 2.07552 m3N/m3N
1000   H 2O VN2 = 8.60731 m3N/m3N
Vgu = 9.90092 m3N/m3N
Vgt = 10.5564 m3N/m3N

Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu
Calculul Arderii. Exemple.
În acest calcul s-a considerat un combustibil solid (ex. lemn) având următoarea
compoziţie elementară:
C = 44.01 %
H = 5,47 %
O = 40.83 %
N = 2.02 %
Ai = 1,67 %
Wt = 6 %
Puterea calorifică inferioară a fost calculată cu relaţia:

 O
H i  33900 C  120120  H    9250 S  2510 Wt  3632.5 kcal / kg
 8

21.41   O  S  Lmin 
Omin
Omin   C  3   H   0.21
V  gt  V  gu  V  H 2O
12   8 
22.41
VCO2  C Presupunând că se arde 1 m3N de combustibil şi alegând  = 1.15 [-], rezultă:
Omin = 0.8443 m3N/kg
12 Lmin = 4.0204 m3N/kg
VCO2 = 0.8217 m3N/kg
V°N2 = 3.1843 m3N/kg
 22.41 0.79 V°gu = 4.006 m3N/kg
V N2  N  Omin V°H2O = 0.7492 m3N/kg
28 0.21 V°gt = 4.006 m3N/kg

   a  Lmin  d
V  H 2O  11.205  H  1.245  Wt 
1000  H 2O
Suport curs “Combustibili, Lubrifianti si material pentru autovehicule”, an III-AR Conf.dr.ing. Francisc Popescu