Aspecte practice: Microcercetare privind Relația dintre Biserică și

mass-media în societatea actuală

INTRODUCERE
Punctul de plecare a prezentei microcercetări este continuarea demersului inițiat în
cadrul cercetării elaborate în cadrul lucrării de licență, având ca temă Importanța tehnologiei
în transmiterea Cuvântului lui Dumnezeu în rândul tinerilor de azi, al cărui început a fost fost
Preasfințitului Ignatie, Episcopul Hușilor, în cadrul Simpozionului „Dumitru Stăniloae al
Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași” , cu tema „Creștinismul în postcomunism (1989-
2019) Tranziție - Terapie – Tendințe”. Lucrarea prezentată de PS Ignatie se intitula „Biserica
și semnele vremii. Între norma Tradiției și consecvența realismului pastoral ” 1 pe 17 mai
2019, subliniind importanța tehnologiei în transmiterea cuvântului lui Dumnezeu și
necesitatea informatizării parohiilor, preoții fiinf nevoiți să se adapteze noilor trenduri,
menținând legătura cu enoriașii pe canalele media și distribuind cu regularitate materiale cu
conținut religios. Preasfințitul menționa de asemenea și crearea unui „vlogging religios”
pentru a răspunde ateilor progresiști neo-marxiști care răspândesc în mass-media informații
denigratoare la adresa Bisericii.
Având această idee, am realizat ulterior în cadrul laboratorului de Metodologie a
cercetării sociale instrumentele de lucru: chestionar și ghid de interviu, materiale care sunt
atașate în anexele prezentei lucrări.
Cadrul cercetării a fost restrâns, chestionarul s-a adresat tinerilor care sunt voluntari
sau intenționează să devină voluntari în cadrul asociațiilor creștine de tineri ortodocși (ATOR,
ASCOR), tineri liceeni sau studenți.
Scopul cercetării este: descrierea profilului valoric al tânărului din ziua de azi privind
relația dintre biserică și mass-media, precum și combaterea fenomenului de fake news.
Pentru atingerea scopului propus, cercetarea se situează pe două planuri: cantitativ și
calitativ.
Prin cerceatrea cantitativă, am vizat valorile sociale ale tinerilor care au dorit să
răspundă la întrebările cuprinse în chestionar, selectând un eșantion de 59 persoane cu vârsta
cuprinsă între 17 și 53 de ani, „tineri de toate vârstele”, cum ar spune PF Daniel.
Prin cercetarea calitativă am avut în vedere valorile comunității din perspectiva specialiștilor
din domeniul teologic: preoți și profesori de religie.

1
Site-ul oficial al Simpozionului Stăniloae: http://www.simpozionstaniloae.ro/, data accesării: 14.05.2020.
 1. IPOTEZA ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

1.1. CONTEXTUL STUDIULUI

Studiul a fost realizat cu scopul realizării părții practice a lucrării de disertație în

cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” – UAIC Iași, Programul
Comunicare și consiliere psihologică și spirituală. Eșantionarea a fost aleatorie, persoanele
care au completat chestionarul au avut acest instrument pus la dispoziție în mai multe grupuri
de chat în care sunt voluntari ai mai multor ONG-uri, dar și studenți și absolvenți ai Facultății
de Teologie Ortodoxă din Iași. Perioada de eșantionare a fost 23 iulie– 5 octombrie 2021.

1.2. IPOTEZA

Cu cât se difuzează în mediul online materiale care nu pot fi verificate, cu atât mai mult
tinerii care sunt în comuniune cu Biserica și accesesază frecvent rețelele de socializare vor
avea capacitatea de a deosebi un material cu un conținut autentic de unul eronat.
Scop: Analiza profilului tânărului din ziua de astăzi: apropiere de biserică, dargostea
față de aproapele manifestată prin implicarea în activități sociale în cadrul organizațiilor
creștine de tineret, cât și capacitatea de a deosebi ceea ce este adevărat de ccea ce este fals în
mass-media autohtonă.
Obiectivele:
- Să se evdențieze valorile tânărului de astăzi
- Reflectarea importanței vieții religioase în ziua de azi
- Reflectarea implicării tinerilor în viața bisericii
- Evaluarea discernerii adevărului de minciună în presă.
 2. METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1. PROIECTAREA EȘANTIONULUI

Eșantionul a fost format din 59 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 53 de ani.

2.2. METODE ȘI INSTRUMENTE DE CERCETARE

Chestionarul întocmit are scopul de a măsura gradul de implicare al tinerilor în viața

bisericii, vârsta de la care aceștia au pășit pragul biserici, cât și gradul de mărturisire a
credinței prin intermediul rețelelor de socializare și în comunitate.
Alături de chestionarul propriu-zis am utilizat și metoda observației. Tipul de observație
pe care l-am ales a fost observația structurată, având de la început un ghid prin prisma căruia
se analizează datele, informațiile în funcție de întrebările inițiale.

2.3. METODE ȘI TEHNICI DE ANALIZĂ2

După ce am cules datele – prin observație și completarea chestionaului, am încercat să

identific o modalitate de a le organiza, selecta, transforma, abstractiza și reprezenta într-un
mod cât mai relevant pentru cercetarea de față.
După Strauss și Corbin, „codarea este procesul prin acre datele sunt dezasamblate,
conceptualizate și reasamblate în alte date noi, și presupune minimizarea, evidențeirea sau
ignorarea unor dimensiuni ale acestora, cu scopul de a servi intențiilor anunțate ale
cercetării.”3

2
Pr Ilarion MÂȚĂ – Resurse, limite și oportunități în creșterea calității vieții persoanelor vârstnice, Editura
Filocalia, Roman, 2017, pp. 65-76 (pentru construirea machetei cercetării propriu-zise).
3
Strauss, Anslem, Corbin Juliet – Basic of qualitative research; grounded theory procedures and techniques,
Ed. Sage Publication, London, 1990, p. 24 apud op. cit.
 3. PREZENTAREA REZULTATELOR

Chestionarul a fost împărțit în 5 secțiuni: Religiozitate și viață personală,

Primele clipe la Biserică, Legătura dintre lumea reală și lumea virtuală,
Relația dintre Biserică și mass-media și Date de eșantionare.
Prima secțiune a avut un număr de 4 întrebări, respondentul trebuind să își exprime
acordul sau dezacordul cu privire la afirmație, pe o scală de la 1 la 5 (1. Deloc, 2.În mică
măsură, 3. Nici în mică, nici în mare măsură , 4. În mare măsură, 5. În foarte mare măsură).
Cea de a doua secțiune a avut două întrebări, prin care respondentul trebuia să ofere
răspunsuri scurte cu privire la primele clipe petrecute în Biserică.
Cea de a treia secțiune a prezentat legătura dintre lumea reală și cea virtuală, iar
respondenții au trebuit să măsoare frecvența cu care realizează anumite activități.
Cea de a cincea secțiune este cea mai complexă și cuprinde 3 întrebări închise ( o
întrebare cu multiple variante de răspuns și două întrebări cu răspuns unic), precum și două
întrebări deschise, cu răspuns elaborat.
Ultima secțiune cuprinde datele de eșantionare a respondenților: vârstă, gen, mediul de
reședință, ocupația, nivelul studiilor absolvite, confesiunea.

Religiozitate și viață personală

Primul item din chestionar a fost „Merg la Biserică în zilele de duminică și in zilele de
sărbătoare din cursul anului.” Și a avut drept scop avut drept scop auto-evaluarea
respondentului în ce privește participarea la sfintele slujbe, cât și însușirea valorilor
moral-religioase.
La acest item, 36 de respondenți au afirmat că participă la slujbe în foarte mare măsură
în zilele de duminică și în zile de sărbătoare, iar o persoană a afirmat că nu participă deloc la
slujbe.
Cel de al doilea item a fost „Particip activ la slujbe” și a avut drept scop măsurarea implicării
credinciosului în viața liturgică (rostirea rugăciunilor, intonarea cântărilor religioase, precum
și participarea la strana bisericii).
La acest item, 28 de persoane au răspuns că participă activ în foarte mare măsură, iar 5
persoane au afirmat că participă activ într-o foarte mică măsură.

Cel de al treilea item a fost „Citesc cel puțin un capitol din Sfânta Scriptură și din cărțile
Sfinților Părinți în fiecare zi” și a avut drept scop măsurarea frecvenței citirii zilnice a cel
puțin un capitol din Sfânta Scriptură și din cărțile duhovnicești.
La acest item, 16 perosane au afirmat că nu citesc zilnic, 16 persoane au afirmat că citesc în
mică măsură cel puțin un capitol, în timp ce doar 3 persoane au afirmat faptul că citesc zilnic
în foarte mare măsură cel puțin un capitol din scrierile sfinte.

Ultimul item al primei secțiuni a fost „Pun în practică învățăturile transmise la

Biserică și în lecturile duhovnicești” și a avut drept scop estimarea măsurii în care
respondentul aplică în viața de zi cu zi cele citite.
La acest item, 23 de persoane au afirmat că pun în practică în mare măsură ceea ce citesc, 21
de persoane aplică în foarte mare măsură, în timp ce o persoană nu aplică ceea ce citește.

Primele clipe la Biserică

Cea de a doua secțiune a chestionarului se intitulează „Primele clipe la Biserică” și
cuprinde două întrebări (întrebările 4 și 5).
Cea de a patra întrebare a fost „Când ai mers prima dată la biserică? ” și au fost
consemnate următoarele răspunsuri:
 La botez
 La vârsta de 4 ani
 Pot spune ca abia în clasa a 11-a am mers prima dată la biserică. De ce zic acest lucru? Pentru că am
mers de bună voie și nesilit de nimeni.
 25.07.2021
 Încă din fragedă copilărie
 Nu îmi amintesc. Când eram foarte mică, oricum.
 De mic copil..
 Când aveam 2 ani
 Acum 2 duminici
 Când eram micuță.
 Din frageda copilarie
 La botez,la câteva luni
 La 10 ani
 In copilarie, la Botez și dupa
 La 17 ani
 In copilărie, când m-au dus părinții
 Când eram mic
 La taina Sf. Botez
 Când eram mică mergeam cu părinții doar în Postul Mare, doar la spovedit și împărtășit - până pe la
vârsta de 10 ani. După, nu am mai fost deloc... După ce am redescoperit ortodoxia, am început să merg
regulat, abia pe la vârsta de 17 ani.
 Cînd eram copil
 Nu știu exact vârsta
 M-au dus părinții de mică, dar dorința de a participa mult mai des la slujbe am avut-o la 14 ani.
 Când m-am botezat
 De mic
 De când eram mica merg la biserica
 Când eram mic copil
 De mic copil
 La botez. Apoi, de când țin eu minte, mergeam cu omătușă, cu bunicul, la cimitir, la înviere, la alte
sărbători, apoi, după 16 ani a urmat o pauză-nu totală - de căutări, apoi am reluat ceva mai serios
datorită fiicei mele.
 Când eram foarte mică mă ducea mama mea si bunica
 Când eram mică. Fiind dusă de către părinți!
 La 20 ani
 La vârsta de 5 ani
 Nu știu... de mica
 Când eram foarte mică
 7 ani
 La botez
 Când eram prunc.
 Când eram bebeluș inconștient, dar conștient când aveam vreo 5 ani, la o denie.
 Când eram mic....
 Merg de când m-am născut
 Copil
 La propriul botez, adusă de nași
 La vârsta de 6...7 ani
 Duminică
 Când am fost botezată
 La 3 ani
 Când eram mai mic
 Din copilărie
 De la 7 ani.
 Școala generală
 Când aveam 6 ani
 Acum 15-20 de ani
  Pe când eram bebeluș.
 Nu ştiu!Eram mică!
 Nu știu … presupun că atunci când am fost botezată … logica așa ar fi :))
 la 4 ani

Analizând aceste date, putem concluziona că majoritatea respondenților au afirmat că merg

la biserică din fragedă pruncie, ceea ce reflectă transmiterea în familie a educației religioase
și a principiilor acesteia.

Cea de a cincea întrebare a microcercetării a fost „Cu cine ai fost prima dată la Biserică și
ce amintiri ai de atunci?” și a avut scopul de anamneză a primelor amintiri avute în cadrul
pătrunderii în Biserică.
Au fost înregistrate următoarele răspunsuri:
 Cu mama
 Cu familia
 Bunica
 Cu părinții am fost la biserica
 Cu preotul care îmi era și profesor de religie la liceu. Atunci am fost pus pentru prima dată în strană
să citesc.
 Bunica , îmi părea totul atît de frumos și o stare de nedescris.
 Cu bunica și mama mea
 Eram prea mică să îmi mai amintesc.
 Cu mama! Linistea deplină, lumînările care ardeau, dar cel mai mult m-au impresionat sfintele
icoane, nu mai văzusem niciodată așa ceva
 Nu îmi mai amintesc.
 Cu familia mea. Îmi aduc aminte că știam toate rugăciunile și că mi-am făcut prieteni pe atunci.
 Am merg singur. Mersul lin și asezat al preotului cu sfintele daruri in mână....
 Cu familia,la botezul meu.Nu am amintiri de atunci.Am în schimb amintiri de la câțiva ani,6-7 cam,
când am stat pentru prima dată la slujba de Înviere până dimineața,cu alți copiii,și am fost foarte
bucuroasă
 Am mers cu niște colege și de atunci am început să cânt la strana bisericii
 Cu bunica. Foarte placute
 Am mers cu o prietena la spovedit. A fost e exp.traumatizantă
 Cu mama și tata, nu îmi amintesc prea multe, mă cam plictiseam
 Cu bunicul
 Am fost cu familia, cu rudele, etc.
 Din această nouă etapă a vieții, de când am început să particip la slujbe, prima dată am fost cu
bunica mea. Mi s-a părut atât de ciudată (în sensul de diferită, caracterizată de un fel de
„misticism”) atmosfera, dar am început să o îndrăgesc.. Îmi amintesc că am urmat-o pe bunica și
m-am închinat pe la toate icoanele, apoi ne-am așezat liniștite într-un colț și ascultam slujba. Eram
atât de captivată de cântări, de evlavia oamenilor, de mișcările liturgice ale preotului.. Părea ceva
desprins din altă lume, ceva tainic, cu o semnificație mult mai profundă decât cele exterioare.. Îmi
 amintesc de asemenea cum la sfârșitul slujbei, ne-am adunat cu toții împrejurul părintelui și îl
ascultam cum predică. Era tare frig în biserică, fiind iarna, însă pentru câteva clipe parcă nu mai
simțeam frigul fiind „încălziți” de dragostea din cuvântul sfinției sale. Mi-a plăcut tare mult cum
vorbea din inimă, făcând trimitere mereu la Scriptură și Sf Părinți, fără a avea un discurs de dinainte
pregătit..
 Cu bunica, nu îmi amintesc slujbele, doar o amintire hazlie cu un cerb care a ieșit în cale dintr-un
lan de porumb
 Cu părinții. Nu-mi amintesc nicio amintire
 Cu părinții. Nu știu exact ce amintiri am, nu-mi amintesc cum arata biserica, fiind prea mică, dar
sigur imi amintesc pacea pe care am simtit-o atunci si nevoia de a comunica cu Dumnezeu ( prin
cuvintele simple ale unui copil, mai tarziu prin rugăciuni)
 Cu nașa
 Cu familia
 Cu mama am mers prima dată
 Cu bunica. Simteam oboseala de la mult stat în picioare în același loc. Admiram toți adulții din
biserică.
 Cu bunica. Nu prea îmi mai amintesc
 Cu rudele. Nu prea am amintiri..
 Nu-mi amintesc
 În posturile mari mergeam cu mama la împărtășit, apoi singur, apoi cu o mătușă și cu tata când nu
mai puteau merge cu tramvaiul, apoi cu nevasta și acum cu fata.
 Cred cu mama mea și țin minte că mi-a dat Părinte Sfânta Împărtășanie. Mama mi-a spus că am luat
tot din linguriță.
 De mama. Îmi amintesc ca nu știam momentele în care trebuie sa fac cruce.. Și eram atenta la
ceilalți oamnei din biserică pentru a nu omite să-mi fac cruce.
 Cu un verișor. Am stat la mănăstire mai multe zile
 Am fost cu părintii mei, dar nu mai am amintiri de atunci
 Cu bunicii, cred
 Mama și bunica
 Am fost cu părinții, deoarece tati era dascăl. Imi amintesc ca lumea ea foarte zâmbitoare și se
dădeau răspunsurile in cor.
 Cu părinții.
 Cu mama.....îmi aduc aminte că trecea părintele peste mine când ieșea cu Sfintele Daruri
 Mama, eram bebeluș
 Cu familia....bucurie
 Cu părinții. Se făcea slujba într-un vagon de tren, apoi a fost ridicată o bisericuță de lemn, în care
stăteam în genunchi pe pietriș până s-a montat podeaua. Aveam in jur de 7- 8 ani
 Mama
 Prima dată la biserică am fost cu părinții mei. Am câteva amintiri vagi, mă fascinase tare mult
veșmintele părintelui, sfinții pictați pe pereț cu toate că nu înțelegeam prea multe la vremea
respectivă.
 Părinții și rudele, ca amintiri am fotografii
 Cu părintii
 Ori cu părinții, ori cu bunica mea, nu mai țin minte exact, a fost frumos.
 Cu părinții
  Cu bunica, îmi plăcea doar că nu puteam mânca nimic până ce nu primeam anafura și acest lucru nu
prea îmi plăcea.
 Cu bunica. Așteptam să iasă mortul din biserica când ajunge la groapă să se arunce bani ca eu să-i
prind.
 Pe când eram bebeluș, obișnuia mama să mă ducă la biserică pentru a mă împărtăși. Amintirile mele
de la biserică sora pe la vârsta de 6 ani, când am înțeles ce înseamnă viața creștină, rugăciunea și
iubirea față de Dumnezeu. Îmi amintesc cum mă duceam de mânuță cu mama la biserică pentru a
asculta Sfintele slujbe și cum urcam scările din fața altarului în momentul Sfintei împărtășanii dar și
fețele călduroase ale preoților care mă priveau.
 Cu părinții;pictura de pe bolta bisericii!
 Nu am amintiri deoarece eram mică când am fost prima dată, merg frecvent la biserică
 Dacă este să mă refer la cea mai veche amintire pe care o am … atunci îmi amintesc că am fost cu
bunica mea la botez și mi-a plăcut mult … dar nu îmi amintesc vârsta … probabil in jur de 3-4 ani
 cu mama, era la cor.

Primele amintiri sunt Împărtășania, participarea la Sfânta Liturghie, mulțimea

credincioșilor, starea de bine din timpul slujbei.
Așadar, se confirmă faptul că familia e mica biserică și împreună cu școala și
biserica ajută la dezvoltarea armonioasă a tinerilor.

Legătura dintre lumea reală și lumea virtuală

Cea de a treia secțiune a microcercetării se intitulează „Legătura dintre lumea” reală și lumea
virtuală” și are drept scop evaluarea modului în care tinerii petrec timp pe rețelele de
socializare, dar și asumarea postărilor cu caracter religios pe profilele personale de
social-media.
Această întrebare măsoară frecvența cu care sunt desfășurate anumite acțiuni: foarte des, des,
uneori, rar, foarte rar, niciodată.
Prima subtemă care a fost abordată a fost „Accesarea rețelelor de socializare” și au fost
înregistrate următoarele răspunsuri: 18 persoane accesează des, 16 persoane foarte des, 11
persoane uneori, 10 persoane rar, 2 persoane foarte rar și 2 persoane niciodată.
A doua subtemă a fost „Postarea pe rețelele de socializare” și au fost înregistrate următoarele
răspunsuri: 21 de persoane uneori, 13 persone rar, 10 persoane des, 7 persoane foarte rar, 5
persoane foarte des și 3 persoane niciodată.
A treia subtemă a fost „Urmărirea online a slujbelor” și s-au înregistrat următoarele
răspunsuri: 16 persoane foarte rar, 14 persoane rar, 13 persoane uneori, 7 persoane des, 5
persoane niciodată și 4 persoane foarte des.
Ultima subtemă a fost „Distribuirea materialelor cu caracter duhovnicesc” și au fost
înregistrate următoarele răspunsuri: 19 persoane uneori, 11 persoane rar, 11 persoane des , 8
persoane foarte rar, 7 persoane foarte des și 3 persoane niciodată.

Analizând aceste date constatăm că majoritatea respondenților utilizează rețelele de

socializare, postează sau distribuie materiale cu caracter religios, urmăresc online slujbele
religoase dacă nu pot participa fizic în biserică.

Relația dintre Biserică și mass-media

Penultima secțiune se initulează „Relația dintre Biserică și mass-media” și cuprinde

cinci itemi, fiind cea mai amplă temă a cercetării.
Prima întrebare a secțiunii este „Care sunt principalele surse de informare pe care le
utilizați?” și are drept scop descrierea mijloacelor de informare.
Ca surse de informare predominante întâlnim Internetul, TV, Radio, Presa scrisă. De
asemenea, unii respondenți se informează din cărți, cărți duhovnicești, discuții cu prietenii,
iar o persoană nu se informează.

Cea de a doua întrebare a secțiunii a fost „Cât timp petreceți zilnic informându-vă?” și a vaut
drept scop estimarea timpului petrecut pentru informare.
Au fost înregistrate următoarele răspunsuri: 46 de persoane nu au un timp stabilit, 10 persoane
petrec 1-2 ore căutând informații, o persoană 3 ore, o persoană 3-4 ore, iar o persoană nu se
informează.
 Cea de a treia întrebare este „Când citiți o informație care nu vă inspiră încredere,
consultați și alte surse de informare? ” și are drept scop evaluarea modului în care o persoană
verifică autenticitatea informației găsite în mass-media.
Au fost înregistrate următoarele răspunsuri:
 Da
 Nu
 Da.
 Nu, trec peste acea informație fără sa o iau un calcul
 Da pentru o informare mai credibilă
 Desigur,fiindcă unele site-uri care se pretind a fi de partea Ortodoxiei,țin să inducă lumea în
eroare,ceea ce ne determină să apelăm la site-uri adevărate,care sunt cu adevărat în favoarea
Bisericii.
 Cărți, tratate, broșuri, reviste.
 Uneori da prin sursele de internet.
 Caut multe surse
 Da,caut mai multe surse dacă nu sunt destul de sigură pe informații.
 Daca dupa citirea informației nu sunt sigură pe ceea ce am citit, cu siguranță voi căuta și în alte
direcții aceași informație pentru a prelua in mod corect datele.
 Caut păreri de la specialiști. Caut sa cercetez duhul informației mai întâi dc.da Domnul...
 Da, caut întodeauna surse diferite
 Da. Încerc sa merg la izvor
 Da, articole, cărți, reviste, internet.
 Deobicei da... Caut aceeași informație și în alte surse (de ex alte site-uri) să văd dacă se spune
același lucru. Însă deobicei aleg să mă informez din surse oficiale, de ex. declarații ale
reprezentanților respectivelor domenii de activitate, de care pot fi sigură.
 Cînd am timp da, însă timpul e foarte limitat
 Caut în cărți, eventual site-uri diferite
 Da. Ori caut pe alte site-uri, in cărți sau întreb pe cineva din domeniu de încredere.
 Cateodata
 Nu caut alte surse dar nici nu bag in seamă absurditatile
 Se întâmplă rar sa consult și alte surse de informare atunci când informatia pe care o citesc nu îmi
inspira încredere
 Da, caut si alte surse ce emit informatia, daca eu nu cunosc deja detalii
 Da. Ca sa ma asigur
 Da, deoarece vreau sa fiu sigura in legatura cu acel lucru, sa stiu adevarul, mai ales daca este un
subiect ce ma pasioneaza.
 Rar. De regulă, titlul este sugestiv
 Normal, informația este sigura dacă este confirmată din 3 surse de încredere
 Da. Căutând în diferite surse.
 Da. Caut si pe alte site uri.
 Da, consult și mai multe site-uri, ii întreb și pe ceilalți
 Da, accesez mai multe surse
 Depinde de cat de necesara îmi este acea informație! Daca îmi este ceva foarte util, incerc sa aflu de
la persoane/in locuri de încredere.
  De cele mai multe ori accesez site uri care oferă siguranța. Nu mi încânta ideea sa navighez mai
multe pagini.
 Da, caut pe internet alte surse.
 Da, mai multe site uri
 Depinde de timp
 Daca informatia prezinta interes, o verific, altfel o ignor.
 Da,pentru a fi sigura, dar asta doar dacă îmi provoacă interes!
 Da, accesez și alte site -uri cu privire la acel subiect sau întreb pe cineva care ar putea fi în măsură
să îmi răspundă.
 Da deoarece gasirea aceleiasi informatii in mai multe surse imi ofera incredere
 Da. Ma documentez ptr aflarea mai multor variante
 Da.Accesez site-uri oficiale și rog oamenii de încredere să se informeze și ei și să mă ajute pe
subiectul dat.
 Da. Caut alte opinii.
 Caut sa verific și alte surse
 Da, întreb persoane cu mai multe cunoștințe religioase
 Da, deoarece caut mereu adevărul. Nu mă inspir doar dintr-o sursă falsă.
 Da caut mai multe site-uri
 Dacă este o informație care ma interesează, atunci da. Dacă nu, atunci o ignor.
 Da, doar atunci cand citesc ceva ce nu-mi inspira incredere

Cea de a patra întrebare a fost „Cum ar trebui combătut fenomenul fake-news ? ”și a
avut drept scop identificarea de metode de combatere a fenomenului știri false.
Au fost înregistrate răspunsuirle:
 Nu știu
 Trebuie verificate mai bine informațiile
 Nu prea ai cum sa îl mai combați, acum libertatea de a spune ceva este mult mai mare, astfel oricine,
intelectual, om de rand sau prost are posibilitatea sa scrie și sa posteze, astfel sa transmită informații
bune sau false.
 Prin amenzi și prin blocarea lor.
 Fenomenul fake-news ar trebui combătut prin interesul nostru de a păși către realitate,către lumea
reală,de a asimila tot ceea ce există cu adevărat iar nu în modul în care vor ei să ne prezinte.
 Site-urile care fac acest lucru să fie amendate
 Educarea populației, a copiilor de a nu crede orice.
 Prin cercetare
 Nu răspund.
 Să nu le băgați în seamă.
 Prin creionarea unor departamente media ale Bisericii
 Să fie verificate publicațiile înainte de a fi scoase pe piață înaintea publicului,să existe o comisie care să
verifice corectitudinea informațiilor.
 Nu am o metoda prin care sa spun că ar trebui combătut acest fenomen. Însă sunt de părere că atâta timp
cât toată lumea ar încerca să vadă adevărul așa cum este el și nu s-ar mai interpreta/insinua alte lucruri
acest fenomen ar dispărea încetul cu încetul.
 Cerând luminare de la Dumnezeu. Fiind activi in Biserica și în viața creștină. Informându-ne corect și
din surse credibile.
 Ar trebui sa învățăm să cercetăm duhurile...prin rugăciune, cu mila Domnului
 Educație, să nu mai fim așa creduli
 Prin informarea oamenilor să distingă între adevăr și minciună.
 Să se ia măsuri drastice de precauție.
 Ar trebui să existe o platformă oficială sau așa ceva unde orice persoană ar putea să aducă o sesizare cu
privire la un site/sau o sursă de informare care promovează o idee neconformă cu realitatea. Acea
platformă să fie întreținută de oameni bine pregătiți, din diverse domenii, oameni de încredere, cu o
imagine socială favorabilă, credibilă; acești oameni să preia sesizările cetățenilor, să analizeze
informația, să afle adevărul, și să emită o declarație oficială conform căreia informația reclamată este
greșită (fake news!). De asemenea, să se solicite furnizorului de fake-news să șteargă conținutul eronat
(cel mai simplu ar fi convins prin amenințarea cu o amendă , că altfel nu prea merge la români).
 Educație
 Nu am un răspuns
 Prin ascultarea ambelor părți ( de exemplu a Bisericii si a celor care sunt împotriva ei) și să nu fie
scoase din context informațiile cum de prea multe ori se întâmplă când un Ierarh al nostru spune ceva
adevărat si profund și se interpretează total greșit, deoarece e judecat de oameni care nu au citit și nu
s-au informat suficient)
 Verificată informația
 Nu putem face nimic. E la latitudinea fiecăruia să se mulțumească sau nu cu informațiile care îi convin
propriilor sale convingeri.
 Ar trebui sancționați cei care fac acest lucru
 Prin documentare continuă în direcțiile de interes. O bună informare ignoră automat știrile false. Dacă
informația întâlnită zguduie convingerile, este necesară verificarea din alte surse.
 Consultând mai multe surse
 Prin evitarea incercarii de a face știrea mai interesantă și prin a spune adevărul.
 Nu mă interesează
 Prin ignorare. În condițiile sistemului actual, legislația nu ar reuși. Instituțiile, fie ele și ale statului, sunt
ale cuiva, chiar însuși statul nu-i al nostru. Suntem ai nimănui. Biserica are o mare însemnătate, cu
condiția să se manifeste către generațiile viitoare prin Familie. Familia în înțelesul ei clasic și ancestral.
Biserica să fie o parte sine qva non din existența noastră. Să putem lupta cu mare ușurință cu îndoială.
Să reușim să ne aducem aminte de ce se cade și ce nu se cade a fi făcut, gândit..
 Comentând corect știrea dacă am verificat în prealabil și alte surse
 Prin citarea din cărți. Și specificarea sursei. Pentru a fi mai ușor de verificat informația.
 E aproape imposibil. Odată părerea formată, e foarte greu să o mai schimbi...
 Prin informarea populației din surse mai credibile: cărți, etc
 Nu știu
 Ar putea fi combătut? Cred că o verificare amănunțită a știrilor înainte de publicarea acestora ar fi utila.
 Prin mărturisire. Dacă sursa noastră este sigura, atunci putem împărtăși adevarata știre tuturor. Însă din
pacate, nu avem tot timpul o știre care sa combată pe alta, dar tăria și nădejdea in Dumnezeu vor birui.
 Ne informăm din mai multe surse și găsind o sursa buna o putem distribui pe rețelele sociale.
 Scriind un comentariu în care anunți că nu este adevărat ce spune articolul.
 Nu citești
 Nedistribuirea acestora de către cititorii care constată
 Prin alte argumente, cazuri concrete
 Nedistribuind știri. Mass-media nu e de încredere oricum...ni se prezintă doar anumite informații și nu
ceea ce este adevărat si de folos
 Evitare
 Prin crearea unor articole care să demonstreze adevărul, prin diferite postări argumentative Etc
 Nu cred că poate fi combatut, a luat o prea mare amploare și controlează totul. Totuși, pentru a le tăia
avântul oamenii trebuie educați să cerceteze înainte de a crede ceva
 Neacceptarea publicării știrilor false
 Uitându-ne la surse sigure.
 Pentru aceasta este nevoie de programe online și offline educative gratuite pentru aspectul dat.
 Crearea unei instituții multidisciplinare.
 Amenzi atunci ca se descopera
 Prin a ne informa din mai multe locuri
 Mers și prezentat celui ca împărtășeste Știrea adevăratul răspuns. Dar nici intr-un caz tăcut sau lăsat așa.
 Combaterea prin căutarea adevărului și folosirea acestora și mai ales credința.
 Ignor
 Nu știu.ar trebui sa se ocupe cineva pt a vedea daca e real și dacă nu sancționați drastic pt a nu mai
publica
 Prin constientizarea faptului ca cei care transmit știrile nu au nici un interes de a prezenta realitatea. Din
păcate majoritatea publicului român nu conștientizează asta.
 Ignorându-le
 Ultima întrebare a acestei secțiuni, „Cine ar trebui să sprijine combaterea acestui
fenomen?” a avut drept scop idemtificarea unui agent care să combată acest fenomen al
dezinformării.
37 de persoane au menționat că acest fenomen trebuie combătut de fiecare cetățean, 8
persoane au menționat Biserica fiind principal agent, 6 persoane CNA, 5 persoane o instituție
publică, 2 persoane o instituție privată și o persoană a menționat că nimeni nu poate să
combată acest fenomen.

Date de eșantionare

Ultima secțiune a microcercetării se numește „Date de eșantionare” și oferă

caracteristici despre respondenți: vârstă, gen, domiciliu, ocupația și confesiunea.
La acest studiu au participat 44 persoane de gen feminin, 14 de gen masculin și o
persoană nu a declarat genul; 34 de persoane având domiciliul în mediul urban, iar 25 de
persoane în mediul rural. Respondențiii au vârsta cuprinsă între 17 și 53 de ani, astfel: 2
persoane cu vârsta de 17 ani, 9 persoane cu vârsta 19 ani, 6 cu vârsta de 20 de ani, 4 cu vârsta
de 21 de ani, 7 persoane cu vârsta de 22 de ani, o persoană cu vârsta de 23 de ani, 2 cu vârsta
de 24 de ani, 1 cu vârsta de 25 de ani, 2 cu vârsta de 26 de ani, 2 cu vârsta de 27 de ani, 1
persoană cu vârsta de 29 de ani, câte o persoană cu vârsta de 31, 33, 37, 39, 40, 41, 45, 46 și
53 de ani, câte 2 persoane cui vârsta de 32,34, 36, 47 de ani și 3 persoane cu vârsta de 50 de
ani.
Aceștia au următoarele ocupații: 1 asistent medical, 2 asistenți sociali, 1 bucătar, 2
persoane fără ocupație, 1 director PR, 1 director îngrijiri și profesor, 5 economiști, 1
educatoare și studentă, 1 inginer, 1 intelectual, 2 liceeni, 1 muncitor, 1 preot, 4 profesori, 2
psihologi, 1 tehnician IT, 1 sportiv, o învățătoare, 30 studenți.
60
50
40
30 Vârsta (ani)
20 Număr
10
0
1 3 5 7 9 11 13 1 5 17 19 2 1 2 3 25 27 2 9 31 33 35 3 7

Ocupația
30
20
10 Numărul

0
re
en ent

ps ot
uc R
cto l

og

tiv
n
er
di ocia

ea
ed r P

e
oa

gin

ol

or
as stud

pr
lic

ih
at
ts

sp
in
re
ist
 Concluzii asupra părții practice

Această microcercetare surprinde realitatea societății reflectată pe de o parte prin

dorința implicării în activități de voluntariat.
Tinerii sunt o forță activă a bisericii, mergând la biserică din fragedă pruncie și
implicându-se în activități de voluntariat.
Biserica are nevoie de un nou suflu, de o adaptare la tinerii din ziua de azi, fiind
nevoită să fie vizibilă și în mass-media spre a promova activitățile pe care le desfășoară.
Voluntariatul se poate face la orice vârstă și oricând este simțită nevoia de pasiune și
implicare.
În prima și a doua parte sunt prezentate tehnicile de lucru, cât și metodele și
instrumentele folosite.
În a treia parte sunt prezentate datele cercetării.

Contribuții proprii sau ce aduce nou cercetarea

 Identificarea dorinței de implicare în rândul tinerilor
 Măsura în care tinerii pun în practică valorile religioase propovăduite de Biserică
 Manifestarea interesului față de implicarea în activități de voluntariat
 Asumarea publicării și distribuirii de material cu conținut religios pe paginile personale de
social-media.