$RCB8SFV

AUDITOR ÎN DOMENIUL CALITĂȚII
Proiect cofinantat din Fondul Social European prin

Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro
Cuprins
Teme specifice din măsurile orizontale – dezvoltare durabilă, egalitate de șanse și nediscriminare,
egalitate de gen ................................................................................................................................................... 3
Auditul intern al Sistemului de Management al Calității .............................................................................. 7
Standardul ISO 9001 :2015 ................................................................................................................................ 40
Cerințe pentru Sisteme de Management al Calității.................................................................................... 41
Reguli de eșantionare ........................................................................................................................................ 48
Planificarea anuală a auditurilor ................................................................................................................. 53
Plan de audit ....................................................................................................................................................... 54
Fişa de înregistrare a auditului intern............................................................................................................ 55
Fişă de neconformitate ..................................................................................................................................... 56
Raport de audit .................................................................................................................................................. 58

www.poca.ro
Teme specifice din măsurile orizontale – dezvoltare durabilă,
egalitate de șanse și nediscriminare, egalitate de gen
Egalitatea de şanse (equal opportunities) – conceptul conform căruia toate fiinţele umane sunt
libere să-si dezvolte capacităţile personale şi să aleagă fără limitări impuse de roluri stricte; faptul
că diferitele comportamente, aspiraţii şi necesităţi ale femeilor şi bărbaţilor sunt luate în
considerare, evaluate şi favorizate în mod egal înseamnă că femeile şi bărbaţii se bucură de aceeaşi
libertate de a-şi realiza aspiraţiile.
Se referă la absența barierelor în ceea ce privește participarea economică, politică și socială

și tratament egal pentru toți cetățenii indiferent de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie,
categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârsta, dizabilitate, boală cronică
necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu.
Egalitatea de șanse între femei și bărbați – se referă la absența barierelor în ceea ce privește
participarea economică, politică și socială și tratament egal pentru femei și bărbați. Prin egalitate
de șanse între femei și bărbați se înțelege „luarea în considerare a capacităților, nevoilor și
aspirațiilor diferite ale persoanelor de sex masculin și, respectiv, feminin și tratamentul egal al
acestora” (Legea 202/2002).
Relevanţa în problemele de gen (gender relevance) – punerea în discuţie a relevanţei unei politici
sau a unei acţiuni cu privire la relaţiile de gen, a egalităţii dintre femei şi bărbaţi. Egalitatea de gen
– se referă la acceptarea și valorizarea egală a diferențelor dintre femei și bărbați, participarea egală
și împărțirea egală a responsabilităților atât în spațiul public, cât și în viața privată, precum și accesul
și distribuirea egală a resurselor între femei și bărbați.
Egalitatea de șanse și egalitatea de gen sunt principiile fundamentale pentru dezvoltarea unei
societăți echitabile, care prețuiește diversitatea și incluziunea și care promovează relațiile

www.poca.ro
parteneriale și respectul între indivizi. Egalitatea de șanse presupune luarea în considerare a
diferențelor existente între oameni, cât și a obstacolelor create istoric pentru anumite grupuri sociale
ca urmare a diferitelor forme de manifestare a urii (sexism, rasism, homofobie, antisemitism etc).
Aceste grupuri minoritare au fost plasate în poziții dezavantajate față de majoritatea persoanelor
sau față de acele grupuri care dețineau puterea (de exemplu, femeile au obținut drepturi politice
cu un decalaj istoric semnificativ față de bărbați). Egalitatea de șanse presupune luarea în
considerare a acestor dezavantaje și asigurarea accesului egal în exercitarea drepturilor obținute.
Abordarea integratoare a egalităţii de gen (gender mainstreaming) – elementul esenţial utilizat în

definiţia abordării integratoare a egalităţii de gen este punerea accentului pe procesele de elaborare
a politicilor. Abordarea integratoare se referă la (re)organizarea procedurilor şi reglementărilor
uzuale, (re)organizarea responsabilităţilor şi capacităţilor în scopul integrării perspectivei de gen în
toate aceste proceduri, reglementări, responsabilităţi, capacităţi, etc. Se referă, de asemenea, la
utilizarea expertizei de gen în elaborarea şi planificarea politicilor, utilizarea analizei privind
impactul de gen în acest proces, includerea consultărilor şi participării grupurilor şi organizaţiilor
relevante. Numai când toate aceste (pre)condiţii sunt îndeplinite se poate afirma că procesul
abordării integratoare este în curs de realizare.
Dizabilitatea (disability) – termenul general pentru pierderile sau devierile semnificative ale
funcţiilor sau structurilor organismului, dificultăţile individului în executarea de activităţi şi
problemele întâmpinate prin implicarea în situaţii de viaţă, conform Clasificării Internaţionale a
Funcţionării Dizabilităţii şi Sănătăţii.
Discriminare (discrimination) – a diferenţia sau a trata diferit două persoane sau două situaţii,
atunci când nu există o distincţie relevantă între acestea sau de a trata
într-o manieră identică situaţii care sunt în fapt diferite.
Directive UE anti-discriminare interzic atât discriminarea directă, cât şi discriminarea indirectă şi

dau aceeaşi definiţie a discriminării.

www.poca.ro
Dezvoltare durabilă
„Dezvoltarea durabilă răspunde necesitaților generațiilor actuale fără a compromite abilitatea

generațiilor viitoare de a răspunde propriilor necesitați" (Comisia Mondială pentru Mediu si
Dezvoltare). Astfel, dezvoltarea poate genera prosperitate, dacă se regenerează resursele și se
protejează mediul.
Dezvoltarea durabilă abordează conceptul calității vieții în complexitate, sub aspect economic, social
și de mediu, promovând ideea echilibrului intre dezvoltarea economica, echitatea sociala, utilizarea
eficienta si conservarea mediului înconjurător. Elementul cheie al dezvoltării durabile îl reprezintă
reconcilierea intre procesul de dezvoltare si calitatea mediului, promovarea procesului integrat
de elaborare si luare a deciziilor, atât la nivel global, cât și regional, național sau local.
De asemenea, dezvoltarea durabilă depinde de distribuirea corectă a costurilor și beneficiilor

dezvoltării între generații și națiuni.
Principiile majore ce îl caracterizează sunt următoarele:
• Preocuparea pentru echitate si corectitudine intre tari si intre generații

• Viziunea de lunga durata asupra dezvoltării
• Gândirea sistemica - interconexiunea intre mediu, economie si societate
Ce este dezvoltarea durabilă?
• dezvoltarea durabilă îmbunătățește calitatea vieții oamenilor, în limitele funcționarii

sistemelor de menținere a vieții de pe planetă;
• este mai mult un proces de schimbare decât un scop în sine;
• introduce noi viziuni asupra orașelor și satelor noastre, dar trebuie să pornească de la
interesele comunității locale.
www.poca.ro
• opoziția între nevoile în creștere ale populației și limitele impuse de resursele planetei
precum și degradarea continua a mediului.
Dezvoltarea economică are cele mai multe dintre trăsăturile de fond care pot intra în contradicție
cu dezideratele dezvoltării durabile (utilizare la maximum a resurselor, cu posibilitatea distrugerii
lor, riscuri de mediu).
Scopul general al dezvoltării globale consta în îmbunătățirea vieții omenești și în asigurarea

condițiilor necesare pentru ca oamenii să se poată realiza la întregul lor potențial.
Transformarea structurală este procesul de deplasare a alocării resurselor către sistemele cu

productivitate ridicata astfel încât economia sa poată susține un standard de viața mai ridicat pentru
întreaga populație.
Guvernarea eficientă constă în activitate administrativa competentă, în garantarea respectării legilor

și în asigurarea accesului cetățenilor la informațiile de interes public.
GHID

www.poca.ro
Auditul intern al Sistemului de Management al Calității
Auditul intern al Sistemului de Management al Calității reprezintă o modalitate de evaluare a

conformității privind implementarea și funcționarea Sistemului de Management al Calității și un
instrument prin care pot fi identificate inițiativele de îmbunătățire. Recomandările din prezentul
ghid au ca si scop sprijinirea și ghidarea auditorilor interni pentru derularea eficientă și eficace a
proceselor de audit intern. Sunt avute în vedere recomandări privind utilizarea principiilor de
auditare, planificarea și conducerea programelor de audit intern, desfășurarea auditurilor Sistemului
de Management al Calității și utilizarea tehnicilor specifice auditului.
1. Referințe normative
Prezentul ghid a fost realizat conform cerințelor următoarelor documente normative:

ISO 9001 : 2015,
ISO 19011:2011
2. Termeni și definiții
2.1 Audit – proces sistematic, independent și documentat, derulat în scopul obținerii de probe de
audit și pentru evaluarea lor cu obiectivitate, pentru a fi determinată măsura în care sunt îndeplinite
criteriile de audit.
*Auditurile interne, denumite și audituri de primă parte, sunt conduse de catre organizație sau sunt
realizate la cererea organizației și au ca scop realizarea unei analize pentru management sau pentru
alte interese interne. Idependența auditului intern poate fi demonstrată prin lipsa responsabilităților
auditorilor în activitatea pe care o auditeză.
**Auditurile externe sau de secundă parte / terță parte sunt conduse și derulate de părți din
exteriorul organizației. Auditul de secundă parte este condus de parți din exteriorul organizației care
au interese privind organizația : clienți, furnizori, parteneri, sau alte persoane / organizații. Auditul
www.poca.ro
de terță parte sunt conduse și derulate de organizații de auditare externe, independente, de exemplu
organizațiile care furnizează înregistrarea sau certificarea conformității cu cerințele standardelor
ISO.
2.2 Criterii de audit - reprezintă totalitatea politicilor, procedurilor, instrucțiunilor de lucru si
cerințelor care reprezintă referințe utilizate în cadrul procesului de audit.
2.3 Probe de audit – Înregistrări, declarații despre activități sau acțiuni, orice alte informații
relevante și verificabile, în baza cărora poate fi apreciată conformitatea cu criteriile de audit.
2.4 Constatări de audit – Rezultatele evaluării probelor de audit colectate conform criteriilor de
audit
2.5 Concluziile auditului – Rezultatul unui audit, formulat și prezentat de auditor sau echipa de
audit, dupa evaluarea conformității dintre obiectivele de audit și constatările de audit.
2.6 Clientul auditului – Organizația sau persoana care solicită un audit. Clientul poate fi auditatul
sau orice altă organizație ce are drepturi contractuale sau acordat prin reglementări, de a solicita
un audit.
2.7 Auditat – Organizația sau persoana care este auditată.
2.8 Auditor – Persoană care deține competențe specifice, dovedite, pentru a putea defectua
audituri.
2.9 Echipa de audit – Doi sau mai mulți auditori, fiecare deținând competențe specifice, care
efectuează un audit. Funcție de situație din echipă pot face parte și experți tehnici.
*Un auditor din echipa de audit este desemnat ca șef al echipei de audit.
**Echipa de audit poate avea în componență și auditori în formare.
2.10 Expert tehnic – Persoană care furnizează echipei de audit cunoștințe sau expertiză de
specialitate pentru domeniul și criteriile auditate. Expertul tehnic nu are atribuții de auditor în cadrul
echipei de audit.
2.11 Program de audit – Ansamblul format din unul sau mai multe audituri planificate pe un anumit
interval de timp urmărind atingerea unui scop. Programul de audit include toate activitățile necesare
pentru planificare, organizarea și desfășurarea auditurilor.

www.poca.ro
2.12 Planul de audit – Descrierea activităților, specificare duratelor și a acordurilor pentru un
audit.
2.13 Domeniul auditului – Amploarea și limitele unui audit.
*Domeniul auditului include prezentarea și descrierea locațiilor, a unităților organizației, a
activităților și proceselor precum și a perioadei de timp alocate.
2.14 Competență – Aptitudini și capacități personale, dobândite și demonstrate, pentru a aplica
cunoștințe și abilități în activitatea desfășurată.
3. Principii de auditare
La baza procesului de audit stau cateva principii care susțin încrederea și eficacitatea auditului și
asigură livrarea de informații pe baza cărora organizațiile pot întreprinde acțiuni pentru
îmbunătățirea performanței. Respectarea acestor principii este o condiție necesară pentru a furniza
concluzii ale auditului relevante, în contextul în care s-a desfășurat auditul.
Principiile ce trebuie respectate de auditori sunt:
1. Comportament etic - stă la baza profesionalismului unui auditor.

Încredere, integritate, confidențialitate și discriție – aspecte esențiale pentru activitatea de audit.
2. Prezentarea corectă – obligația de a raporta cu sinceritate și acuratețe.
Constatările, concluziile auditorului și rapoartele de audit reflectă cu sinceritate și acuratețe
activitățile derulate în cadrul procesului de audit. Obstacolele semnificative întâlnite pe parcursul
auditului și opiniile divergente nerezolvate, dintre auditor/echipa de audit și auditat sunt raportate
corect și obiectiv.
3. Responsabilitatea profesională – aplicarea cu perseverență și independență a
raționamentului profesional.
Exprimarea unei opinii fără a fi afectat de influențe ce compromit raționamentul profesional,
permițând unui individ să acționeze cu integritate și să exercite obiectivitate și scepticism
profesional.

www.poca.ro
Auditorii acționează cu grijă în concordanță cu importanța sarcinii pe care o efectuează și cu
încrederea acordată de către clienții auditului și de catre părțile interesate. Pentru acest lucru este
important ca auditorul să dețină toate competențele necesare activităților pe care le desfășoară.
Principii privind auditul:

Prin definiție, auditul este un proces independent și sistematic ce urmarește stabilirea conformarii
situațiilor practice cu sistemul de referință.
1. Independența – baza pentru imparțialitatea auditului și obiectivitatea rezultatelor auditului.

Auditorii sunt independenți de activitatea pe care o auditează și nu sunt supuși influențelor și
conflictelor de interese. Auditorii mențin o gândire obiectivă pe durata întregului proces de audit și
se asigură că utilizează dovezi obiective pentru documentarea constatărilor și stabilirea concluziilor
auditului.
2. Abordarea bazată pe probe – metoda rațională prin care, într-un proces sistematic de audit,
se ajunge la concluzii credibile și reproductibile.
Proba auditului este verificabilă. Se bazează pe eșantionarea informației disponibile, din moment
ce un audit este desfășurat într-o perioadă limitată de timp și cu resurse limitate. Utilizarea
corespunzătoare a eșantionării este strâns legată de încrederea care poate fi acordată concluziilor
auditului.
4. Conducerea unui program de audit
4.1 Generalități
Programul de audit se elaborează ținând cont de mărimea, natura și complexitatea organizației care
urmează a fi auditată. Un program de audit include toate activitățile necesare pentru planificarea,
organizarea și derularea auditului. Sunt precizate și alocate resursele necesare pentru realizarea
eficientă și eficace a auditului, în intervalul de timp specificat.

www.poca.ro
Managementul de la cel mai înalt nivel al organizației ar trebui să acorde autoritatea pentru
conducerea și desfășurarea programului de audit. Funcțiile responsabile de conducerea și derularea
programului de audit ar trebui :
a. Să stabilească, să implementeze, să monitorizeze, să analizeze și să îmbunătățească
programul de audit.
b. Să identifice resursele necesare pentru desfășurarea auditului și să se asigure că sunt
furnizate.
Managementul unui program de audit este prezentat în figura 1:

www.poca.ro
Autoritatea pentru
programul de audit ( 4.1)
Stabilirea programului de audit:

- obiective și amploare;
- responsabilități;
- resurse;
- proceduri. ( 4.2, 4.3 )
Implementarea programului de audit :

- programarea auditurilor;
Îmbunătățirea
- evaluarea auditorilor;
programului de Activități de audit
- selectarea echipei de audit;
audit
- conducerea activităților de audit;
- menținerea înregistrărilor; ( 4.4. 4,5 )
Monitorizarea și analiza
programului de audit :
- monitorizare și analiză;
- identificarea nevoilor de
acțiuni corective și preventive;
- identificarea oportunităților de
îmbunătățire; ( 4.6 )
Două sau mai multe organizații pot coopera, ca și părți ale programelor de audit, în vederea
derulării unui audit comun. În astfel de situații este nevoie să se acorde atenție împărțirii
responsabilităților, alocarea de resurse suplimentare, existenței competențelor necesare în echipa
de audit și a procedurilor corespunzătoare. Acordul pentru aceste aspecte ar trebui să fie obținut
înaintea începerii auditului.
www.poca.ro
Exemple de programe de audit:
a. Auditul intern al Sistemului de management al Calității organizației pentru anul în curs;

b. Auditul de secundă parte al Sistemului de Management al Calității organizației, care
urmează a fi desfășurat în următoarele 6 luni;
c. Auditul de certificare / supraveghere desfășurat de un organism de certificare, de terță
parte, pentru un Sistem de Management al Calității în cadrul perioadei de timp,
convenită prin contractul cu organismul de cetificare.
Un program de audit include planificarea corespunzătoare, furnizarea resurselor și stabilirea
procedurilor de desfășurare a auditului din cadrul programului.
4.2 Obiectivele și amploarea programului de audit
4.2.1 Obiectivele unui program de audit
Pentru a orienta planificarea și desfășurarea auditurilor este necesar a fi stabilite obiectivele

programului de audit, ținând cont de următoarele considerente :
- Prioritățile managementului;
- Intențiile comerciale;
- Cerințele sistemului de management;
- Cerințele legale, reglementate și contractuale;
- Nevoia de evaluare a furnizorilor;
- Cerințele clienților;
- Nevoile altor părți interesate;
- Riscurile pentru organizație.

www.poca.ro
Exemple de obiective ale programului de audit:
a. Să îndeplinească cerințele pentru certificarea conform unui standard pentru sistemul de

management;
b. Să verifice conformitatea cu cerințele contractuale;
c. Să obțină și să mențină încredere în capabilitatea furnizorului;
d. Să contribuie la îmbunătățirea sistemului de management.
4.2.2 Amploarea unui program de audit
Amploarea unui program de audit poate fi diferită, fiind influențată de mărimea, natura și
complexitatea organizației, precum și de :
- Domeniul, obiectivul și durata fiecărui audit de efectuat;
- Frecvența auditurilor de efectuat;
- Numărul, importanța, complexitatea, similaritățile și locațiile activităților care urmează a fi
auditate;
- Standarde, cerințe legale, reglementările contractuale și alte criterii de audit;
- Nevoia de acreditare sau de certificare/înregistrare;
- Concluziile auditurilor anterioare sau rezultatele analizei programului de audit anterior
- Orice probleme legate de aspecte culturale și sociale;
- Preocupări ale părților interesate;
- Schimbări semnificative în organizație sau în funcționarea acesteia.
4.3 Responsabilități, resurse și proceduri ale programului de audit
4.3.1 Responsabilitățile programului de audit
Responsabilitatea pentru conducerea unui program de audit ar trebui sa fie atribuită uneia sau mai
multor persoane fizice care cunosc și înțeleg principiile de audit, care dețin competențe specifice

www.poca.ro
privind auditul și aplicarea tehnicilor de audit. Conducerea proceselor de audit solicită atât abilități
manageriale cât și înțelegerea aspectelor tehnice și de afaceri, relevante pentru activitățile pe care
urmează să le auditeze.
Persoanele responsabile pentru conducerea programelor de audit ar trebui să:
- Stabilească obiectivele și amploarea programului de audit;

- Stabilească responsabilitățile și procedurile și să se asigure că sunt asigurate resursele necesare
derulării procesului;
- Se asigure de implementarea programului de audit;
- Se asigure că sunt menținute înregistrări adecvate ale programului de audit;
- Monitorizeze, analizeze și îmbunătățească programul de audit;
4.3.2 Resursele programului de audit
Atunci când se identifică resurse pentru un program de audit, ar trebui să se aibă în vedere:
- Resursele financiare necesare pentru a dezvolta, implementa, conduce și îmbunătăți activitățile

de audit;
- Tehnicile de audit;
- Procesele de realizare și menținere a competenței auditorilor, precum și de îmbunătățire a
performanței auditorilor;
- Disponibilitatea auditorilor și a experților tehnici, care au competența corespunzătoare
obiectivelor specifice ale unui program de audit;
- Amploarea programului de audit;
- Timpul de călătorie, cazare și alte nevoi de auditare.
4.3.3 Proceduri ale programului de audit

www.poca.ro
Procedurile programului de audit ar trebui să trateze :
- Planificarea și programarea auditurilor;

- Asigurarea competenței auditorilor și a conducătorilor echipei de audit;
- Selectarea echipelor de audit corespunzătoare și desemnarea rolurilor și responsabilităților;
- Desfășurarea auditurilor;
- Desfășurarea auditurilor de urmărire, dacă este aplicabil;
- Menținerea înregistrărilor programului de audit;
- Monitorizarea realizării și a eficacității programului de audit;
- Raportarea către managementul de la cel mai înalt nivel a realizărilor globale ale programului de
audit;
În cazul organizațiilor mici, activitățile menționate pot fi tratate într-o singură procedură.
4.4 Implementarea programului de audit
Implementarea programului de audit ar trebui să aibă în vedere următoarele aspecte:

- Comunicarea programului de audit părților relevante;
- Coordonarea și programarea auditurilor și a altor activități relevante pentru programul de audit;
- Stabilirea și menținerea unui proces pentru evaluarea auditorilor și pentru dezvoltarea profesionala
continue a acestora;
- Asigurarea selectării corespunzătoare a membrilor din echipele de audit;
- Furnizarea către echipele de audit a resurselor necesare;
- Asigurarea desfășurării auditului conform programului de audit;
- Asigurarea controlului înregistrărilor activităților de audit;
- Asigurarea analizei și aprobării rapoartelor de audit și asigurarea difuzării lor către clientul auditat
și alte părți interesate;
- Asigurarea activităților de urmărire a aplicării rezultatelor auditului, dacă este aplicabil.

www.poca.ro
4.5 Probele de audit
Pentru demonstrarea implementării programului de audit este nevoie să se mențină

înregistrări, după cum urmează:
a. Înregistrări pentru fiecare audit:
- Planul de audit;
- Rapoarte de audit;
- Rapoarte de neconformitate;
- Rapoarte de acțiuni corective și preventive;
- Rapoarte ale activităților de urmărire a aplicării rezultatelor auditului, dacă este
aplicabil;
b. Rezultatele analizei programului de audit;
c. Înregistrări referitoare la personalul utilizat în audit care tratează teme privind:
- Evaluarea competenței și a performanțelor auditorilor;
- Selectarea echipei de audit;
- Menținerea și îmbunătățirea competențelor
Înregistrările ar trebui arhivate și păstrate corespunzător și în siguranță.
4.6 Monitorizarea și analiza programului de audit
Implementarea programului de audit ar trebui monitorizată și analizată la intervale

corespunzătoare pentru a determina dacă obiectivele au fost îndeplinite și pentru a fi
identificate oportunitățile de îmbunătățire. Rezultatele evaluărilor ar trebui raportate
managementului de la cel mai înalt nivel.
Pentru monitorizarea performanței procesului de audit pot fi luați în considerare
următorii indicatori de performanță:
- Capabilitatea echipelor de audit în implementarea planului de audit;

www.poca.ro
- Conformitatea cu programele și programările de audit;
- Feedback-ul de la clienții auditului, auditați și auditori.
Analiza programului de audit ar trebui să ia în considerare următoarele aspecte:

- Rezultate și tendințe din monitorizare;
- Conformitatea cu procedurile;
- Nevoile și așteptările părților interesate;
- Înregistrările programului de audit;
- Practici noi sau alternative de audit;
- Consecvența realizărilor echipelor de audit în situații similare.
Rezultatele analizelor programului de audit pot conduce la acțiuni corective și preventive

și la îmbunătățirea programului de audit.
5. Activități de audit
5.1 Generalități
Modul în care se desfășoară activitatea de audit este reprezentat în figura 2.

www.poca.ro
Fig. 2
Inițierea auditului:
- Numirea conducătorului echipei de audit;
- Definirea obiectivelor, domeniului și a criteriilor auditului;
- Determinarea fezabilității auditului;
- Selectarea echipei de audit;
- Stabilirea contactului inițial cu auditatul.
Desfășurarea analizei documentelor :

- Analiza documentelor relevante ale sistemului de
management, inclusiv înregistrări, și determinarea adecvării
acestora față de criteriile de audit.
Pregătirea activităților de audit la fața locului :

- Pregătirea planului de audit;
- Alocarea activităților în cadrul echipei de audit;
- Pregătirea documentelor de lucru;
Desfășurarea auditului la fața locului :

- Desfășurarea ședinței de deschidere;
- Comunicarea pe parcursul auditului;
- Rolurile și responsabilitățile ghizilor și observatorilor;
- Colectarea și verificarea informațiilor;
- Generarea constatărilor de audit;
- Pregătirea concluziilor auditului;
- Desfășurarea ședinței de închidere.
Pregătirea, aprobarea și difuzarea raportului de audit:

-Pregătirea raportului de audit;
- Aprobarea și difuzarea raportului de audit.
Încheierea auditului
Desfășurarea auditului de urmărire - rezultat din audit

www.poca.ro
5.2 Inițierea auditului
5.2.1 Desemnarea conducătorului echipei de audit
Persoanele responsabile pentru conducerea și coordonarea programului de audit trebuie să

desemneze conducătorul echipei de audit de fiecare dată când acest lucru se impune.
Atunci când se efectuează un audit comun, este important ca înainte de începerea auditului să se
ajungă la un acord între organizațiile care auditează, referitor la responsabilitățile specifice ale
fiecărei organizații, în special cele referitoare la autoritatea conducătorului desemnat al echipei
pentru audit.
5.2.2 Definirea obiectivelor, domeniului și criteriilor de audit
În cadrul obiectivelor globale ale unui program de audit, un audit ar trebui să se bazeze pe obiective,
domeniul de auditat și criterii documentate.
Obiectivele auditului definesc ceea ce urmează să se realizeze prin audit și pot include:
- Determinarea gradului de conformitate a Sistemului de Management al auditatului sau a
părților acestuia, cu criteriile de audit;
- Evaluarea capabilității Sistemului de Management de a asigura conformitatea cu cerințele
legale, reglementate și contractuale;
- Evaluarea eficacității Sistemului de Management în atingerea obiectivelor specificate;
- Identificarea zonelor de îmbunătățire potențială a Sistemului de Management.
Domeniul auditului descrie amploarea și limitele auditului, respectiv : locațiile fizice, unitățile
organizaționale, activitățile și procesele care vor fi auditate precum și perioada de timp alocată
pentru audit.

www.poca.ro
Criteriile de audit sunt utilizate ca referință față de care se determină conformitatea și pot include
politici, proceduri, standarde, legi și reglementări aplicabile, cerințe ale Sistemului de Management,
cerințe contractuale sau coduri de conduită aplicabile unor domenii industriale sau de afaceri.
Obiectivele auditului ar trebui definite de clientul auditului. Domeniul și criteriile auditului ar trebui
definite de clientul auditului și conducătorul echipei de audit, în concordanță cu procedurile
programului de audit. Orice modificări ale obiectivelor, domeniului sau ale criteriilor auditului ar
trebui convenite între aceleași părți.
5.2.3 Determinarea fezabilității auditului
Fezabilitatea auditului ar trebui determinată luând în considerare următorii factori:
- Disponibilitatea informațiilor, corespunzătoare și suficiente, necesare pentru planificarea

auditului;
- Cooperarea adecvată din partea auditatului;
- Disponibilitatea timpului și a resurselor adecvate;
5.2.4 Selectarea echipei de audit
Atunci când auditul a fost declarat fezabil, trebuie selectată echipa de audit, ținând cont de
competențele necesare pentru realizarea obiectivelor auditului. Atunci când există un singur auditor,
acesta ar trebui să îndeplinească toate sarcinile aplicabile unui conducător de echipă de audit.
Când se decide mărimea și componența echipei de audit, trebuie să se aibă în vedere următoarele
aspecte:
- Obiectivele, domeniul criteriile și durata estimată a auditului;
- Dacă auditul este combinat sau comun;
- Competența globală a echipei de audit, necesară pentru realizarea obiectivelor de audit;

www.poca.ro
- Cerințele legale, reglementate, contractuale sau de acreditare/ certificare, după cum este
aplicabil;
- Necesitatea de a se asigura independența echipei de audit față de activitățile care sunt
auditate și de a evita conflictele de interese;
- Abilitatea membrilor echipei de audit de a interacționa eficace cu auditatul și de a lucra
împreună;
- Înțelegerea caracteristicilor sociale și culturale specifice auditatului.
Procesul asigurării competenței globale a echipei de audit ar trebui să includă următoarele

etape:
- Identificarea cunoștințelor și abilităților necesare realizării obiectivelor auditului;

- Selectarea membrilor echipei de audit astfel încât toate cunoștințele și abilitățile necesare să
fie prezente în echipa de audit.
Cunoștințele și abilitățile necesare pot fi asigurate prin includerea experților tehnici, dacă nu
sunt acoperite complet de echipa de audit. Experții tehnici ar trebui să își desfășoare activitatea sub
conducerea unui auditor.
Auditorii în curs de formare pot fi incluși în echipa de audit, dar nu trebuie să auditeze fără
orientare sau îndrumare.
Atât clientul auditului cât și auditatul pot solicita înlocuirea unui anumit membru din echipa de
audit din motive rezonabile, bazate pe principiile de auditare descrise anterior. Exemple de motive
rezonabile includ situații de conflicte de interese și comportamente anterioare contrar eticii. Astfel
de motive ar trebui comunicate conducătorului echipei de audit și celor responsabili pentru
conducerea programului de audit, funcții responsabile cu rezolvarea problemelor, înainte de luarea
deciziei de înlocuire a membrilor echipei.

www.poca.ro
5.2.5 Stabilirea contactului inițial cu auditatul
Contactul inițial cu auditatul poate fi neoficial sau oficial și ar trebui stabilit de responsabili cei de
conducerea programului de audit sau de conducătorul echipei de audit. Scopul contactului inițial
este :
- Să stabilească canalele de comunicare cu reprezentatul auditatului;
- Să confirme autoritatea pentru desfășurarea auditului;
- Să furnizeze informații despre perioada de timp propusă și componența echipei de audit;
- Să solicite accesul la documentele relevante, inclusiv înregistrări;
- Să determine regulile de securitate aplicabile zonei;
- Să stabilească acordurile pentru desfășurarea auditului;
- Să convină reciproc asupra necesității participării observatorilor și necesitatea unor ghizi pentru
echipa de audit.
5.3 Desfășurarea analizei documentelor
Înaintea desfășurării activităților la fața locului, documentația auditatului ar trebui analizată pentru
a determina conformitatea sistemului, așa cum este documentat, cu criteriile de audit. Documentația
poate include atât documente și înregistrări relevante ale Sistemului de Management cât și rapoarte
de audit anterioare. Analiza ar trebui să ia în considerare mărimea, natura și complexitatea
organizației precum și obiectivele și domeniul auditului. În unele situații, această analiză poate fi
realizată înainte să înceapă auditul la fața locului, daca aceasta nu este în detrimentul eficacității
auditului. În alte situații, poate fi necesară o vizită preliminară la fața locului pentru a avea o primă
imagine de ansamblu, corespunzătoare, asupra informațiilor disponibile.
Dacă documentația este considerată inadecvată, conducătorul echipei de audit ar trebui să anunțe
clientul auditului, pe cei responsabili de conducerea programului de audit și auditatul. Ar trebui luată

www.poca.ro
o decizie cu privire la continuare auditului sau la suspendarea auditului până când problemele legate
de documentație sunt rezolvate.
5.4 Pregătirea activităților de audit la fața locului
5.4.1 Pregătirea planului de audit

Conducătorul echipei de audit ar trebui să pregătească un plan de audit pentru a asigura baza
înțelegerii dintre clientul auditului, echipa de audit și auditat referitor la desfășurarea auditului.
Planul ar trebui să ușureze programarea și coordonarea activităților de audit.
Detaliile furnizate în planul de audit ar trebui să reflecte domeniul și complexitatea auditului. De
exemplu, detaliile pot fi diferite între auditurile inițiale și cele ulterioare și de asemenea, între
auditurile interne și cele externe. Planul de audit ar trebui să fie suficient de flexibil pentru a permite
modificări, cum ar fi modificările domeniului auditului, care pot deveni necesare pe măsura
desfășurării activităților de audit la fața locului.
Planul de audit ar trebui să includă următoarele:
- Obiectivele auditului;
- Criteriile de audit și orice documente de referință;
- Domeniul auditului, inclusiv identificarea unităților organizaționale și funcționale, precum și a
proceselor care urmează să fie auditate;
- Perioada și durata apreciate pentru desfășurarea activităților de audit la fța locului, inclusiv
întâlnirile cu managementul auditatului și cele ale echipei de audit;
- Rolurile și responsabilitățile membrilor echipei de audit și a persoanelor care îi însoțesc;
- Alocarea resurselor corespunzătoare pentru zonele critice ale auditului;
Planul de audit ar trebui de asemenea să includă, după caz :
- Identificarea reprezentantului pentru audit din partea auditatului;

- Limba în care se lucrează și cea în care se redactează raportul de audit, atunci când este diferită
de limba auditorului și/sau a auditatului;

www.poca.ro
- Elementele raportului de audit;
- Acordurile de natură logistică ( transport, facilități la fața locului, etc. );
- Aspecte referitoare la confidențialitate;
- Orice acțiuni de urmărire a auditului;
Planul ar trebui analizat și acceptat de clientul auditului și prezentat auditatului înainte de începerea
activităților de audit la fața locului.
Orice obiecții din partea auditatului ar trebui să fie rezolvate între conducătorul echipei de audit,
auditat și clientul auditului. Orice plan de audit revizuit ar trebui convenit între părțile implicate
înainte de continuarea auditului.
5.4.2 Alocarea activităților în cadrul echipei de audit
Conducătorul echipei de audit, consultându-se cu echipa de audit, ar trebui să aloce fiecărui

membru responsabilitatea pentru auditarea anumitor procese, funcții, locuri zone sau activități.
Astfel de alocări ar trebui să ia in considerare necesitatea de independență și competență a
auditorilor precum și utilizarea eficace a resurselor, ca și rolurile și responsabilitațile diferite ale
auditorilor în curs de formare și ale experților tehnici. Schimbări ale alocării activităților pot fi făcute
pe măsura desfășurării auditului pentru a se asigura realizarea obiectivelor auditului.
5.4.3 Pregătirea documentelor de lucru
Membrii echipei de audit ar trebui să analizeze informațiile relevante pentru activitățile de audit
alocate și să își pregătească, dupa cum este necesar, documentele de lucru, ca referință și pentru
înregistrarea desfășurării auditului. Astfel de documente pot include :

www.poca.ro
- Liste de verificare și planuri de eșantionare pentru audit;
- Formulare pentru înregistrarea informațiilor, cum ar fi dovezi de susținere, constatările de audit
și înregistrările ședințelor;
Utilizarea listelor de verificare și a formularelor nu ar trebui să restricționeze amploarea activităților
de audit, care se poate schimba ca rezultat al informațiilor colectate pe parcursul auditului.
Documentele de lucru, inclusiv înregistrările rezultate din utilizarea lor, ar trebui păstrate, cel puțin
până la ternimarea auditului. Păstrarea documentelor după terminarea auditului este documentată
într-un capitol distinct. Membrii echipei de audit ar trebui să asigure în orice moment păstrarea în
condiții de securitate a acelor documente care implică informații confidențiale sau informații
„proprietate”.
5.5 Desfășurarea activităților de audit la fața locului

5.5.1 Desfășurarea ședinței de deschidere
O ședință de deschidere ar trebui să se țină cu managementul auditatului sau, atunci când este cazul,
cu acei responsabili cu funcții în procesele auditate. Scopul unei ședințe de deschidere este :
- Confirmarea planului de audit;
- Furnizarea unui scurt rezumat al modului de desfășurare a activităților de audit;
- Confirmarea canalelor de comunicare;
- Furnizarea unei oportunități pentru auditat să formuleze întrebări de clarificare;
Ședința de deschidere

www.poca.ro
În situația în care se derulează un audit intern într-o organizație mică, ședința de deschidete
poate consta în comunicarea faptului că urmează să se desfășoare un audit și în explicarea naturii
auditului.
Pentru alte situații de audit, ședința trebuie să fie una oficială și ar trebui păstrate
înregistrări al participării. Ședința trebuie să fie una oficială și ar trebui avute în vedere
următoarele aspecte:
- Prezentarea participanților, inclusiv o scurtă descriere a rolurilor acestora;
- Confirmarea obiectivelor, a domeniului și a criteriilor auditului;
- Confirmarea programului de audit și a altor acorduri relevante cu auditatul – data și ora
ședinței de închidere, orice ședințe intermediare dintre echipa de audit și
managementul auditatului, orice schimbări de ultimă oră;
- Metodele și procedurile care vor fi utilizate pentru efectuarea auditului, inclusiv
înștiințarea auditatului că dovezile de audit se vor baza numai pe eșantioane din
informațiile disponibile și de aceea poate exista un element de incertitudine în
auditare;
- Confirmarea canalelor oficiale de comunicare dintre echipa de audit și auditat;
- Confirmarea faptului că pe parcursul auditului, auditatul va fi informat despre
desfășurarea auditului;
- Confirmarea disponibilității resurselor și facilităților necesare echipei de audit;
- Confirmarea procedurilor de siguranță și securitatea muncii și situații de urgență
relevante pentru echipa de audit;
- Confirmarea disponibilității, rolurilor și identității ghizilor;
- Metoda de raportare, inclusiv clasificarea neconformităților;
- Informarea despre condițiile în care auditul poate fi întrerupt;
- Informații despre sistemul de apeluri față de modul de desfășurare a auditului sau față
de concluziile auditului>

www.poca.ro
5.5.2 Comunicarea pe parcursul auditului
În funcție de domeniul și de complexitatea auditului poate fi necesar să se facă unele convenții

oficiale pentru comunicare în cadrul echipei de audit și cu auditatul, pe parcursul auditului.
Echipa de audit ar trebui să facă periodic schimb de informații, să evalueze desfășurarea
auditului și să realoce activitățile între auditori, după cum este nevoie.
Pe parcursul auditului, conducătorul echipei de audit ar trebui să comunice periodic stadiul
auditului și orice probleme apărute, atât auditatului cât și clientului auditului, după caz. Dovezile
colectate în timpul auditului, care sugerează un risc imediat și semnificativ ( securitate, calitate,
etc.) ar trebui anunțate fără întârziere auditatului și, după caz. Clientului auditului. Orice sesizare
despre un aspect în afara domeniului auditului ar trebui notată și raporată conducătorului echipei de
audit, în vederea unei posibile comunicări a acesteia către clientul auditului și auditat.
Atunci când probele de audit disponibile indică faptul că obiectivele auditului nu vor fi atinse,
conducătorul echipei de audit ar trebui să raporteze clientului auditului și auditatului motivele
pentru care au fost determinate acțiuni corespunzătoare. Astfel de acțiuni pot include reconfirmarea
sau modificarea planului de audit, modificarea obiectivelor sau a domeniului auditului sau
întreruperea auditului.
Orice nevoie de schimbare a domeniului auditului care poate deveni evidentă în timpul
desfășurării activităților de audit la fața locului ar trebui analizată și aprobată de clientul auditului
și , după caz, de către auditat.
5.5.3 Rolul și responsabilitățile ghizilor și observatorilor
Ghizii și observatorii pot însoții echipa de audit, dar nu fac parte din ea. Ei nu trebuie să
influențeze desfășurarea auditului
Atunci când ghizii sunt desemnați de auditat, ei ar trebui să asiste echipa de audit și să acționeze
la cererea conducătorului echipei de audit. Responsabilitățile lor pot include următoarele:
- Stabilirea contactelor și a timpilor pentru interviuri;

www.poca.ro
- Aranjarea vizitelor într-o anume parte a locației sau a entității;
- Asigurarea că regulile referitoare la procedurile de siguranță și securitate ale locației sunt
cunoscute și respectate de membrii echipei de audit;
- Asistarea la audit în numele auditatului;
- Furnizarea clarificărilor sau participarea la colectarea informațiilor;
5.5.4 Colectarea și verificarea informațiilor
În timpul auditului, informațiile relevante față de obiectivele, domeniul și criteriile auditului,

inclusiv informațiile referitoare la interfețele dintre funcții, activități și procese, ar trebui colectate
prin eșantionare corespunzătoare și ar trebui verificate. Nmai informația care este verificabilă poate
fi probă de audit. Probele de audit ar trebui înregistrate.
Proba de audit se bazează pe eșantioane din informațiile disponibile. De aceea există un element
de incertitudine în auditare și cei care acționează în baza concluziilor auditului ar trebui să fie
conștienți de această incertitudine.
Procesul de colectare informații pentru stabilirea concluziilor de audit este prezentat în figura
3.
Fig. 3

www.poca.ro
Surse de infomații
Colectare prin eșantionare

corespunzătoare și verificare
Dovada de audit
Evaluarea față de criteriile

de audit
Constatări ale
auditului
Analizare
Concluziile auditului

www.poca.ro
Metodele de colectare a informațiilor includ:
- Interviuri;
- Oservarea activităților;
- Analiza documentelor.
Surse de informații
Sursele de informații diferă în funcție de domeniul și complexitatea auditului și pot

include următoarele :
- Interviuri cu angajați și alte persoane;
- Observarea activităților, a mediului de lucru înconjurător și a condițiilor de
lucru;
- Documente – politica, obiectivele, planuri, proceduri, standarde, instrucțiuni,
licențe, permise, specificații, desene, contracte, comenzi;
- Înregistrări de la inspecții, minutele sedințelor, rapoarte de audit, înregistrări
ale programelor de monitorizare și rezultatele măsurătorilor efectuate;
- Sinteze ale datelor, analize și indicatori de performanță;
- Informații despre programele de eșantionare ale auditatului și despre
procedurile pentru controlul proceselor de eșantionare și de măsurare;
- Rapoarte din alte surse, de exemplu feedback-ul de la clienți, alte informații
relevante de la părți externe, rapoarte privind furnizorii;
- Baze de date computerizate și web site-uri.
Considerente privind desfășurarea interviurilor sunt prezentate în următoarea casetă.
Desfășurarea interviurilor

www.poca.ro
Interviurile sunt unul din mijloacele importante prin care se colectează informații
fapt pentru care ar trebui realizate într-o manieră adaptată situației și persoanei
intervievate. Auditorul ar trebui să aibă în vedere următoarele:
- Interviurile ar trebui desfășurate cu persoane de la niveluri și funcții
corespunzătoare care efectuează activitățile sau sarcinile din domeniul
auditului;
- Interviurile ar trebui desfășurate în cadrul programului normal de lucru și
atunci când este posibil, la locul de muncă al persoanei;
- Ar trebui depus orice efort pentru ca persoana intervievată să se simtă în largul
său înainte și pe durata interviului;
- Motivul interviului și orice notițe care se iau ar trebui explicate;
- Interviurile pot fi inițiate solicitând persoanelor să-și descrie activitatea;
- Întrebările care induc răspunsul ( ex. întrebările conducătoare) ar trebui
evitate;
- Rezultatele interviului ar trebui sintetizate și analizate cu persoana
intervievată;
- Persoanelor intervievate ar trebui să li se mulțumească pentru participare și
cooperare>
5.5.5 Generarea constatărilor auditului
Probele de audit ar trebui evaluate față de criteriile de audit pentru a genera constatările auditului.
Constatările auditului pot indica fie conformitatea, fie neconformitatea cu criteriile de audit. Atunci
când este specificat în obiectivele auditului, constatările auditului pot identifica o oportunitate de
îmbunătățire.
Echipa de audit ar trebui să se întâlnească după cum este nevoie pentru a analiza constatările
auditului în etape corespunzătoare pe parcursul suditului.

www.poca.ro
Conformitatea cu criteriile de audit ar trebui sintetizată pentru a indica locațiile, funcțiile sau
procesele care au fost auditate. Constatările individuale ale auditului referitoare la conformitate și
la dedovezile care le susțin ar trebui de asemenea înregistrate dacă acest lucru este inclus în planul
de audit.
Neconformitățile și dovezile de audit care le susțin ar trebui înregistrate. Neconformitățile pot fi
clasificate. Acestea ar trebui analizate cu auditatul pentru a obține confirmarea că dovada de audit
este clară și astfel neconformitățile sunt înțelese. Trebuie depus orice efort pentru a rezolva orice
divergențe de opinie referitoare la dovezile și/sau constatările auditului, iar divergențele
nerezolvate ar trebui rezolvate.
5.5.6 Pregătirea concluziilor auditului
Echipa de audit ar trebui să ia în considerare, înainte de ședința de închidere :

- Analizarea constatărilor auditului și alte informații adecvate colectate în timpul auditului,
în raport cu obiectivele auditului;
- Convenirea concluziilor auditului având în vedere incertitudinea inerentă a procesului de
audit;
- Pregătirea recomandărilor, dacă este specificat în obiectivul auditului;
- Discutarea activității de urmărire rezultate din audit, dacă este inclus în planul de audit.
Concluziile auditului
Concluziile auditului se pot referi la următoarele aspecte:
- Gradul de conformitate a Sistemului de Management față de criteriile de audit;

- Implementarea menținerea și îmbunătățirea eficace a Sistemului de Management;
- Capabilitatea procesului de analiză efectuată de management pentru a se asigura
că Sistemul de Management este în continuare corespunzător, adecvat și eficace;

www.poca.ro
Dacă este specificat în obiectivele auditului, concluziile auditului pot conduce la
recomandări referitoare la îmbunătățire, relații de afaceri,
certificare/înregistrare sau activități viitoare de auditare.
5.5.7 Desfășurarea ședinței de închidere
O ședință de închidere condusă de conducătorul echipei de audit, ar trebui ținută pentru a prezenta
constatările și concluziile auditului, astfel încât acestea să fie înțelese și însușite de auditat și pentru
a se conveni, dacă este cazul, asupra unei perioade de timp pentru ca auditatul să prezinte un plan
de acțiuni corective și preventive. Participanții la ședința de închidere ar trebui să includă auditatul,
de asemenea pot fi incluși clientul auditului și alte părți interesate. Dacă este necesar, conducătorul
echipei de audit ar trebui să îl înștiințeze pe auditat de situațiile întâlnite pe parcursul auditului,
care pot diminua încrederea în concluziile auditului.
În multe situații, de exemplu, auditurile interne într-o organizație mică, ședința de închidere poate
consta numai în comunicarea constatărilor și concluziilor auditului.
Pentru alte situații de audit, ședința ar trebui să fie oficială și ar trebui păstrate înregistrări ale
acesteia, inclusiv a persoanelor participante.
Orice opinii divergenta referitoare la constatările și/sau concluziile auditului, între echipa de audit
și auditat, ar trebui discutate și, dacă este posibil, rezolvate. Dacă nu sunt rezolvate, toate opiniile
ar trebui înregistrate.
Dacă este specificat prin obiectivele auditului ar trebui prezentate recomandări pentru îmbunătățire.
Ar trebui să se accentueze faptul că recomandările nu sunt obligatorii.
5.6 Pregătirea, aprobarea și difuzarea raportului de audit

5.6.1 Pregătirea raportului de audit
Conducătorul echipei de audit ar trebui să fie responsabil de pregătirea și conținutul raportului de
audit. Raportul de audit ar trebui să furnizeze o înregistrare completă, exactă, concisă și clară a
auditului și ar trebui să aibă în vedere:

www.poca.ro
- Obiectivele auditului
- Domeniul auditului, în special identificarea unităților funcționale și organizaționale sau a
proceselor auditate și a perioadei de timp în care s-a desfășurat auditul;
- Identificarea clientului;
- Identificarea conducătorului și a membrilor echipei de audit;
- Datele și locurile în care s-au desfășurat activitățile de audit la fața locului;
- Criteriile de audit;
- Constatările auditului;
- Concluziile auditului;
Raportul de audit poate să includă sau să facă referire și la :

- Planul de audit
- Lista reprezentanților auditatului;
- Un rezumat al procesului de audit inclusiv al incertitudinii și / sau obstacolelor întâlnite care
pot diminua încredere în concluziile auditului;
- Confirmarea că obiectivele auditului au fost realizate în cadrul domeniului auditului în
concordanță cu planul de audit;
- Zonele neacoperite, deși incluse în domeniul auditului;
- Orice opinii divergente nerezolvate între echipa de audit și auditat;
- Recomandările pentru îmbunătățire, dacă este specificat în obiectivele auditului;
- Planurile acțiunilor de urmărire convenite. Dacă există;
- O declarație referitoare la confidențialitatea conținutului raportului;
- Lista de difuzare a raportului de audit;
5.6.2 Aprobarea și difuzarea raportului de audit
Raportul de audit ar trebui emis în perioada de timp convenită. Dacă nu este posibil, motivele de
întârziere ar trebui comunicate clientului auditului și ar trebui convenită o nouă dată de emitere.

www.poca.ro
Raportul de audit ar trebui datat, analizat și aprobat conform procedurilor programului de audit.
Raportul de audit este proprietatea clientului auditului. Membrii echipei de audit și toți destinatarii
raportului ar trebui să respecte și să păstreze confidențialitatea raportului.
5.7 Încheierea auditului
Auditul este încheiat atunci când activitățile descrise în planul de audit au fost îndeplinite și raportul
de audit aprobat a fost difuzat.
Documentele referitoare la audit ar trebui reținute sau distruse în baza acordului dintre părțile
participante și în concordanță cu procedurile programului de audit și cerințele legale, reglementate
și contractuale aplicabile.
Dacă nu se cere altfel prin lege, echipa de audit și cei responsabili pentru conducerea programului
de audit nu ar trebui să dezvăluie conținutul documentelor, orice informații obținute în perioada
auditului sau raportul de audit, nici unei părți fără acordul explicit al clientului auditului și, când
este cazul, fără aprobarea auditatului. Dacă este cerută dezvălurea conținutului documentelor
auditului, clientul auditului și auditatul ar trebui informați cât mai curând posibil.
5.8 Desfășurarea activităților de urmărire rezultate din audit
Concluziile auditului pot indica necesitatea unor acțiuni corective, preventive sau de îmbunătățire,
după caz. Astfel de acțiuni sunt decise și intreprinse de obicei de auditat în cadrul perioadei de timp
convenite și nu sunt considerate ca făcând parte din audit. Auditatul ar trebui să-l informeze pe
clientul auditului referitor la stadiul acestor acțiuni.
Finalizarea și eficacitatea acțiunilor corective ar trebui verificată. Această verificare poate fi parte
a unui audit ulterior

www.poca.ro
Programul de audit poate specifica urmărirea de către membrii echipei de audit, care adaugă valoare
prin utilizarea expertizei lor. În astfel de cazuri, trebuie să se aibă grijă pentru a menține
independența în activitățile ulterioare de audit.
6. Bibliografie
1. SR EN ISO 9001:2015 Sisteme de management al calităţii. Cerinţe

2. SR EN ISO 19011:2011 Ghid pentru auditarea sistemelor de management

www.poca.ro
Recomandări
pentru un audit intern de succes
Auditul intern reprezintă un element reprezentativ și fundamental pentru evaluarea periodică

a unui Sistem de Management. Rezultatele unui audit intern pot conduce la îmbunătățiri majore
pentru eficacitatea și eficiența unui sistem de calitate.
Pentru buna desfășurare a auditurilor interne este bine să aveți în vedere câteva recomandări
care, respectate și aplicate corespunzător pot face diferența dintre un audit mediocru, ineficient și
cu o eficacitate redusă, și un audit de succes care poate aduce un plus atât organizației cât și echipei
de audit / auditorului.
Înainte de derularea auditului:
• Asigurați-vă de existența autorității în ceea ce privește echipa de audit. Asfel va crește gradul de
cooperare al persoanelor auditate.
• Desfășurați o ședință deschisă cu personalul auditat.
• Parcurgeți cu atenție documentele necesare procesului de audit; pe baza lor intervievați
presonalul.
• Țineți o ședință cu auditorii pentru a pune în discuție planul, obiectivul și domeniul de aplicare al
auditului.
• Precizați care este obiectivul auditului (de exemplu pentru obținerea conformității față de
reglementările în vigoare, a standardelor de calitate sau a sistemului și procedurilor interne).
• Definiți obiectivul auditului (spre exemplu pentru a contura o imagine de ansamblu a unui
domeniu sau o concentrare pe un anumit sistem din cadrul organizației).
• Dezvoltați un plan de audit; decideți cu privire la necesitatea implicării unor resurse
suplimentare – liste de verificare sau alți auditori.

www.poca.ro
• Decideți ce alte sectoare ale companiei vor fi auditate și care va fi frecvența auditurilor;
elaborați o progamare anuala a auditurilor; distribuiți aceasta programare în cadrul firmei.
În timpul derulării auditului:
•Încurajați onestitatea persoanelor auditate.

• Fiți flexibil – dacă identificați o problemă parțială care nu este cuprinsă în obiectul auditului
curent evaluați riscul potențial dacă aceasta rămâne neabordată.
• Răspundeți la întrebările personalului auditat; discutați cu privire la eventualele probleme de
conformitate despre care sunteți atenționați.
• Explicați personalului auditat care este obiectivul auditului intern.
• Urmați procedurile de siguranță, protocolul cu privire la încăperile speciale și toate specificațiile
prevăzute de procedurile existente.
• Fiți întotdeauna profesionist; evitați să emiteți judecăți de valoare.
După finalizarea auditului
•Țineți o ședință cu auditorii pentru a lua în discuție conținutul auditului.

• Țineți o ședință finală cu toți participanții auditați; subliniați aspectele pozitive ale auditului;
abordați aspectele legate de nonconformități și asigurați-vă că participanții înteleg problemele
existente și secțiunile din standard ale căror cerințe nu sunt încă îndeplinite.
• Elaborați un raport de audit într-un interval corespunzător de timp; încurajați persoanele
auditate să decidă asupra acțiunilor corective; astfel acestea vor fi stimulate să implementeze
schimbările necesare, având proprietate asupra ideilor și sugestiilor implicate.
• Ajutați persoanele responsabile pentru derularea acțiunilor corective prin stabilirea de date
scadente rezonabile; durata de timp pentru introducerea acestor acțiuni corective depinde de
severitatea nonconformităților.
• Fiți disponibil și săritor în ajutarea persoanelor auditate.
• Cereți părerea personalului cu privire la modul în care dumneavoastră și echipa de audit ați fost
percepuți; adaptați-vă abordarea dacă este necesar.
www.poca.ro
Implicați personalul în activitatea de audit!
Folosiți auditurile ca oportunități de a instrui alte persoane. Solicitați ca un voluntar (care nu

este auditor) să parcurgă cu dumneavoastra procesul de audit, în calitate de asistent. Asfel și alți
membri ai personalului vor avea o mai bună întelegere cu privire la ce înseamnă un audit intern și de
ce sunt acestea necesare.
Implicarea personalului crează sentimentul că fiecare este un contributor vital la obiectivul

general al companiei – conformitatea față de cerințele și specificațiile standardelor de management.
Standardul ISO 9001 :2015

www.poca.ro
Cerințe pentru Sisteme de Management al Calității
Standardul ISO 9001 are cea mai largă aplicabilitate la nivel mondial, la momentul actual se
estimează a fi peste 1,2 milioane de organizații certificate în conformitate cu cerințele acestui
standard. Standardul este preluat identic de peste 100 de țări și are un impact deosebit asupra
competitivității organizațiilor care îl utilizează.
Ultima variantă a standardului , cea din 2015, vine cu modificări majore comparativ cu
varianta anterioară, cea din 2008, ca urmare a dezvoltării conceptelor privind calitatea și a schimbării
cerințelor clienților. Ediția 2015 a standardului ISO 9001 vine să asigure adaptarea abordării și a
cerințelor privind calitatea la schimbările majore din mediul de afaceri actual.
Specificul ediției 2015 a standardului ISO 9001:
- furnizează un set de cerințe principale;

- rămâne generic și relevant pentru toate tipurile de organizații, indiferent de mărime și sectoarele în
care activează;
- menține accentul asupra eficacității proceselor de management;
- întărește compatibilitatea și alinierea cu alte sisteme de management;
- utilizează un limbaj și un stil de exprimare simplificat>
Noua ediție a standardului ISO 9001 implică și modificarea altor standarde conexe.
Generalități privind conținutul standardului ISO 9001 : 2015
Capitolele 0; 1; 2; 3 îşi păstrează denumirea. (1. Domeniu de aplicare; 2. Referinţe normative; 3.

Termeni şi definiţii).
Capitolul 3 este mult dezvoltat şi conţine 22 de definiţii, dintre care numeroase sunt modificate faţă
de variantele existente.
www.poca.ro
Cap 4. Context of the Organization – (Contextul organizaţiei). Înţelegerea organizaţiei şi a
contextului acesteia; Înţelegerea nevoilor şi a aşteptărilor părţilor interesate; Determinarea
scopului sistemului de management al calităţii.
Cap 5. Leadership. (Leadership). Leadership şi angajament; Politica referitoare la calitate;
Funcţii organizatorice, responsabilitate şi autoritate. Se prezintă criteriile de demonstrare a
conducerii şi a angajamentului, cu respectarea sistemului de management al calităţii şi a
nevoilor şi a aşteptărilor clienţilor.
Cap 6. Planning. (Planificare). Acţiuni pentru abordarea riscurilor şi a oportunităţilor;
Obiectivele calităţii şi planificarea realizării lor; Planificarea schimbărilor.
Cap 7. Support. (Suport). Aceasta include infrastructura, mediul de lucru, dispozitive de
măsurare şi de monitorizare; Competenţa; Conştientizarea; Comunicarea; Informaţii
documentate (creare, actualizare, control).
Cap 8. Operation. (Operare). Planificarea operaţională şi controlul proceselor; Determinarea
nevoilor pieţei şi interacţiunea cu clienţii; Procesul de planificare operaţională; Controlul
aprovizionării din exterior a bunurilor şi a serviciilor; Dezvoltarea bunurilor şi a serviciilor;
Producerea bunurilor şi a serviciilor; Eliberarea bunurilor şi a serviciilor; Produse şi servicii
neconforme.
Cap 9. Performance evaluation. (Evaluarea performanţei). Monitorizarea, măsurarea,
analiza şi evaluarea; Audit intern; Analiza efectuată de management cu orientare pentru
îndeplinirea cerinţelor din standard.
Cap 10. Improvement. (Îmbunătăţire). Neconformitate şi acţiuni corective; Îmbunătăţire.
Noutăți aduse de standardul ISO 9001:2015

www.poca.ro
Înţelegerea organizaţiei şi a specificului ei (4.1 - din punct de vedere al aspectelor interne
şi externe, care pot avea impact asupra obiectivelor organizaţiei, priorităţilor,
angajamentelor, resurselor, schimbărilor tehnologice);
Înţelegerea nevoilor şi a aşteptărilor părţilor interesate(4.2 – clienţii direcţi, utilizatori
finali, furnizori, autorităţi etc);
Leadership şi angajament (5.1);
Acţiuni de abordare a riscurilor şi a oportunităţilor (6.1);
Planificarea schimbărilor (6.3);
Creare şi actualizare (7.1.5; 7.5.2);
Tipul şi controlul aprovizionării externe cu bunuri şi servicii (8.4);
Transferul dezvoltării (8.5.3);
Activităţi post livrare;
Controlul schimbărilor.
Capitolele care şi-au păstrat denumirea, sau în cele cu titlul asemănător sunt completări ale
cerinţelor faţă de ediţia din 2008:
▪ în cap. 4.4.2, Abordare procesuală,se face referire la determinarea riscurilor de conformitate

a bunurilor şi a serviciilor şi dacă sunt ieşiri nedorite;
▪ în cap. 6.2 sunt cerinţe mai multe referitoare la obiectivele calităţii, în special la planificarea
acestora;
▪ cap. 7.5.2, Creare şi actualizare, impune un control mai riguros al informaţiei documentate
(documente şi înregistrări);
▪ cap. 8.4 este o dezvoltare semnificativă a capitolului APROVIZIONARE;
▪ în cap. 8.5.3 este abordat un aspect care nu există în ediţia 2008 pentru transferul/punerea
în practică a documentaţiei de la proiectare în producţie.

www.poca.ro
Se menţine posibilitatea de a avea excluderi faţă de cerinţele standardului, de exemplu cele privind
dispozitivele de măsurare şi de monitorizare, precum şi clauza „dezvoltarea produselor”.
O comparație între ediția 2008 și ediția 2015 a standardului ISO 9001 se regăsește în tabelul de mai
jos:
ISO 9001:2008 ISO 9001:2015
1. Domeniu 1. Domeniu
2. Referinţe normative 2. Referinţe normative
3. Termeni şi definiţii 3. Termeni şi definiţii
4. Sistemul de management al calităţii 4. Contextul organizaţiei
5. Responsabilitatea managementului 5. Lidership
6. Managementul resurselor 6. Planificare
7. Realizarea produsului 7. Suport
8. Analiza măsurării şi îmbunătăţire 8. Operare
- 9. Evaluarea performanţei
- 10. Îmbunătăţire

www.poca.ro
Schimbări semnificative aduse de standardul ISO 9001:2015
a. Reformularea, pentru a face standardul mai generic şi mai uşor de aplicat de către serviciile
industriale. Au fost revizuite clauze din standard pentru a reduce natura unor cerinţe care derivau
din practica din sectorul hardware, în particular clauza 7.1.4.; Dispozitive de măsurare şi de
monitorizare şi clauza 8.5, Dezvoltarea bunurilor şi a serviciilor.
b. Contextul organizaţiei. Au fost introduse 2 noi clauze referitoare la contextul organizaţiei, 4.1:
Înţelegerea organizaţiei şi contextul ei şi clauza 4.2: Înţelegerea nevoilor şi a aşteptărilor părţilor
interesate.
Aceste două clauze sugerează organizaţiei să determine cerinţe care au impact asupra
proiectării sistemului de management al calităţii.
c. Abordarea procesuală. Revizia propusă a standardului face acest capitol mai explicit, prin
includerea clauzei 4.4.2. Abordarea procesuală – specificând cerinţele considerate esenţiale pentru
adoptarea abordării procesuale.
d. Neconformitate şi acţiunea corectivă. Informaţia documentată. Acţiunile corective trebuie să
fie adecvate efectelor neconformităţilor întâlnite. Termenele „document” şi „înregistrare” au fost
ambele înlocuite cu termenul „informaţie documentată”.
e. Controlul furnizării/aprovizionării externe de bunuri şi servicii. Clauza 8.6, Controlul
furnizării externe de bunuri şi servicii – se referă la toate formele de aprovizionare externă, fie
aprovizionarea de la un furnizor, printr-un aranjament cu o companie asociată, fie externalizarea
proceselor şi a funcţiilor organizaţiei, fie prin alte mijloace.
Punctele esenţiale ale schimbărilor:
▪ o îmbunătăţire a adaptabilităţii pentru organizaţiile prestatoare de servicii;

▪ o descriere mai puţin detaliată a cerinţelor;
▪ limitele de aplicare ale sistemului trebuie definite;

www.poca.ro
▪ flexibilitatea utilizării documentelor a fost crescută, documentele şi înregistrările au fost
înlocuite cu „informaţii documentate”;
▪ au crescut cerinţele referitoare la conducere;
▪ modificările în organizaţie trebuie planificate;
▪ nu mai apare cerinţa referitoare la un reprezentant al managementului;
▪ obiectivele trebuie să fie formulate precis şi cu termene;
▪ managementul cunoaşterii creşte ca importanţă;
▪ nu mai este cerut în mod explicit un manual;
▪ trebuie luate în considerare riscurile;
▪ a crescut importanţa proceselor de realizare a produsului şi a satisfacţiei clientului – orientarea
spre proces este mai clar şi mai puternic formulată;
▪ sunt ceruţi indicatori pentru procese;
▪ cerinţa referitoare la „îmbunătăţirea continuă” a sistemului de management este menţinută,
dar cu o mai mare flexibilitate pentru organizaţie;
▪ se propune folosirea termenului „îmbunătăţire” în loc de „îmbunătăţire continuă”;
▪ a fost amplificată cerinţa referitoare la strategie;
▪ trebuie asigurată competenţa personalului de la toate nivelele;
▪ s-a dezvoltat modul de gândire pe baza de risc. Riscul este definit ca efectul unei incertitudini;
▪ cerinţa referitoare la „acţiune preventivă” lipseşte ca urmare a luării în considerare a riscurilor;
▪ termenul „produs” se referă la produse şi servicii.
Principiile privind managementul calităţii
Anexa A a ediţiei noi a standardului specifică 7 principii de management al calităţii.

Principiile au fost stabilite de experţii de la comitetul ISO TC 176.
Se menţin principiile:
1. Orientarea către client

www.poca.ro
2. Leadership
3. Implicarea personalului
4. Abordarea procesuală
5. Îmbunătăţire (în loc de îmbunătăţire continuă)
6. Luarea fundamentată a deciziilor
Nu mai apar explicit: „abordarea managementului ca sistem” şi „relaţii reciproc avantajoase

cu furnizorii”. Apare un principiu nou ca formulare - Principiul nr 7: Relaţia de management în care
se face referire la relaţia cu furnizorii.
Bibliografie:
1. ISO 9001 : 2008 – Sisteme de management al calității. Cerințe.

2. ISO 9001 : 2015 – Sisteme de management al calității. Cerințe

www.poca.ro
Reguli de eșantionare
Conform ISO 19011:2011 Anexa B
Auditorii sistemelor de management trebuie să fie capabili să ajungă la concluzii

valide privind sisteme extinse. În orice caz, este adesea imposibil sau prea costisitor să se
studieze fiecare element in parte într-un astfel de sistem. Ar putea să existe pur și simplu
prea multe elemente de examinat sau acestea ar putea fi răspândite de-a lungul unei zone
geografice foarte întinse. Rezultatul este că auditorii trebuie să lucreze cu eșantioane mai
reduse.
Un eșantion este o submulțime aparținănd unei populatii mai mari.
Un eșantion de audit este o mulțime de date care reprezintă mai puțin de 100% din
elementele unei populații.
Auditorii studiază eșantioane mici pentru a obține dovezi despre unele caracteristici
ale unei populații mult mai mari. Atunci când acest lucru este făcut în mod corespunzător,
permite să se ajungă la concluzii valide despre întreaga populație și să își atingă, de
asemenea, obiectivele auditului fără a trebui să examineze fiecare element in parte.
Deigur, atunci când se lucrează cu eșantioane, există întotdeauna riscul ca eșantionul

să nu reprezinte în mod precis populația luată ca întreg. Când acest lucru se întâmplă,
concluziile ce se bazează pe astfel de eșantioane ar putea fi părtinitoare, iar părtinirea este
un aspect de evitat în audituri. În plus, există și riscul ca un eșantion să poată conține
informații inexacte sau insuficiente. Desigur, concluziile care se bazeaza pe eșantioane
defectuoase vor fi și ele defectuoase la randul lor.

www.poca.ro
Pentru a vă asigura că ajungeți la concluzii valide în urma auditului, procesul de
eșantionare ar trebui să includă următorii pași:
1. Elaborați un plan de eșantionare.

2. Stabiliți obiectivele privind eșantionarea.
3. Identificați populația care va fi eșantionată.
4. Definiți mărimea acelei populații.
5. Definiți alcătuirea acelei populații.
6. Alegeți o metodă de eșantionare.
7. Alegeți eșantionarea bazată pe judecata sau eșantionarea statistică.
8. Determinați mărimea eșantionului.
9. Efectuați activități de eșantionare.
10. Alegeți eșantioanele de audit.
11. Examinați eșantioanele de audit.
12. Formulați rezultatele și concluziile.
13. Redactați și evaluați rezultatele.
14. Documentați și raportați rezultatele.
Există cel putin două metode de a alege un eșantion: vă puteți baza pe propria judecată
sau puteți utiliza eșantionarea statistică. Mai jos sunt prezentate aceste doua abordări.
Introducere la eșantionarea bazată pe judecată
Eșantionarea bazată pe judecată depinde de cunoștințele, abilitățile și experiența

membrilor echipei de audit. Atunci când folosesc această abordare, auditorii își folosesc
propria judecată pentru a alege eșantioanele de audit.
Când vă hotărâți să folosiți sau să nu folosiți eșantionarea bazată pe judecată:

www.poca.ro
1. Luați în considerare dacă aveți sau nu experiență în ceea ce privește auditarea aceluiași
domeniu sau a unuia similar. Dacă aveți experiență, eșantionarea bazată pe judecată ar
putea să fie un lucru potrivit.
2. Aveți în vedere dacă obiectivele și cerințele auditului sunt sau nu atât de complexe încat
este rezonabilă numai abordarea eșationării bazate pe judecată .
3. Gândiți-vă dacă procesele sistemului de management și interacțiunile proceselor sunt sau

nu atât de complexe încât trebuie să vă folosiți în special judecata pentru a alege cele mai
potrivite elemente pentru examinare.
4. Cercetați dacă în trecut au fost identificate domenii-cheie asociate riscurilor sau

oportunități de îmbunătățire. Dacă acest lucru a fost deja făcut, poate fi o alegere buna să
folosiți eșantionarea bazată pe judecată.
5. Nu pierdeți din vedere tehnologiile, factorul uman sau sistemele de management care pot
suferi schimbări foarte rapide. Dacă lucrurile se schimba în ritm alert, eșantionarea bazată
pe judecata ar putea constitui singura dvs. optiune.
6. Nu uitați să verificați dacă nu cumva rezultatele monitorizarii sistemului de management

indică zonele care necesită examinare. Dacă știți exact unde să vă uitați, atunci eșantionarea
bazată pe judecată ar putea fi cea mai bună abordare.
Desigur, oricând este folosită judecata pentru a alege eșantioanele de audit, nu poate
fi folosită o apreciere statistică a incertitudinii pentru a cuantifica gradul de încredere pe
care îl aveți în constatările și concluziile auditului pe care l-ați realizat.

www.poca.ro
Introducere la esantionarea statistica
Eșantionarea statistică începe printr-un plan. Planul dvs. de eșantionare statistică ar

trebui să ajute să atingeți obiectivele auditului și ar trebui să se bazeze pe ceea ce este
cunoscut în privința caracteristicilor care definesc populația pe care intentionați să o
studiați.
Planul de eșantionare va fi influențat de:
1. Cât de mare este organizația auditată;

2. Cât de mult timp aveți la dispoziție pentru a realiza auditul;
3. Câte audituri vor fi realizate în timpul anului;
4. Câți auditori competenți aveți în echipă;
5. Câtă încredere trebuie să aveți în rezultatele dvs.
Câtă încredere trebuie să aveți se leagă de cât risc sunteți dispus să acceptați. De
exemplu, unui nivel de încredere de 95% îi corespunde un risc de eșantionare de 5%. Un risc
de eșantionare de 5% înseamnă că sunteți dispuși să acceptați riscul ca 5 eșantioane din 100
să nu reprezinte în mod precis întreaga populație. Un risc acceptabil de eșantionare de 5%
înseamnă că aveți un nivel acceptabil de incredere de 95%.
Planul dvs. de eșantionare ar trebui să descrie și tehnicile de eșantionare pe care

plănuiți să le folosiți. ISO 19011 menționează două tehnici de eșantionare statistică:
- eșantionarea bazată pe atribute;
- eșantionarea bazată pe variabile.

www.poca.ro
Eșantionarea bazată pe atribute este folosită când există două posibile rezultate
(atribute) pentru fiecare esantion: da/nu, admis/respins, corect/incorect,
prezentă/absentă, conformitate/neconformitate etc.
Eșantionarea bazată pe variabile este folosită atunci când rezultatele apar de-a
lungul unui interval de valori.
De pildă, dacă obiectivul auditului este de a determina dacă se urmează sau nu o

anumită procedură, eșantionarea bazată pe atribute ar putea fi folosita deoarece pot exista
două rezultate distincte: se urmează procedura sau nu se urmează procedura. Pe de alta
parte, daca obiectivul auditului este de a vedea câte incidente legate de siguranța ori câte
breșe de securitate au avut loc, o abordare bazată pe variabile ar fi, probabil, mai indicată.
Totul depinde de obiectivele pe care le-ați stabilit pentru auditul dvs.
Dacă decideți să folosiți eșantionarea statistică, ar trebui să vă documentați

activitățile pe care le intreprindeți. Acest lucru înseamnă că ar trebui:
1. Să descrieți populația care a fost eșantionată.

2. Să descrieți criteriile utilizate pentru a defini un eșantion acceptabil.
3. Să descrieți eșantioanele și să specificați numărul de eșantioane pe care le-ați examinat.
4. Să descrieți metodele statistice și parametrii pe care i-ați folosit.
5. Să descrieți rezultatele pe care le-ați obținut.

www.poca.ro
(DENUMIRE ORGANIZAȚIE ) Planificarea anuală a auditurilor ( COD DOCUMENT )
Număr planificare: _____ Planificare valabilă pe anul _________
SQ CV APR SER DP RU
Ianuarie      
Februarie      
Martie      
Aprilie      
Mai      
Iunie      
Iulie      
August      
Septembri
e      
Octombrie      
Noiembrie      
Decembrie      
Abrevieri
SQ Sistem al calităţii
CV Conducerea de vârf
CRC Vânzări
APR Aprovizionare
DP Depozitare
RU Resurse umane

www.poca.ro
Elaborat la data de ______________ Aprobat la data de ______________
Semnătura____________________ Semnătura Conducător Organizație
(DENUMIRE ORGANIZAȚIE) Plan de audit (COD DOCUMENT)
Număr Data emiterii Compartiment auditat
Obiectivul
auditului
Criteriile  ISO 9001:2015

de  Proceduri de sistem (specificaţi)
auditare
 Alte documente (specificaţi)
 Sistem  Proces  Produs  Urmărire

Tipul auditului
Echipa de audit
Nume Funcţia Semnătura
Reprezentantul compartimentului auditat
Programul de desfăşurare al auditului

Data Activitatea/zona auditată Auditor Ora

www.poca.ro
Aprobat,
Fucția responsabilă
Fişa de înregistrare a
( denumire organizație ) auditului intern (cod document)
Plan de audit număr: Data auditării: Auditor: Pag din
Document de Nr. neconf

referinţă(1) Descriere /tip(2)

www.poca.ro
1)
Se va indica documentul de referinţă folosit drept criteriu de audit (spre exemplu ISO 9001:2015, 7.2.2)
(2)
Se va menţiona numărul neconformităţii, respectiv tipul acesteia (spre exemplu 5/m). Tipurile de neconformităţi sunt:
M - majoră, m - minoră, O observaţie
(DENUMIRE ORGANIZATIE) Fişă de neconformitate (COD DOCUMENT)
Această secţiune se completează de către echipa de audit

Nr. fişă: Nr. plan de audit: Compartiment auditat: Data:
 ISO 9001:2015, clauza _____________________
Document  PAQ, MQ ______________, secţiunile
e de _________________________________________________
referinţă:  Alte documente
___________________________________________________________________
Descrierea neconformităţii Tipul neconformităţii:  majoră  minoră 
: observaţie
Numele auditatului: Numele auditorului:

www.poca.ro
Semnătura Semnătura
Această secţiune se completează de către şeful compartimentului auditat

Cauza neconformităţii Tratarea neconformităţii
Acţiuni corective impuse Responsabil de implementare

Nume:
Termen de implementare:
Această secţiune se completează de către funcția responsabilă

Propunerile sunt  Acceptate  Data: Semnătura
Neacceptate
Acţiuni corective impuse Responsabil de implementare
Nume:
Termen de implementare:

www.poca.ro
Această secţiune se completează de către funcția responsabilă la verificarea implementării
acţiunilor corective
Data: Implementare corespunzătoare  DA  NU Semnătura
(DENUMIRE ORGANIZAȚIE ) Raport de audit (COD DOCUMENT )
Nr. plan de audit: Compartiment auditat: Perioada auditului:
Obiectivul
auditului
Criteriile  ISO 9001:2015
de  Proceduri de sistem (specificaţi)
auditare  Alte documente (specificaţi)
Tipul auditului  Sistem  Proces  Produs  Urmărire
Concluziile echipei de audit
Echipa de audit
Nume Funcţia Semnătura
Documente anexate la prezentul raport de audit

www.poca.ro
 Plan de audit nr. ____ din data ____________  Chestionar de audit
 Fişe de înregistrare a auditului intern în număr  Fişe de neconformitate în număr de
de ____ ____
 Alte documente (specificaţi)
Lista de difuzare
Nume Semnătura Nume Semnătura
Semnătura Semnătura
Funcția responsabilă Auditorului

www.poca.ro

$RCB8SFV

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

$RCB8SFV

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AUDITOR ÎN DOMENIUL CALITĂȚII

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin

Se referă la absența barierelor în ceea ce privește participarea economică, politică și socială

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin

Abordarea integratoare a egalităţii de gen (gender mainstreaming) – elementul esenţial utilizat în

într-o manieră identică situaţii care sunt în fapt diferite.

Directive UE anti-discriminare interzic atât discriminarea directă, cât şi discriminarea indirectă şi

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin

„Dezvoltarea durabilă răspunde necesitaților generațiilor actuale fără a compromite abilitatea

De asemenea, dezvoltarea durabilă depinde de distribuirea corectă a costurilor și beneficiilor

Principiile majore ce îl caracterizează sunt următoarele:

• Preocuparea pentru echitate si corectitudine intre tari si intre generații

Ce este dezvoltarea durabilă?

• dezvoltarea durabilă îmbunătățește calitatea vieții oamenilor, în limitele funcționarii

Scopul general al dezvoltării globale consta în îmbunătățirea vieții omenești și în asigurarea

Transformarea structurală este procesul de deplasare a alocării resurselor către sistemele cu

Guvernarea eficientă constă în activitate administrativa competentă, în garantarea respectării legilor

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin

Auditul intern al Sistemului de Management al Calității reprezintă o modalitate de evaluare a

Prezentul ghid a fost realizat conform cerințelor următoarelor documente normative:

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin

Principiile ce trebuie respectate de auditori sunt:

1. Comportament etic - stă la baza profesionalismului unui auditor.

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin

Principii privind auditul:

1. Independența – baza pentru imparțialitatea auditului și obiectivitatea rezultatelor auditului.

4. Conducerea unui program de audit

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin

Managementul unui program de audit este prezentat în figura 1:

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin

Stabilirea programului de audit:

Implementarea programului de audit :

a. Auditul intern al Sistemului de management al Calității organizației pentru anul în curs;

4.2 Obiectivele și amploarea programului de audit

4.2.1 Obiectivele unui program de audit

Pentru a orienta planificarea și desfășurarea auditurilor este necesar a fi stabilite obiectivele

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin

a. Să îndeplinească cerințele pentru certificarea conform unui standard pentru sistemul de

4.2.2 Amploarea unui program de audit

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin

Persoanele responsabile pentru conducerea programelor de audit ar trebui să:

- Stabilească obiectivele și amploarea programului de audit;

4.3.2 Resursele programului de audit

- Resursele financiare necesare pentru a dezvolta, implementa, conduce și îmbunătăți activitățile

4.3.3 Proceduri ale programului de audit

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin

- Planificarea și programarea auditurilor;

4.4 Implementarea programului de audit

Implementarea programului de audit ar trebui să aibă în vedere următoarele aspecte:

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin

Pentru demonstrarea implementării programului de audit este nevoie să se mențină

Înregistrările ar trebui arhivate și păstrate corespunzător și în siguranță.

4.6 Monitorizarea și analiza programului de audit

Implementarea programului de audit ar trebui monitorizată și analizată la intervale

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin

Analiza programului de audit ar trebui să ia în considerare următoarele aspecte:

Rezultatele analizelor programului de audit pot conduce la acțiuni corective și preventive

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin

Desfășurarea analizei documentelor :

Pregătirea activităților de audit la fața locului :

Desfășurarea auditului la fața locului :

Pregătirea, aprobarea și difuzarea raportului de audit:

Desfășurarea auditului de urmărire - rezultat din audit